[Articol trimis de Andreea B.

, colaboratoare a PsiRo] Constiinta morala MOTTO: n domeniul moral, ca i n cel intelectual, nu se posed n mod real dect ceea ce s-a cucerit prin sine-nsui. n acest sens, morala este o logic a aciunii(J. Piaget)

Exist un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate, fapte le de viat cu semnificatia lor, specific unei societti date. Acestea constituie mor ala social. Morala individual solicit cunoasterea si ncorporarea moralei sociale n st ructura personalittii si a conduitelor - valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual. Problemele cele mai importante ale mor alei se centreaz n jurul modului cum se dezvolt n viat standardele interiorizate cu p rivire la bine si ru; cum se dezvolt judecata moral; cum se formeaz deprinderile de autocontrol, necesar n satisfacerea standardelor interiorizate (ale dorintelor, i ntereselor, nzuintelor, etc.) ("dictionar de psihologie", U. Schiopu, 1997). Morala - form a constiintei sociale, care reflect ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care cluzesc si reglementeaz conduita oamenilor n relatii le personale, n familie, la locul de munc si n societate n general.(Ioan Bontas, "Pe dagogie") Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comporta mente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta soc ial - istoric a individului. Ea se formeaz prin nvtarea social si nsusirea critic a mo elelor de conduit promovate de societate. Dezvoltarea moral este un proces activ d e organizare a experientei n structuri cu semnificatie crescnd, prin care valorile morale sunt vzute dintr-o perspectiv nou. Teoria judectilor morale dezvoltat de J. Piaget si apoi n S.U.A. de L. Kohlb erg a avut n atentie forma si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea nt elegerii regulilor si a circumstantelor n care actioneaz. J. Piaget Dezvoltarea gndirii morale se realizeaz progresiv, implicnd parcurgerea ordo nat a unor stadii ale inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o gndire c u o calitate particular (J. Piaget, 1932). Judecata moral este vzut ca dezvoltndu-se n concordant cu trecerea de la gndirea preoperational la gndirea operational si apoi l a cea operational-formal. Astfel, dezvoltarea moral se realizeaz pe msur ce copilul a ctioneaz, transform si modific lumea din jurul lui, fiind totodat influentat de cons ecintele actiunii sale. Msura dezvoltrii gndirii n ansamblu, este prin urmare o msur s i a dezvoltrii gndirii morale, n particular. Se remarc prezenta complementar a dou tipuri de moral n spatiul existential al copilului: Morala heteronom - morala n care domin raporturile de constrngere, autoritarism, obl igativitti severe impuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide s i nemodificabile. Pe msur ce copilul se apropie de adolescent, se dezvolt stadiul al doilea. Morala autonom - o moral a cooperrii, n care ansamblul regulilor de convietuire eman din aspectul mutual, din trirea interioar ntens a sentimentului de egalitate, echili bru - sursa intern a sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare. Aceast m oral, n conditiile dezvoltrii ample a inteligentei si a slbirii autorittii printilor, se caracterizeaz prin flexibilitate, rationalitate si constiint social. Tabel comparativ: morala heteronom - morala autonom MORALA HETERONOM MORALA AUTONOM Respect unilateral (pentru adult) Respect reciproc (ntre egali)

Constrngere Cooperare Egocentrism Decentrare Sanctiuni ispititoare Sanctiuni prin reciprocitate Reguli exterioare Interiorizarea regulilor Responsabilitate obiectiv Responsabilitate subiectiv Realism moral Relativism moral Eul Personalitatea Conformism social Creativitatea Conservatorism politic Progresist Concluzii Dezvoltarea complet a judectii morale presupune aceast trecere de la morala de tip heteronom la cea da tip autonom. Dezvoltarea moral se realizeaz n paralel cu dezvoltarea cognitiv, fapt ce explic, dup Piaget, limitele moralittii eteronome prin raportare la limitele gndirii preoperat ionale si concrete (egocentrismul, realismul intelectual). Pe msura dezvoltrii per ioadei operatiilor formale, moralitatea devine mai flexibil si mai orientat social . L. Kohlberg n continuarea studiilor asupra moralittii efectuate de Piaget, vin studiile lui L. Kohlberg, cu scopul de a extinde teoria lui Piaget si de a oferi descrie ri mai complete asupra schimbrilor calitative n judecata moral n trecerea de la copi lrie la vrsta adult. Pentru a-si urmri scopul, autorul a utilizat dilemele morale, i ar pe baza rspunsurilor obtinute, a postulat trei nivele ale dezvoltrii morale si sase stadii (1984): Nivel de moralitate preconventional stadiul 1 - orientare primitiv si supunere fat de autoritate stadiul 2 - orientare naiv - hedonic si instrumental Nivel de moralitate conventional stadiul 3 - orientare n functie de relatiile interpersonale stadiul 4 - moralitatea autorittii si mentinerii ordinii sociale Nivel de moralitate postconventional (al autonomiei si principiilor morale person ale) stadiul 5 - moralitatea contractului social, a drepturilor individuale si a legi i democratic acceptate stadiul 6 - orientare dup principiile etice universale Teoriile si ipotezele asupra dezvoltrii constiintei morale, elaborate de Piaget, Kohlberg si altii, au pus n evident: Stadiile evolutiei conttiintei morale Paralelismul ntre dezvoltarea inteligentei si afectivitatea moral Rolul mediului social n determinarea formelor de cooperare si interactiune moral, precum si n configuratia tipului de personalitate moral. Constiinta morala (continuare) Educatia moral are ca ideal formarea profilului moral al personalittii si a l comportamentului socio- moral al omului si este realizat n principal de ctre medi ul familial si scolar. Cunostintele morale sunt reprezentate de o serie de conce pte si principii ale democratiei, de stat de drept, de patriotism, de umanism, d e disciplin constient, de dragoste fat de mediu, etc. Ele se bazeaz pe principiul co operrii, al respectului reciproc, al comportrii civilizate. Pe baza cunostintelor morale se formeaz convingerile si sentimentele morale proprii. Acestea presupun t

ransformarea notiunilor si normelor morale n triri nalte, demne, care s se focalizez e n jurul binelui, avnd la baz mbinarea dintre trirea afectiv si ratiune. Prin urmare, orice tip de educatie are o latur afectiv si o latur instructiv - care n cazul educatiei morale se refer la ceea ce trebuie spus copilului (sub fo rma sfaturilor, exemplelor, etc.) pentru a deosebi binele de ru , pentru a cunoas te continutul notiunii morale. Constientizarea n plan moral este absolut necesar, dar nu ntotdeauna si eficient. Ineficienta poate decurge din lipsa coordonatei afe ctive - care are un rol important n determinarea vointei n plan moral. Primul pas n educatia moral l constituie lmurirea valorilor morale. Al doilea pas fiind transfo rmarea acestora n deprinderi practice, care se realizeaz prin practicarea lor cons ecvent. Baza moral a unui copil trebuie s fie realizat n mod firesc de ctre familie (pr inti), pentru c ei au o rspundere moral fat de copil: datoria de a-l creste si educa . Printii reprezint pentru copil prima si cea mai puternic autoritate moral. De acee a primul comportament moral-social al copilului se realizeaz prin imitare (n exemp lul personal al printilor putem vedea neputul viitoarei atitudini morale si social e a copilului). A doua treapt n educarea moral o reprezint scoala. La acest nivel, buna nsusir e a valorilor morale depinde de msura implicrii nvttoarei n formarea etic a elevului. e la bun nceput, pentru educatorul scolar, elevii se vor mprti n : cei ce au fundame ntul moral primit n familie si cei care nu-l au primit n familie. nvttoarea trebuie s realizeze o adevrat "tabl de valori morale" bine motivate teoretic, astfel nct judeca ta elevilor s gseasc oricnd un fundament serios n motivatia respectiv. Sufletul copilu lui se cere sensibilizat cu privire la aspecxtele morale, trebuie format n acest sens; nu doar judecata trebuie s-l ndemne pe copil s actioneze moral, dar si inima sa. Aici intervine educatia afectiv, care nu se poate realiza fr o atitudine afecti v corespunztoare din partea printilor si educatorilor: nu-I vom predispune pe copii spre buntate, mil, fr a le arta prin propria noastr atitudine exact aceste sentimente .

Socializarea este procesul prin care orice societate si proiecteaz, reprodu ce si realizeaz, prin conduite adecvate ale membrilor si, modelul normativ si cult ural. Omul se formeaz si modeleaz prin procesul de socializare, n contact cu mecan isme si exigente specifice promovate de familie, scoal, grup de egali, grup profe sional, etc. ncadrarea n sistemul relatiilor sociale, l determin pe individ s partici pe activ la viata social, l nvat s nteleag cultura, l face capabil s ndeplineasc ( mite statuturi si roluri n societate. Carentele aprute n functia de socializare sun t grave, antrennd comportamente indezirabile, deviante, conflicte de adaptare si integrare social. Cile de formare ale socializrii si implicit ale conceptelor morale sunt leg ate de constituirea conceptiei personale despre lume si viat (Weltanschauung) si se realizeaz n dou etape principale (la fel ca educatia): Prima etap se realizeaz n copilrie, n mediul familial (primii 7 ani), ce favorizeaz so cializarea primar n care se constituie comportamentele ncrcate de elemente valorice. n aceast prim instan t a socializrii, reprezentat de familie, copilul deprinde notiuni cu privire la: da torie, responsabilitate, interdictie - marcnd dezvoltarea unei structuri generali zate a constiintei morale si juridice (S. Rdulescu, 1984). Familia constituie cad rul de realizare a sociabilittii, premisa dezvoltrii normelor dezirabile, a modele lor asteptate de conduit. A doua etap, a socializrii secundare, descris de Skinner, se leag de diviziunea soci al a muncii si de repartitia social a cunostintelor, capacittilor si aptitudinilor. Este, mai exact, vorba despre dou etape ale formrii conceptiei despre lume si viat, prima exprimnd o imagine despre lume (Weltbild), nteleas ca simpl nsumare a r ezultatelor observrii, cea de-a doua fiind un fel de a privi lumea (Weltanschauun g), n mod activ, centrndu-se pe om, pe aspiratiile si exigentele lui axiologice. Conceptele morale sunt ncrcate de atitudini complexe si se organizeaz prin i nfluent - sunt conduite de influent. Adolescentul implic n formarea conceptiei despr e lume si viat structura operativ a personalittii, la rndul ei intersectat cu ntreaga

experient conceptual. Concurenta universului familial si scolar, fiecare cu proble mele sale, cu universul mare al dependentelor, contribuie la accentul special ce se pune dup 14 - 15 ani pe construirea conceptiei despre lume si viat, din exprim area dimensiunilor faptice si nu dezirative ale acesteia. Dac nu ar exista aceast tensiune si directie a spatiului de viat, nu ar avea nici o tensiune si nici o di mensiune ideea de participare constient, deliberat, acceptat, la viata social. Aceas ta este perioada n care idealul de sine si idealul de societate se omologheaz si c reeaz conditia maturizrii psihice. Tnrul este pregtit psihic si se pregteste moral si aptitudinal, l atrag cunostintele pentru confruntri sociale complexe, pentru a se exprima ca atare. Familia este cadrul n care are loc modelarea personalittii copilului, trece rea de la un comportament normativ (reglat din exterior), la un comportament nor mal (bazat pe autoreglare si autonomie moral). Familia este un reper permanent si fundamental n conditia indivizilor, n manifestarea unor atitudini si comportament e civice si morale, ea fiind unitatea de baz a societtii, care asigur transmiterea obiceiurilor, atitudinilor, valorilor de la printi, orientnd copiii din punct de v edere moral (si nu numai). O serie de studii atest faptul c copilul ndeprtat de familie ncearc un sentimen t profund de frustrare afectiv, se simte respins, neglijat, fapt ce va influenta direct formarea si dezvoltarea conduitelor sale ulterioare. Prin urmare, familia asigur pe de o parte siguranta afectiv, iar pe de alt parte educatia primar. Dezvoltarea gndirii morale la adolescent (continuare) Desi gndirea moral ncepe s se formeze nc din copilrie, ea se consolideaz si se nifest pe deplin ncepnd cu perioada marii adolescente (14 - 18, 20 ani), cnd se real izeaz, n ceea ce priveste dezvoltarea intelectual o ampl conceptualizare, iar adoles centul este atras de sesizarea atributelor esentiale ale conceptelor, de cerinte le de sistematizare si schematizare. Se vorbeste de aceea chiar de o tendint de f ilozofare, ce se accentueaz la aceast vrst. n perioada adolescentei prelungite (dup 20 ani), desi aceast tendint rmne nc evident, are loc o crestere a reversibilittii de c rol si ntrirea bazei de informatie privind validitatea conceptelor. A treia nsusire care se modific n mod evident odat cu vrsta este statutul conceptelor. Aceasta este una dintre nsusirile cele mai importante, deoarece se refer la claritatea, exacti tatea si stabilitatea de folosire a conceptului n acte de gndire. Statutul concept ului se refer la pozitia lui n cadrul domeniului stiintific din care face parte, n structura stiintei ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Aceast foarte mare disp onibilitate a informatiei stocate n memorie, ce se realizeaz de la aceast vrst, permi te creearea unui nivel de control logic si o coerent a ntregului plan al gndirii. A dolescentul devine constient c exist o coerent a evolutiei vietii sociale si este i nteresat tot mai profund de aceasta. Adolescenta se caracterizeaz prin trecerea spre maturizarea si integrarea n societatea adult, cu solicitrile ei sociale, politice, familiale, profesionale, e tc. Tipul de relatii ntretinute de adolescent se va complica progresiv, cci acesta se integreaz tot mai mult n generatia sa - prin exprimarea identittii proprii si p rin exprimarea identittii fat de adulti. Se produce o intens socializare a aspirati ilor, aspectelor vocationale, care implic un anume nivel de dezvoltare atins de j udecata moral. Prin urmare, la adolescent, inteligenta atinge nivelul unei bune dezvoltri a aparaturii logico-formale Adolescentul este atent si critic si analizeaz lumea valorilor si raportarea lor la evenimentele vietii de fiecare zi. Din nou, ca n p erioada prescolar, adolescentul si pune probleme morale complexe, se centreaz pe co nflictul dintre dependent si cerintele independentei, este impregnat de absorbtia realizat n mediul de cultur al sociotipului de provenient al tnrului. Nu trebuie ns tm c n totalitatea vietii sociale exist confluente si ipostaze morale de felurite ni veluri, fapt ce contureaz modele variate de independent.