MASS MEDIA

DESPI\E

SEXE

125

124

MASS MEDIA

DESPRE

SEXE

Moderatorul mentioneaza ea "atunei dnd e:;;tieu burta plina vrei sa stai eu bere la fotbal sau film TV". Din nou 0 afirmatie direetionata spre barbati. Este yorba despre clasieul stereotip: barbatii care se uita la televizor :;;ibeau bere, nu partieipa la treburile easnice. DJ-ul spune in continuare "Cu burta plina ai chef de somn :;;ibere". Pentru a conchide, barbatul are nevoie de mancare buna (faeuta de partenera), bauturi alcoolice :;;ivizionarea emisiunilor TV. Din nou: barbatul doarme sau se distreaza, trip a povara fiind pe umerii femeilor. Ambele imagini sugerate sunt super-schematizate :;;idefavorabile. ultima afIrmatie ilustrativa facuta de DJ este urmatoarea: "Trebuie pretuit vinul, femeia:;;i muzica". Din nou mesaj adresat exclusiv audientei masculine. Din alaturarea femeii cu vinul $i muzica, acestea sunt simple "placeri ale vietii". In cadrul unei emisiuni, DJ-ul mentioneaza "Topul celor mai sexy femei din lume", Angelina Jolie fiind pe locul I. Mirmatia lui Beyonce, care se afla pe locul V, este preluata in continuare: "Orice femeie e sexy pentru ca poate avea copii $i asta e tot ce conteaza." Alaturarea a fi sexy = a fi mama este rara :;;ipoate avea conotatii pozitive, dar in context este yorba tot despre cantonarea realizarii femeii exclusiv in spatiul privat.

1. 4. CE "INVATAM", DE REGULA, DESPRE FEMEI ~I BARATI DIN MASS-MEDIA? Mihaela Miroiu

Ce "invatam", de regula, despre rolurile de gen din ziare?

Barbatii sunt candidatii absoluti la prima pagina, femeile la ultima. Barbatii "vand" cap, competenta :;;iperformantii, femeile "vand" corp $i servicii sexuale, maini $i servicii de ingrijire. De$i adue cele mai multe glorii sportive, femeile apar arareori in paginile dedicate sportului. Valoarea femeilor este data de corpullor $i de cata grija erotico-menajera au de corpul altora. Femeile triumfatoare sunt tinere $i ispititoare. Ce1emature ~i vfm,tnictl fimnt in genere victime; de obicei ale barbatilor. Biirbatii triumfatori sunt in genere maturi $i sunt vazuti ca "maturi" ",ila varsta a treia, daca au putere politica sau autoritate intelectuala. Rar, cand sunt victime, sunt tot victime ale barbatilor. Valoarea de relatie a barbatilor e data de faptul ca sunt protectori ",ia femeilor de faptul ea sunt ingrijitoare. Femeile au 0 pasiune neostenita sa se dezbraee, sa bantuie magazinele. Barbatii au 0 pasiune deosebitii pentru putere ",i sa bantuie globul sau macar sa il "supravegheze" sau comenteze. Femeile "color" sunt frumoase, senzuale, dependente. Cele care studiaza, fae carierii ",isunt independente sunt "alb-negru". Reteta ca 0 femeie sa fie aproape complet neinteresanta pentru presa este ca ea sa fie profesionista, eleva sau studenta (cazul majoritar: exceptie face ziarul Adeuarul fiindca are 0 jurnalista de inalt profesionalism pe domeniul edueatiei). Daca o femeie este infractoare, are $anse mult mai mari sa existe. Chiar :;;idaca sunt pensionare, ",ansele de existenta cresc, mai putin fata de infractoare, dar incomparabil mai mult deeat la femeile foarte active.

*
in urma foartei succinte analize, se poate considera ca Radio 21 reproduce stereotipurile de gen privind imaginea femeii ",ibarbatului. Trebuie sa mentionam ca extinderea ",i diversificarea acestei analize ar aduce informatii :;;idetalii suplimentare referitoare la aceste aspecte.

MASS MEDIA 126 I MASS MEDIA DESPRE SEXE

DESPRE

SE>'~E

127

Pe piata "matrimoniala" (de fapt, mai ales de serVlCll sexuale), femeile au sfmi mari, par lung, de obicei blond, sunt "fierbinti" sau macar senzuale, rafinate, uneori sunt sadice, alteori supuse. Barbatii au doua caracteristici majore: sunt "genero~i" ~i "serio~i" (platesc ~i se tin de cuvfmt). VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, fotbali~ti, oameni de cultura. VIP-urile feminine sunt vedete: cfmtarete, top-modele, sportive, prezentatoare, sotii de politicieni in proportie egala cu politicienele. Ca aparitie, prototipul masculin este politician, sportiv, artist, specialist, om de cultura. Ca aparitie, prototipul feminin este VIP sexy, sotie, victim a, mama. Barbatii nu au relatii politice cu femeile, nici ca alese, nici ca alegatoare. Apar insa uneori in clipuri de campanie zambind pline de speranta, ca mamici, unui candidat protector. Ziarelor Ie pasa pre a putin de sanatatea fizica ~i psihica, de educatie, de administratia cotidiana, justitia de zi cu zi. De aceea, profesiile feminizate sunt "nespectaculoase" ;;-;i aproape invizibile public. ~i, poate de aceea, politicienii se simt mult mai putin presati sa trateze aceste domenii ca prioritati ale agendei politice ~i a redistribuirii bugetului public. Presa analizata "crede" doar in competenta femeilor trecute de 50 de ani. In schimb, crede in competenta barbatilor de arice varsta. Exceptie face "mondenul" unde femeilor Ii se ingaduie sa se pronunte $i la tinerete. Barbatii sunt superiori sau egali, femeile sunt subordonate sau egale, cu exceptia culturii un de se mentine un echilibru constant in privinta genului. In presa scrisa femeile sunt mult mai putin vizibile decat in audio-vizual. Ce invatam despre rolurile de gen de la televiziuni?

Ipostaza prioritara a femeilor ca subiect de ;;-;tireeste una degradanta: sunt prostituate clandestine, supuse raziilor, sunt victime batute sau "mame denaturate", se exprima mai ales plangand sau facand galagie, sunt adesea $ocate $i uneori pioase. Barbatii sunt de regula conducatori, agresori, campioni, capi de familie, ~tiu ce vor, se stapanesc. Femeile prezinta $tirile al caror subiect sunt, de regula, barbatii. Invitatii $tirilor sunt in genere barbatii. "Expertiza" Ie apartine. Femeile $tiu intrebarile sau Ie citesc de pe prompter. Barbatii ;;-;tiu raspunsurile. B. In serialele romanef?ti analizate imaginea preponderenta este aceea ca: Femeile sunt mai ales tinere $i barbatii maturi. In seriale ~i show-uri exista un mesaj implicit ca femeile ar trebuie sa se "prostitueze" sau sa se "vanda" in varii moduri ca sa i$i atinga scopurile, fiindca banii $i puterea sunt la barbati. Ele sunt mai ales vfmzatoare, studente, actrite, prostituate, ei au mici afaceri. Femeile sunt $i se imbraca foarte sexy, iar barbatii $ter$i ca atractivitate $i neglijenti ca apritie. Femeile sunt u$uratice, isterice, bagacioase, uneori chiar rele, proaste $i betive, in schimb barbatii sunt agresivi, $mecheri, solidari, dar $i betivi. Fumatul este egal raspandit $i "partenerial". Concluzii: Televiziunile, publici tate a $i presa serisa analizate au 0 dominanta misogina $i practica discriminarea de status, rol ~i de varsta intre femei $i barbati. Exista un sexism evident $i unul implicit in majoritatea produselor mediatice analizate. Socializarea femeilor ~i barbatilor In astfel de modele, mai ales la varste foarte tinere, are consecinte pe termen lung.

A. La l?tiri: Femeile sunt subiect mai rar ~i mai "soft", barbatii sunt subiect frecvent $i "hard".

128

MASS MEDIA

OESPRE

SEXE

CAPITOLUL

11

Fiecare gen va tin de spre modelul imaginar indus de mass-media. Cum niei f?coala nu se desprinde de mesaje misogin-patriarhale f?iroluri predestinate (chiar daca acestea sunt mult mai "nepieante", mai eumin~i $i mai tradi~ionaliste), iar biserica este tradi~ionalist-conservatoare, $ansele ca $i barba~ii $i femeile sa tinda spre autoafrrmare publica $i privata, in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scad dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de $anse raman forme fara fond.
:,
11

PUBUCITATEA- ASPECTE PRIVIND STEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA

II. 1. ARGUMENTUM
'I Ii

"Poti spune care sunt idealurile, valorile unei natiuni dupa cum ii sunt mesajele publicitare" Norman Douglas

Campaniile publieitare oeupa un spa~iu important atat in sfera audiovizualului, dit $i in presa serisa. Reclamele reprezinta forme de diseurs moderne care contribuie semnificativ la eonstructia identitara individuala $i colectiva. Chiar daca au un caracter efemer, efectele lor sunt de durata f?icumulative. Reclamele se folosesc de aproape orice pentru a i$i atinge scopul, adica pentru a vinde produsul. Se folosesc de religie, de fricile individuale $i colective, de complexe, de senza~ional, de sexualitate $i, nu in ultimul rand, de gen. Obiectivul studiului de fata a fost acela de a identifica 0 serie de stereotipuri de gen in publicitatea difuzata de mediile de informare rOmane$ti (presa scrisa f?iaudiovizuala) $i de a analiza rolurile, activitatile $i contextele de gen implicite (adica acelea in care sunt prezentate femeile Ifemininul in compara~ie eu barbatiil masculinul). Studiul a urmarit de asemenea corelarea mai multor factori in analiza (loeatie, statut epistemic,