P. 1
Variator de Turatie

Variator de Turatie

|Views: 657|Likes:
Published by Visinescu Marian

More info:

Published by: Visinescu Marian on May 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2014

pdf

text

original

Facultatea:Construcţii de Maşini

Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Tema de proiect
Să se proiecteze lanţul cinematic al unui variator de turaţie ( cutie de viteze ).
Date iniţiale:
- Puterea motorului; P = 5 kW;
- Numărul treptelor de turaţie; z ( NT ) = 4;
- Raţiei seriei geometrice a turaţiilor; φ = R = 1.12;
- Turaţia minimă a arborelui principal; n
min
= 240 rot/min.
Variator de turaţie ( cutie de viteze ), acţionat manual.
Pentru a inţelege principiul cutiei de vitezei, poza de mai sus ilustrează o cutie simplă cu două viteze
în liber:
Descrierea funcţionării fiecărei componente din imagine:
• Axul verde vine de la motor prin ambreaj. Axul verde şi roata dinţată verde sunt conectate ca o
singură unitate. (Ambreajul este un dispozitiv care permite să conectarea şi să deconectarea
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 1
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
motorul de transmisie. Cănd se apasă pedala, motorul este deconectat de transmisie, astfel
motorul poate funcţiona chiar dacă maşina stă pe loc. Cănd se elibe-rează pedala de ambreaj,
motorul si axul verde sunt conectate. Motorul si roata dinţată verde se învârt la aceeaşi turaţie).
• Axul roşu şi roţiile dinţate roşii sunt arborele secundar. Acestea sunt de asemenea conectate
împreună, deci toate roţiile dinţate roşii se învârt la o turaţie similară. Roţiile dinţate verzi
transmit turaţia celor roşii. Astfel, arborele secundar se învârte cănd ambreajul este eliberat.
• Axul galben este conectat direct de roţiile maşinii prin diferenţial, astfel cănd roţiile maşinii se
învârt, se învârte şi axul galben.
• Roţiile dinţate albastre sunt conectate de axul galben prin rulmenţi, deci se pot învârti pe acesta.
Dacă motorul este oprit dar maşina este tractată (de exemplu),axul galben se poate învârti în timp
ce roţiile dinţate albastre nu se învârt.
• Rolul coroanei este să cupleze una din cele două roţi dinţate albastre de axul galben. Coroana
este cuplată de axul galben printr-un ştift, deci cănd axul se învârte se învârte şi coroana. Aceasta
se poate deplasa in stănga-dreapta pe ax, fărâ a se deconecta, cuplănd una din roţiile dinţate
albastre de ax.
Poza de mai jos va arăta cum activează coroana, roata dinţată din dreapta, în cazul în care este
introdusă viteza întăia:
În această poza axul verde învârte axul roşu, care învârte roata dinţată albastră din dreapta. Aceasta
roată dinţată transmite energia prin intermediul gulerului axului galben. În acelaşi timp roata dinţată din
stânga se învârte pe rulmentul sau, deci nu are nici un efect asupra axului galben. Cănd gulerul este între
cele două roţi dinţate viteza este „scoasă în liber”.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 2
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
1.Memoriu Tehnic
1.1 . Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte.
Proiectarea unei maşini – unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor
utilajelor similare în exploatare, a soluţiilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune, a
tendinţelor pe plan mondial.
Maşini-unelte trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de proiectare:
 Prelucrarea pieselor de formă, dimensiunile şi din materialele prevăzute;
 Să asigure
precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor prelucrate;
 Să realizeze
productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de aşchiere optim;
 Acordarea unei
atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor auxiliari, eliminarea
subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi psihice;
 Realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor, reduce-rea
greutăţii;
 Asigurarea unei fiabilităţi căt mai ridicate, utilajul trebuind să-şi menţină timp
îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia eficientă la eventualele suprasolicitări,
comenzi greşite etc. ;
 Utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate reducându-se
timpul şi costul proiectării şi execuţiei;
 Asigurarea tehnologităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile şi cu consum
mare de energie, uşor de executat;
 Facilităţi privind transportul, aşezarea şi prinderea pe fundaţie a maşinii-unelte;
 Existenţa unei estetici a maşinii-unelte pentru realizarea unui climat de muncă
plăcut.
1.2. Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare.
Variatoarele de viteze sunt mecanisme de reglare în trepte a mişcării, formată din unul sau mai multe
mecanisme elementare, legate între ele în diferite moduri.
Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv şi tehnologic decăt cele cu
cuplaje. Au avantajul că sunt rigide şi pot realiza un număr mai mare de rapoarte de transmi-tere ( ex. 3
sau 4 ).
Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe care, fiind roţii fixe. Celelalte
roţi deplasabile pot fi montate în grup sau îndepărtate unele de altele , de modul de grupare depinzănd
gabaritul mecanismului.
Mecanismele cu două roţi baladoare sunt cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai răspândite, fiind
folosite de preferinţă construcţia cu balador interior datorită gabaritului mai mic B > 4L,
( B, fiind lăţimea ).
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 3
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Raportul de transmitere parţial este raportul între o pereche de roţi, iar raportul de transmitere total
este produsul raportului de transmitere parţial de la motor pănâ la elementul final ( axul principal ).
Raportul de transmitere este raportul turaţiilor, raportul diametrelor:
2
1
1 p
p
k
k
k
D
D
n
n
i · ·

în care:
-
1 − k
n
- este turaţia arborelui conducător;
-
k
n
- este turaţia arborelui condus;
- 1 p
D
- este diametrul primitiv al arborelui condus.
Turaţiile tipizate ale axelor conducătoare fac parte dintr-o serie
r
cu raţia
ϕ
, rapoartele de
transmitere se stabilesc în funcţie de raţie şi serie.
Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în două variante: cu balador interior
sau exterior cu acelaşi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B
> 7L.
În cazul acestor baladoare apare problema constructivă referitor la posibilitatea constructivă de
deplasare a baladorului interior condiţionată de posibilitatea trecerii roţilor z
1
, z
3
peste z
2
.
Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modificarea caracteristicilor cinematice ale
variatoare de viteze.
Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc, ele se realizează fragmentat în
două grupuri a două roţi baladoare din cauza greutăţii alegerii rapoartelor de transmitere, a construcţiei
blocului, cât şi din cauza gabaritului mare.
Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în grupuri de două sau
trei roţi baladoare, din considerente constructiv tehnologice de realizare a blocurilor baladoare cu mai
mult de trei rapoarte de transmitere.
2.Memoriu justificativ de calcul
2.1. Alegerea numărul şi valoarea grupelor de angrenaje.
În cadrul acestui proiect numărul treptelor de turaţie : NT = 4.

¹
¹
¹
;
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
·
·
⇒ · ·
2
2
1
2 2 1 4 1 4
3
2
1
a
a
a
x x x
numărul axelor = 3
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 4
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.2. Schema cinematică şi reţeaua structurală.
Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului deoarece precizează
salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare a grupurilor baladoare pentru realizarea turaţiilor finale
în succesiunea lor finală.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 5
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Diagramele structurale sunt construcţii simetrice, realizate pe un caroiaj semilogaritmic şi servesc la
trasarea diagramelor de turaţii, contribuind prin vizibilitate la aprecierea variantei optime .
Reţeaua structurală are legătura şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere şi a turaţiei unui
mecanism.
Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin diferite rapoarte de transmitere nu au valori
numerice definite, reţeaua structurală are întotdeauna o formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra
salturilor dintre diferite turaţii ale axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmi-
tere totale.
Reţeaua sturcturală constituie o reprzentare grafică a structurii variatoarei de viteze în trepte şi dă
indicaţii despre:
- numărul arborilor cutiei de viteze;
- numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe;
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale;
- valorile salturilor parţiale şi totale.
Cunoscănd min / 240
min
rot n · , numărul treptelor şi raţia seriei geometrice
12 , 1 · ϕ
putem calcula
turaţiile pentru fiecare treapta de ieşire.
min / 240
min 1
rot n n · ·
min / 8 , 268 12 , 1 240
1 2
rot n n · ⋅ · ⋅ · ϕ
min / 05 , 301 12 , 1 8 , 268
2
1 2 3
rot n n n · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ϕ ϕ
min / 18 , 337 12 , 1 05 , 301
3
1 3 4
rot n n n · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ϕ ϕ
18 , 337 12 , 1 240 ;
3
max
1
min max
· ⋅ · ⋅ ·

n n n
z
ϕ


Saltul unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte succesive adică raţia seriei geo-
metrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul grupului de angrenaje.
Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege întăi grupul de angrenaje pentru care
ϕ · S
.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 6
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Grupul de angrenare secundar este de ordinul I, II, III, un variator de turaţii poate avea mai multe
grupuri de angrenare secundare, a cărui număr se alege de către solicitantul schemei cinematice.
Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante:
a. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt inseriate astfel încăt
grupul de bază se afle la intrare urmat de grupurile secundare în ordinea crescătoare.
b. Cu salt descrescător în care la intrare este grupul secundar de ordinul cel mai mare, scăzând
pănâ la ieşire la grupul de bază. ( nu se foloseşte )
c. Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea arbitrară a grupurilor
secundare şi a celor de bază.
Determinarea analitică a ecuaţiilorstructurale se face astfel:
- determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări;
- determinarea subgrupelor, aplicănd regula indicilor pe rănd, la fiecare grupă
realizănd toate variantele structurale.
Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi finale astfel încăt să se
asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de turaţii care să fie termen al aceleiaşi serii.
Salturile vor avea expresiile:
25 , 1 12 , 1 ; 12 , 1
2 1
8
7
6
5
22
21
2
1
4
3
2
1
12
11
1
· · · · · · · · ·
a
z
z
z
z
i
i
S
z
z
z
z
i
i
S ϕ ϕ
Forma generala:
8 ;
max
3 2 1
≤ ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
S S
an a a a
n

ϕ
Turaţiile normalizate aferente unei raţii
12 , 1 · ϕ
începând cu turaţia minimă sunt:
n
1
= 240 ; n
2
= 270 ; n
3
= 300 ; n
4
= 340
2.3. Diagrama de abateri relative a turaţiilor.
Mărimile precedentă a erorilor cinematice a fiecărei turaţii se determină cu expresie:
[ ] % 100 ⋅

· ∆
STAS
STAS cal
n
n n
n
Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi în limitele
%. 4 % 2 + − 
[ ] % 0 100
240
240 240
1
· ⋅

· ∆n
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 7
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
[ ] % 44 , 0 100
270
270 8 , 268
2
− · ⋅

· ∆n
[ ] % 5 , 0 100
300
300 5 , 301
3
· ⋅

· ∆n
[ ] % 73 , 0 100
340
340 18 , 337
4
− · ⋅

· ∆n
Diagrama abaterilor
-0,8
-0,6
-0,4
-0,2
0
0,2
0,4
0,6
1 2 3 4
numărul treptelor
a
b
a
t
e
r
i


[

%

]
Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor reale faţă de cele standar-
dizate, permite să se constate că turaţiile reale au anumite abateri.
Analizănd rapoartele parţiale de transfer ce inetrvin în relaţiile turaţiilor se poate interveni la
rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor ce nu se încadrează.
2.4. Diagrama turaţiilor.
Diagrama turaţiilor conţine toate informaţiile date prin ecuaţia şi reţeaua structurală, evidenţiind în
plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari.
Elementele iniţiale, de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor, sunt cele date prin reţeaua
structurală şi schema cinematică, adică numărul arborilor, numărul grupurilor de angrenaje şi cel al
angrenajelor din cadrul fiecărui grup, precum şi valorile salturilor. Se mai cunosc deasemenea, valorile
turaţiilor finale şi evident valoarea raţiei.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 8
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Trasarea diagramei începe cu firul ei superior, ale cărei capete sunt determinate de turaţia motorului
electric de acţionare, şi de turaţia maximă a arborelui principal. În continuare diagrama se trasează
simplu, pe baza reţelei structurale.
Dacă turaţia maximă ( sau minimă ) de ieşire este cunocută, în schimb, turaţia motorului electric
trebuie adoptată.
Pentru acţionarea maşinilor-unelte se utilizează în general motoare asincrone trifazate cu rotorul în
scurtcircuit de uz general sau motoare derivate. De regulă, turaţia motorului electric se alege astfel încât
să fie de valoare cât mai apropiată de turaţia de ieşire maximă.
Antrenarea se face cu un motor asincron tip AT 160M-8B– 8 având caracteristici:
P = 5,5 kW şi n = 708 rot / min
De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de viteze printr-o transmisie cu
curele trapezoidale.
Repartiţia rapoartelor de transmitere parţiale:
pentru transmisii demultiplicatoare:
2
1 3
708
. . 2, 36
300
conducător m
TC
condusă
n n D
M E I i
D n n
÷ · · · · ·

1
2
1
11
· · ÷
Z
Z
i II I
89 , 0
12 , 1
1 1
4
3
12
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i II I

79 , 0
12 , 1
1 1
2 2
6
5
21
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i III II

Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 9
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială

79 , 0
12 , 1
1 1
2 2
8
7
22
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
2.5. Determinarea numărului de dinţi pentru grupurile de angrenaje ale
variatorului.

Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile angrenajelor pe care le
conţine. Din acest motiv se preferă utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor
dinţate cât mai mică.
Experimental, pentru maşini-unelte s-a stabilit limita:
120 < Σ Z
dinţi.
Pe de altă parte, realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este rareori posibilă, ceea ce
impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă gabarite reduse, să permită
obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.
2.5.1. Arbore I – Arbore II
1
2
1
11
· · ÷
Z
Z
i II I
11 11
11
2
11 11
11
1
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
1
1
1
1
11 11 11
· · ⇒ · · b a i
2 1 1
11 11
· + · + b a
12 , 1
1 1
4
3
12
· · · ÷
ϕ Z
Z
i II I
12 12
12
4
12 12
12
3
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
9 ; 8
9
8
12 , 1
1
12 12 12
· · ⇒ · · b a i
17 9 8
12 12
· + · + b a
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 10
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
( ) 34 17 2 17 ; 2 · ⋅ · · · cmmmc K
m
3 51 17
1 1
1
34
11 11
11
1
· ⇒ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q q
b a
a
K q Z
m
51 51
1 1
1
34 3
2 1
11 11
11
2
· · ⇒ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · Z Z
b a
b
K q Z
m
Z
1
= Z
2
= 51

12 , 1
1 1
4
3
12
· · · ÷
ϕ Z
Z
i II I
12 12
12
4
12 12
12
3
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
48 16 3 16
9 8
8
34
12 12
12
3
· ⋅ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q
b a
a
K q Z
m
54 18 3 18
9 8
9
34
12 12
12
4
· ⋅ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q
b a
b
K q Z
m
Z
3
= 48 ; Z
4
= 54
2.5.2. Arbore II – Arbore III

2 2
6
5
21
12 , 1
1 1
· · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
21 21
21
6
21 21
21
5
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
5 ; 4
5
4
25 , 1
1
12 , 1
1
21 21
2
21
· · ⇒ · · · b a i
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 11
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
9 5 4
21 21
· + · + b a

2 2
8
7
22
12 , 1
1 1
· · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
22 22
22
8
22 22
22
7
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
5
4
25 , 1
1
12 , 1
1 1
2 2
22
· · · ·
ϕ
i
9 ; 5 ; 4
22 22 22 22
· + · · b a b a
( ) 81 9 9 9 ; 9 · ⋅ · · · cmmmc K
m
36 36 1
5 4
4
81
21 21
21
5
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
a
K q Z
m
45 45 1
5 4
5
81
21 21
21
6
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
b
K q Z
m
Z
5
= 36 ; Z
6
= 45
36 36 1
5 4
4
81
22 22
22
7
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
a
K q Z
m
45 45 1
5 4
5
81
22 22
22
8
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
b
K q Z
m
Z
7
= 36 ; Z
8
= 45
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 12
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.6. Calculul momentelor de torsiune pe arbori
Momentul de torsiune se calculează cu formula generală :
n
P
M
t
9550 ·
În cazul nostru:
tc motor t
P P
n
P
M η ⋅ · ⋅ ·
1
max
1
1
; 9550
-
1 t
M
- momentul la arbore de intrare
-
96 , 0 ·
tc
η
- randamentul de transmisi prin curele
1.
1
5, 5 0, 96 5, 28
m tc
P P kW η · ⋅ · ⋅ ·
1
5, 28
9550 168, 08
300
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
. . 1 2
2
2
; 9550
d r rul t
P P
n
P
M η η ⋅ ⋅ · ⋅ ·
-
2 t
M
- momentul la arborele intermediar
-
98 , 0 ·
rul
η
- randamentul de transmisi prin rulmenţi;
-
95 , 0
. .
·
d r
η
- randamentul de transmisie prin roţi dinţate.
2
5, 28 0, 98 0, 95 4, 91568 P kW · ⋅ ⋅ ·
2
4, 91568
9550 173,86
270
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
-
3 t
M
- momentul la arborele de ieşire
-
98 , 0 ·
rul
η
- randamentul de transmisi prin rulmenţi;
-
95 , 0
. .
·
d r
η
- randamentul de transmisie prin roţi dinţate.
3
4,915680,980,95 4,817 P kW · ⋅ ⋅ ·
3
4,817
9550 191, 676
240
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
M
t1
= 168,08 kN∙mm ; M
t2
= 173,86 kN∙mm ; M
t3
=191,676 kN∙mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 13
3
3 3 2 . .
9550 ;
t rul r d
P
M P P
n
η η · ⋅ · ⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.7. Calculul modulelor angrenajelor
Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în cazurile cele mai defavorabile
şi anume la turaţia minimă a arborilor.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindrice cu dantură dreaptă.
Relaţia utilizată:
3
2 2
2 2
1
i
i
Z
K K C M
m
Ha m P
M C f t
+

⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
·
σ ψ
unde:
-
t
M
- momentul de torsiune la arborele conducător;
-
653 , 1 · ⋅ ⋅ ·
Hb V S f
K K K C
- coeficient de sarcină;
-
25 , 1 ·
S
K
- factor de suprasarcină exterioară;
-
15 , 1 ·
V
K
- factor dinamic interior;
-
15 , 1 ·
Hb
K
- factor de repartiţie a sarcinii pe lăţimea danturii;
-
7 , 1 ·
C
K
- factorul punctului de rostogolire;
- 7 , 85 ·
M
K - factorul de material;
-
P
Z - numărul de dinţi al pinionului;
-
5 ·
m
ψ
- coeficientul de lăţime al dinţilor;
-
2
/ 50 mm daN
Ha
· σ - tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind confecţionat
din OLC 45 căruia se aplică un tratament termic de îmbunătăţire
la o duritate de 240 – 270 HB.
- i - raportul de transmitere
2.7.1. Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II)
Z
1
= Z
2
= 51 ;
1
51
51
1
2
· · ·
Z
Z
i
2 2
3
3
2 2
16808 1, 653 1, 7 85, 7 1 1
36, 28 3, 31
51 5 50 1
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 14
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Z
3
= 48 ; Z
4
= 54 ;
12 , 1
48
54
3
4
· · ·
Z
Z
i
2 2
3
3
2 2
17386 1, 653 1, 7 85, 7 1,12 1
35, 50 3, 39
48 5 50 1,12
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
.
822
.
3, 21
4
3, 32
cal
STAS
cal
m mm
m mm
m mm
·
¹
¹
⇒ ·
;
¹
·
¹
m
1
= 4 mm
2.7.2. Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III)
Z
5
= Z
7
= 36 ; Z
6
= Z
8
= 45 ;
25 , 1
36
45
5
6
8
7
· · · ·
Z
Z
Z
Z
i
. 822
4 4
cal STAS
m mm m mm · ⇒ ·
m
2
= 4 mm
2.7.3. Calculul distanţelor axiale
( ) ( )
1 1 2
12
4 51 51
204
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
( ) ( )
1 3 4
12
4 48 54
204
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 15
2 2
3
3
2 2
191, 676 1, 653 1, 7 85, 7 1, 25 1
64, 602 4, 005
36 5 50 1, 25
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
( ) ( )
2 5 6
23
4 36 45
162
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
2.8. Calculul elementelor geometrice ale roţilor dinţate
2.8.1. Angrenajul Z
1
/ Z
2
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
1
= Z
2
= 51
- distanţa axială: A
12
= 204 mm
- modulul: m
1
= 4 mm
- tipul angrenajului, cilindric cu dinţi drepţi
- profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametri:
- unghiul de angrenare de referinţă,
o
20 · α ;
- coeficientul înălţimii capului de referinţă, 1 ·

a
h ;
- coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui, 25 . 0 ·

c

Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
1 2 1 1
4 51 204 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
1 2 1 1
2 204 2 3 1 0, 25 196, 5
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
1 2 1
2, 25 2, 25 4 9 h h m mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( )
1 2 1 1
2 212
e e
d d m z mm · · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 16
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
1
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.8.2. Angrenajul Z
3
/ Z
4
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
3
= 48 ; Z
4
= 54
- distanţa axială: A
12
= 204 mm
- modulul: m
1
= 4 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
3 1 3
4 48 192 d m z mm · ⋅ · ⋅ ·
4 1 4
4 54 216 d m z mm · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
3 3 1
2 192 2 3 1 0, 25 184, 5
f a
d d m h c mm
∗ ∗
· − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
( ) ( )
4 4 1
2 216 2 3 1 0, 25 208, 5
f a
d d m h c mm
∗ ∗
· − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
3 4 1
2, 25 2, 25 4 9 h h m mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( ) ( )
3 1 3
2 4 48 2 200
e
d m z mm · ⋅ + · ⋅ + ·
( ) ( )
4 1 4
2 4 54 2 224
e
d m z mm · ⋅ + · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
1
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.8.3. Angrenajul Z
5
/ Z
6
( Z
7
/ Z
8
)
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
5
= Z
7
= 36 ; Z
6
= Z
8
= 45
- distanţa axială: A
23
= 162 mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 17
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
- modulul: m
2
= 4 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
5 7 2 5
4 36 144 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
6 8 2 6
4 45 180 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
5 7 5 2
2 144 2 4 1 0, 25 134
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
( ) ( )
6 8 6 2
2 180 2 4 1 0, 25 170
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
5 6 7 8 2
2, 25 2, 25 4 9 h h h h m mm · · · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( ) ( )
5 7 2 5
2 4 36 2 288
e e
d d m z mm · · ⋅ + · ⋅ + ·
( ) ( )
6 8 2 6
2 4 45 2 360
e e
d d m z mm · · ⋅ + · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
2
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.9. Calculul transmisiei prin curele
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 18
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Având o transmisie prin curele de tip demultiplicator, de la arborelui motorului electric „conducător” (
D
1
, n
m
), la arbore de intrare a cutiei de viteză „condusă” ( D
2
, n
3
).
Elemente cunoscute:
- puterea la arborele conducător:
5, 5
m
P kW ·
- turaţia arborelui conducător:
min / 710 rot n
m
·
- raportul de transmitere:
pentru transmisii demultiplicatoare:

2
1 3
708
. . 2, 36
300
conducător m
TC
condusă
n n D
M E I i
D n n
÷ · · · · ·
- turaţia arborelui condus;
Elemente calculate:
- tipul curelei: AVX STAS – 7192-76
- diametrul primitiv al roţii conducător:
Se alege constructiv:
mm D
p
80
1
·
- diametrul primitiv al roţii condus:
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 19
3
300 / min n rot ·
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
mm D i D
p TC p
190 8 , 188 80 36 , 2
1 2
≈ · ⋅ · ⋅ ·
- diametrul primitiv mediu al roţilor de curea:
mm
D D
D
p p
pm
135
2
190 80
2
2 1
·
+
·
+
·
- distanţa dintre axe ( calcul preliminar ):
540 5 , 202 ) ( 2 ) ( 75 , 0
2 1 2 1
≤ ≤ ⇒ + ⋅ ≤ ≤ + ⋅ A D D A D D
p p p p
Vom utiliza:
mm A 300 ·
- lumgimea primitivă a curelei:
( )
( )
mm
A
D D
D A L
p p
pm p
19 , 1034
300 4
80 190
135 300 2
4
2
2
2
1 2
·


+ ⋅ + ⋅ ·


+ ⋅ + ⋅ · π π
În urma calculelor făcute vom folosi cureua de transmisie: AVX 1050 LA DIN 7753 / ISO 4184
L
p
= 1050 mm
- distanţa dintre axe ( calcul definitiv ):
( ) ( ) ( )
1
]
1

¸

− ⋅ − ⋅ − + ⋅ − ⋅ ·
2
1 2
2
2 25 , 0
p p pm p pm p
D D D L D L A π π
( ) ( ) ( )
2 2
0, 25 1050 135 1050 135 2 190 80 308,14 A mm π π
1
· ⋅ − ⋅ + − ⋅ − ⋅ − ·
1
¸ ]
- viteza periferică a curelei:
- coeficientul dinamic:
2 , 1 ·
d
c
- coeficientul de lungime: 1 ·
L
c
- coeficientul de înfăşurare:
7 , 0 ·
β
c
- puterea nominală transmisă deo curea:
2, 5
o
P kW ·
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 20
1 1
80 708
2, 97 /
60 1000 60 1000
p
D n
v m s
π
π
⋅ ⋅
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
- numărul de curele al transmisiei ( preliminar ):
- coeficientul numărului de curele: 90 , 0 ·
z
c
- numărul de curele ( definitiv ):
3, 77
4, 01
0, 90
o
z
z
z
c
· · ·

Se adoptă z = 4
- forţa periferică transmisă:
3 3
5, 5
10 10 1851,85
2, 97
m
P
F N
v
· ⋅ · ⋅ ·
- forţa de întindere a curelei:

( ) 1, 5 2 1, 75 1851, 85 3240, 74
a
S F N · ⋅ · ⋅ · K
- cote de modificare a distanţei dintre axe:
0, 03 ; 0, 03 1050 31, 5
p
X L X mm ≥ ⋅ ≥ ⋅ ≥
0, 015 ; 0, 015 1050 15, 75
p
Y L Y mm ≥ ⋅ ≥ ⋅ ≥
2.10. Dimensionarea arborilor
La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de torsiune M
t
.
Se neglijează momentul încovoietor şi se determină diametrul minim al arborelui cu formula:
3
16
at
t
M
d
τ π ⋅

·
Arborele fiind confecţionate din OLC 45, cu rezistenţa admisibilă la torsiune
2
/ 170 160 mm N
at
 · τ
- arbore de intrare având: M
t1
=168,08 kN∙mm
1
3
3
1
16 16 168080
17, 49
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
d
1
= 20 mm
- arborele intermediare având: M
t2
= 173,86 kN∙mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 21
1, 2 5, 5
3, 77
1 0, 7 2, 5
d m
o
L o
c P
z
c c P
β
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială

d
2
= 20 mm
- arborele de ieşire având: M
t3
= 191,676 kN∙mm
3
3
3
3
16 16 191676
18, 28
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
d
3
= 20 mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 22
2
3
3
2
16 16 173860
17, 69
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅

Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială
motorul de transmisie. Cănd se apasă pedala, motorul este deconectat de transmisie, astfel motorul poate funcţiona chiar dacă maşina stă pe loc. Cănd se elibe-rează pedala de ambreaj, motorul si axul verde sunt conectate. Motorul si roata dinţată verde se învârt la aceeaşi turaţie). • Axul roşu şi roţiile dinţate roşii sunt arborele secundar. Acestea sunt de asemenea conectate împreună, deci toate roţiile dinţate roşii se învârt la o turaţie similară. Roţiile dinţate verzi transmit turaţia celor roşii. Astfel, arborele secundar se învârte cănd ambreajul este eliberat. • Axul galben este conectat direct de roţiile maşinii prin diferenţial, astfel cănd roţiile maşinii se învârt, se învârte şi axul galben. • Roţiile dinţate albastre sunt conectate de axul galben prin rulmenţi, deci se pot învârti pe acesta. Dacă motorul este oprit dar maşina este tractată (de exemplu),axul galben se poate învârti în timp ce roţiile dinţate albastre nu se învârt. • Rolul coroanei este să cupleze una din cele două roţi dinţate albastre de axul galben. Coroana este cuplată de axul galben printr-un ştift, deci cănd axul se învârte se învârte şi coroana. Aceasta se poate deplasa in stănga-dreapta pe ax, fărâ a se deconecta, cuplănd una din roţiile dinţate albastre de ax. Poza de mai jos va arăta cum activează coroana, roata dinţată din dreapta, în cazul în care este introdusă viteza întăia:

În această poza axul verde învârte axul roşu, care învârte roata dinţată albastră din dreapta. Aceasta roată dinţată transmite energia prin intermediul gulerului axului galben. În acelaşi timp roata dinţată din stânga se învârte pe rulmentul sau, deci nu are nici un efect asupra axului galben. Cănd gulerul este între cele două roţi dinţate viteza este „scoasă în liber”.

Visinescu Marian

Proiect la Maşini-Unelte

pag. 2

 Facilităţi privind transportul. 3 sau 4 ). eliminarea subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi psihice. dimensiunile şi din materialele prevăzute.2. comenzi greşite etc. Mecanismele cu două roţi baladoare sunt cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai răspândite.Memoriu Tehnic 1. Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi arbori. ( B. reduce-rea greutăţii. fiind folosite de preferinţă construcţia cu balador interior datorită gabaritului mai mic B > 4L.  Existenţa unei estetici a maşinii-unelte pentru realizarea unui climat de muncă plăcut. Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv şi tehnologic decăt cele cu cuplaje.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 1. Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte. a soluţiilor cinematice şi constructive.1 . de modul de grupare depinzănd gabaritul mecanismului. indiferent pe care. fiind lăţimea ). Proiectarea unei maşini – unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare. a tendinţelor pe plan mondial. . legate între ele în diferite moduri. Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia eficientă la eventualele suprasolicitări. Celelalte roţi deplasabile pot fi montate în grup sau îndepărtate unele de altele . formată din unul sau mai multe mecanisme elementare. utilajul trebuind să-şi menţină timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.  Realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor. Maşini-unelte trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de proiectare: Prelucrarea pieselor de formă.  Asigurarea unei fiabilităţi căt mai ridicate.  Asigurarea tehnologităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile şi cu consum mare de energie.  Acordarea unei atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor auxiliari. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.   Utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate reducându-se timpul şi costul proiectării şi execuţiei. Să asigure precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor prelucrate.  1. fiind roţii fixe. aşezarea şi prinderea pe fundaţie a maşinii-unelte. 3 . Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare. Au avantajul că sunt rigide şi pot realiza un număr mai mare de rapoarte de transmi-tere ( ex. Variatoarele de viteze sunt mecanisme de reglare în trepte a mişcării. uşor de executat. a realizărilor celor mai bune.  Să realizeze productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de aşchiere optim.

Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Raportul de transmitere parţial este raportul între o pereche de roţi. ele se realizează fragmentat în două grupuri a două roţi baladoare din cauza greutăţii alegerii rapoartelor de transmitere. Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în grupuri de două sau trei roţi baladoare.este turaţia arborelui condus.nk . 4 .este turaţia arborelui conducător. Turaţiile tipizate ale axelor conducătoare fac parte dintr-o serie r cu raţia ϕ . iar raportul de transmitere total este produsul raportului de transmitere parţial de la motor pănâ la elementul final ( axul principal ). z3 peste z2.  a1 = 1  4 = 1 x 4 = 1 x 2 x 2 ⇒  a2 = 2  a =2  3   ⇒   numărul axelor = 3 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. În cazul acestor baladoare apare problema constructivă referitor la posibilitatea constructivă de deplasare a baladorului interior condiţionată de posibilitatea trecerii roţilor z1 .este diametrul primitiv al arborelui condus. din considerente constructiv tehnologice de realizare a blocurilor baladoare cu mai mult de trei rapoarte de transmitere.Memoriu justificativ de calcul 2. Alegerea numărul şi valoarea grupelor de angrenaje. . Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în două variante: cu balador interior sau exterior cu acelaşi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B > 7L.1. Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modificarea caracteristicilor cinematice ale variatoare de viteze. raportul diametrelor: ik = în care: .D p1 . a construcţiei blocului. În cadrul acestui proiect numărul treptelor de turaţie : NT = 4. D p1 nk = nk −1 D p 2 2.n k −1 . Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc. Raportul de transmitere este raportul turaţiilor. . cât şi din cauza gabaritului mare. rapoartele de transmitere se stabilesc în funcţie de raţie şi serie.

5 . Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului deoarece precizează salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare a grupurilor baladoare pentru realizarea turaţiilor finale în succesiunea lor finală.2. Schema cinematică şi reţeaua structurală. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2.

. . n1 = n min = 240 rot / min n 2 = n1 ⋅ ϕ = 240 ⋅ 1.8 ⋅ 1.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Diagramele structurale sunt construcţii simetrice. Reţeaua structurală are legătura şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere şi a turaţiei unui mecanism. inclusiv cele finale. realizate pe un caroiaj semilogaritmic şi servesc la trasarea diagramelor de turaţii.8 rot / min n3 = n2 ⋅ ϕ = n1 ⋅ ϕ 2 = 268.valorile salturilor parţiale şi totale.18 rot / min  n max = nmin ⋅ ϕ z −1 . Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege întăi grupul de angrenaje pentru care S = ϕ . Cunoscănd n min = 240 rot / min .numărul arborilor cutiei de viteze.12 = 337. nmax = 240 ⋅ 1. 6 .12 3 = 337. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.12 = 301.05 ⋅ 1.12 = 268.numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore. contribuind prin vizibilitate la aprecierea variantei optime .12 putem calcula turaţiile pentru fiecare treapta de ieşire. Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin diferite rapoarte de transmitere nu au valori numerice definite. Reţeaua sturcturală constituie o reprzentare grafică a structurii variatoarei de viteze în trepte şi dă indicaţii despre: .numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe. reţeaua structurală are întotdeauna o formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra salturilor dintre diferite turaţii ale axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmitere totale. numărul treptelor şi raţia seriei geometrice ϕ = 1.05 rot / min n 4 = n3 ⋅ ϕ = n1 ⋅ ϕ 3 = 301. .18 Saltul unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte succesive adică raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul grupului de angrenaje.

∆n1 = 240 − 240 ⋅ 100 = 0 240 [ %] pag.25 z7 z8 . a cărui număr se alege de către solicitantul schemei cinematice. Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea arbitrară a grupurilor secundare şi a celor de bază.determinarea subgrupelor.3. scăzând pănâ la ieşire la grupul de bază. II. III. S2 = i 21 i22 S n = ϕ a1⋅a 2⋅a 3⋅⋅an . n2 = 270 . Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante: a. Cu salt descrescător în care la intrare este grupul secundar de ordinul cel mai mare. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt inseriate astfel încăt grupul de bază se afle la intrare urmat de grupurile secundare în ordinea crescătoare. aplicănd regula indicilor pe rănd. n3 = 300 . Salturile vor avea expresiile: z1 i z S1 = 11 = 2 = ϕ 1 = 1. Diagrama de abateri relative a turaţiilor.12 2 = 1. S max ≤ 8 Turaţiile normalizate aferente unei raţii ϕ = 1. b. Determinarea analitică a ecuaţiilorstructurale se face astfel: . n4 = 340 2. la fiecare grupă realizănd toate variantele structurale.12 z3 i12 z4 Forma generala: z5 z = 6 = ϕ a1 = 1.12 începând cu turaţia minimă sunt: n1 = 240 .determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări. Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi finale astfel încăt să se asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de turaţii care să fie termen al aceleiaşi serii. ( nu se foloseşte ) c. Mărimile precedentă a erorilor cinematice a fiecărei turaţii se determină cu expresie: ∆n = ncal − n STAS ⋅ 100 n STAS [ %] Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi în limitele − 2 %  + 4 %. un variator de turaţii poate avea mai multe grupuri de angrenare secundare.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Grupul de angrenare secundar este de ordinul I. 7 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte . .

2 -0. Elementele iniţiale. Diagrama turaţiilor.8 − 270 ⋅ 100 = −0.5 − 300 ⋅ 100 = 0.18 − 340 ⋅ 100 = −0. valorile turaţiilor finale şi evident valoarea raţiei.4 -0.44 270 301.6 0. precum şi valorile salturilor.4. adică numărul arborilor. Analizănd rapoartele parţiale de transfer ce inetrvin în relaţiile turaţiilor se poate interveni la rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor ce nu se încadrează. 2.5 300 ∆n 2 = [ %] [ %] [ %] ∆n3 = ∆n 4 = 337.6 -0.4 0.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 268.2 abateri [ % ] 0 1 -0. numărul grupurilor de angrenaje şi cel al angrenajelor din cadrul fiecărui grup. permite să se constate că turaţiile reale au anumite abateri. evidenţiind în plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari. Diagrama turaţiilor conţine toate informaţiile date prin ecuaţia şi reţeaua structurală.8 numărul treptelor 2 3 4 Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor reale faţă de cele standardizate. de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. sunt cele date prin reţeaua structurală şi schema cinematică. Se mai cunosc deasemenea.73 340 Diagrama abaterilor 0. 8 .

5 kW şi n = 708 rot / min De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de viteze printr-o transmisie cu curele trapezoidale. Pentru acţionarea maşinilor-unelte se utilizează în general motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit de uz general sau motoare derivate. şi de turaţia maximă a arborelui principal. Antrenarea se face cu un motor asincron tip AT 160M-8B– 8 având caracteristici: P = 5. Dacă turaţia maximă ( sau minimă ) de ieşire este cunocută.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Trasarea diagramei începe cu firul ei superior.12 2 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 9 .12 Z5 1 1 = 2 = = 0.E . De regulă. turaţia motorului electric trebuie adoptată. Repartiţia rapoartelor de transmitere parţiale: M .89 Z 4 ϕ 1. în schimb. În continuare diagrama se trasează simplu. ÷ I I ÷ II I ÷ II II ÷ III i12 = i21 = pentru transmisii demultiplicatoare: n n D 708 iTC = 2 = conducător = m = = 2.79 Z6 ϕ 1.36 D1 ncondusă n3 300 i11 = Z1 =1 Z2 Z3 1 1 = = = 0. pe baza reţelei structurale. turaţia motorului electric se alege astfel încât să fie de valoare cât mai apropiată de turaţia de ieşire maximă. ale cărei capete sunt determinate de turaţia motorului electric de acţionare.

5. Pe de altă parte.12 9 a12 + b12 = 8 + 9 = 17 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este rareori posibilă. i12 = Z4 = q ⋅ Km ⋅ i12 = 1 8 = ⇒ a12 = 8 . i11 = Z2 = q ⋅ Km ⋅ Z1 =1 Z2 b11 a11 + b11 i11 = 1 = a11 = b11 = 1 a11 + b11 = 1 + 1 = 2 Z3 1 1 = = Z 4 ϕ 1. b12 = 9 1. Determinarea numărului de dinţi pentru grupurile de angrenaje ale variatorului. pe lângă gabarite reduse. pentru maşini-unelte s-a stabilit limita: Σ Z < 120 dinţi.12 b12 a12 + b12 I ÷ II Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 a12 + b12 .12 2 2.5. Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile angrenajelor pe care le conţine. să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.79 Z8 ϕ 1. Din acest motiv se preferă utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică. Arbore I – Arbore II I ÷ II Z1 = q ⋅ K m ⋅ a11 a11 + b11 1 ⇒ 1 . ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care. 10 . 2.1.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială II ÷ III i22 = Z7 1 1 = 2 = = 0. Experimental.

11 .5.12 2 b21 a 21 + b21 II ÷ III Z5 = q ⋅ Km ⋅ a 21 a 21 + b21 . b21 = 5 2 1.12 b12 a12 + b12 Z4 = q ⋅ Km ⋅ Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 8 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 16 = 3 ⋅ 16 = 48 a12 + b12 8+9 b12 9 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 18 = 3 ⋅ 18 = 54 a12 + b12 8+9 Z4 = q ⋅ Km ⋅ Z3 = 48 . Z4 = 54 2.2.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială K m = cmmmc = ( 2 .12 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.17 ) = 2 ⋅ 17 = 34 a11 1 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 17 = 51 ⇒ q = 3 a11 + b11 1+1 b11 1 = 3 ⋅ 34 ⋅ = 51 ⇒ Z 1 = Z 2 = 51 a11 + b11 1+1 Z1 = q ⋅ K m ⋅ Z2 = q ⋅ Km ⋅ Z1 = Z2 = 51 I ÷ II Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 a12 + b12 . i21 = Z6 = q ⋅ Km ⋅ i 21 = 1 1 4 = = ⇒ a 21 = 4 .25 5 1. i12 = Z3 1 1 = = Z 4 ϕ 1. Arbore II – Arbore III Z5 1 1 = 2 = Z6 ϕ 1.

Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială a 21 + b21 = 4 + 5 = 9 II ÷ III i22 = Z7 1 1 = 2 = Z8 ϕ 1.25 5 ϕ 1. a 22 + b22 = 9 K m = cmmmc = ( 9 . Z8 = 45 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. Z8 = q ⋅ K m ⋅ i 22 = 1 1 1 4 = = = 2 2 1. 12 .12 2 b22 a 22 + b22 Z7 = q ⋅ Km ⋅ a 22 a 22 + b22 .12 a 22 = 4 . Z6 = 45 Z7 = q ⋅ Km ⋅ a 22 4 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 36 = 36 a 22 + b22 4+5 b22 5 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 45 = 45 a 22 + b22 4+5 Z8 = q ⋅ K m ⋅ Z7 = 36 . b22 = 5 . 9 ) = 9 ⋅ 9 = 81 a 21 4 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 36 = 36 a 21 + b21 4+5 b21 5 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 45 = 45 a 21 + b21 4+5 Z5 = q ⋅ Km ⋅ Z6 = q ⋅ Km ⋅ Z5 = 36 .

n . 28 kW 1 M t1 = 9550 ⋅ M t 2 = 9550 ⋅ P2 n 5.9 5 80 80 5 4 1 W 4 ⋅ ⋅ = .momentul la arborele intermediar . P = .5 ⋅ 0.91568 = 173.momentul la arborele de ieşire M t 3 = 9550 ⋅ P3 = P2 ⋅ ηrul ⋅ ηr . 676 kN ⋅ mm 240 Mt1 = 168.86 kN∙mm . 28 ⋅ 0. = 0.95 .η rul = 0.η tc = 0.randamentul de transmisi prin rulmenţi. = 0.96 = 5.d . 28 = 168.95 = 4. Calculul momentelor de torsiune pe arbori P n Momentul de torsiune se calculează cu formula generală : M t = 9550 În cazul nostru: M t1 = 9550 ⋅ P1 n max .98 . .91568 kW M t 2 = 9550 ⋅ 4.randamentul de transmisie prin roţi dinţate. M t 2 .6. 08 kN ⋅ mm 300 .momentul la arbore de intrare .817 = 191.η r .08 kN∙mm .d . P = Pm ⋅ηtc = 5.d .randamentul de transmisi prin curele 1.d . .randamentul de transmisie prin roţi dinţate.η rul = 0.randamentul de transmisi prin rulmenţi. Mt2 = 173.8 7 k 3 M t 3 = 9550 ⋅ 4. P2 = P1 ⋅ η rul ⋅η r .676 kN∙mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. P2 = 5.9 . Mt3 =191.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2.η r .9 1 6 .98 .95 .98 ⋅ 0. 13 .86 kN ⋅ mm 270 - M t3 P3 . P1 = Pmotor ⋅ η tc M t1 .96 . .

K Hb = 1. - σ Ha = 50 daN / mm 2 .ψ m = 5 .factorul de material.numărul de dinţi al pinionului.15 . i = Z 2 51 = =1 Z 1 51 m= 3 16808 ⋅1. Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindrice cu dantură dreaptă.31 512 ⋅ 5 ⋅ 502 1 Proiect la Maşini-Unelte pag.K S = 1.tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind confecţionat din OLC 45 căruia se aplică un tratament termic de îmbunătăţire la o duritate de 240 – 270 HB.7.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2. 28 = 3.coeficientul de lăţime al dinţilor. 653 ⋅1. 72 1 + 1 3 ⋅ = 36.7 . . C f = K S ⋅ K V ⋅ K Hb = 1.K V = 1.i . .factorul punctului de rostogolire.momentul de torsiune la arborele conducător. 14 Visinescu Marian .653 .1. K C = 1.25 . Calculul modulelor angrenajelor Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în cazurile cele mai defavorabile şi anume la turaţia minimă a arborilor.7.factor de repartiţie a sarcinii pe lăţimea danturii.raportul de transmitere 2. 7 2 ⋅ 85.factor dinamic interior.7 .15 .coeficient de sarcină. Relaţia utilizată: m=3 unde: Mt .factor de suprasarcină exterioară. . . . 2 2 M t ⋅ C f ⋅ KC ⋅ K M i + 1 ⋅ 2 2 i Z P ⋅ψ m ⋅ σ Ha K M = 85. Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II) Z1 = Z2 = 51 . Z P .

i = Z 7 Z 6 45 = = = 1.39 482 ⋅ 5 ⋅ 502 1. 653 ⋅1. Z6 = Z8 = 45 . 005 362 ⋅ 5 ⋅ 50 2 1.2. Z4 = 54 .50 = 3. 15 A12 = Visinescu Marian . Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III) Z5 = Z7 = 36 . 72 ⋅ 85.3.7. 21 mm mcal . 7 2 ⋅ 85. 25 mcal . = 4 mm ⇒ mSTAS 822 = 4 mm m2 = 4 mm 2. Calculul distanţelor axiale A12 = m1 ( Z1 + Z 2 ) 4 ⋅ ( 51 + 51) = = 204 mm 2 2 m1 ( Z 3 + Z 4 ) 4 ⋅ ( 48 + 54 ) = = 204 mm 2 2 Proiect la Maşini-Unelte pag. 653 ⋅1. 72 1. i = Z 4 54 = = 1. 25 +1 3 ⋅ = 64.12    ⇒ mSTAS   mcal .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Z3 = 48 .7.12 + 1 3 ⋅ = 35. 602 =4. 7 2 1.25 Z 8 Z 5 36 m= 3 191. 676 ⋅ 1.32 mm 822 = 4 mm m1 = 4 mm 2. = 3. = 3.12 Z 3 48 m= 3 17386 ⋅1.

c ∗ = 0.5 mm înălţimea dinţilor: h1 = h2 = 2.8.coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui. α = 20 o . cilindric cu dinţi drepţi unghiul de angrenare de referinţă.profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametri: . 25 ⋅ 4 = 9 mm diametrele exterioare: d e1 = de 2 = m1 ⋅ ( z1 + 2 ) = 212 mm lăţimea roţii. Calculul elementelor geometrice ale roţilor dinţate Angrenajul Z1 / Z2 Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z1 = Z2 = 51 distanţa axială: A12 = 204 mm modulul: m1 = 4 mm tipul angrenajului.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială m2 ( Z5 + Z6 ) 4 ⋅ ( 36 + 45 ) = = 162 mm 2 2 A23 = 2.1.diametrele de divizare: d1 = d 2 = m1 ⋅ z1 = 4 ⋅ 51 = 204 mm diametrele cercurilor picior: d f 1 = d f 2 = d1 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 204 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 25 ⋅ m1 = 2. 16 . 25 ) = 196.8. 2. .25 Elemente calculate: . ∗ coeficientul înălţimii capului de referinţă. ha = 1 .

Angrenajul Z5 / Z6 ( Z7 / Z8 ) Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z5 = Z7 = 36 .3.8. 25 ⋅ 4 = 9 mm diametrele exterioare: d e 3 = m1 ⋅ ( z3 + 2 ) = 4 ⋅ ( 48 + 2 ) = 200 mm d e 4 = m1 ⋅ ( z4 + 2 ) = 4 ⋅ ( 54 + 2 ) = 224 mm lăţimea roţii.2. Z4 = 54 distanţa axială: A12 = 204 mm modulul: m1 = 4 mm Elemente calculate: diametrele de divizare: d3 = m1 ⋅ z3 = 4 ⋅ 48 = 192 mm d 4 = m1 ⋅ z4 = 4 ⋅ 54 = 216 mm diametrele cercurilor picior: d f 3 = d3 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 192 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0. Z6 = Z8 = 45 distanţa axială: A23 = 162 mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. b = ψ m ⋅ m1 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2. 25 ) = 184.8. Angrenajul Z3 / Z4 Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z3 = 48 . 25) = 208. 25 ⋅ m1 = 2.5 mm înălţimea dinţilor: h3 = h4 = 2.5 mm d f 4 = d 4 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 216 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială b = ψ m ⋅ m1 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2. 17 .

25 ⋅ m2 = 2.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială modulul: m2 = 4 mm Elemente calculate: diametrele de divizare: d5 = d7 = m2 ⋅ z5 = 4 ⋅ 36 = 144 mm d 6 = d8 = m2 ⋅ z6 = 4 ⋅ 45 = 180 mm diametrele cercurilor picior: d f 5 = d f 7 = d5 − 2 ⋅ m2 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 144 − 2 ⋅ 4 ⋅ ( 1 + 0. 25) = 170 mm - înălţimea dinţilor: h5 = h6 = h7 = h8 = 2. 18 .9. 25 ⋅ 4 = 9 mm - diametrele exterioare: d e5 = de 7 = m2 ⋅ ( z5 + 2 ) = 4 ⋅ ( 36 + 2 ) = 288 mm d e 6 = d e8 = m2 ⋅ ( z6 + 2 ) = 4 ⋅ ( 45 + 2 ) = 360 mm - lăţimea roţii. b = ψ m ⋅ m2 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2. Calculul transmisiei prin curele Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 25) = 134 mm d f 6 = d f 8 = d6 − 2 ⋅ m2 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 180 − 2 ⋅ 4 ⋅ ( 1 + 0.

puterea la arborele conducător: Pm = 5. Elemente cunoscute: .36 D1 ncondusă n3 300 AVX STAS – 7192-76 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. la arbore de intrare a cutiei de viteză „condusă” ( D2 .raportul de transmitere: pentru transmisii demultiplicatoare: M .tipul curelei: . n3 ).diametrul primitiv al roţii conducător: Se alege constructiv: D p1 = 80 mm .turaţia arborelui conducător: n m = 710 rot / min . nm ).diametrul primitiv al roţii condus: iTC = D2 nconducător nm 708 = = = = 2. n3 = 300 rot / min Elemente calculate: . 19 .turaţia arborelui condus.5 kW .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Având o transmisie prin curele de tip demultiplicator. de la arborelui motorului electric „conducător” ( D1 . ÷ I .E.

7 Po = 2.75 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ≤ A ≤ 2 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ⇒ 202.2 cL = 1 c β = 0.5 ≤ A ≤ 540 Vom utiliza: A = 300 mm .8 ≈ 190 mm .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială D p 2 = iTC ⋅ D p1 = 2.viteza periferică a curelei: v= coeficientul dinamic: coeficientul de lungime: coeficientul de înfăşurare: puterea nominală transmisă deo curea: (L p 2 2 − π ⋅ D pm ) − 2 ⋅ ( D p 2 − D p1 )    2 − 2 ⋅ ( 190 − 80 )  = 308.19 mm În urma calculelor făcute vom folosi cureua de transmisie: AVX 1050 LA DIN 7753 / ISO 4184 Lp = 1050 mm .distanţa dintre axe ( calcul definitiv ): A = 0.distanţa dintre axe ( calcul preliminar ): 0.25 ⋅ ( L p − π ⋅ D pm ) +   A = 0.14mm   ( 1050 − π ⋅135) 2 π ⋅ D p1 ⋅ n1 π ⋅ 80 ⋅ 708 = = 2.diametrul primitiv mediu al roţilor de curea: D pm = D p1 + D p 2 2 = 80 + 190 = 135 mm 2 .97 m /s 60 ⋅1000 60⋅ 1000 c d = 1.lumgimea primitivă a curelei: L p = 2 ⋅ A + π ⋅ D pm + (D p2 − D p1 ) 2 4⋅ A = 2 ⋅ 300 + π ⋅ 135 + (190 − 80 ) 2 4 ⋅ 300 = 1034.5 kW Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.36 ⋅ 80 = 188. 20 . 25 ⋅ ( 1050 − π ⋅135 ) +   .

numărul de curele ( definitiv ): cd ⋅ Pm 1. 21 . 7 ⋅ 2.arbore de intrare având: Mt1 =168. Y 2. X ≥ 0.5 c z = 0.97 z=4 - forţa de întindere a curelei: S a = ( 1.10.90 z= .85 N v 2. Se neglijează momentul încovoietor şi se determină diametrul minim al arborelui cu formula: d =3 16 ⋅ M t π ⋅ τ at 2 Arborele fiind confecţionate din OLC 45. 75 mm . 03 ⋅ L p ≥ 0. 49 π ⋅τ at π ⋅160 d1 = 20 mm .forţa periferică transmisă: F = 103 ⋅ zo 3.cote de modificare a distanţei dintre axe: X Y ≥ 0.5 mm ≥ 0. 2 ⋅ 5. 75 ⋅1851. 03 ⋅1050 ≥ 31. 74 N . 77 cL ⋅ cβ ⋅ Po 1⋅ 0.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială numărul de curele al transmisiei ( preliminar ): zo = .08 kN∙mm d1 = 3 16 ⋅ M t1 3 16 ⋅168080 = = 17.5 = 103 ⋅ = 1851. cu rezistenţa admisibilă la torsiune τ at = 160 170 N / mm .coeficientul numărului de curele: .5 K 2 ) ⋅ F = 1.5 = = 3. 01 cz 0.85 = 3240.90 Se adoptă Pm 5.arborele intermediare având: Mt2 = 173. Dimensionarea arborilor La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de torsiune Mt. 015 ⋅1050 ≥ 15. 015 ⋅ Lp .86 kN∙mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 77 = = 4.

22 . 28 π ⋅τ at π ⋅160 d3 = 20 mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.arborele de ieşire având: Mt3 = 191.676 kN∙mm d3 = 3 16 ⋅ M t 3 3 16 ⋅191676 = = 18. 69 π ⋅ τ at π ⋅160 d2 = 20 mm .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială d2 = 3 16 ⋅ M t 2 3 16 ⋅173860 = =17.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->