OBOSEALA MUSCULARA Sistemul muscular Sistemul muscular somatic, alcatuit la om, din aproximativ 434 de muschi, reprezintacirca.

405 din greutatea corporala;Masa musculara este formata din cca. din 250 milioanede fibre inervate de cca. 420.000 de motoneuroni;deci un neuron motor din coarnele anterioare ale maduvei spinarii controleaza un nr diferit de fibre musculare.Toate fibrelemusculare inervate de un neuron motor se contracta si se relaxeaza in acelasi timp de undesi denumirea de unitatea motorize, care desemneaza acest ansamblu. Vascularizatia muschilor scheletici este foarte bogata, arterele patrunse in muschi intesutul conjuctiv dintre fibrele muscular se orienteaza pararel cu acesta din urma. Inendomisium se gaseste o bogata retea de capilare ce duce sangele oxigenat la fibrele musculare.Reteaua venoasa epureaza muschiul de bioxidul de carbon si de produsii decatabolism.Oamenii sedentari au 3-4 capilare pentru fiecare fibra musculara, in timp cesportivii au 6-7 capilare, cu posibilitatea maririi numarului de capilare functionale in timpule fortului. Contractia musculara-mecanismul In stare de relaxare, capetele libere ale filamentului de actina se suprapun mai putin peste filamentele de miozina.In contractie acestea se suprapun complet peste filamentele de miozina fiind trase in interiorul discului intunecat, membranele Z apropiindu-se deci sarcomerul se scurteaza.Conform teoriei, mecanismului glisant ,aceasta alunecare a filamentelor de actina este cauzata de forte mecanice, chimice ,electrostatice generate toate de interactiunea,unor punti transversale existente intre filamentele de miozina si actina.In repaus , fortele de alunecare dintre actina si miozina sunt inhibate.Cand insa un potential de actiune traverseaza membrane fibrei musculare se elibereaza mari cantitati de Ca+2 in sarcoplasma din jurul miofibrilelor.Sunt activate astfel fortele dintre filamente si incepe contractia.Pentru ca procesul sa continue este nevoie de energie care se obtine din produsii fosfati macroergici - ATP si Fosfocreatina. Principalul furnizor de energie al organismului este muschiul scheletic.Un om cu greutatea de 70 kg ce are masa active de 30 kg, in repaus are o productie de energie de 0,3Kcal/minut.Aceasta energie poate creste de 70 de ori fata de repaus pt a asigura proceselecomplexe ale contractiei muscular -energia de activare pentru depolarizarea membranelor si eliberarea calciului din reticululendoplasmatic -energia de contractie pt glisarea miofilamentelor si tensionarea elementelor elastic -energia de relaxare pt reintroducerea calciului in reticul permitand relaxareamuschiului. La inceputul contractie muscular se consuma din rezervle energetic direct utilizabile(ATP,CP).Acestea se refac in timpul si dupa terminarea contractiei pe seama glicozei.Din aceasta cauza, consumului de oxygen al muschiului se mentine la valori crescute in primele2-3 minute de la relaxare.Acest consum suplimentar de oxygen in comparatie cu perioadade repaus dinaintea contractiei se numeste datorie de oxygen a muschiului. Cand se presteaza un efort fizic moderat sau de lunga durata, ponderea reactiilor aerobe creste, aprovizionarea cu oxygen a muschiului echilibreaza consumul si in felul acesta esteposibila activitatea muscular indelungata.Cand acest echilibru nu se stabileste si consumul de oxigen al muschiului depaseste aprovizionarea, are loc acumularea de acid

lactic(care nu se mai transforma in acid piruvic pt a fi oxidat in ciclul lui Krebs)si scaderea pronuntata a ATP-ului din muschi,ceea ce reprezinta cause locale ale oboselii musculare.Contractile puternice de lunga durata ale muschiului duc la instalarea fenomenului fiziologic denumit oboseala musculara.Oboseala musculara este o stare fiziologica reversibila ce se manifesta printr-o diminuarea activitatilor muschiului dar care dispare prin repaus Simptomele oboselii au fost impartite in obiective si subiective.Semnele subiective sunt: senzatia de greutate in miscare, dureri muscular ,epuizare( moleseala) Semnele obiective *Ososeala diminueaza excitabilitatea,puterea si durata in timp a contractiei muscularprin scaderea numarului de unitati motorii antrenate in actul motor *Amplitudinea fiecarei contractii este diminuata de oboseala, atat prin scadereanumarului de fibre musculare stimulate cat si prin reducerea capacitatii de scurtarea fiecarei fibre *Diminuarea preciziei miscarilor si aparitia unor tremuraturi,consecinta oboselii nervoase *Cresterea tonusului muscular in repaus *Semnul caracteristic al oboselii musculare este caracterul reversibil al acestor modificari Mecanismele oboselii musculare raman foarte controversate:se invoca factori locali,biochimici,circulatori,si factori extramusculari reglatori. Precizarea problemei oboselii este de mare importanta pentru fiziologia experimental a efortului si muncii ,pt sport, pt medicina clinica de explorari functionale si de recuperare. O prima teorie acorda fenomenelor chimice(epuizarea rezervelor energetic si cresterea deseurilor acide) rolul principal in diminuarea randamentului muschiului obosit, considerand ca unele modificari electrice din muschi si nerv sunt secundare. Unii autori contesta existent oboselii ca fenomen fiziologic obiectiv, o definesc fie ca o senzatie subiectiva legata de procesele psihice, fie o reduc la un fenomen local,muscular sau sensorial ,fie o identifica doar cu scaderea performantei. Teoria nervoasa sustinuta de Grandjean considera ca la nivelul scoartei cerebraleoboseala musulara este resimtita sub forma unei senzatii specifice care are dreptconsecinta diminuarea numarului si a frecventei descarcarilor de neuroni motori. Grandjean accepta diviziunea clasica in: -obosela musculara ce se traduce prin incetinirea si reducerea contractiei muscular, avnd labaza epuizarea rezervelor energetic -oboseala mintala cu o bogata simptomatologie subiectiva cu un mecanism predominant neuroendocrin. Bugard distinge o prima faza de oboseala fiziologica corespunzatoare stadiului de alarmaa sindromului de adaptare,urmata de o etapa de trecere cu raspuns oscilant normal. Oboseala se manifesta mai intai cu fenomene de astenie si oboseala fizica cu reduceri alesecretiei hormonilor corticosuprarenali , urmata de stadiul de epuizare dominant de tulburari endocrine. Lucrurile se complica daca tinem seama ca muschiul obosit prin contractii voluntareraspunde totusi prin contractii la stimularea electrica directa a nervului sau motor.In plusmuschiul oboist prin excitatii directe sau indirect isi reia activitatea mai repede in mediul alcalin prin administrare de adrenalina sau excitarea nervilor simpatico (fenomenul Orbelli).

Observatii recente (Erling si Asmussen) evidentiaza importanta recuperarii rapide prin solicitarea altor grupe muscular, a caror proiectie corticala va determina prininductie negative, inhibitia zonei corticale obosite anterior si concomitent ating si zonefacilitatoare encefalice ;acestea din urma vor fi transmise sistemului motor si vor determinaperformante mai bune si o refacere mai rapida dupa oboseala. In concluzie fenomenele constatate sugereaza o succesiune diferita in aparitia fenomenelorde oboseala: primi sunt afectati neuronii motori din scoarta apoi placa motorie si in cele din urma muschiul propiu-zis.