P. 1
REFERAT-PLANTE-MEDICINALE

REFERAT-PLANTE-MEDICINALE

|Views: 3,923|Likes:
Published by Adrian Gheorghe

More info:

Published by: Adrian Gheorghe on May 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2013

pdf

text

original

PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE

-COADA SORICELULUI-

aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala.mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. agronomi. Pana in urma cu un veac. tara noastra are o flora diversificata si bogata. Avand conditii foarte variate de sol sic lima. biologi. farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice.parfumerie.IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi. circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante( alcaloizi. In toata lumea. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. in tara noastra se recolteaza systematic. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. In scop medicinal si aromatic.pentru nevoile interne si pentru export. contributia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. peste 150 de specii de plante. cu tendinta de crestere. Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj. pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice. in anii 1904. Treptat. “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic. se folosesc astazi in fitoterapia populara si “culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase. glicozizi. imbogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. Se apreciaza ca la scara mondiala.etc.cosmetica). La aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara. fiecare. 2 . pe glob. punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor medicinale si aromatice din flora noastra. fiind folosite in tratamentul unor boli grave de inima. In zilele noastre. Botanisti.). a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export. din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante.stomac. in present.etc. Vechile civilizatii umane si-au adus. uleiuri volatile.

parti aeriene. dimineata. USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica substanta aciva. scoarta. de prima importanta este calitatea materiei prime.se recolteaza primavera timpuriu. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta. dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza. in special. Radacinile (Radix). 3 . Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active( radacini. legat tot de continutul in substante active. fructe. plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat. Frunze. este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflorescentele Fructele si semintele Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau la maturitate( la cele care nu se scutura) Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. In general. seminte). inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene. bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera). flori. rizomi. Al doilea element important. inainte de rasaritul soarelui. pana la apusul soarelui. rizomii (Rhizoma). pe timp noros sau dimineata. cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor.RECOLTAREA.actiune farmacodinamica.

. La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra. inainte de desfacerea lor. manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi. Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate. Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese). la inceputul vegetatiei. de obicei. Uscarea. Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor. iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi. cu foarfeca sau cu secera. partile alterate sau atacate de insecte. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta.In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice Produsul de uscat Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radacini subtiri Radacini groase Cantitatea (kg/m²) 0. ramurilor sau radacinilor se recolteaza.25-0. Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele de exploatare forestiera. apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri. cand se desprinde mult mai usor.50-1. impropriu numite “iarba” prin vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza.50 0. Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare. Recoltarea se face manual. marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile.50-1. in nici un caz prin smulgere. intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine. cand contin maximum de vitamine. cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi. in special.inainte de inflorire.Partile aeriene (Herba) ale plantei.0 0. Recoltarea florilor(Flores) pentru unele specii se recomanda sa se faca in boboc. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme.ienupere). iar altele cand au ajuns la coacere (afine. a partilor din planta care nu sunt indicate. primavera.0 1-2 1-2 Data uscarii(zile): vara 3-8 3-8 10-14 14-21 30-35 Primavara sau toamna 8-14 10-14 12-21 21-31 35-60 4 .

In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12. plantele medicinale se cultiva pe suprafete destul de mici. Totusi comparative cu alte plante agricole.4 mii tone la cca 1. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active.3 mii tone. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil. se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0. fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. se ambaleaza. prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata.6 mii ha. Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico – farmaceutica. iar productia de 33. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati. incingerea si deprecierea calitatii.2 mii de hectare de astfel de culture si o productie de 10 mii de tone. Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41. care s-a dezvoltat mult in zilele noastre. mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra. ci prin valoarea lor specifica.2 mii ha in anul 2000. s-a ajuns la 4. Astfel de la 1. 5 . a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. pentru a evita decolorarea.In timpul uscarii produsul se intoarce. SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra.4 mii tone. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active.4 mii ha in 1950 in Romania.

Italiana – millefoglio.COADA SORICELULUI . millefolium Produsul brut: Flos millefolii Herba millefolii 6 . milfoil . Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. Engleza – yarrow. Franceza – millefeuille . Germana – Schafgarbe. saigne nez.Achillea millefolium L.

taratori. fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar. iar cele tulpinale.nisipoase.Collina Seker. de-a lungul cailor ferate. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile. roze sau rar alb-galbui.Denumire populara: bradetel. lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. scurte care poarta numai frunze si florifere.Are pretentii moderate la apa. A. o tulpina aeriana ramificate. critmifolia Wetk. prin fanete. poieni si margini de padure. margini de drumuri si ogoane. Este o specie termofila. dion care apare. ramificate catre varf.deci nu prezinta un pericol. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei.000 m.septembrie • 7 . A. pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1.cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei. mai lungi si mai groase. inalta de pana la 80 cm. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie. pasuni. pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm. iarba stranutatoare.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia este foarte frecventa in toata tara. iarba soricelului. Burnasului). lanceolate. pannonica Scheela. Date tehnologice O cultura rezista 4-5 ani. 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm.Fructul este o achena. prisnel. rape. dar mai ales in timpul infloritului. mai mari decat in zonele secetoase. locuri uscate. Frunzele sunt alterne. Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene. Specie perena. paroase. Raspandire. tata forcotecii. cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm. cu rizomi subterani stoloniferi. terminate cu inflorescente. fara exces in sol.in zona Montana) care sunt tot medicinale. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie. livezi. ierboasa. iarba oii. sorocina.. anual. este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Olteniei. coada soricelului preferand solul luto. • Epoca de semanat: lunile august. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. Descriere.

• • • • Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0.5 -0. apigenina. moscatina). iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35º C. limonene. luteolina).5. esteri ai acidului izovalerianic.2 tone/ha herba uscata Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana nelignificata. si alti compusi odoranti: cineol (10% din total). Uscarea naturala se face la umbra. achilina). in timpul infloririi (lunile mai-iunie. • Flavonoide (cosmosina. august-septembrie). geraniol. Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului. Dupa uscare.C.5 % in herba si 0. • Taninuri (3%). realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m². 8 . Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august – septembrie sau in pragul iernii. gust sarat. Continutul chimic • Ulei volatil ( 0.M2. mircen.2 – 0.5 cm. cariofilen.8 % in flori) bogat in azulene ( in special chamazulena).2. folosindu-se cca 6 kg/ha. borneol si proazulene ( M1. glicoalcaloizi (achilenina. produsul pastreaza un miros placut. prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie. Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata 1. adaptate pentru seminte mici. pinen. pentru a realize densitatea amintita. la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate. astringent si putin amar.5 cm Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha. Cand plantele au 5-8 cm. iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate. camfen. Productia In fiecare an. se face rarirea la 12-15 cm pe rand. linaloon. la 45 cm intre randuri si la o adancime de 0. Se seamana cu semanatori universale. Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat. • Sescviterpene amare. pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. sabinen.

anorexie la covalescenti. • Afectiuni renale si ale vezicii urinare. hemoragii stomacale. anticolitice. • Afectiuni dermatice: varice. palmitic. tonic-amare. • Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa. se infuzeaza acoperit 10 minute. afte. • Diuretice. astringente. substante cu actiune antibiotica. cafeic.• • • • • Acizi organici (formici. 9 . gastrice. Acizi grasi ( oleic. amorteala palmelor. carminative. linoleic. tuse. • Accese de sughit. antialergice. Saruri minerale: fosfati. fisuri ale sanului. alergii. antihemoragice. Zn. • Dureri reumatice si ale bratelor. anticonvulsive. ameteli. se strecoara si se bea caldut pentru tuse.infectii genitale. usor laxative. cloruri. ulcer varicose. astm bronsic. dureri in urechi. stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica. Fe. vermifuge. diplazie. reduce durata de coagulare a sangelui. malaria. antiinflamatoare. • Forme de utilizare: Uz intern • Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte. Actiuni specifice Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica. miristic). diaree. butirici. coleretice. • Hipotensive. pentadecan). tumori hepatice. epitelizante. hipertensiune. Mn. Si. hepatice. Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan. Mg. ulcer gastric si duodenal. Proprietati terapeuntice • Stomahice. se fierbe pana apa scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree. ioni de K. antipiretice. colici abdominali si ulcer. • Hemoragii nazale. Saponine hemolizante. antispastice ale sistemului vascular. rani greu vindecabile. crapaturi ale picioarelor. lacrimarea ochilor. izovalerianic). stimulatoare ale digestiei. hemoroizi. dermatite. viermi intestinali. hemostatice. calmante. • Vulnerare. • Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine spre creier. tonifierea organismului si ca antispasmodic. coline. colite enterocolite.

la 20 de minute dupa micul dejun. • Suc proaspat aplicat direct pe rani. la interval de o ora. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative. se strecoara si se bea cate o can ape zi. • Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi. bronhiilor si plamanilor. consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi. • Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii. • Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare). in parti egale. piptului si a indigestiei. Un extern • Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate • Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti. sub observatie medicala. cu efecte in afectiunile cornice. avand efecte in tratarea bolilor de nervi. timp de 4 saptamani. contra secretiei mucoasei gatului. • Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale. crapaturi Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce. de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa. se infuzeaza 15-20 minute acoperit. batrani si bolnavi de reumatism si guta. dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali. 10 . dimineata. in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe.• Decoct din amestec. enximatic. dureri de cap. a durerilor reumatice. achileina hidrolizeaza. • Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º. se fierbe 30 de minute. in combaterea hemoragiilor interne.fisuri.

pe scufitaCite-o giza gizulita. Asta-i bre. ca ma facut sa rid Vorba nepotelului. 11 .. Iar pe scufa. floare deasa Miine vin in deal la coasa. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa. uite coleaPanglici mii de catifea. Iarba mindra. -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na. Un nepot intreaba :-ce-i? -niste cozi de soricei. Cu mirozna de scoverzi. Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot. numaidecit Coada-soricelului. Moi la pipait si verzi.Uite ici...

Coiciu. *** http://ro.php 8. Editura Eurobit. Timisoara.sanatateata. Botos L. *** http://www. 1982 2.com/plante/coada-soricelului.Indrumator plante narcotice..Rácz. Editura Dacia 4.wikipedia.BIBLIOGRAFIE 1. *** http://www. 5.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621. Bucuresti.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10. E.Laza. Dr. – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z.Institutul European .org/plmed/page/coada_soricelului. Alexan M. Milica C. *** Curs de plante medicinale si aromatice 7.Plante medicinale autohtone. *** http://www.gradinaonline.htm 12 . Munteanu S.. 2004 6. Bojor O. . – Cultura plantelor medicinale si aromatice. Editura Reecop.. A. aromatice si medicinale. Dr.html 9. Imbrea F. Robu T. Dr. G. 2005 3. Editura Ceres.salvaeco..plante medicinale si aromatice.

ANEXE 13 .

14 .

15 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->