Varianta 1 Subiectul I (40 de puncte) (Mihai Eminescu - "Diamantul Nordului")

1. Expresii/locutiuni cu substantivul "apa": a sti ca pe apa; a bate apa-n piua; a da apa la moara; a fi o apa si-un pamnt; apa de ploaie; apa chioara; apa la pl amni; a cara apa cu ciurul; a trece ca gsca prin apa; a-i lasa gura apa; 2. Sinonime: treiera = trec, vntura, calca; vapaie = flacara, lumina; muche = cre asta, margine, pisc; brazde = unde, valuri; 3. Sens conotativ "val" si "umbra": Un val de bucurie l-a cuprins pe neasteptate . si alunga din minte umbra amintirilor urte. Am simtit deodata un val de emotie c are m-a coplesit. Nu am nicio umbra de ndoiala ca va promova examenul. 4. Expresivitatea verbelor la imperfect ( pareau , pazeau ) denota o actiune incerta, d e provizorat a imaginii naturii n momentul nserarii, cnd vapaia lunii zugraveste imag ini feerice; verbele la prezentul gnomic (care exprima actiunea fara a o raporta la un anumit timp, prezent atemporal-n.n.), predominante n poezie, transmit idee a eternizarii naturii, a elementelor care compun tabloul fascinant al nserarii, n antiteza cu efemeritatea omului, cu statutul sau de muritor. 5. Tema naturii, motivul lacului/ motivul lunii/ motivul noptii;

6. Ca figura sintactica de constructie, inversiunea este o forma de dislocare ba zata pe schimbarea ordinii normale a cuvintelor, o topica inversata: molatece val uri , vechea zidire , a lunei vapaie . Inversiunea eminesciana are si rol prozodic n mas ura versurilor, precum si valoare artistica n muzicalitatea poeziei. Antepunerea epitetului are functie stilistica, desavrsind ambiguizarea sintactica a textului: n vechea zidire ; mareata comoara de aur ; negrele trestii . (Imaginarul poetic transpun artistic peisajul natural prin inversiuni repetate, n variante diverse, att n grup ul nominal ct si n grupul verbal: A ierbii/ Molatece valuri ; a stncelor muche pe cer z ugraveste ; domnitorii ai apei acestei . etc.); 7. Imaginarul poetic: "n lac se oglinda castelul. A ierbii/ Molatece valuri le tr eiera cerbii."; Iar lebede albe din negrele trestii/ Apar domnitorii ai apei aces tei . 8. Epitetul cromatic n inversiune "negrele trestii" asezat n antiteza cu epitetul cromatic "lebede albe" contureaza o imagine vizuala a lacului (motiv romantic em inescian). O alta figura de stil este metafora lunii - "comoara aprinsa"-, expri ma fascinatia poetului fata de astrul tutelar, ca simbol al vrajii pe care o exe rcita asupra lumii. Perdelele-n geamuri scnteie ca bruma - comparatie, sugereaza im aginea ferestrelor luminate care stralucesc aidoma brumei; Iar lebede albe din ne grele trestii - antiteza la nivelul versului, realizata prin doua epitete cromati ce antitetice (alb/negru) compun o imagine impresionanta a lacului luminat miste rios de razele lunii. 9. Caracteristici romantice: Poezia "Diamantul nordului" face parte din lirica r omantica eminesciana ntruct este descris un tablou nocturn al naturii, cu motive r omantice specific eminesciene: luna, cerul, lacul. Imaginile vizuale se mbina cu cele auditive si motorii. Natura reuneste doua planuri - uman-terestru si univer sal-cosmic -, crend astfel un peisaj nocturn mirific. Motivele romantice sugernd e lemente simbolice ale Cosmosului, luna si cerul, se mbina n mod armonios cu elemen tele terestre reprezentate de lac, lebede si castel.

*mbinarea armonioasa a motivelor romantice telurice - lacul, umbra, stnca, "vechea zidire", castelul- cu motivele romantice cosmice: luna, umbrele;

10. Prima strofa ilustreaza imaginea feerica a castelului care se rasfrnge n lac, forma arhaica a verbului se oglinda accentund plasmuirea de basm conturata n incipit . Imaginarul poetic profileaza un peisaj ncntator, n care iarba nalta de pe malul la cului, pe care o treiera cerbii (personificare), pare o prelungire fascinanta a ap ei, prin epitetul n inversiune molatece valuri . Inversiunea vechea zidire amplifica a ncestralitatea naturii n armonie desavrsita cu omul, prin comparatia metaforica Per delele-n geamuri scnteie ca bruma . Expresivitatea verbelor aflate la prezentul gno mic (care exprima actiunea fara a o raporta la un anumit timp, prezent atemporal -n.n.) - se oglinda , treiera , scnteie - permanentizeaza starea emotionala a eului liric contemplarea extatica a naturii eterne.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre poezie: "Adevaratele poezii ncep acolo unde se sfrsesc pe hrtie." (Octavian Goga, "Precursorii")

Consider ca aceasta idee filozofica enuntata de Octavian Goga exprima adevarul a rtistic ce se ascunde n fiecare creatie lirica de mare valoare. Este evident faptul ca o poezie, dincolo de frumusetea exterioara reprezentata p rin figuri de stil sugestive, imagini poetice bine alese, eufonia versurilor, tr ansmite subtil diverse conceptii, sentimente, idei, stari, viziuni ale poetului. Rolul creatiilor lirice nu este pur estetic, ci trebuie sa emotioneze, sa impre sioneze pe cel ce le citeste, avnd o ncarcatura emotionala, spirituala. De altfel, Titu Maiorescu afirma ca poezia trebuie sa ndeplineasca doua "conditiuni", una m ateriala si alta ideala, avnd rolul sa "destepte" imagini sensibile n fantezia cit itorului. n alta ordine de idei, poeziile devin creatii artistice n adevaratul sens al cuvntu lui cnd, dupa ce au fost citite, staruiesc n mintea cititorului prin profunzimea, delicatetea, sensibilitatea, subtilitatea mesajului transmis. Astfel, asa cum su stine si Octavian Goga, adevarata poezie exista, n sensul spiritual, abia n moment ul n care i sunt patrunse tainele si ntelesurile, reusind sa impresioneze mai mult dect niste versuri iscusit alese. Creatia lirica de mare valoare intelectuala capata importanta prin mesajului nalt ator, frumos si pur, el nsusi ca idee sau sentiment, astfel ca adevarata arta est e transmiterea unor gnduri de mare profunzime ntr-o forma personala de catre fieca re poet n parte. n concluzie, sustin ca nsemnatatea unei creatii lirice este data de "puterea" pe c are o are asupra cititorului, de timpul mai scurt sau mai lung de dainuire n gndur

ile sale. (Maria Luiza Anghel)

Subiectul al II-lea (20 de puncte) - alta rezolvare ("Adevaratele poezii ncep acolo unde se sfrsesc pe hrtie (Octavian Goga, Precursorii )

Consider ca afirmatia lui Goga este foarte sugestiva n ceea ce priveste efectul p e care adevaratele poezii l au asupra cititorului. n primul rnd, rolul poeziei este acela de a emotiona, valenta sentimentala a acest ei creatii artistice fiind transmisa n mod miraculos cititorului, care recepteaza afectiv nu numai starea eului liric, ci si substanta ideatica pe care acesta o comunica. O creatie lirica valoroasa prelungeste freamatul launtric si dupa ce a fost parcurs textul poetic, determinnd cititorul sa mediteze asupra continutului ideatic, sa simta si dupa aceea emotia estetica. n sustinerea acestei asertiuni, marturisesc impactul emotional pe care l-a avut a supra mea poezia lui Marin Sorescu, intitulata att de sugestiv, Echerul , pe care am retinut-o fara sa-mi propun neaparat asta, ci mi s-a imprimat n minte si n suflet cu mare usurinta, aproape fara sa-mi dau seama. n alta ordine de idei, nu orice fel de versuri devin memorabile sau impresioneaza cititorul, ci numai acelea care insufla stari emotionale si idei interesante, a dica numai cele care creeaza o conexiune spirituala ntre actantii comunicarii poe tice. n concluzie, doar adevaratele poezii strnesc reactii afective puternice si uneori ne asteptate asupra cititorului, perceptii senzoriale care dureaza si dupa parcurge rea textului.]

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Particularitati ale nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studi ata: * "Moara cu noroc" de Ioan Slavici "n vreme de razboi" de I.L.Caragiale.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu, de 2-3 pagini, n care sa prezinti particularitati ale nuvelei psih ologice, prin referire la o opera studiata.

Moara cu noroc de Ioan Slavici.

Moara cu noroc de Ioan Slavici, este publicata in 1881, n volumul de debut Novele din popor,reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. (prezentarea a patru caracteristici ale speciei literare nuvela psihologica)

Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizate ale dorintei de inavutire, n societatea ardeleneasca de la sfrsitul secolului al XIX-lea. n nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfsiat de dorinte pe ct de puternice pe att de contradictorii: dorinta de a ramne om cinstit, pe de o parte s i dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul interior, se reflecta n pl an exterior, prin confruntarea dintre crciumarul Ghita si Lica Samadaul.

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, ntre doua repere temporale cu semnif ictie religioasa: De la Sfntul Gheorghe pna la Paste. Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat.

n expozitiune, Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa i a n arenda crciuma de la Moara cu noroc, pentru a cstiga bani rapid. Crciuma se afla la rascuc e de drumur, izolata de restul lumii, nconjurata de pustietati ntunecoase. O vreme, la Moara cu Noroc, afacerile i merg bine lui Ghita.nsa aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmel or de porci din mprejurimi, la Moara cu noroc, constiutuie intriga si declanseaza n sufletul lui G hita conflictul interior. Desfasurarea actiunii ilustreaza priocesul nstrainarii crciumarului fata de famili , care, dornic sa faca avere, se indepartaza de Ana si devine complicele lui Lica la div erse nelegiuiri, dintre care:jefuirea arendasului, uciderea unei fete si a unui copil. Crciumarul se alia za cu jandarmul Pintea, fost hot de codru si tovaras al lui Lica, pentru a-l da n vileag pe Samadau.

Puncztul culminant al nuvelei ilustreaza dezumanizarea a lui Ghita. La sarbatori le de Pasti, Ghita si arunca sotia n bratele lui Lica, lasnd-o singura la crciuma, n timp ce elmer ge sa-l anunte

pe jandarm ca Lica are asupra lui banii furati. Degustata de lasitatea sotului, Ana i se daruieste lui Lica.Cand se intoarce si isi da seama de acest lucru Ghita o ucide pe Ana, fiind la ordinul lui ucis din rodinul lui Lica.

Deznodamantul este tragic.Un incediu provocat de oamenii lui Lica mistuia carciu ma de la moara cu noroc.Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide. Singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii, nuvela avand astf el un final moralizator.

(constructia discursului narativ

incipitul si finalul)

Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Cuvintel e rostite de batrana incadreaza desfasurarea propriu-zisa a actiunii, avand rol moralizator: Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci,daca-i vorba,nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fe ricit Batrana este adepata pastrarii traditiei. In finalul nuvelei pune intamplarile tragice pe seama desti nului: -Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat .

(prezentarea personajului principal, prin raportare la doua situatii semnificati ve:)

Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Destinul sau ilustreazaconsecintele nefaste ale setei de inavutie. La inceput, Ghita este un om energic, cu gustul riscului. Cizmar sarac, el hotar este luarea in arenda a carciumii Moara cu noroc, pentru ca doreste bunastarea familiei sale si are capacitatea de a-si asuma respunsabiliteatea destinului celorlalti. Carciuma aduce profit, iar familia traieste in bunastare si armonie.

Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc tulbura echilibrul interior al carciumarului. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu poate da inapoi de la t entatia imbogatirii: se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui Lica, dedea banii gr amada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii . La inceput, crede ca ii poate tine piept lui Lica si i si ia masuri de precautie: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi face rost de doui cain

i pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si isi aranjeaza inca o sluga, pe Marti. Cand Lica vine pe neasteptate la carciuma, Ghita isi pune in aplicare planul de aparare. Dar dupa cum cainii se imblanzesc inaintea Samadaului, tot astfel carciumarul isi de schide lada cu banii. Lica il caracterizeaza in mod direct: Tu esti om, Ghita, om cu multa ura in sufle tul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea tovaras pe tine, as rade si de dracul si de muma-sa. Ma s imt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea de un om ca tine . Totusi samadaului nu-i convine un om care sa nu-l stie de frica si de aceea, treptat, distruge imaginea celorlaltii despre carcium ar ca om onest si cinstit.

Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului : Ei! Ce sa-mi fac?... Asa ma lasat Dumnezeu!... Ce sa-mi fac daca e in min ceva mai tare decat vointa mea? Ghita are si momente de remmuscare, cand ii cere iertare sotiei: Iarta-ma, Ano! Ii zise el. Iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa-mi iert cat voi trai pe fata pamantului.Ai avut tata om de f runte, ai neamuri oameni de treaba si ai ajuns sa-ti vezi barbatul inaintea judecatorilor. Dar se instrain eaza de ea, iar apoi o foloseste in incercarea de a-i oferi probe jandarmului Pintea in ceea ce privest e vinovatia samadaului.

Prin urmare, opera literara Moara cu Noroc de Ioan Slavici este o nuvela psiholo gica deoarece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal, urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradare a morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.