Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn.........................................................................................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.

2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale ntreprinderii n conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, ntocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 n asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune n vederea mbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor ntreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 mbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hrtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste n peste 4000 tipuri de produse finite n economie. n prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita n principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si n mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a Romniei pusa n circuitul economic n anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. n Romnia, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, ct si datorita construirii de ntreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila n multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie n prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu nalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite ntrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hrtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. n ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul si pastreaza locul n constructia mobilei. Consumul de lemn n-a ncetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gnd sa o respinga. Lemnul ramne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. nca de acum 30 de ani, lemnul a nceput o adevarata reconvertire, cednd noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinndu-se n majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, n special a semifabricatelor superioare nnobilate.

Se pare deci ca lemnul si pastreaza n viitor un loc de prima importanta ntr-o economie echilibrata, ca si n cursul secolelor trecute, dar sub o forma si ntr-un mod de ntrebuintare adesea diferit si n cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, att din punctul de vedere al structurii ct si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci cnd acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - n contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de nalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii n raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe ct posibil, mpreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste n mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din Romnia care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" nseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. n consecinta, "excelenta" reprezinta att conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza ct si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparnd performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am ncercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier n cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am ncercat sa enumar posibilitati de punere n valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN

I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera n functie de planul de sectionare a trunchiului. n principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita n principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie si va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, n final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc ntre ele att ca forma, dimensiuni, ct si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical n cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite n jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constnd n forma celulei, traheidele fiind ascutite si nchise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. n structura macroscopica a lemnului, ilustrata n figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

Examinarea lemnului n sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care nconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita n principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

Fig.1 Structura macroscopica a lemnului; sursa:www.regielive.ro

ntre scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat ngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber, numit cambiu vascular. Acesta este un strat generator de celule n continua crestere si diviziune, care da nastere tesuturilor lemnoase definitive, fiind singura zona a trunchiului care este angajata n cresterea activa a arborelui. n zonele cu clima temperata, cambiul genereaza lemn nou n timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu), mai deschis la culoare dect lemnul produs mai trziu. Ca urmare, n fiecare an, trunchiul copacului este nconjurat de o noua pereche de straturi, unul mai nchis si unul mai deschis la culoare. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului, n sensul ca este implicat n procesul de crestere, exista si alte celule vii, care sunt interpuse printre celulele de alburn. Odata cu cresterea copacului, portiunea centrala moare complet, canalele se acopera cu gume, rasini sau cu aer. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare, astfel ca maduva apare mai nchisa la culoare decat alburnul. Alburnul este dispus ntre cambiu si duramen si este un tesut mai rar, mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. Duramenul este cuprins ntre maduva si alburn si este un lemn mai dens, cu un continut de apa mai scazut, de obicei mai nchis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. Procesul de aparitie a duramenului ncepe dupa o anumita vrsta a arborelui, diferita de la o specie la alta, datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante, tanante etc.) si umplerii capilarelor cu aer, rasini etc. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). n zonele cu clima temperata, fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase nregistrata ntr-un an, nsa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati n cresterea masei lemnoase. Astfel, inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara), care este mai poros, mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul trziu (din a doua perioada vegetativa), care este mai compact si mai nchis la culoare. n zonele cu clima tropicala, inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si, tocmai de aceea, termenul de inel de crestere este de preferat n locul termenului de inel anual . Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim, care apar n sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc ntr-unul dintre inelele de crestere sau pot nainta pna la maduva. n sectiune radiala, ele se prezinta sub forma de benzi, cu grosimi si lungimi diferite, numite "oglinzi", care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. n sectiune tangentiala, aceste raze medulare, colorate mai nchis, formeaza linii n forma de V. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati n sectiune transversala, unde apar sub forma unor mici orificii, rotunde sau ovale. n functie de marimea lor, porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber, influentnd n mod hotartor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera, n timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina).

Din acest punct de vedere, lemnul este clasificat n doua mari grupe: specii poroase si neporoase. Gimnospermele sunt neporoase, n timp ce angiospermele sunt poroase.

[1]

Din punct de vedere al compozitiei chimice, lemnul este format din: 1. substante organice, care la rndul lor se mpart n:

1.1 substante organice principale; 1.2 substante organice secundare; 2. 3. saruri minerale; apa.

1.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza, hemiceluloza silignina. Celuloza reprezinta materia prima de baza n fabricarea hrtiei si a unor fibre textile, fiind folosita, de asemenea si la fabricarea unor lacuri, a alcoolului etilic etc. Hemiceluloza intra n compozitia membranelor celulare, iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si, prin distilare, permite obtinerea alcoolului metilic. 1.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini, uleiuri eterice, substante tanante, gume, pigmenti etc. 2. Sarurile minerale sunt n general silicati, oxalati, carbonati si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu, nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare.

3. Continutul de apa variaza ntre 30-60%, n functie de specia si vrsta arborelui si de anotimp. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. De exemplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta, foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate, stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat n confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit n constructii si la fabricarea hrtiei. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea, luciul, textura, desenul, umiditatea, masa specifica, durabilitatea, umflarea si contrngerea. n functie de pigmentatia naturala, culoarea variaza de la o specie la alta, de la alb galbui (salcm, brad, molid, lami etc.), la rosu (mahon, palisandru, par african etc.), pna la brun nchis (nuc, plop negru etc.), violet (amarant) si negru nchis (abanos). Variatii de culoare se nregistreaza nsa si n cadrul aceleasi specii, n functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. De asemenea, la unele specii, se constata variatii de culoare si de la o zona la alta, alburnul prezentnd nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu nchis. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului, de planul de debitare, de rugozitatea suprafetei, precum si de unghiul sub care cade lumina. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare, care n sectiune radiala formeaza mici oglinzi. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin, platan etc.); luciu argintiu ( mesteacan); luciu auriu; luciu satinat; luciu cu ape (paltin cret) etc.

Textura lemnului este data de forma, dimensiunea, proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. Ea depinde de clima, de specie si de modalitatea de debitare. Textura poate fi: foarte fina (mahon, tisa etc.); fina (nuc, paltin etc.); semifina (anin, mesteacan etc.); aspra (stejar, ulm etc.).

Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului, care-i determina si domeniul de utilizare, respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier, la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului, n constructii sau pentru exteriorul mobilei. Desenul depinde nu numai de specia arborelui, dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase, precum si de modul de debitare. Rasinoasele au desenul simplu, pe cnd foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte, paralele, mai nchise la culoare, care n combinatie cu duritatea si culoarea lui l fac deosebit de pretios n obtinerea furnirelor), paltinul, ulmul, mesteacanul, frasinul, plopul etc. Neregularitatile fibrelor, precum si unele anomalii de crestere, cum ar fi: fibra creata, noduri mici, provenite de la muguri si dispuse grupat n anumite zone, creeaza desene si efecte estetice deosebite, cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare", " aspect mazdrat"). Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele, pe cnd la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau n V, ondulate sau chiar dintate). Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin n jurul circumferintei trunchiului), astfel nct cutitele, simple sau ondulate, taie transversal inelele anuale, dispuse la anumite distante unul fata de celalalt, iar desenul obtinut este deosebit. Masa specifica variaza ntre 0,1-1,5 g/cm , n functie de specie, dar poate fi diferita si n cadrul aceleasi specii. Din acest punct de vedere, speciile de lemn se mpart n: - lemn foarte greu: stejar, corn, jugastru; - lemn greu:carpen, salcm, cer ; - lemn semi-greu: tisa, gorun, nuc, mesteacan; - lemn semi-usor: castan, tei, anin; - lemn usor: pin silvestru, brad, plop; - lemn foarte usor: plopul negru. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strns legate de masa specifica. Higroscopicitatea. Lemnul este un material higroscopic, care absoarbe apa din mediu, aflata att n forma lichida, ct si n forma de vapori. Higroscopicitatea se manifesta att la arborii netaiati, vii, ct si la lemnul obtinut prin taierea lor, ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. Apa retinuta n peretii celulari variaza ntre 20-35%. Punctul teoretic, n care peretii celulari sunt complet saturati, iar interiorul celulelor este gol, este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". Dincolo de acest punct, apa patrunde n cavitatea celulelor, atingndu-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pna la 800%, pinul 250% ). Prin uscare, lemnul verde pierde treptat din apa, ncepnd cu apa din cavitatile celulare, ajungnd pna la un continut de 12-15%. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8,59,5%.
3

Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa, cu importanta primordiala, ea afectnd toate celelalte proprietati (volum, forma, rezistenta la mbatrnire, la atacul insectelor, rezistentele mecanice, termice si acustice). Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrngere a lemnului, care depinde n principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala, iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala), dar si de specie, de densitate si de defectele existente n lemn. Durabilitatea. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica), putnd rezista, daca nu este atacat de insecte, sute si mii de ani. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii, care conduc, atunci cnd lemnul este umed, la asa numita "inima rosie". n general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). Nucul, stejarul, cedrul, mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii, pe cnd fagul, teiul, plopul, bradul sunt specii mai putin durabile. Pe lnga fungi, exista si o serie de alti daunatori, fata de care unele specii sunt foarte rezistente. Astfel, nucul negru, mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor, iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si, tocmai de aceea, el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare cnd fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase), densitatea si umiditatea lemnului (cu ct umiditatea este mai mica, cu att rezistentele sunt mai mari), precum si de defectele lemnului, care le influenteaza negativ. Proprietatile mecanice includ: - duritatea; - rezistenta la compresiune, la tractiune, la ncovoiere, la oboseala, la uzura, la despicare (clivajul). Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta, precum si n cadrul aceleasi specii, unele proprietati putnd prezenta valori ridicate, iar altele reduse. n functie de duritate, lemnul este clasificat n lemn de esenta moale si de esenta tare. n general, esentele tari sunt cele de foioase, numite si specii angiosperme (cusamnta nchisa n fruct: stejar, fag), iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere), numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin, brad, molid), cu toate ca exista si exceptii. n general, lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina, ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele, pe cnd, n cazul lemnului tare, numai foarte putine specii contin rasini. Din punctul de vedere al duritatii, speciile lemnoase se pot clasifica n: 1. 2. 3. 4. lemn foarte dur: mesteacan, corn; lemn dur: salcm, carpen, frasin; lemn semidur: larice, plop; lemn moale: tei.

Variatiile de duritate ntre diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte, cum ar fi noduri, fibre spiralate, compresia si tensiunea lemnului. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata, n unele cazuri chiar mai ridicata dect a otelului si, tocmai de aceea, el este folosit n construirea fundatiilor de cladiri. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Astfel, exista specii care se despica usor: pin, stejar, fag; greu: ulm, tei, mesteacan; foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul, palmierul. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. Astfel, lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica dect cel neaburit, iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare dect lemnul netratat. Proprietatile electrice si magnetice. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent, nsa, odata cu cresterea umiditatii, are loc si o crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. De asemenea, lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic. Proprietatile acustice. Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. De aceea, el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol, n vederea obtinerii unei acustici superioare. naltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor, dimensiuni, densitate, continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. Izolatia sonora este mica, n mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. nsa, n spatiile goale, de mari dimensiuni, semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pna la 90%, placajele absorbind mai bine sunetele joase, pe cnd PAL-ul si PFL-ul, sunetele nalte. Proprietatile termice. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0C si la o umiditate constanta, dilatatia termica este foarte mica). Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile n raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Aceasta proprietate, alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus n porii lemnului), sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. Prin expunere directa la foc, la o temperatura de 400C, lemnul arde cu usurinta, puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa ntre 4.000-5.000 de kilocalorii.

I.2 Defectele lemnului

Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (n structura, aspect si compozitie chimica); anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori, care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi;

actiunea agentilor de biodegradare a lemnului, de natura vegetala sau animala.

n prima categorie de defecte, acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui, sunt incluse urmatoarele: 1. 2. 3. nodurile; anomalii ale fibrelor si maduvei; anomalii ale trunchiului.

1. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau n interiorul acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre n masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. n zonele n care ramurile pornesc din interiorul copacului, inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului, formndu-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute, iar mai departe, mergnd catre suprafata, fibrele lemnoase ale trunchiului cresc n jurul ramurii, conducnd astfel la aparitia unor noduri ncastrate. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. n timpul uscarii, cnd contractia n lemn variaza n functie de directia fibrelor, nodurile se contracta mai rapid dect restul lemnului. De aceea, un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet, formnd astfel o gaura n lemn. Spre deosebire de acestea, nodurile concrescute si ncastrate nu pot cadea, nsa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel, n functie de forma lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite, cu mustati; n functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si n functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucrnduse mai greu si, uneori, chiar deloc. n unele cazuri, nsa, gruparea n anumite zone a unor noduri ncastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte n efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare", " noduri n cuib ", " aspect mazdrat". Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: - fibra rasucita; - fibra nclinata; - fibra creata;

- fibra nclcita.

[2]

Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra n industria pieselor de mobilier, putnd fi folosit numai ca materie prima n industria chimica. Fibra nclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. Propriu-zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). Fibra nclcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase n anumite zone. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. 2. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta n dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic n sens longitudinal si transversal. 3. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea, labartarea si canelura. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vrf. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. Labartarea trunchiului consta n marirea brusca a circumferintei n apropierea solului, aparuta din nevoia de echilibrare, pentru a rezista la actiunea vntului. Canelura este determinata de zonele de coaja nfundata, care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel nct, n sectiune transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat. Defectele celei de-a doua categorii, aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu, printre care: - precipitatiile (ca durata si cantitate), radiatiile solare, vntul, variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura), ceata salina. n aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura, crapaturile: gelivura, cadranura, rulura. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni n lemn, care apar cnd copacul deviaza de la pozitia sa normala, verticala, sub actiunea vntului sau altor factori atmosferici. Curbura reprezinta devierea ntr-un singur plan sau n mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Ea apare ca urmare a actiunii ndelungate a vntului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la ncovoiere. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcm. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care, ca urmare a actiunii vntului, apar trepidatii ale copacilor, care conduc la separatii n tesutul lemnos. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati n masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub actiunea gerului si a vntului. Ele pot apare sub forma: gelivurii - crapaturi dinspre exterior catre interior, produse sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza n trunchi; rulurii - crapaturi concentrice, totale sau partiale, care urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea vnturilor puternice si cadranurii - crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja, fara a ajunge la exterior. n cea de-a treia categorie de defecte, cauzate de insecte si paraziti, sunt incluse: - orificii si galerii, strangularea trunchiului, inima rosie de fag, albastreala, putrezire. Lemnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat n apa, un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor, insectelor, ciupercilor.

n cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti, cum ar fi: insectele xilofage, croitorii, fluturii, viespile, furnicile, ciupercile si bacteriile xilofage, ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa, n care produc orificii si galerii. Parazitii vegetali, cum ar fi iedera si vscul, se agata de trunchiul copacilor conducnd la strangularea lor. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica, cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate); albastreala, cnd lemnul apare colorat n albastru cu nuante cenusii sau verzui, fara a i se modifica nsa proprietatile; putrezirea, cnd lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin si putnd fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa racirea lui. De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului n bune conditii. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite n aceasta industrie, unele esente au proprietati superioare altora. Lemnul are o valoare estetica ridicata, att prin coloratia diferita a diverselor specii, ct si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. De exemplu, inelele anuale reprezinta ele nsele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate, pe baza unor desene prestabilite. Culoarea naturala variaza de la alb, la galben, verde, rosu, maro, gri, pna la negru, cu infinite tonuri intermediare, permitnd, tot prin juxtapuneri, obtinerea unor efecte estetice deosebite. Pe lnga lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, n vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor, ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. n functie de specia lemnoasa, cheresteaua poate fi de: rasinoase; foioase tari si foioase moi, avnd grosimile cuprinse ntre 12-50 mm, latimile ntre 6-30 cm, iar lungimile ntre 0,45-3 m (n functie de specia lemnoasa respectiva).

Dupa modul de taiere, cheresteaua poate fi: taiata n plin sau direct (se obtin scnduri n forma trapezoidala, cu muchii lungi, tesite); taiata n prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater n scnduri cu patru muchii); taiata n sferturi; taiata semiradial; taiata radial; taiata tangential.

La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, de rasinoase, n special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare, cornise, socluri. Pentru a fi folosita n industria mobilei, cheresteaua din lemn de foioase, se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: - nu se admit: coaja nfundata, gelivura, gauri, galerii, inima si maduva lemnului, crapaturi nestrapunse si strapunse, mucegai, pungi de rasina, coloratii anormale, noduri partial concrescute sau crapate, cazatoare si putrede; - fibra nclinata: se admite o deviere de maxim 10%; - fibra creata, ondulata si nclcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei; - noduri sanatoase, concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind ntre 0,2-6 mm, n functie de destinatia lui. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta nca din Egiptul antic, ea nu a fost exploatata pe deplin pna la nceputul secolului al XVIII-lea, n perioada stilului Rococo , cnd suprafetele curbe, concave si convexe erau frecvent furniruite. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale, cu ferastraie; mecanic, pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul, totusi pierderile de material sunt mari si, de aceea, cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. Furnirul derulat este mai gros, se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu, pe cnd furnirele debitate tangential, radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii n forma de V, la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele, drepte si la furnirele debitate semiradiale, linii paralele si nclinate. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta, furnirele se clasifica n: 1. 2. furnire cu desen dezordonat: furnir nflorat, furnir cu flacari; furnir cu ochiuri, obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale;

[3]

3.

furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late, vargate (frize), obtinute prin debitare radiala

[4].

1. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase, nsa prezinta dificultati la mperecherea n cadrul aceleiasi garnituri.

n functie de specia lemnoasa din care provin, furnirele pot fi de: specii indigene si exotice, iar n functie de destinatie ele se clasifica n: furnire tehnice si furnire estetice. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite, cu desene simple, comune si prezinta grosimi cuprinse ntre 0,5-6 mm. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor, a panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei.

[5]

Furnirul estetic, a carui grosime variaza ntre 0,2-1 mm, este realizat dintr-o esenta valoroasa, indigena sau exotica si se aplica n general pe suprafata unui lemn masiv, inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic, n vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi nnobilate prin presare. De asemenea, furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier, prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor. Mozaicurile pot acoperi ntreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete).Marchetaria si are originea n epoca Renasterii italiene si consta n aranjarea, dupa anumite modele prestabilite, a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. n acest fel se obtin decoratii complicate, sub forma de flori, peisaje, cosuri cu flori. Intarsiile sunt ncrustatii realizate n exclusivitate din furnir, att fondul ct si compozitia realizndu-se n totalitate separat de zona de aplicare, peste care se dispun ulterior. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa, o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara, un fileu si o rama de ncadrare din furnire din specii de culoare nchisa

[6].

Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea, lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite, care apoi sunt debitate n acelasi mod ca si furnirul obisnuit. n acest fel se obtin desene divers colorate, corespunzatoare culorii speciilor folosite. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. Furnirele pot fi nlocuite cu hrtie decorativa texturata care imita furnirele estetice, precum si cu o serie de folii PVC. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte, n functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor, exterioare sau interioare, astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati, cu diametre cuprinse ntre 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a); nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I, iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri, cu un diametru de 2 pna la 10 mm/m ; fibra creata, nclinata, nclcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei; gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I, iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate, cu diametru de maxim 3 mm, pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir; inima rosie de fag si coloratii nchise sanatoase nu sunt admise la calitatea I, dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata; coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii; petele de mucegai, tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm ; putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir; asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir, daca nu sunt accentuate; zgrieturile cu o adncime mai mare de 0,05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgrieturi de pna la 0,3 mm adncime /m ; ondulari si defecte de ncleiere nu se admit. sau ulei nu sunt admise la calitatea I, iar la

Pentru furnirele exotice de calitatea I, conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive, neadmitndu-se dect noduri sanatoase total concrescute (2 noduri, cu marimea de pna la 5 mm). Umiditatea foilor de furnir n momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa ntre 0,4 si 1 mm, n functie de specia lemnoasa respectiva. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele parti, prin ncleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: - specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop, tei, paltin; - directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal, patrat si transversal; - structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci, cu structura celulara, semicelulara si cu sentulet; - tipul de finisare: panel slefuit, lustruit; - dupa grosime: diferite tipuri de panel, cu grosimi cuprinse ntre 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2,1 mm. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul n sine, pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. Pentru furnirul straturilor exterioare, clasa A sunt admise urmatoarele defecte: - noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm, conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm; - crapaturi nepatrunse: la fiecare margine, cel mult 2 buc/m , cu o lungime maxima de 200 mm; - nu se admit: noduri partial concrescute, crapaturi patrunse, gauri de insecte, coaja nfundata, fibra nclinata, asperitati provenite din derulare, mbinari deschise, reparatii cu dopuri sau petice, reparatii cu pene.
2

Pentru panelul propriu-zis clasa A/A, sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: - nu se admit: umflaturi, denivelari provenite din golurile miezului, lipsa furnirului pe margini, dezlipiri, ondulatii, lipsa de sipci la capetele placii, urme de chit si pete de ulei, urme de hrtie adeziva, imprimari si zgrieturi, franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii; - rezistenta la forfecare:min.lN/mm . Pentru miezul panelului, conditiile de calitate sunt urmatoarele: - nu se admit: putregai, noduri vicioase, coaja nfundata; - coloratii si noduri sanatoase, partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului; - noduri concrescute: se admit; - crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite ntre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Straturile de furnir sunt dispuse n directii diferite, cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte, astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente n toate directiile si sa fie tot att de durabil ca si lemnul. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrngerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, proprietatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme dect ale lemnului masiv. n cazul placajelor, stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate, pe cnd straturile interioare, de compozitie, trebuie sa fie doar rezistente. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat (satin wood), zebra, iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier, la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. n acest fel, consumul de lemn este minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a nlocui metalul. Dupa destinatie, placajele se clasifica n: placaje de uz general, folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). La rndul lor, placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: - dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar, pentru rame, pentru corp de mobila, pentru placi spate mobilier corp, pentru sezuturi si spatare scaune; - dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase, foioase moi sau tari), placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale); - dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice, metalizate, melaminate, emailate, texturate, pirogravate, acoperite cu tesaturi de fibre de sticla; - dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat, ignifugat, antiseptizat. Placajul laminat este un produs similar, obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare, toate dispuse cu fibrele n aceeasi directie. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab n celelalte directii. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn, ncleiate cu rasini sintetice si presate la cald. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: - dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat; - dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri; - dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice, cu furnire estetice, cu PFL dur sau cu placaj; - dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen, PAL stratificat si PAL multistratificat; - dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice, folie de polietilena sau hrtie sulfat, PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu, cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hrtie sulfat, PAL nnobilat furniruit, melaminat, emailat, texturat, caserat cu PVC, cu folii metalice; n functie de modul de obtinere si de finisare, PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat, presat, melaminat, emailat pentru obtinerea usilor, a placilor, a peretilor laterali si despartitori, pentru funduri, tavane, polite, fete-sertar. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m ; umiditatea la livrare: 93 %; rezistenta la ncovoiere statica: pentru grosimi de pna la 12 mm: 20 N/mm ; pentru grosimi de la 12 mm pna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm ; rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pna la 12 mm: 0,40 N/mm ; pentru grosimi de la 12 mm pna la 19 mm: 0,35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0,30 2 N/mm ; rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. 750 N; pentru canturi: minim 550 N; nu se admit: denivelari, imprimari si zgrieturi, slefuiri neuniforme, pete de liant si urme de parafina, aschii de miez n stratul de fata, umflaturi, dezlipiri de straturi si alte defecte.
2 2 2 2 3 3 2

n cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale, cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat, exista si alte caracteristici specifice, de protectie insectofungicida si ignifuga, cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%;

pierdere de masa la ncercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%; rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna.

PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier, n special de bucatarie, prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N; pe cant: minim 600 N; rezistenta la: vase fierbinti, vapori de apa, nu se admite aparitia altor defecte n afara unei usoare diminuari a luciului; rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare; rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei; nu se admit: zgrieturi superficiale, impuritati n filmul decorativ, desprinderi ale stratului decorativ, clivari ale placii suport, margini sau colturi rupte.

Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale, prin desfibrare mecanica sau chimica si mpslite sau ncleiate n placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice, fizice si chimice superioare, cost redus si ntretinere usoara. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: - dupa densitatea placilor: PFL poros, extramoale, moale, semidur, dur si extradur; - dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat, semiuscat si prin procedeu umed; - n functie de finisare: PFL standard, netratat, bituminat, nnobilat prin emailare, melaminare; - dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat; - dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat, antiseptizat, fonoabsorbant, tratat termic, impregnat cu uleiuri sicative. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza ntre 8-25 mm. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate, polite pentru corpuri nchise, spate si funduri de sertar, precum si PFL emailat si melaminat, folosit n special la fabricarea mobilei de bucatarie, pentru: rame dublu placate, placi de mese, sezuturi de scaune, fete de sertare, polite, canturi. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard, nnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l,0g/cm ; umiditate la livrare: 62%; absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%; umflare n grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%; rezistenta la ncovoiere statica: 40-30 N/mm ; modulul de elasticitate la ncovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm.
2 3

Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgrieturi: 1 buc/cm2, cu latimea maxima de 0,3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm; stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt, cu lungimea rupturii de maxim 15 mm; impuritati: se admit rar raspndite pe suprafata placii, cu dimensiunea maxima de 2 mm; nu se admit: pete de condens, pete de ulei, adncituri, umflaturi, coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj).

La fel ca si n cazul PAL-ului, PFL-ul melaminat, emailat, impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. Astfel, PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii; rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat, fara decolorarea sau fisurarea suprafetei;

Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn, acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior, alcatuit din ramele de PFL cu structura din hrtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi; fetele, din placaj de fag de 4 mm; structura miezului, din fsii obtinute din PFL dur din hrtie cu grosimi de 3,2-4 mm sau din alte materiale, asezate sub forma de fagure sau inele. Placile decorative din hrtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hrtie impregnata cu rasini sintetice, dintre care, stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. Aceste placi sunt utilizate n industria mobilei (n special cea destinata bucatariilor), constructii civile, mijloace de transport si bordurare de panouri. Placile din hrtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

densitate aparenta: 1,3 kg/m ; rezistenta la tractiune, paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm ; rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o naltime de 1,75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor; rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii, iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pna la aparitia miezului; stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0,45% si transversal, 0,90%; rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari; rezistenta la apa clocotita: cresterea n greutate-maxim 5%; umflarea n grosime: maxim 6%; rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului, fara alte modificari; rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete; stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze; rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai; toxicitatea DHS, n conditii normale si dupa ardere: lipsa lor; rezistenta la zgriere: sa nu apara zgrieturi la o apasare cu 140 gf.
2

n ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este ntr-o continua diversificare, atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere, ct si prin folosirea unor noi materiale, neconventionale, care imita lemnul si il substituie. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin ncalzire, au loc reactii chimice ntre celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putndu-se imprima n relief curba sau ondulatia. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic, ntr-o presa hidraulica, la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru, cu o duritate de cteva ori mai mare dect cea a lemnului, cu masa specifica de 1,35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinznd pulberi de grafit, fibre de carton, ghips, ciment . Acestea au o buna rezistenta la foc, stabilitate dimensionala si sunt mai dure. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf, papura si diferiti lianti. Pe lnga semifabricatele prezentate mai sus, la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal, precum si componente executate din materiale plastice. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane, curate, fara ondulari, zgrieturi, crapaturi sau alte defecte, sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede, curate, colorate uniform, fara urme de matrite, zgrieturi, constrngeri de material sau alte defecte. Pe lnga aceste materii prime, la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare, printre care: - cleiurile si adezivii sintetici care, datorita proprietatilor lor adezive, au rolul de a mbina suprafetele dintre doua piese; - baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului; - vopselele care se decorative sau pentru acoperirea n ntregime a materialului lemnos; folosesc pentru pictarea diferitelor elemente

- lacurile sunt utilizate n procesul avnd att un rol estetic ct si de protejare a mobilei fata de caldura si apa.

de

finisare

pieselor

de

mobilier,

Adezivii naturali (clei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-formaldehidici cu ntaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi n functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul n care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile; - accesoriile metalice sau plastice (mnere, balamale, sustinatoare de polite, rozete) pot fi realizare din otel cromat, otel inox, fonta cenusie, aliaje de zinc, aluminiu si alama. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective. n garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza; prescrisa cadrul butoane, broaste,

de aceleiasi

standardele piese

sau sau

- materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor. Pentru tapitare se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi, rips, jacard, piele, nlocuitori de piele.

- sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine, biblioteci.

[7]

I.4 Fabricarea mobilei

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobila cu preturi scazute, lucrata mecanic, pna la piese lucrate manual. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare si pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi mpartite n trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea. Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii: - uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care influenteaza att proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat ct si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa ntre 33 si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului nainte de a fi debitat n cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire dect cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de livrat si prin uscare, contractndu-se, si schimba forma, stabilitatea devenind definitiva nainte de debitare.

La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pna la o umiditate de 8%. Uscarea se poate face att pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces ndelungat care dureaza cteva luni) ct si n cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cteva zile). n ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile, croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel, placaj, PAL, PFL) n piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi ) sau de fabricate. Debitarea semifabricatelor se poate face n forme independente sau n pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor, tivirea, rindeluirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor, nlaturarea marginilor, efectuarea profilurilor de mbinare (gauri si cep, cozi de rndunica) sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea, se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) n vederea obtinerii unor ornamente n relief. Independent, se executa si o serie de elemente decorative n relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului ntr-o forma sau ntr-o matrita metalica, la cald (presare) si n conditii de umiditate.[8] Furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa textura, nuanta si desen, n vederea obtinerii prin mbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se mbina ntre ele cu hrtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv, consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa ncleiere. Aceste operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-35C. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt urmatoarele: - slefuirea, chituirea, baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, n vederea absorbtiei uniforme a baitului (n cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice n apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a ntregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafie, pictura manuala, prin tehnica tipografiei; - lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin ndepartarea prafului. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. n functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate; - lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv n emulsii de substante uleioase n apa) sau cu materiale abrazive. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei, care consta n mbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile.

Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin ncleiere. Tot n aceasta faza are loc si tapitarea, care poate fi clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan). Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, ncleiere, fmisare, tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate n mobila. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: - partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare; - canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare; - n zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale, limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv; - pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se prentmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor; - piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate, de preferinta, demontabile.
Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ngrijit, sa respecte conditiile de forma pieselor, tolerantele si ajustajele de mbinari si asamblari prevazute n standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si nchidere si pentru a asigura o functionare usoara. Asamblarea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote n timpul exploatarii; - mnerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi; - balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn; - usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau nchidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramna nchise fara interventia broastei sau a opritorului; - capetele suruburilor, n special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate ntr-un singur sens; - capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care ramn vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator. - ncleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. ncleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel nct, la desprinderea fortata, suprafetele ncleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitndu-se zone nencleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la mbinarea foilor de furnir. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate n mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

I.5 Evolutia stilurilor de mobila

Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii, care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. n mod traditional, la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul, dar, de-a lungul istoriei, s-au mai folosit si alte materiale, precum piatra, marmura si metalul. Designul mobilei a reflectat nca din antichitate si pna n prezent moda caracteristica fiecarei perioade.

Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative, aflat ntr-o continua evolutie si transformare.

[9]

Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci, astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. n prezent, cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice, a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani.

n stilul fiecarei epoci au existat nsa diferente mari ntre piesele de mobilier, decoratii si ornamente, n functie de clasa sociala careia i erau destinate si de mesterii care le lucrau. Astfel, piesele simple, realizate de muncitori sau de tarani, au atins nca de la bun nceput sa fie pur functionale, paturile si mesele de la 1800 .Chr. semannd perfect cu cele folosite n anul 1800 d.Chr. Stilul egiptean (3000-2400 . Chr.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pna n zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele, mese, scaune si taburete, informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese, a caror utilitate le-a facut sa fie produse si n prezent: canapele, paturi, fotolii, etajere, masa pentru joc si lucru, lada pentru pastrarea mbracamintei. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a nlesni nscrierea formei corpului n partile cu care acesta venea n contact (sezut, spatar). Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de mpletituri din fibre elastice naturale. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa, cedru, sicomor, maslin) se facea cu dalti, ferastraie, iar una dintre tehnicile de mbinare a pieselor componente, "coada de rndunica", se pastreaza si astazi. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal, taburetele aveau forma picioarelor n X, fiind fixe sau pliante, iar patul avea zona de la cap mai nalta dect cea de la picioare. n general, forma mobilei este simpla, cu linii si suprafete drepte. Decoratiile se executau n relief, prin sculptare, cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. n general, pentru pictare, suprafetele meselor, ale picioarelor erau mai nti pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pnze, peste care se picta n culori tari, aurul fiind folosit din abundenta. De asemenea, se foloseau materiale textile, tapiterii luxoase, viu colorate si piei de animale. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes, aur, cristal de roca0, sticla, pietre pretioase sau din alte materiale. Motivele de decorare ntlnite erau geometrice (liniare, sah), florale (floare de lotus, palmier, nufar, crin), zoomorfe (lei, tauri, sfinxi, vulturi), antropomorfe si hieroglife. Stilul mesopotomian (3500-800 .Chr.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese, mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur, iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene n culori vii, cu elemente n principal geometrice ( arcuri de cere, volute n spirala). Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura, incrustatii n lemn si fildes si lacuit. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire, incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta n toata India, orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura n lemn de santal, iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii n culoare neagra. Piesele de mobilier difereau foarte mult n functie de clasele sociale. Daca, pentru saraci, patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o mpletitura din chingi, patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. Stilul chinezesc. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos, de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare, incrustare cu scoici, fildes, sidef si pietre semipretioase. Motivele de decorare erau foarte variate: - vegetale: peisaje, cascade, flori, copaci; - figurale: oameni, pasari, animale; geometrice. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi, mergnd pna la 18 straturi de lac divers colorat (n negru, verde, rosu, galben), n care apoi se sculpta cu dalta, pna la stratul dorit, obtinndu-se astfel att coloritul ct si plastica dorita . Patul era prevazut cu baldachin, comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase, patrate sau rotunde, etajere, paravane, banci. Stilul minoic (3300-1000 .Chr.) Acest stil este foarte greu de reconstituit, nefiind descoperite piese de mobilier. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos, care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante dect designul. Mobilierul era foarte putin decorat, fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur.

[10]

[11]

Stilul grecesc (600-400 .Chr.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa, tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute, cornise. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. Cele mai folosite esente erau: maslinul, paltinul, chiparosul, abanosul si nucul, iar ca motive de decorare sunt ntlnite: frunza de acant, meandrele. Pentru mobilierul de uz curent, formele erau comode si elegante, pe cnd cel oficial, de ceremonii, era masiv, greoi si rigid. Avnd o dubla destinatie, fiind folosita att pentru odihna ct si pentru servirea mesei, canapeaua era concava n zona capului, pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa, situnduse la naltimea mesei. Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate, care erau realizate dintr-o mpletitura din piele sau trestie, acoperite cu piele sau cu materiale textile. Picioarele scaunelor erau n forma de X, iar taburetele erau realizate ntr-o varietate de forme. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos", prevazut cu spatar nclinat, care asigura maximum de comoditate. Mesele erau n general mici, usoare si pictate, iar multe erau de forma rotunda. Lazile, confectionate din lemn, bronz si fildes, variau ca dimensiuni, de la miniaturale la monumentale, fiind decorate cu motive arhitecturale. Stilul roman (secolul al IV-lea . Chr.-al IV-lea d. Chr.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc, dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. Ca materiale se foloseau: marmura, bronzul si lemnul de nuc, frasin, tuia, paltin si ulm. Ornamentatia, bogata n incrustatii si placari de fildes, sticla, baga, bronz, pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si mbogatita. Ca elemente decorative sunt ntlnite: vulturi, piciorul de caprioara, cornuri ale abundentei, frunze de acant.

Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. De asemenea, tot n aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola, destinata etalarii obiectelor de valoare. Spre deosebire de mesele mici grecesti, mesele romane sunt mai mari, dreptunghiulare sau rotunde, iar taburetele, lucrate din lemn n combinatie cu bronz, sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. Picioarele taburetelor, realizate prin strunjire, aveau o constructie fixa sau plianta. De asemenea, picioarele mobilierului au o linie arcuita, imitnd piciorul de animal.

Stilul bizantin (secolele al V-lea - al XV-lea).

Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena), executat din fildes sculptat n relief si ncadrat ntr-o rama din lemn, este edificator pentru aceasta perioada. Forma mobilierului bizantin este masiva, sobra, greoaie, avnd linii si suprafete drepte, sustinute de arcuri semirotunde si stlpi scurti si grosi, cu capiteluri n forma de cub si cu capetele strunjite. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate, picturi si mozaicuri

[12].

Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa, prioritara stilului constructiv si functional. Principalele piese de mobilier sunt: lazi, etajere, scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare, paravane, dulapuri n perete. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete, arabescuri, poligoane, incrustatii cu arama si fildes.

Stilul gotic (secolele al Xll-lea - al XV-lea). Elementele decorative ale mobilierului au fost mprumutate din arhitectura gotica, fiind prezente: arcuri ogivale, contraforturi, panglici rasucite, creneluri dispuse pe cornise, stlpi simpli, cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal, cum ar fi: frunza de acant, ornamente sub forma de trefla, de rozeta, cruci sub forma de floare, flori simple, ghirlande, iedera si frunze de vita de vie. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni, lei, cai, vulturi, porumbei, dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi, cavaleri, prelati si scene biblice. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul, aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitnd obtinerea unor piese mai bine mbinate si asamblate, care erau de obicei semnate cu numele tmplarului respectiv. Elementele definitorii au fost completate nsa cu elemente specifice, diferite de la o tara la alta, astfel nct acest stil prezinta o serie de diferentieri: - stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie; - stilul gotic german este sobru, robust; - stilul gotic englezesc este mai retinut n ornamentatie si prezinta linii mai suple; - stilul gotic spaniol prezinta o decorare ncarcata vizibile, dominnd rozetele, ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. a suprafetelor

Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul, cu pondere mare n Germania, bufetul naltat pe picioare, scaunele cu diverse forme si dimensiuni, mesele, cu o placa groasa, masiva, spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare, banci lada, strane gotice si paturi cu baldachin. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). Stilul Renasterii a aparut n Italia nainte de 1425, goticul nefiind niciodata acceptat n aceasta tara, fiind considerat "barbar".[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte, iar calitatea lor ridicata se datoreaza mbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. Apar totodata o serie de noi solutii constructive, cum ar fi: usi cu tablie, mbinarea n coada de rndunica ascunsa, mbinarea la 45. n general, erau folosite esente de: stejar, nuc, abanos, cedru, frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. Ornamentatia, foarte bogata, a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane, cele mai ntlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant, ghirlande, cosuri si cornuri ale abundentei, motivele geometrice: meandre, volute, taietura diamant, ciucuri, caneluri semirotunde, lire dar si cariatide, atlanti, amorasi, figuri grotesti sau scene mitologice. De asemenea, apar omamente animale: centauri, delfini, vulturi, scoici, picioare de leu.

Decoratia policroma s-a realizat prin pictare, aurire, ncrustrare, marchetarie sau prin stucaturi. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele n forma de soclu, apar pentru prima data scaunele tapitate, paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat, fara tablia din fata. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone," inspirata din sarcofagele romane. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare, cu profiluri proeminente si cu capac masiv, sculptata n zone concave sau cu stucaturi, aurita sau pictata. Ca si stilul gotic, stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari n care s-a dezvoltat: - n Franta, mobilierul este mai delicat si mai comod. Picioarele sunt consolidate prin legaturi n H, iar cele din fata, printr-o legatura lata, bogat decorata; - n Spania, se ntalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. Specifice sunt aplicele metalice, tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita, incrustatii cu pietre pretioase, sculptura cu relief nalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza n spatiu, neadernd la nici o suprafata plana); - n Anglia, Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pna n secolul al XVII-lea. Mobilierul, predominant din stejar, este sobru, fara frontoane sau arcade. Picioarele se realizau prin strunjire, sub forma de vase decorative, despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate, sculptate adnc. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative; - n Germania, sunt doua curente: n partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana, iar n partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamnda. n general, mobilierul este masiv, rectangular, iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare.

Fig.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative;sursa www.imagini.ro a. capitel cu ovuri; b. consola; c. cornisa sculptata cu volute; d. friza sculptata cu acanturi;e. balustru; f. pilastru sculptat; g. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu; h. picioare mpodobite cu elemente strunjite si sculptate;i. cartus dreptunghiular; j. cartus oval;k. ornament mpletitura; l. ornament din panglici, acanturi si fructe; m. ornament cap de delfin; n. ornament din acanturi; o. frunze de acant; p. ove cu margele; r. ove cu torsade.

Fig.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze; sursa:www.imagini.ro a. banca; b. fotoliu cu picioarele n forma de X

Stilul baroc (1620-1700) a aparut n Olanda, n ideea de a se renunta la formele echilibrate, logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat n sculpturi. Apogeul a fost atins n Franta, la curtea lui Ludovic al XlV-lea, unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat, adaptat ceremonialului curtii. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar, iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru, mahon, abanos, nuc), cu incrustatii n fildes, sidef, portelan, pietre semipretioase si aplicatii de argint, n forme de frunze, motive chinezesti si figurine minutios modelate. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant, frontoane, ghirlande, masti, cariatide ca element de sustinere. Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre, contraste de culoare si aur. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea, iar picioarele au terminatii n forma de laba de leu. Principalele piese de mobilier sunt: comoda, bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata, masa cu placa de marmura sau mozaic, sprijinita pe elemente portante puternice n forma de lei, vulturi sau spirale ample de acant, precum si fotoliul, care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. Dulapurile reprezinta piesele dominante, care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi", existnd practic patru perioade distincte: 1. 2. 3. 4. barocul timpuriu (1610-1643), n timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea; barocul de tranzitie (1643-1715), n timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea; Rgence (1715-1723), n perioada de nceput a domniei lui Ludovic al XV-lea; barocul trziu sau Rococo (1723-1774), n timpul Ludovic al XV-lea[14].

domniei

lui

Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ, somptuos si foarte elegant. Formele erau largi, cu ornamentatie bogata si simetrica, realizata prin marchetarie si sculptura. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart, damast, piele, velur, satin). Decorarea se realizeaza prin aurire, incrustatii cu bronz sau argint, carapace de broasca testoasa, motivele fiind n general cele clasice, inspirate din frescele romane.

Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea; sursa www.imagini.ro a, e. masa; b,c,i. fotolii; d. dulap; f. ornament; g. scaun; h,p. comode; j,k,m. paturi; l. taburet; n. birou; o. masa consola; r. picioare de mese.

Stilul Rgence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. Mobila are linii arcuite, tendinta de echilibru si simetrie este parasita, forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. Influenta orientala- decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti, dragoni si pagode. Se folosesc furnire de palisandru, trandafir si liliac, mobila fiind lustruita n culori nchise care contrastau cu bronzul auriu. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara, cu terminatia n forma de copita stilizata.

Fig. 5 Stilul Regence;sursa www.imagini.ro a. dormitor; b. fotoliu; c. scaun; d. masa; e. comoda; f. picior de caprioara pentru masa; g. forma curba a unei placi de masa; h. forme de panouri curbe ntr-un singur plan; i. forme de cadru si picior de mobilier; j. masa birou.

Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice, curburile fiind line si pline de rafinament, n combinatii complicate n forma de C si S. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb, albastru-deschis, verdedeschis, violet si roz, att interioarele ct si exterioarele fiind bogat aurite. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, migdalul si trandafirul, n culori naturale sau colorate, fiind scoasa n evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. Ca tehnici de decorare ntlnim: bronzurile, sculptura, intarsia, marchetaria si aurirea suprafetelor, elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata, ghirlandele de flori si frunze, lujere cu frunze si fructe, figuri pastorale si capete de copii, figuri grotesti si chinezarii, pasari. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri, a sezlongurilor si fotoliilor canapea, independente sau alaturate, precum si a fotoliului cu bratele pline, tapitate numite "bergre oreilles" sau "fauteuil confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"), specifice stilului. Paturile au baldachin, iar consolele prezinta o legatura ntre picioarele bogat sculptate. n Austria si Germania, barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv, greoi, cu ornamentatie bogata, n relief nalt, pe cnd barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez, mobilierul fiind masiv, n forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri, cornise si placi intermediare. n Anglia, mobilierul este mai sobru, predomina liniile drepte si picioarele strunjite. Spatarele scaunelor, fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau mpletite din bambus, la fel ca si sezutul. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana, de unde si numele stilului de Quen Anne, cnd mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate, continnd lire

centrale, de diverse forme si profiluri, iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. Sfrsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale, care a mbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale, dnd nastere stilului Chippendale. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite, cu terminatii sub forma de laba de animal, iar spatarele au forma unor mbinari de bare sau bare si panglici, specifice stilului. Cabinetul preia forma dulapului francez, iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului.

Fig.6 Scaun n stil Chippendale; sursa www.imagini.ro

Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului, fiind mai curnd o rentoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut n urma descoperirii n aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei), dect catre cel renascentist. Mobilierul a devenit auster, predominnd formele rectangulare, cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute, benzi ntretesute, coloane si palmete. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei, au fost introduse figuri fantastice delicate, ghirlande, boboci stilizati, flori de caprifoi, panglici si medalioane. n Anglia, Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice, cunoscuta sub numele de stil etrusc, inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) ntlnite pe vasele romane antice. Celelalte stiluri: Wedgwood, Hepplewhite si Sheraton evolueaza n acelasi sens, al antichitatii greco-romane. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul, masiv sau sub forma de furnir, ornamentele fiind realizate n culori deschise, contrastante, cu fondul rosiatic. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane, sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Tapiteria se realizeaza din stofe simple, n dungi. n Franta, neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea, revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb, vernil, crem-deschis. Formele sunt geometrice, rectangulare, circulare sau ovale, iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana, egipteana si chinezeasca: vulturi romani, cornuri ale abundentei, tolbe cu sageti, torte aprinse, coronite, flori de cmp asezate n cosuri sau mpletite n ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata, marchetaria si pictura.

Fig.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea); sursa www.imagini.ro

Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul n timpul lui Napoleon, fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon n Egipt) sunt predominante. Decorarea se face prin sculptare n ronde bosse, formele predominante: grifonii, cariatidele, sfincsi, cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere, iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. Deseori apar medalioane cu arme si litera N, nconjurate de coronite. Tapiteriile sunt de culoare rosu nchis, galben auriu sau verde antic, iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu, lemnul de mahon fiind utilizat aproape n exclusivitate. Empire a devenit un stil international, extinzndu-se si n alte tari: Germania, arile Scandinave, Italia, Rusia si Anglia, unde a fost numit Regency.

Fig..8 Stilul Empire; sursa:www. imagini.ro 1 Pat cu baldachin; 2 Pat; 3 Scaun; 4-5 Fotoliu; 6 Masa; 7 Consola cu cariatide; 8 Fotoliu; 9 Gheridon; 10 Cabinet; 11-12 Ornamente specifice.

Stilul Regentei (Regency - 1810-1830, perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic, n care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti, indiene si egiptene. Formele sunt mai rotunjite, motivele tipice de decorare fiind: palmetele, leii naripati, grifonii, caprifoiul, iar decorarea se face cu incrustatii de alama, toarte de fildes si abanos n lemn de trandafir si abanos. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut n mediile burgheze din Germania, Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german, n dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires, frasin, par, acoperite cu esente exotice, astfel nct sa rezulte un mobilier ieftin, accesibil paturilor largi ale burgheziei. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala, stilizate: - flori, frunze, rozete, crengute. De asemenea, sunt ntlnite slifuri ornamentale din bronz, iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. Tapiteria era din materiale nflorate, n dungi si din piele. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor, meselor, canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor.

Fig.9 Stilul Biedermayer; sursa: www.imagini.ro 1.Canapea, masa si scaun n garnitura; 2. Secrtaire cu doua corpuri; 3. Fotoliu; 4. Biblioteca; 5. Scaun; 6. Scaun si masa; 7. Fotoliu cu spatar rotund; 8. Pat en bateau; 9. Birou-comoda

Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic, neorenastere, neobaroc si neorococo. Ele capata o raspndire n aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y n Anglia-stilul Victorian, cu forme mari, curbilinii, cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi n decorare (laminare si galvanizare); n Franta-stilul Louis Philippe, caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici, n care se combina liniile drepte cu cele curbe.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta mpotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, n forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentnd pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar mbinarile se fac n coada de rndunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dinti stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular n toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil n Germania si Austria, Stile Libert n Italia, Modernismo n Spania, Modern Style n Anglia, Tiffany n Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. ntre acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a ncercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, n care se ntlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pna n prezent este caracterizat prin nlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot n evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, n defavoarea ornamentelor. ncepnd cu sfrsitul secolului al XX-lea, mobilierul a nceput sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hrtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurnd o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel nct sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce n ce mai mari, acoperind n ntregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare n colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. n Romnia, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular romnesc (rustic) si stilul cult romnesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. n general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea mbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu naltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, n tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, n mobilierul romnesc au nceput sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau mpletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brncovenesc, aparut n perioada lui Constantin Brncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vrf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la nceputul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat n tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, n special Renastere. Spre sfrsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzndu-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei

Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, n datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pna n secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a nceput "perioada mahonului"; n secolul al XlX-lea, n paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pna n secolul al XVIII-lea, mbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, mbinarile s-au realizat n forma de "coada de rndunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu ncleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate mbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la nceputul secolului al XlX-lea, piesele au nceput sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe cnd furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, att la partea superioara ct si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mnere care au fost nlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mnere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mnere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai nchise la culoare; - n jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mnerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se ncearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contempornd reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate n mod hotartor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata n ntregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata n mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica n:

- mobilier din lemn masiv; - mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cnepa); - mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL); - mobilier din panel; - mobilier din materiale combinate (lemn, metal, material plastic, sticla, ceramica, piele, textile). 2. Dupa sistemul constructiv se distinge: - mobila demontabila; - n sistem fix (nedemontabila); - extensibila; - rabatabila; - modulata[18]. 3. Dupa finisaj, obiectele de mobilier se pot clasifica n: - mobilier nature; - mobilier finisat prin ardere; - mobilier finisat cu pelicula (din ceara, ulei, vopsea sau lac). Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi), cu pori nchisi sau seminchisi, mata satinata (fara luciu), semimata, cu semiluciu, cu luciu nalt (luciu oglinda), transparenta, opaca, decorativa si de imitatie. 4. Dupa omamentatie, mobila se grupeaza n: - profilata; - sculptata; - incrustata; - pictata; - mozaicata; - cu intarsii; - cu marchetarie; - gravata. 5. Dupa destinatie, mobila se clasifica n: - pentru uz casnic; - pentru institutii publice;

- pentru cladiri social-culturale; - pentru uz comercial si hotelier; - pentru scoli si spitale; - pentru uz industrial. 6. Dupa locul de folosinta, piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: - camere de dormit; - camere de zi; - sufragerii; - camere de tineret; - camere de lucru; - hol; - bucatarie; - baie. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: - verificarea aspectului se face cu ochiul liber, n conditii de iluminare normala, urmarindu-se prezenta oricarui defect. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda, uniforma, fara asperitati, scurgeri, zgrieturi si fara imprimari. De asemenea, nu se admit: - ncretituri, cratere, incluziuni de corpuri straine, bule de aer sau fisuri. La finisarea transparent, pelicula trebuie sa fie transparenta, fara pete sau zone opalescente, iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. Grosimea peliculei, de minim 25 jam, trebuie sa fie uniforma si aderenta pe ntreaga suprafata. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta n desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. Rezistentele minime la solicitarile fizice, chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate n tabelul 1. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat, urmarindu-se dimensiunile prevazute n desenul tehnic; verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control, asezata pe cant, n sensul lungimii, latimii si al diagonalei, masurndu-se sageata maxima, iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana;

Conditiile de admisibilitate a finisajelor

Tabel nr. 1

Caracteristica
Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona

U.M. Normal Superior nalt

ore ore ore ore min. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB

Rezistenta la surse fierbinti C uscate Rezistenta la surse fierbinti C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgriere -

(Sursa: STAS 6009-86 - Mobilier din lemn, Finisare transparenta si opaca- Conditii tehnice generale de calitate)

Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizndu-se sertarul la 2/3 din lungime. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare n sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm; y determinarea rezistentei sertarelor la ncercarea statica se realizeaza prin dispunerea n interiorul sertarului nchis a trei greutati, dispuse egal pe toata suprafata sertarului; y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul n exterior, cu o anumita forta, neadmitndu-se desprinderea butoanelor, mnerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund; y verificarea stabilitatii piesei de mobila n planul de asezare (picioare si soclu n acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa, mpingndu-se mobila n doua directii perpendiculare; y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc), urmarindu-se rezistenta asamblarii; y determinarea rezistentei la oboseala prin mpingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (avnd picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative, urmarindu-se rezistenta asamblarilor; y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin nchideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise; y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare, care sa acopere ntreaga suprafata a usii; y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti, iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare, din exterior catre interior, urmarindu-se rezistenta asamblarii si a ncleierii; y determinarea rezistentei politelor la ncercarea statica si dinamica. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare, depozitare si transport. Ambalarea mobilei se poate realiza n ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea, 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL), din carton ondulat si din hrtie speciala: tip sulfit, rezistenta, acoperita cu parafina si polimeri sintetici, bituminata sau de matase.

Subansamblurile glisante (sertare, polite, pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hrtie, carton si trebuie nchise sau fixate astfel nct sa fie imobilizate n timpul manipularii si al transportului. Elementele demontabile care ies n afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate n interiorul mobilierului sau ambalate separat n hrtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse n pungi textile sau de polietilena. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hrtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata. Colturile, muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. Accesoriile metalice trebuie introduse n pungi sau pachete, imobilizate n interiorul lazilor, iar componentele fragile (cristale, oglinzi, geamuri, mnere de sticla, de portelan) trebuie sa fie ambalate n aceeasi lada sau n lazi separate. Depozitarea mobilei se realizeaza n ncaperi nchise, pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. Pe timpul depozitarii, mobila trebuie ferita de: praf, schimbari bruste de temperatura, uscaciune, curenti puternici de aer, actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. Stivuirea trebuie sa se faca astfel nct piesele de mobila sa nu se zgrie prin frecare ntre ele sau sa se deterioreze. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa ntre 10-35C pentru o perioada de depozitare de pna la 15 zile si ntre 10-30C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile, iar umiditatea relativa a aerului - 40-70%. Transportul se face cu mijloace de transport curate, acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei, pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.

CAPITOLUL II. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S.C. MOBREAL DIVERS S.R.L.
II.1 Scurt istoric
Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai nsemnata din partea de nord-est a judetului Prahova, care a ndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: - capitala de judet, vama, trg,centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura. Localitatea se ntinde pe o lungime de mai bine de 5 km, pe Valea Teleajenului, pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov, la 98 km de capitala, la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau n domeniul industriei lemnului si derivate din acestea.Competitia dintre firmele ce activeaza n acest domeniu este strnsa, toate ncercnd sa satisfaca pe ct posibil mai bine cerintele clientilor, "sa cucereasca" din ce n ce mai multe piete de desfacere. Firma analizata aici, a reusit sa se afirme si a capatat teren n fata unor alte firme cu renume si vechime. Societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. a fost nfiintata n conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata n 1998 n baza actului constitutiv sub nr. 987/20.05.2002 si este platitoare de TVA de la nfiintare.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614).Societatea desfasoara si alte activitati,respectiv intermediere n comertul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dect cele alimentare. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza n functionarea ei elemente mprumutate att de la persoane ct si de la societati pe capitaluri. Societatea cu raspundere limitata este larg raspndita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte. Contractul de societate al firmei se numeste, n baza prevederilor legale, dupa 1998, act constitutiv.Cum societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. a fost nfiintata n 2002, vom enumera cteva din articolele actului constitutiv: - Articolul 1: denumirea societatii; Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi nsotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S.R.L., de numarul de ordine n registrul comertului, capitalul social si sediul societatii.

- Articolul 2: sediul societatii; Sediul societatii este n orasul Valenii de Munte, str. Cuza Voda, nr. 45, judetul Prahova, conform contractului de nchiriere nr.32, 13 mai 2002, ncheiat cu S.C. Agromec S.A.Societatea va putea nfiinta sucursale si filiale n orice localitate din tara, cu respectarea Legii 31/1990 republicata, privind nmatricularea n registrul comertului din judetele unde vor functiona. S.C. Mobreal Divers S.R.L. si nfiinteaza puncte de lucru n comuna Drajna conform contractului de subnchiriere din 10 mai 2002.

- Articolul 3: forma juridica; Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata, se constituie si va functiona n conformitate cu legislatia din Romnia si cu prezentul act constitutiv. - Articolul 4: durata societatii; Societatea se constituie pe o perioada nelimitata ncepndu-si activitatea de la data nmatricularii n registrul comertului.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale. - Articolul 5: obiectul de activitate; S.C. Mobreal Divers S.R.L. va avea urmatoarele obiecte de activitate: - fasonarea si finisarea sticlei; - productia altor tipuri de mobilier; - confectionarea tmplariei de aluminiu; - confectionarea tmplariei de PVC; - confectionarea geam termopan; - intermediere n comertul cu produse diverse. - Articolul 6: capitalul social; Capitalul social este de 50000 ron lei, mpartit n 20 de parti sociale a cte 2500 ron lei fiecare. - Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege. - Articolul 9: n caz de deces, partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara. - Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor, care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990, republicata S.C. Mobreal Divers S.R.L. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel. - Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi; Profitul integral va fi mentionat n bilantul anual. - Articolul 15: activitatea societatii; Exercitiul economico-financiar ncepe la 01.01 si se ncheie la data de 31.12 al fiecarui an.Primul exercitiu economico-financiar ncepe la data constituirii societatii, respectiv la data nregistrarii n registrul comertului. - Articolul 16: bilantul; Bilantul societatii este ntocmit de administrarea acesteia.Profitul integral va fi mentionat n bilantul anual.Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.n caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei. - Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat; Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere, cu respectarea limitei minime prevazute de lege. - Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: - imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate;

- pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta - hotarrea adunarii generale; - declararea nulitatii societatii; - n alte cazuri prevazute de lege; - incapacitatea.

societatii cu raspundere limitata, daca adunarea generala nu decide completarea acestuia;

II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei

n actul constitutiv al societatii, obiectul de activitate al firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. este: 201 2010- prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020- fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030- fabricarea de elemente de dulgherie si tmplarie pentru constructii 361 3611- productia de scaune 361 3612- productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613- productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614- productia altor tipuri de mobilier 511 5113- intermedieri n comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115- intermedieri n comertul cu mobila 511 5119- intermedieri n comertul cu produse diverse,etc. S.C.Mobreal Divers S.R.L. produce pe baza de comenzi, n cazul mobilei, geamului si tmplariei.Pentru mobila, firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Cmpina.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.C. Gess S.A Scaieni, un producator foarte puternic, cunoscut n ntreaga tara.De la firma Kavico Impex S.R.L. Ploiesti, societatea cumpara coala de PAL. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines.S.C. Mobreal Divers S.R.L. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tmplariei de la firma Erdial Impex S.R.L., iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.R.L. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti.

II.3 Prezentarea resurselor firmei

S.C. Mobreal Divers S.R.L. este o societate relativ nou nfiintata.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate n resurse: - resurse umane; - resurse materiale; - resurse financiare. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv n unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii, prin punerea n valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse. Probleme principale ale managementului companiei n legatura cu resursele umane sunt: - atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei; - asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator; - asigurarea mobilizarii salariatilor; - stimularea capacitatii salariatilor; Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: - 13 lucreaza n compartimentul productie: 3 n hala taiere PAL, 3 n hala de taiere aluminiu si PVC, 4 n sectia de tmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei. - 3 si desfasoara activitatea n compartimentul economic, respectiv 1 secretara si 2 contabile. - 4 angajati activeaza n compartimentul comercial.

Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tnar) si dinamice, cu idei inovatoare. Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care, n sens general, se refera la: - evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale n vederea unei eventuale promovari; - reafectarea personalului pe alte posturi, n functie de competentele si rezultatele reevaluarilor; - optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. Evaluarea furnizeaza informatii importante att pentru deciziile de recompensare-sanctionare, promovare-retrogradare, formare, ct si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere.La firma studiata, se practica evaluarea generala, prin notatie, apreciere globala,apreciere functionala. Resurse materiale S.C. Mobreal Divers S.R.L. este acum proprietara cladirilor n care si desfasoara activitatea: - birouri,facilitati auxiliare- 400 m; - depozite- 225 m; Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.C. Gess S.A. Scaieni, un producator foarte puternic, cunoscut n ntreaga tara.De la Kavico Impex S.R.L. Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines.S.C. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tmplariei de la firma Erdial Impex S.R.L., iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.R.L. sau Acording Group Bucuresti. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti n numerar si conturi bancare, aflate la dispozitia firmei. Societatea se bucura de autonomie n cazul investitiilor, hotarnd singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, indiferent de modul n care sunt finantate: - din surse proprii; - din credite bancare. Relatia ntreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara ntr-un mediu ambiant instabil, caracterizat printr-o concurenta puternica. Principala componenta a mediului ambiant n care o firma apare att n calitate de producator ct si de consumator, este piata.n relatia complexa firma-mediu, n general, respectiv firma-piata, n particular, pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a. Studiul pietei constituie premisa, punctul de plecare n activitatea ntreprinderii.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna, terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente; b. n fluxul aprovizionare-productie-desfacere, primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata; c. Succesiunea logica n fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere.Se va fundamenta initial planul de desfacere, apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie, care vor asigura realizarea programelor de desfacere; d. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare, cum sunt: - satisfacerea n conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite; - cresterea rentabilitatii si a eficientei economice, pe baza sporirii vnzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.

Tabel nr.2; sursa : informatii de la firma

Piata de aprovizionare Piata de desfacere

furnizori de materii prime (lemn, sticla); furnizori de echipamente

clienti; intermediari; concurenti

firma ( prin anunturi publicitare ); persoane n cautarea unui loc de munca

banca persoane fizice

Piata fortei de munca

Piata financiara

Orice ntreprinzator trebuie sa includa n planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite, daca acestea vor fi livrate la momentul oportun, la preturi care l pot satisface pe client, dar care sa asigure profit. Firma si face cunoscute produsele att prin intermediul angajatilor ct si prin intermediul mass-media si internet. Trgurile si expozitiile ntregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata att din punct de vedere al constantei n aparitii precum si ca paleta de produse.Fiecare trg sau expozitie lanseaza un produs ntr-o maniera aparte tinnd cont si de paleta de produse atent polarizata n spatiul de expunere.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii, simpozioane, cataloage, pliante, birouri. Pe ntreaga perioada de desfasurare a activitatii sale, firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor, pastrnd totodata relatii strnse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S.C. Gess S.R.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara; S.C. Fogott Com Trans S.R.L Covasna; S.C. Vicu S.R.L Filipestii de Trg; S.C. Micki Company S.R.L. Iasi; S.C. Romglass S.R.L. Brasov.

II.4 Obiectivele economice ale ntreprinderii n conditiile pietei concurentiale

Concurenta este acerba n toate domeniile de activitate ale firmei.Calitatea este un concept pe re, probabil, toate firmele din domeniu, ncearca sa l aplice.n dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vnzator firmele si plaseaza competitia dintre ele n doua planuri: - pe de o parte ele si disputa furnizorii, prestatorii de servicii, disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte si disputa clientii , urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii n asigurarea resurselor si n plasarea produselor proprii pe piata. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei n munca, care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative n vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara. Obiectivele definesc scopl si nsasi ratiunea existentei firmei, iar realizarea lor este n functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei n raport cu mediul ambiant.n acest context se impune promovarea unui management anticipativ, prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor, n perspectiva, ale pietei.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si cucerirea de noi piete. Obiectivele trebuie sa ntruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste; sa fie mobilizatoare; sa fie usor de nteles; sa fie stimulatoare.

Societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. desfasoara n prezent o activitate eficienta si profitabila, obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: - asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului; - asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor, corespunzator cerintelor clientilor; - implicarea managementului; - realizarea cifrei de afaceri stabilita, adica 440964.87. ron n anul 2004 fata de anul 2003 cnd cifra de afaceri era de 267877.68 ron; - largirea pietei de desfacere.

Functiunile ntreprinderii 1. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a ntreprinderii Firma( ntreprinderea) si desfasoara activitatea productiva ntr-un anumit cadru organizatoric.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe, ce se pot grupa n anumite functiuni, care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata, n principal, de doi factori: - progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii ntreprinderii; - sistemul socio-economic n cadrul caruia a fost definit si aplicat. La proiectarea functiunilor ntreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. Criteriul identitatii activitatilor grupate ntr-o functiune; b. Criteriul de complementaritate, care cere gruparea ntr-o functiune a unor activitati ntre care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate; c. Criteriul convergentei care cere gruparea ntr-o functiune a unor activitati diferite, orientate nsa spre realizarea acelorasi obiective. Pentru o ntreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1. cercetare-dezvoltare; 2. comerciala; 3. de productie; 4. financiar-contabila; 5. de personal. 1.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza, se concepe, se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic, tehnologic si organizatoric al ntreprinderii.Astazi, aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii att teoretice ct si practice, ea integrnd activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate n: - activitati de conceptie, care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor, a serviciilor, a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora; - activitati de organizare a conducerii, productiei si a muncii. Pentru realizarea acestei functiuni ntreprinderea efectueaza studii, elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor, pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie, introducerea unor noi tehnologii de fabricatie; ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii, aplica n productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate; ea asigura pe lnga acestea, informarea, documentarea tehnico-stiintifica.

Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa.n realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie; firma poate aborda o cercetare strategica, cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile, compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa; firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate; firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how, prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica; firma poate investi n echipament de proces sau alte input-uri intermediare, care ncorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme.

1.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati viznd aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea produselor, comertul exterior si cooperarea economica internationala, ele fiind grupate n trei componente: 1. 2. 3. marketing; aprovizionare; desfacere.

Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor, cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vnzarilor.Activitatea de marketing se concretizeaza ntr-o serie de functii, cum sunt: a. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum.Prin aceasta se urmareste prospectarea att a pietelor prezente, ct si a celor potentiale, studierea nevoilor solvabile, a nevoilor de consum n ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a ntreprinderii la dinamica mediului.Aceasta presupune promovarea spiritului novator n ntreaga activitate a ntreprinderii, astfel nct sa se asigure nnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri, perfectionarea frmelor de distributie si comercializare, diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii ntreprinderii de adaptare rapida, operativa si activa pe piata. Functia de crestere a eficientei economice.Aceasta se asigura prin realizarea, dupa caz, a unor elemente de fundamentare ( informatii, criterii de evaluare, de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata; cercetarea produsului;

b.

c.

y y y

cercetarea pretului; cercetarea distributiei; cercetarea promotionala.

n prezent, marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv, cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice, pentru adaptarea la constrngerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a ntregului proces de productie, influenteaza direct calitatea produselor fabricate. n domeniul aprovizionarii tehnico-materiale, managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati, cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate; contractarea furnizorilor, negocierea si ncheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale; calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie; fundamentarea normelor de consum de materiale; inventarierea activelor circulante depozitate; efectuarea operatiunilor de primire, receptie cantitativa si calitativa, precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare; organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului.

n mod corespunzator, n domeniul desfacerii si n cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati, cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti; ncheierea contractelor de vnzare pentru produsele fabricate; rezolvarea reclamatiilor clientilor; participarea la licitatii; asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate, n cantitatea si calitatea negociata cu clientii; calculul marimii stocurilor de produse finite; participarea la diferite trguri, expozitii n tara si strainatate.

Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare ntreprindere si desfasoara procesele economicosociale n corelatie cu alte unitati economice. 1.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor n care este specializata firma.

Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital, munca, stabilindu-se o anumita relatie ntre cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute, potrivit functiei: P = f ( T, K) unde: P- productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse n functiunea de productie se mpart n: activitati de pregatire a productiei; activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor.

Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica- produs nou asimilat, produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta.Din acest considerent, aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni ntreprinse n cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor ntreprinse n scopul ndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. Volumul activitatilor incluse n functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul ntreprinderii; nzestrarea tehnica; caracteristicile materiilor prime, ale materialelor; complexitatea produselor fabricate.

Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de ntelegerea clara si ordonata a modului n care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati, precum si de ntelegerea conditiilor n care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie.Scopul productiei l constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate, cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia ntreprinderii. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei, a utilajelor, a utilitatilor, a standadelor de calitate, a normelor de consum si tinnd seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. 1.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare n procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de ntreprindere.n functie de obiectivele urmarite, aceasta functiune cuprinde:

a.Evidenta contabila financiara, care are drept scop nregistrarea si raportarea activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor ntreprinderii.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.Informatiile financiare se comunica, de regula, prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative n forma si continutul reglementat prin lege n vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor. b.Evidenta fiscala.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor n concordanta cu legile fiscale.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila, respectnd legile fiscale.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. c.Organizarea interna a evidentei contabile.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: - asigurarea securitatii activelor; - asigurarea calitatii, fiabilitatii datelor contabile; - asigurarea eficientei operationale. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta, cuprinznd structura conturilor si metodelor de nregistrare a datelor n aceste conturi fie pe cale manuala, fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri. d.Contabilitatea manageriala.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii ntreprinderii, n primul rnd prin analiza manageriala a pretului de cost.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un nsemnat rol de control si de actiune corectiva. 1.5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice, cum sunt: - determinarea necesarului de forta de munca; - recrutarea, selectia, angajarea, evaluarea performantelor n munca si promovarea personalului; - organizarea perfectionarii, pregatirii profesionale a salariatilor; - stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor; - efectuarea de studii pentru mbunatatirea climatului organizational si motivational n cadrul firmei; - mbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. n organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure n permanenta un echilibru ntre interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele firmei. n concluzie, functiunile identificate au caracter teoretic, n practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionnd simultan. Toate aceste functiuni se afla ntr-o strnsa interdependenta, se ntrepatrund si se completeaza reciproc, formnd sistemul organizarii procesuale a ntreprinderii.
Fig.11 Mecanismul functionarii ntreprinderii; sursa: informatii de la firma

Interdependenta functiunilor ntreprinderii

Fig.12-Interdependenta functiunilor ntreprinderii; sursa :informatii de la firma;

F1

F1- functiunea de cercetare-dezvoltare; F2- functiunea comerciala; A1- o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare; A2- o activitate din cadrul functiunii comerciale. Daca n cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari), atunci va aparea un efect nedorit si n desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente), nu se va realiza produsul (mobila, fereastra termopan) n timp util, nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce n continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala), adica se stagneaza procesul de desfacere, de livrare a produselor. Este posibila si influenta inversa, adica, dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a ncheiat contractul cu furnizorul de materii prime). Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic, n consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor. n aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta n a ntrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.Pe lnga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare n lant. Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce n continuare dereglari n F3 (neplata salariilor) si ncetarea functiunii F5 (procesele de productie).

II.5 Prezentarea structurii de management

n ansamblul ei, structura organizatorica are doua componente: 1.structura functionala(de conducere);

2.structura operationala(de productie si conceptie). Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice, economice, comerciale, administrative, modul de constituire si grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie. n cazul S.C. Mobreal Divers S.R.L., structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie, financiar si comercial. La proiectarea structurii operationale se are n vedere o serie de factori cu influenta tehnica, sociala.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata; formele si nivelul specializarii si cooperarii; specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat; zona de amplasare a ntreprinderii.

Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate, n sectiile productiei de baza, dupa care fiecare sectie este specializata n fabricarea unui anumit tip de produs. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei, favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca, favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie, mbunatatirea conducerii operative a acestora. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat; tmplarie PVC; tmplarie aluminiu.

Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila; hala pentru tmplarie si fabricare termopan; hala de taiere PAL; hala de taiere aluminiu si PVC, ionizare geamuri( ocazional ).

Primele doua hale sunt hale de baza, iar celelalte doua sunt auxiliare. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S.C. Gess S.R.L.n procesul de productie acesta trece prin mai multe faze.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat.n functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza, sau nu, n hala de ionizare.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.Pentru a nu se face condens, urmeaza un proces de tratare.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara- silicagel sau bobite de silicon.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei.Pentru tmplaria de aluminiu, se folosesc bare de aluminiu.Acestea se taie la lungimea dorita si se

asambleaza n functie de preferintele clientului.Operatiile sunt aceleasi si pentru tmplaria executata din PVC.Mobila se executa din PAL melaminat.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala n culori variate: nuante de lemn rosu, albastru, galben, negru.Se face o diagrama de taiere n functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie n hala de taiere PAL. Pentru asamblare, specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect.Accesoriile,(ca mnere sau bare de sustinere), sunt din metal sau plastic.Mobila se executa pe comanda, dar exista si modele pentru prezentare expuse ntr-una din halele firmei, sau n magazinul de desfacere si prezentare din Cmpina. Distributia de geam de la S.C. Gess S.R.L., catre firme din Vaslui, Bacau, Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane.

II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei

Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei, dimensiunile societatii, calitatea resurselor umane folosite, statutul firmei, complexitatea productiei. Organizarea activitatii n cadrul societatii S.C. Mobreal Divers S.R.L. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ), repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca, cu precizarea atributiilor si raspunderilor, elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei. Relatiile de serviciu ntre salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza ntre ele n conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile n caz de urgenta si nemijlocit, iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct. Orice sef ierarhic, la orice nivel, este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere, de orice natura sau orice neregula pe care o constata n sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei.S.C. Mobreal Divers S.R.L. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul n prelucrarea datelor, concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli n vigoare. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ).Obiectivul principal al organizarii- asigurarea sarcinilor stabilite prin plan- se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) n care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential.

Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere, sectii ) si compartimente functionale ( birouri, servicii, directii ) face obiectul departamentarii. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori, motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic.Astfel, sarcinile ce sunt de ndeplinit, tehnica folosita, calitatea lucratorilor, ntregul context legat att de mediul intern ct si de cel extern sunt factori determinanti.Oricum, este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales, respectiv integrarea organizarii n conceptul managementului dinamic si eficient.n acest scop, gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca, fundamentarea numericului, adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea, selectarea, plasarea si planificarea carierelor, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de ntreprindere. n cadrul societatii Mobreal Divers S.R.L., exista 3 compartimente functionale: productie; economic; comercial.

Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare n care au loc procese de productie.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul, functia si compartimentul. A.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica, fiecare post caracterizndu-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun n evidenta utilitatea lui ( concretizarea n descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile, experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a ndeplini n conditii optime sarcinile. n cadrul societatii S.C Mobreal Divers S.R.L., datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara, ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor.Ocupantii postului trebuie sa si dovedeasca competenta sau autoritatea formala, n functie de postul ocupat, avnd o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si ndeplinirea obiectivelor nelimitate. n cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica ntre obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile, competentele si responsabilitatile ce le imprima postul.n cadrul S.C. Mobreal Divers S.R.L. exista spre exemplu posturi precum: contabil, casier, inginer, tehnician, etc.Principalele trasaturi ale postului sunt: - obiectivele postului ce justifica ratiunea nfiintarii si functionarii lui; sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana; - atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. Posturile se caracterizeaza prin:

1. autoritatea formala este limita n care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale; 2. competenta profesionala este nivelul de pregatire, experienta, prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei; 3. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a ndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului; B.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie ndeplinite, n mod regulat si organizat, de un salariat al unitatii. n cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor ntreprinderii. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. n functie de toate acestea, n cadrul ntreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere; de executie.

Functia de conducere detine o pondere nsemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau n fata aparatului de conducere a ntreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente, responsabilitate si de autoritate n legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. Functiei de conducere i sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti, de organizare, dispozitie si control. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale, limitate, printr-o sfera restrnsa a competentei titularului, printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor, de executare de lucrari sau prestare de servicii, sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane, ci concentrarea eforturilor celor ce ndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. Managerul general- are n sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie; raspunde la ndeplinirea productiei conform contractelor; introduce n fabricatie produse si tehnologii noi; largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului; stabileste masurile pentru mbunatatirea conditiilor de munca; raspunde de asigurarea calitatii productiei; urmareste ndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale.

Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie; valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor.

C.Compartimentul de munca n cadrul firmei analizate ntlnim tipul de compartiment complex.Acesta este compartimentul n care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare, fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti. De exemplu n cazul firmei S.C.Mobreal Divers S.R.L. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar, dorector comercial si director de productie. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil; serviciul secretariat.

D.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii, sectii, ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vrf al firmei. N.I.= 3 n cazul firmei analizate de noi n studiul de caz.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. E.Ponderea ierarhica Numita si aria de control, aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si n mod eficient de un manager. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice att n ceea ce priveste numarul de compartimente ct si numarul de trepte ierarhice. P.E.= 3 F.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii, postul, compartimente) instituite prin reglementari oficiale, reflectnd legaturile ce se stabilesc ntre activitatile primare (post, functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice.Acestea pot fi grupate: ierarhice; functionale; de stat major; de cooperare; de control;

de reprezentare.

n studiul de caz ntlnim relatii ierarhice, sunt legaturi de autoritate stabilite ntre manageri si executanti, ntre sefi si subordonati, se concretizeaza n dispozitii transmise n sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.Aceasta se stabileste ntre managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale, sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia.

II.7 Documente organizatorice specifice, ntocmite de firma ( organigrama )

Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei, rednd o parte din componentele structurii si anume: compartimente, niveluri ierarhice, relatii organizatorice, ponderea ierarhica.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei.Din punct de vedere al sferei de cuprindere, pot fi organigrame generale si partiale.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele, pot fi organigrame piramidale, circulare, orientate de la stnga la dreapta, etc.

Fig.13 Organigrama firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. Sursa: informatii de la firma

CAPITOLUL III. GAMA SORTIMENTAL A S.C. MOBREAL DIVERS S.R.L

III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila
Dintre tipurile de mobila, n cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc, ntr-un fel sau altul, caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza n prezent n cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L.

Mobila stil Mobila stil, sau inspirata dupa stilurile istorice, este deosebit de apreciata pe piata interna si externa. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta n continut si forma, comune arhitecturii, sculpturii si altor domenii ale artei, ntr-o anumita epoca, extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade n care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri, de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata n timp. De asemenea, stilurile nou aparute ntr-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare, unele apelnd chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice, n corelatie cu necesitatile omului modern, cu noile tehnologii. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului, ornamentele, decoratiile si culorile specifice dar constructia, dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii, Baroc, Regence, Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI, Sheraton, Biedermeyer). S.C. Mobreal Divers S.R.L. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A :

Fig.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma

- dulap 4 usi sau 3 usi, noptiera, comoda, rama oglinda, pat dublu, culoare: maro, dimensiuni: L x l x H mm, material: PAL furniruit cu furnir de paltin, lemn masiv de paltin, pret 5.550,00 lei. Optional: - dulap 3 usi Florenta; - toaleta cu oglinzi pliabile Florenta; - oferta valabila doar n magazinele Cmpina si Valeni n limita stocului disponibil. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1.510,00 Lei; Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150,00 Lei; Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1.340,00 Lei; Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380,00 Lei; Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3.130,00 Lei; Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2.520,00 Lei; Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980,00 Lei.

y Mobila stil rustic

Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate n alte regiuni. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si n prezent, proiectantii de mobila ncercnd sa le adapteze functiunilor moderne. De regula acest tip de mobilier se realizeaza n unitati mici de flexibilitate mare n schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv.

Acest stil de mobila este executat din lemn masiv, cu un mod de asamblare simplu, cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii, sculptura), cu finisaj ngrijit. Din produsele firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. n aceasta categorie se ncadreaza dormitorul Luci:

Fig.15 Dormitorul Luci Sursa: www.imagini.ro

Este executata n stil rustic francez, realizat din stejar partial masiv, finisaj patinat, culoare de maro, din stejar, pret- 4.150,00 lei. Componente: dulap 4 usi si 1 sertar; pat 1400x2000mm; noptiere 1 usa si 1 sertar; comoda 4 sertare.

y Mobila moderna

Se cacterizeaza prin linii si forme simple, fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate), adaptabila unor functii multiple si diferite, dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit , ameliorat sau nnobilat, n serii mari, n conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie, ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta n pretul de vnzare mai redus dect al mobilei realizata n stilurile istorice. Cerintele functionale, economice si estetice sunt deopotriva luate n consideratie la realizarea mobilei moderne. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor, care consta ntr-o concordanta deplina ntre elementele de ordin tehnic, functional, estetic si economic. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata nct sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului ct mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia i este destinata. Pentru aceasta sunt preferate n general piesele de mobila de dimensiuni reduse, putine la numar, realizate din elemente modulate, functionale, cu forme geometrice simple, cu posibilitati multiple de aranjare. Principalele tendinte care se desprind n realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: - mobila combinata, mobilierul escmontabil, mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. Mobila combinata este tipul de mobilier n care obiectele de cele mai multe forme, dimensiuni si functii si gasesc locul potrivit ntr-o piesa mica, compartimentata n mod practic si rational, n asa fel nct, sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate, care se pot combina dupa necesitati. Structura este formata din panouri, pe care se aseaza rafturi, sertare, casete de marimi diferite. n acest fel se realizeaza variante multiple de combinari, dupa preferinte si necesitati, dar n acelasi timp se constituie ntr-un ansamblu cu o structura unitara. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pnza (n diferite culori si desene, pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa, pentru interioare pretentioase, folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn, cu picioarele n forma de X, si cu un blat care se strnge n 2 sau 3 parti. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate nct intra una n alta, ocupnd un spatiu minim. Paturi juxtapuse pot glisa unul ntr-altul, n asa fel nct ocupa locul unui singur pat. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pnza care se pot strnge complet si pastra ntr-un dulap sau nisa.

Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla, datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta n lungime (paturile) sau naltime (scaune, taburete, mese, birouri), n functie de necesitati. De asemenea, mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent n sufrageriile moderne, mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala). Mobila din elemente tipizate, modulate prezinta urmatoarele avantaje: - piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include n asamblul existent; - prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate n aspectul camerelor, dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica n timp; - majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa n timp dupa necesitati. Pentru amenajarea locuintei, se prefera piesele de mobilier aspectuoase, dar mai putin costisitoare, confectionate din placi de PAL sau MDF. n sufragerie, se prefera ca mobila sa ocupe ct mai putin spatiu. Datorita cresterii pietei constructiilor, toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri n vnzari. Ca stil, mobilierul modern domina n preferintele romnilor n momentul n care se amenajeaza o locuinta, fata de cel clasic, cu piese din lemn masiv. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare, urmat mai apoi de cel clasic. Spre exemplu, zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic", afirma reprezentantii companiei S.C. Mobreal Divers S.R.L., producator de mobila. Pe lnga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin, fiind confectionat din placi de PAL si MDF, se lucreaza si mai repede, clientul intrnd mai repede n posesie. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere, comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv, care este recomandata n functie de locul disponibil. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pna la 10 ori mai mare dect n cazul acestora"

director general la Accent Architecture. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" , mai spun cei de la S.C. Mobreal Divers S.R.L. Dormitoarele moderne presupun mobilier ct mai putin. Mobilierul, de asemenea, trebuie sa aiba linii si forme ct mai drepte. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramne ct mai mult spatiu. Hainele pot fi asezate n spatii special amenajate, zidite n pereti, nalte de jos pna n tavanul ncaperii. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. Pe suprafetele care permit, ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica ncapere nchisa, unde dulapurile sunt fara usa, care sa serveasca drept dressing. Patul trebuie sa fie ct mai generos, mai primitor, uneori avnd proiectata un fel de arcada deasupra, cu spoturi de lumina. Pentru ca o familie petrece mult timp n bucatarie, aceasta trebuie sa fie dotata n asa fel nct sa fie ct mai primitoare. Mobila se poate face la comanda, n functie de dimensiunile camerei. Bucatariile moderne nseamna mobilier cu fronturi pline, mate sau lucioase, cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu.Bucatarie moderna mai nseamna o accesorizare corespunzatoare. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase, cos jolly pentru sticle, cosuri metalice diverse, mai arata reprezentantii S.C. Mobreal Divers S.R.L. care propun bucataria FLORA :

[19], a precizat Adrian Iovescu, [20]

Fig.16 Bucataria Flora Sursa: www.imagini.ro

corpuri superioare si inferioare, sertare, dulapuri, usi pline si sticla sablata; interior compartimentat cu polite, culoare: maron, dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm; material: PAL furniruit tei, fag (structura) + lemn masiv tei, fag; blat 28mm , Pret: 4.120,00 Lei.

La amenajarea livingului se poarta stilul casual.Este absolut necesara combinarea att a stilului bibliotecii, ct si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative, precizeaza designerii de la S.C Mobreal Divers S.R.L. Pe de alta parte, designerii de interior spun ca biblioteca, acolo unde spatiul permite, poate fi mutata n birou. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning n living, aceasta ncapere este considerata locul de siesta n care se vor relua discutiile ntrerupte n momentul luarii mesei. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta, din piele sau stofa, si cu fotolii. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul, n ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips, care vor lua locul mai vechii biblioteci.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi, dar sunt si clienti care prefera n continuare biblioteca, adaugnd ca ntr-o amenajare cel mai mare rol l are proprietarul.

Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat n locuinta, mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. Se mai tine cont de coloristica, de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. Acestea fiind mai nguste, se vor folosi culori mai deschise. Holul trebuie mobilat astfel nct sa satisfaca necesitatea familiei. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi, cuier, dulap cu bara de haine, etajere mici si chiar sertare. Holul trebuie mobilat astfel nct depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare.

III.2 Structura sistemului calitatii

Conducerea ntreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. n acest scop trebuie, mai nti, definite si documentate activitatile care contribuie, direct sau indirect, la realizarea calitatii. Este necesar, apoi, sa fie definite responsabilitatile generale si specifice n domeniul calitatii, precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor ntre activitati.n organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace, accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective, astfel nct sa se evite repetarea deficientelor n procesele urmatoare. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda ntocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale, pe total ansamblu lucrare. Designul cerut de client, culoarea PAL-ului, culoarea vopselei, folia, trebuie, de asemenea sa corespunda ntocmai cu comanda.

III.3 Verificarea calitatii

Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S.C. Mobreal Divers S.R.L. se poate cuantifica n cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare, dar ntotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi, dormitor, camera de tineret, bucatarie). Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului, care este n corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. Din acest punct de vedere , n functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara, pot exista: produse de lux, destinate unei paturi sociale bogate, caracterizata de finisaje nalte, materiale scumpe si deficitare, functionare multipla si sofisticata, executie manuala cu multe intarsii, picturi pe lemn si sculpturi; produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc; produse rebutate, cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile, produse realizate pentru o patura sociala saraca.

Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator ncepnd cu faza de proiectare si continund cu receptia materiilor prime, si apoi pe fazele de obtinere pna la produsul finit, pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. n sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor, asupra modului de executie si asmblare, precum si asupra finisajului. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv, pe semifabricatele din lemn ameliorat si nnobilat. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor, asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier, urme de hrtie gumata si de adeziv, exfolieri de furnir, suprapuneri de furnir, pete de clei, usi si sertare montate gresit, lipsa planeitatii unor piese, montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma, scurgeri de lac, pelicule desprinse, pete sub pelicula transparenta. Categoriile de defecte prezentate mai sus, reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei, restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare , transport si depozitare, care afecteaza, n general, starea suprafetei (lovituri, zgrieturi), precum si rezistenta ncleierii subansamblelor. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S.C. Mobreal Divers S.R.L. (emblema/localitate), tipul, seria, anul fabricatiei, viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. Ambalarea mobilei se face n conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme, de la simplu la complex, notate cu litere. Astfel A n hrtie, B n carton ondulat, C n hrtie si carton ondulat, D n hrtie sau carton si stelaj de lemn, E cu hrtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G n hrtie si lazi de carton ondulat. Transportul se face cu mjloace special amenajate, acoperite, sau cu vagoane de cale ferata, n care mobila se aseaza n asa fel nct sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. Depozitarea mobilei se face n ncaperi nchise, uscate si curate, fara variatii mari de temperatura (10-30 C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %); se evita actiunea directa a razelor soarelui.

III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 n asigurarea calitatii

Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate, relatiile dintre ele, contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000, n cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003); asigurarea interna a calitatii (ISO 9004).

Standardul prevede, de asemenea, conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat, evaluarea precontractuala si pregatirea contractului.

Fig.17 Standardele ISO 9000 utilizate n verificarea calitatii; Sursa: www.standarde.ro

Potrivit acestui standard, activitatile ntreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este, adesea, deosebit de complexa. ntreprinderea trebuie sa identifice, sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor, astfel nct sa poata obtine si mbunatati permanent calitatea produselor. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000. Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii, n vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si n scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. Aceste cerinte nu se substituie, ci sunt complementare celor prevazute n specificatiile produselor. n cazul ntrepriderilor care desfasoara activitati ntr-un domeniu reglementat, cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii, adaptat nevoilor specifice ale ntreprinderii. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor ntreprinderii, referitoare la calitate. Nu este destinat pentru utilizari n situatii contractuale, reglementate sau n scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003. De asemenea, nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii, n scopul certificarii acestuia.

III.5 Asigurarea interna a calitatii

Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus n domeniul calitatii,conducerea firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. recomanda ca ntreprinderea sa si dezvolte si sa si implementeze un sistem al calitatii, structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza, tinnd seama si de considerentele referitoare la beneficii, costuri si riscuri. Sistemul calitatii trebuie sa dea ncrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine nteles, implementat si aplicat; produsele satisfac n mod real nevoile si asteptarile clientilor; au fost luate n considerare cerintele societatii; accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor.

Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor, ncepnd cu identificarea nevoilor pietei, pna la satisfacerea finala a cerintelor. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii, model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii, n intreaga desfasurare a traiectoriei produsului. Standardul ISO 9004 recomanda ca, n cadrul acestor activitati, ntreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare, deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului, a cerintelor acestuia referitoare la produs; elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor, potrivit specificatiilor, la un cost optim.

III.6 Asigurarea calitatii prin control

Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. n aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. Aceste teorii s-au regasit att n principiile de manangement, ct si n organizarea activitatilor din ntreprindere, concretizndu-se n: descompunerea procesului de realizare a produsului n operatii elementare, limitarea responsabilitatilor, specializarea unitatilor functionale.

Fig.18 Asigurarea calitatii prin control; Sursa: informatii de la firma

A rezultat astfel separarea celor care iau decizii ntr-o ntreprindere, de cei care le executa si cei care controleaza ndeplinirea lor. Calitatea este asigurata, n principal, prin controlul final al componentelor, respectiv al produselor, urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului, urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci, respectarea acestor specificatii.

III.7 Metode statistice

Asigurarea calitatii prin metode statistice n cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii."

Fig.19 Fisa de control statistic al calitatii; sursa: informatii de la firma.

CAPITOLUL IV.DIREC II DE AC IUNE N VEDEREA MBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR

IV.1 Linii principale de actiune
Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor; folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente; elaborarea unei documentatii tehnice ct mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta; folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara, prin documentatia de proiectare si tehnologica; mbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de ntretinere si reparatii; ridicarea calificarii personalului din ntreprinderi si n special cel implicat n conceptia si realizarea produselor; asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si ntarirea raspunderii materiale; introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii, asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor, aprovizionarea la timp cu materii prime, mbunatatirea organizarii desfacerii productiei, ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor; elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie; ntarirea si mbunatatirea n mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica.

Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica, adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). mbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate, respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport ntre efect si efort. mbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vnzare, n dublu sens: 1. prin cresterea pretului de vnzare, deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate n cadrul sistemului de concurenta; 2. prin cresterea volumului desfacerilor, deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a ntreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului ncasarilor care creeaza un disponibil suplimentar n contul de decontare al ntreprinderii, ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. n acest mod se consolideaza echilibrul financiar, ntreprinderea avnd posibilitatea ndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti, banci, actionari, bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobnzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). n vederea mbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S.C. Mobreal Divers S.R.L.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara n conformitate cu specificatiile produsului; adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate; intensificarea preocuparilor ntreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata n cresterea ponderii costurilor de prevenire n total costuri de calitate, n paralel cu reducerea acestora din urma; utilizarea unei documentatii actualizate la termen; mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii n conformitate cu ISO 9001; instruirea permanenta a personalului; asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara.

IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor

Avnd n vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn, pal, elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite n functie de: calitatea produselor livrate;

y -

existenta unui sistem de management al calitatii certificate. ntarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate; Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora n spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.

Aplicarea masurii determina, de exemplu, n cadrul productiei de tmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate.

Tab.3 Calitatea n cadrul productiei de tmplarie din PAL si PVC; Sursa: informatii de la firma

CANTITATE de tmplarie din PVC si AL ( usi, ferestre, pereti cortina, usi culisante ) ( buc.) NAINTE DUP DE APLI- APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748
Modificarea coeficientului echivalentei tehnice:

PRE ( euro )

VALOAREA PRODUC IEI (euro)

NAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575

DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548

NAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295

DUP APLICARE A M SURII

65450 47160 37600 150210

Tab.4 Structura productiei de tmplarie PVC si PAL; sursa: informatii de la firma

Structura productiei de tmplarie PVC si PAL (%) nainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100

Indicele de echivalenta

Productia echivalenta Qe nainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020

1 0.77 0.65 -

Coeficientul echivalentei tehnice nainte de aplicarea masurii:

e0 =

= 0.891

Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii:

= 0.905

= 1.01 101%

>

e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I).

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si avnd n vedere impactul nefavorabil pe care l au asupra calitatii produsului finit, societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. a hotart modernizarea tehnologiei existente. Acest lucru presupune: - achizitionarea unor echipamente mai performante; Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau n: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire, stantare, ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte n exploatare, obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit mbunatatirea calitatii produsului finit. n urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate n urmatorul tabel.

Tab.5 Volumul productiei rebutate; sursa: informatii de la firma

MARTIE 2006

Situatia nainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000

Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850

Productie fabricata Productie rebutata

Scade ponderea productiei rebutate n totalul productiei fabricata de la 0.017% la 0.014%, adica cu 0,003% fata de situatia initiala. Creste valoarea productiei buna fabricata, cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989). Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor nregistrate din rebuturi si materiale irosite ca n urmatorul tabel:

Tab.6 Costuri din rebuturi; sursa: informatii de la firma

MARTIE 2006

Situatia nainte de aplicarea masurii ( euro )

Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200

Cost nregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite

Din tabel reiese scaderea costurile nregistrate din rebuturi cu 500 euro. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro; creste productivitatea muncii; creste cifra de afaceri, volumul vnzarilor.

IV.3 Intensificarea preocuparilor ntreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor
Plecnd de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat dect sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat n final n respingerea produselor de catre beneficiar, se urmareste de catre ntreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire n total costuri referitoare la calitate, n paralel cu scaderea acestora din urma. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel:

Tab.7 Costuri referitoare la calitate; sursa: informatii de la firma

INDICATORI

NAINTE DE APLICAREA M SURI (euro)

DUP APLICAREA M SURI (euro)

COSTURI DE PREVENIRE 1.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2.Cheltuieli pentru dotarea ntreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale n procesul de productie si control 5. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1. Rebuturi si materiale irosite 2. Cheltuieli cu produsele remediate 3. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4. Cheltuieli cu manipulari, ambalari, transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II
Efectele aplicarii masurii:

256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250

271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195

750 335328

680 331665

creste ponderea costurilor de prevenire n total costuri referitoare la calitate de la 76.52% la 80.79% (cu 14680 euro); creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22.88% la 23.74% (cu 2032 euro); scade ponderea costurilor de defectare de la 0.59% la 0.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala); scade costul total al calitatii cu 3663 euro.

IV.4 Diagrama Pareto

Economistul italian Vilfredo Pareto, este autorul unui principiu care i poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare, n timp ce restul au o importanta redusa". Acest principiu a fost folosit de M. D. Lorenz, la proiectarea unei diagrame (care n mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. El a observat ca n Anglia secolului al XIX-lea, 20% din populatie detinea n jur de 80% din avutia nationala. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate, ntruct cea mai mare parte a costurilor noncalitatii nregistrate ntr-o organizatie se datoreaza, n general, unui numar mic de cauze speciale. Referitor la acest principiu, Juran considera ca n domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: "... pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. ntodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura nct un procent redus, respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala, detine o pondere importanta n totalul pierderilor referitoare la calitate"

[21]. n baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto n Japonia, pentru stabilirea prioritatilor ntru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii.

Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (n cazul meu a cauzelor defectelor), cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele n functie de importanta acordata. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate n evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative, pierderile, nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs, nu sunt uniform distribuite; n general, 20% din actiuni determina 1. 80% din pierderi, neconformitati.

Diagrama Pareto aplicata n domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari, de aceea se mai numeste si A, B, C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. Este o reprezentare grafica n care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate, costuri ale calitatii). Prin reprezentarea grafica se pun n evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. n cadrul ntreprinderi S.C.Mobreal Divers S.R.L., n sectia A1, pe linia de prelucrare- asamblare, s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte, n cursul lunii mai 2006.

Fig.20 Tipuri de defecte; sursa: informatii de la firma, www. referate.ro

Metode de prevenire a defectelor: 1. MBUN T IRE CONTINU

n ntreprindere mbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: mbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective; mbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive; mbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor; mbunatatirea ca rezultat al noilor investitii.

2.AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica n scopul eliminarii neconformitatilor aparute. n acest sens, ntreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC - FMG - 05, "Actiuni corective", care acopera: analiza neconformitatilor, inclusiv reclamatiile clientilor; determinarea cauzelor producerii neconformitatilor; evaluarea actiunilor corective necesare; determinarea si implementarea actiunilor corective; analiza actiunilor corective ntreprinse si determinarea eficacitatii lor; nregistrarea rezultatelor analizei. 3. AC IUNI PREVENTIVE n scopul nlaturarii neconformitatilor posibile, ntreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive", care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati; evaluarea necesarului pentru actiunile preventive; determinarea actiunilor preventive; implementarea actiunilor preventive; analiza actiunilor preventive ntreprinse si determinarea eficacitatii lor; nregistrarea actiunilor preventive.

IV.5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen

Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai nalt nivel (Directorul general mpreuna cu directorii de fabrica). Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S.C.Mobreal Divers S.R.L. Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic. Codificarea documentelor QMS n cadrul firmei S.C. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie, precum si de personalul elaborator, cu respectarea regulilor de codificare. Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului, ale organizatiei, precum si dintr-un grup de doua cifre. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. Pentru Manualul Calitatii:

MC - FMG - XX

n care: MC - FMG - reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei; XX - reprezinta numarul editiei n vigoare, de la 01 ...

2. Pentru procedurile de sistem :

n care :

PSC - FMG - XX

- PSC - FMG - reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei; - XX - reprezinta numarul de ordine a procedurii , de la 01 ...

3. Pentru procedurile de lucru :

PL- FMG- XX n care: - PL -FMG - reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei; - XX - reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru, de la 01 ...

4. Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice:

IL( ST) - FMG -XX

n care:

- IL(ST) - FMG - reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei; XX - au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.

5. Pentru formulare, etichete si registre:

F- FMG-XX

E - FMG - XXX R - FMG - XXX

n care: F, E, R - FMG - reprezinta initialele de la formular, eticheta, registru si initialele organizatiei; XXX - numarul de ordine al F, E, R n cadrul documentului de care apartine, de la 01....

IV.6 mbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000

La nceputul anului S.C Mobreal Divers S.R.L. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001. Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale, obiectiv pe care societatea l prevedea pentru a doua jumatate a anului. Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 n 6 luni.

ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate; Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste; Obtinerea unor rezultate mai bune n eficientizarea produselor.

IV.7 Instruirea permanenta a personalului

Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei n domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea n ntreprinderi. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor, dotarea cu aparatura moderna, certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001, necesita un volum tot mai mare de cunostinte, aptitudini, calitati din partea personalului. n acest scop, societatea trebuie sa se preocupe n permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.

Calitatea este o categorie filozofica si exprima nsusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care l fac sa se distinga de toate celelalte produse, respectiv servicii similare, care au aceasi destinatie, respectiv utilizare. Calitatea este legata de cantitate, legatura se exprima prin notiunea de masura. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare n satisfacerea unei nevoi. n literatura de specialitate, calitatea este definita ca fiind grad de utilitate, aptitudini de utilizare, conformitate cu cerintele, etc. n conformitate cu ISO - Organizatia Internationala de Standardizare, calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs, respectiv serviciu, care i confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. n conformitate cu Legea calitatii, calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului n care a fost creat si comercializat. S.C Mobreal Divers S.R.L. este o societate cu traditie romneasca, situata n orasul Valenii de Munte, la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala Romniei). S.C. Mobreal Divers S.R.L. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. Politica n domeniul calitatii si a mediului la "S.C. Mobreal Divers S.R.L.", ca parte integranta a politicii generale a organizatiei, este de a oferi produse / servicii de un nalt nivel calitativ, ct mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate, respectnd cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale, sectoriale si intersectoriale. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile n toate fazele ce se deruleaza ntre identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare, straduindu - se continuu prin mbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul nconjurator. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii n concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia n vigoare.

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor, dotarea cu aparatura moderna, certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001, necesita un volum tot mai mare de cunostinte, aptitudini, calitati din partea personalului. n acest scop, societatea trebuie sa se preocupe n permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. Din toate situatiile prezentate anterior dar si n capitolul II putem spune ca S.C Mobreal Divers S.R.L. este o ntreprindere destul de profitabila, desi n anii precedenti a avut cteva schimbari n ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar n perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului, disponibilizarile facndu-se treptat. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv, iar n perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. n ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru ntre numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. Ponderea covrsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila, consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor. Astfel se poate explica regresul firmei. SC Mobreal Divers S.R.L. este dotata cu echipamente performante nsa fata de alte ntreprinderi prezinta o oarecare ramnere n urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda, SUA, Anglia, Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. Un mare dezavantaj pentru S.C. Mobreal Divers S.R.L. l prezinta lipsa de motivare a personalului. Salariul este foarte mic n comparatie cu efortul pe care l depun angajatii, de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru ntreprindere. ntreprinderea a nregistrat profit permanent prezentnd o usoara scadere n anul 2003 cnd a ajuns la 267877.68 pentru ca n anul 2005 sa se ajunga la 440964.87.
Ceea ce este specific, ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de nnoire, de schimbare. Pe masura ce creste vrsta omenirii, se reduce continuu, ntr-un ritm exponential, durata de viata a conceptelor, categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. n conditiile economiei de piata, o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. La nivel microeconomic, restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus, ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele romnesti ar trebui sa treaca. Pentru mbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. Hala pentru tmplarie si hala de taiere PAL au, de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. Internetul ar putea fi o solutie eficienta n acest caz. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site n care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei si pot lasa sugestiile, propunerile si, de ce nu, criticile. De resursele umane ale firmei se ocupa n prezent, asa cum am mai spus, compartimentul contabilitate. Aici sunt ntocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor, numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. Societatea are nevoie n mod evident de un compartiment special de resurse umane. De asemenea, se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati, att pentru cei cu mai multa experienta ct si pentru cei nou veniti. Mediul n care firma si desfasoara activitatea, impune actualizarea si mbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. n cadrul ntreprinderii S.C. Mobreal Divers S.R.L., n urma testelor efectuate as propune nfiintarea unui laborator CTC ntruct ntreprinderea nu dispune de acest laborator. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. n acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar ndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si, avnd n vedere impactul nefavorabil pe care l au asupra calitatii produsului finit, societatea S.C.Mobreal Divers S.R.L. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje.
2

Consider ca firma S.C. Mobreal Divers S.R.L. nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii, de aceea propun nfiintarea unui compartiment relational client - furnizor, unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc ct si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma, ct pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vnzare practicate.

1.Braunstein F., Ppin J.F. - Ghid de cultura generala, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucurejti, 1991; 2.Bustacchini G. - Ravena, mosaics, monuments and environment, Cartolibreria Salbaroli, Via Gamba, Ravena, Italia;
3.Crstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962;

4.Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993;
5.Cucu N. - Mobilierul locuintei, Editura Meridiane, Bucuresti 1974; 6.Redes Al.; Fornoga C; Pslaru C; Paraian E.; Diamandescu E.; Brnzei S.; Olaru M. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice, electrice si chimice, Lito A.S.E., Bucuresti 1987; 7.Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti;

8.Redes Al.; Fornoaga; Pslaru C; Paraianu E. - Merceologie, Lito A.S.E., Bucuresti 1980; 9.Redes Al.; Petrescu V.; Raducanu I.; Plesea D. - Merceologie industriala, Editura Eficient, Bucuresti 1999; 10.Vassilakis Sp. A. - Crete, history, museums, archaelogical monuments, Athens, 1998; *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001; *** Industrializarea lemnului n produse semifinite. Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hrtiei, Editura Tehnica, Bucuresti 1950; *** Informatii de la firma; *** http://www.google.ro/; *** http://www.imagini.ro/; *** http://www.regielive.ro/; *** http://www.referate.ro/;
*** http://wikipedia.org;

sites and

Bucatarii obtinute de S.C.Mobreal Divers S.R.L.

Dormitoare obtinute la S.C. Mobreal Divers S.R.L.

sifoniere confectionate la S.C.Mobreal Divers S.R.L.:

Diferite piese de mobilier obtinut la S.C.Mobreal Divers S.R.L.:

[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001; 2 Rede Al.; Petrescu V.; Raducanu I.; Plesea D. - Merceologie industriala, Editura Eficient, Bucuresti 1999, pag. 218-220; [3]Industrializarea lemnului n produse semifinite. Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hrtiei, Editura Tehnica, Bucuresti 1950, pag. 79-103; [4]Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 337
5

Redes Al.; Fornoaga; Pslaru C; Paraianu E. - Merceologie, Lito A.S.E., Bucuresti 1980, pag. 196-198;

[6] Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 354-355; [7] Encyclopaedia Britannica, 1994-2001; [8] Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 394-404; [9] Cucu N. - Mobilierul locuintei, Editura Meridiane, Bucuresti 1974, pag. 11;
[10] Crstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962, pag. 161; [11] Vassilakis Sp. A. - Crete, history, museums, archaelogical pag. 285-287; sites and monuments, Athens, 1998,

[12] Bustacchini G. - Ravena, mosaics, monuments and environment, Cartolibreria Salbaroli, Via Gamba, Ravena, Italia, pag. 97 [13] Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag.55-63;

14 Braunstein F., Ppin J.F. - Ghid de cultura generala, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucurejti, 1991, pag. 184-196;

[15] Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti, pag.22-23; [16] Crstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1962, pag. 233-234;

[17] Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti, pag. 30-32; [18] Redes Al.; Fornoga C; Pslaru C; Paraian E.; Diamandescu E.; Brnzei S.; Olaru M. - Caiet de lucrari aplicative la
Merceologia produselor metalice, electrice si chimice, Lito A.S.E., Bucuresti 1987, pag. 210; [19] Adrian Iovescu, director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel, director general la S.C. Mobreal Divers S.R.L [21] Juran- referiri n domeniul calitatii