CONSTIINTA DE SINE

Prescolarul
Perioada prescolar , numit si a doua copilrie sau vrsta de aur a copilriei este sub aspect
general stadiul n care copilul este dinamic, se misc usor si rapid, vorbeste cursiv, este capabil de
activitti variate , este curios, trieste intens afectiv diferitele momente prezente, posed capacitatea de
cooperare si initiativ.
n ceea ce priveste constiinta de sine, aceasta este n curs de dezvoltare , nceputurile ei fiind n
anteprescolaritate. Acum prescolarul dispune de alte baze cognitive si de o alt experient personal de
viat care l ajut s se cunoasc mai bine.
Eul fizic:
Are un suport perceptiv mbogtit permanent prin toate tipurile de experiente directe cu lumea
Este cel mai bine constituit si constientizat, desi formarea sa se va ncheia mult mai trziu, dup
puseul de crestere si maturizare din pubertate
Imaginea eului fizic are un suport perceptiv mbogtit permanent prin toate tipurile de experiente
directe cu lumea
Identificarea n fotografie se face corect, mai ales ncepnd cu crsta de 4 ani, fra a fi vorba
despre o imagine foarte exact
n jurul vrstei de 3 ani copilul si d seama de apartenenta lui la sex si o verbalizeaz eu sunt
fetit
Prescolarul intuieste tot mai bine apartenenta la sine a unor elemente din realitatea nconjurtoare
camera mea, jucriile mele
Eul psihologic ( spiritual) :
Este slab constientizat n aceast etap ntruct are slabe suporturi n experienta proprie
Copilul preia ntru totul ceea ce afirm altii despre el preciznd chiar si sursa asa spune mama
n cazul calittilor personale copilul foloseste termeni maximi eu sunt cel mai bun . Acest lucru
este cauzat de egocentrismul si centrarea pe sine a copilului, dar si din cauza imposibilittii de a
face ierarhizr.
Eul social :

Prescolarul constientizeaz pozitia lui de copil att n cadrul familiei, ct si n afara ei, ntelegnd astfel si
rolurile acestuia
Familia este important prin tendinta identificrii cu printii, care constituie o surs fundamental de
integrare a noi modeleatitudinale si comportamentale n relatiile interpersonale
Intrarea sa n grdinit l face s se simte membru al colectivului recunoscndu-si grupa din care face parte,
nefiind ns preocupat de locul su n cadrul grupului