Prof.univ.dr.

EMIL VERZA

Conf.univ.dr.FLORIN EMIL VERZA

REPERE

PSIHOGENETICE SI PSIHODINAMICE

IN CUNOASTEREA SI EVALUAREA COPILULUI

BUCURESTI 2020
 SECTIUNEA I

DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL SI LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE

1.Numele si prenumele: B. M. G.

2.Data nasterii: anul: 2012, luna: 02, ziua: 7, loc: Bucuresti.

3.Sexul: sexul copilului este masculin.

4.Varsta inscrierii in gradinita si in scoala: Copilul a fost inscris in gradinita la varsta de 4 ani.

5.Tipul de scoala: Tipul de gradinita unde copilul a fost inscris este gradinita speciala.

6.Numele tatalui: Numele tatalui este necunoscut.

Numele mamei: B. I. ( Copilul a fost abandonat, acum el are o asistenta maternală pe care o
considera bunica lui, deoarece aceasta este in varsta.)

7.Varsta tatalui: Nu se cunoaste varsta tatalui.

Varsta mamei: - Nu se cunoaste varsta mamei

8.Profesia tatalui: - Nu se cunoaste profesia tatalui.

Profesia mamei: - Nu se cunoaste profesia mamei.

9.Locul de munca al tatalui: Nu se cunosc detalii despre locul de munca al tatalui.

locul de munca al mamei: Nu se cunosc detalii despre locul de munca al mamei.

10.Frati: Copilul are un frate.

11.Surori: Copilul nu are surori.

12.Alti membri ai familiei care locuiesc cu copilul: Copilul locuieste cu fratele sau biologic si
asistenta maternala.

13.Conditii de locuit: Starea locuinței copilului este modestă.

14.Relatiile dintre parinti: Asistenta maternala e in stransa legatura cu personalul special al

DGASPC -ului.

15.Relatiile dintre parinti si copii: Relatia dintre asistenta maternala si copil – copilul se
raporteaza la asistenta ca bunica, deoarece aceasta este în varsta.
16. Atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului: Asistenta maternala nu se
implica direct in problemele de educatie ale copilului, dar ofera protectie emotionala si materiala
acestuia.

17. Relatiile dintre parinti si colectivul de cadre didactice: Relatiile dintre asistenta maternala si
colectivul de cadre didactice este minimala, uneori anevoioase, deoarece asistenta maternala nu
gaseste timpul necesar sa vorbeasca cu cadrele didactice.

18.Cine se ocupa de educarea copilului si cat timp: De educatia copilului se ocupa preponderent
cadrul didactic.

19.Atitudinea mamei fata de dificultatile pe care le prezinta copilul: Copilul are o intrevedere o
data pe luna cu mama, sub supravegherea atenta a managerului din DGASPC.

20.Metode si procedee folosite de mama in educarea copilului: Metode si procedee folosite de

mama in educarea copilului sunt inexiatente, copilul are o asistenta maternala, iar cu mama
biologică se vede o data pe luna.

21.Date special semnalate de mama cu privire la unele aspect ale comportamentului copilului:
Singurele date semnalate de asistenta maternala sunt cele legate de lipsa copilului de la gradinita,
informeaza cadrul didactic aunci cand copilul lipseste. Majoritatea aspectelor comportamentale
sunt observate de cadrul didactic, iar acesta discuta telefonic cu asistenta maternala.

- In ceea ce priveste hranirea, copilul se hraneste singur de la o varsta mica, dar are anumite
preferinte alimentare;

- Curatenia corporala este normal;

- Spiritual de ordine este slab dezvoltat;

- Comportamentul copilului in raport cu membrii familiei este unul afectuos;

- Copilul este prietenos cu persoanele straine;

 SECTIUNEA a II-a

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE SI LA DEZVOLTAREA FIZICA A

COPILULUI

(se va complete de catre medic sau de catre specialist, dupa fisa medicala)

Deoarece este un copil in abandon, in general, problemele sale nu sunt de ordin medical, ci mai
degraba de ordin psihologic. Afectiunile de care sufera sunt: tulburare in dezvoltare a limbajului
expresiv, tulburare emotionala, retard moderat cu QI 45, stabilit cu ajutorul testelor
standardizate, enurezis nocturn.
 SECTIUNEA a III-a

DATE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA SI PARTICULARITATILE

COMPORTAMENTULUI PREDOMINANT MOTOR SI ALE ACTIVITATII FIZICE

1.Volumul si varietatea miscarilor: Volumul este structurat la nivelul varstei copilului, iar
miscarile (transversale, rotative, etc.) sunt dezvoltate normal.

2.Tempoul si ritmul miscarilor, coordonare si finalitate: Tempoul si ritmul miscarilor sunt

normale din punct de vedere motric, cu coordonare uneori defectuasa, dar cu finalitate, de cele
mai mult ori cu finalitate pozitiva.

3.Combinatorica miscarilor, transferul miscarilor: Miscarile sunt dezvoltate la nivelul varstei

cronologice, cu mici distorsiuni la nivelul combinarii miscarilor.

4.Lateralitatea in executia miscarilor: Copilul foloseste dreapta in executia tuturor miscarilor.

5.Spontaneitatea si initiative in executia miscarilor: Copilul este spontan, alert, se coordoneaza

in jocuri sare, țopăie, da cu piciorul in minge.

6.Invatarea miscarilor, plasticitatea in insusirea miscarilor noi: Copilul este receptiv in invatarea
miscarilor si plasticitatea in insusirea miscarilor noi.

7.Sincinezii: Sincineziile sunt miscari voluntare, dar care sunt parazitare si nu au nici o
explicatie logica si neusologica, copilul nu are o problema la nivelul sincineziilor, este normal
din acest punct de vedere.

8.Tipuri de miscari mai frecvente: Copilul are miscari tranzitorii, transversal longitudinale si
rotative.

9.Abilitati motorii: Copilul prefera jocurile cu mingea, in special prin folosirea membrelor
inferioare.

10.Tipuri de jocuri motorii: Copilul desfasoara jocuri de precizie, precum jocuri cu boabe de
porumb, margele, cu carlige, cuburi, alfabetul, jocuri sociale, de actiune, de constructie, de
manipulare, etc.
 SECTIUNEA a IV-a

DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SI ACTIVITATII INTELECTUALE

A)DE TIP SENZORIAL-MOTOR; B) DE TIP NOTIONAL IMAGINATIV; C) DE TIP

ACTIONAL-VERBAL

IV.A De tip perceptiv- actional obiectual sau verbal

1.Detectare: Prescolarul detecteaza la nivel perceptiv, senzorio-motor, verbal si actional.

2.Identificare: obiecte cunoscute: Identificarea perceptiva a obiectelor cunoscute este dezvoltata

la nivelul varstei cronologice, prin folosirea obiectelor cunoscute in situatii date. De exemplu:
stie ca in cana punem apa, in farfurie punem ciorba.

3.Recunoastere: Recunoaste obiecte inedite.

4.Perceperea relatiilor dintre insusiri – integritatea imaginii: Perceperea relatiilor dintre insusiri si
integritatea imaginii este de tip senzorio-motor. Acestea sunt dezvoltate la nivelul varstei
cronologice, prin relatarea unor insusiri atunci cand i se cere verbal si mimico-gestual

5.Raportul dintre imaginea perceptiva si denumirea ei: Raportul dintre imaginea perceptiva si
denumirea ei este in continua dezvoltare.

6.Raportul dintre imaginea perceptive si actiunea cu obiectul – caracterul operant al perceptiei:

Raportul dintre imaginea receptiva si actiunea cu obiectul este dezvoltat in paramatrii varstei
cornologice. Raportul dintre perceptia actionala si caracterul operant este uneori denaturata la
nivel volativ.

7.Perceperea relatiilor inter-obiectuale:

*spatiale: Perceperea spatiala a copilului este dezvoltate la nivelul varstei mentale.

*temporale: Copilul sesizeaza termenii: acum, aici, acolo, poate utiliza perceptii minimale cu
acestea, insa in momentul in care se extinde temporalitatea apar dificultati (anotimpuri).

*cantitative: Perceperea cantitativa este recunoscuta doar daca este discriminatorie.

8.Tipuri de perceptii predominante: Tipurile de perceptii predominante sunt vizual-auditiva si

tactil-motrica.

9.Spirit de observatie: Spiritul de observatie este prezent in situatiile in care copilul este intr-un
mediu familiar si securizat.
10.Calitati perceptive speciale: Copilul dispune de structuri vizuale bine dezvoltate, cea mai bine
dezvoltata este cea a miscarilor tactil-motrice la nivel grosier.

IV.A b) De tip reprezentativ simbolic

1.Volum, completitudine: Volumul reprezentarilor copiilor sunt reduse in raport cu varsta

cronologica.

2.Corectitudine, calitate: Corectitudinea si calitatea sunt afectate la nivelul reprezentarilor

auditive si vizuale. Spre exemplu: are o problema de auz fonematic si o problema de a percepe
forma, culoarea.

3.Intuitivitate: Intuitivitatea ca si calitate este slab dezvoltata.

4.Stabilitate: Stabilitatea copilului este slab dezvoltata.

5.Operante: Reprezentarile operante sunt slab dezvoltate.

6.Generalizare,selectivitate,sistematizare: Generalizarea, selectivitatea, sistematizarea sunt slab

dezvoltate la copil.

7.Raportul reprezentare-actiune-cuvant: Raportul reprezentare-actiune-cuvant este alterat,

deoarece reprezentarile vizual-auditive sunt afectate.

8.Tipuri de reprezentari:

a)dupa analizatori: Reprezentarile vizuale ale copilului sunt dezvoltate la nivelul varstei mintale,
in special in actvitati ce presupun manuirea obiectelor. De asemenea reprezentarile auditive sunt
si ele slab dezvoltate, foloseste cuvantul ca forma de exprimare, dar cu un vocabular redus, cu
afectiuni fonematice.

b)statice: Reprezentarile statice sunt dezvoltate conform nivelului varstei cronologice.

c)cinetice: Reprezentarile cinetice sunt dezvoltate conform nivelului varstei cronologice.

d)de transformare-anticipative: Reprezentarile de transformare-anticipative nu sunt inca prezente

la copil deocamdata.

9.Forme specifice de reprezentari:

a)matematice: Reprezentarile matematice sunt slab dezvoltate, s-au semnalat afectiuni la nivelul
vizual prin alterarea perceptiva: forma, marime, culoare.

b)cu privire la fenomene naturale: Reprezentarile cu privire la fenomenele naturale sunt corect
receptate, poate reprezenta la nivel mental foarte bine prezentul, dar cand invata anotimupurile
apar dificultati, ele sunt imediate, momentane, raportate la invatare si memorare.
c) cu privire la fenomene sociale: Reprezentarile copulului cu privire la fenomenele sociale
exista, acesta recunoaste comportamentele corecte pe care trebuie sa le aiba in anumite situatii,
dar deseori le incalca, nu vrea sa se supuna asupra regulilor pentru a convietui in microgrupuri.

d) cu privire la actiuni, activitate: Reprezentarile copilului cu privire la activitati sunt

preponderent vizuale, actiunea si activatatile vor fi predonderent motorii, copilul actioneaza
direct.

10.Jocuri de tip simbolic (imitative, pe baza de reprezentari): Jocurile de tip simbolic sunt
prezente la copil, dar depinde ce vrea el sa faca. Tipurile de jocuri care ii plac: jocuri cu mijloace
de transport, nu ii plac altfel de jocuri.

IV.B.a)Limbajul

1.Volum,varietate: Volumul limbajului este caracteristic varstei mintale, insa varietatea

limbajului este minimala.

2.Semantica-intelesul cuvintelor folosite: Se observa alterarea comprehensiunii partiale, de cele

mai multe ori aceasta afectiune tine de comportamentul opozant si de lipsa de vointa a copilului.

3.Fonatie; consoane,grupuri de consoane, diftongi, triftongi: Copilul sufera de dislalie polimorfa,

cu afectarea unor consoane (s, z, ț, z, ce, ci, ge, gi) si afectarea unor diftongi (oi, ei).

4.Structura gramaticala: Copilul alcatuieste propozitii simple, uneori fara acord gramatical.

5.Legatura limbaj-activitate:

*indicativ-verbale si performante: Copilul are afectiuni la nivelul legaturii dintre limbaj si

activitatea indicativ- verbala.

*simulativ-verbale si performante: Copilul prezinta afectiuni la nivelul legaturii simulativ-

verbale.

*verbalizarea actiunii si performante: Copilul prezinta afectiuni la nivelul verbalizatii actiunilor.

6.Forme de limbaj:

*solilocviu: Solilocviul nu este caracteristic copilului.

*dialog: Copilul poarta dialog la nivel minimal cu preponderenta mimico-gestual.

*monolog-colectiv: Monologul- colectiv este inexistent deocamdata la copil.

*monolog: Monologul nu este caracteristic la copil.

7.Expresivitatea verbala: Copilul poate sa emita si sa aiba un vocabular restrans, raportat la

varsta mintala, expresivitatea verbala este in curs de dezvoltare.
8.Comunicarea verbala, spontana, conditii, imprejurari: Spontaneitate in comunicare a copilului
este conditionata, utilitarista.

9.Calitati speciale: S-a observat o calitate speciala in privinta comunicarii mimico-gestuale, care
este foarte bine dezvoltata.

10.Tipuri de tulburari de vorbire (orale si scrise): Copilul are dislalie polimorfa si sigmatism.

IV.B b) Gandirea

1.Volum de cunostinte:

*intelegerea semnificatiei: Intelegerea semnificatiei este la nivel minimal.

*operante: Volumul de cunostinte operante este la nivel minimal.

*cauzalitate si relatii: Relatia dintre cauza si efect este raportata intuitiv.

2.Tipuri de definitii:

*enumerative: Definitiile enumerative nu sunt prezente din cauza afectiunilor la nivelul

coeficientului, aceste tipuri de definitii foarte slab dezvoltate, aporoape inexistente.

*eliptice de gen proxim: Definitiile eliptice nu s-au identificat la copil pana in acest moment.

*cu gen proxim si diferenta specifica, cu caracter pragmatic: Definitiile cu gen proxim si
diferenta specifica, cu caracter pragmatic nu sunt prezente la copil.

* cu gen proxim si diferenta specifica: Definitiile cu gen proxim si diferenta specifica nu s-au
identficat la copil pana la aceasta varsta.

3.Procese cu functii operatorii de gradul I:

*analiza: Copilul poate stabili caracteristicile unui obiect, analiza este dezvoltata conform
varstei mentale .

*sinteza: Copilul poate alcatui la nivel minimal intregul din cateva parti (maxim 4 bucati).

*generalizarea: Generalizarea este absenta la copil.

*comparatia: Copilul poate compara pe o singura arie, ori asemanari, ori deosebiri si la nivel
nimimal (maxim doua elemente), nu poate sa dea mai mult de doua relatii dintre obiecte.

*sistematizarea: Sintetizarea este deficitara la nivelul varstei mentale.

*abstaractizarea: Abstractizarea este absenta la copil.

*concretizarea: Concretizarea este de tip intuitiv, cu suport imagistic si concret.

4.Procese cu functii operatorii de gradul II:

*reversibilitate: Reversibilitatea este capacitatea de a inversa/ inlocui a copilului si este

caracteristica subiectivitatea. De cele mai multe ori, copilul intamplina dificultati in ceea ce
priveste ordinea.

*asociativitate: Asociativitatea este sablonata, dar cu ajutor din partea cadrului didactic.

*combinatorice: Lipsa structurarii nivelului abstract si al celui general al gandirii, face ca aceasta
functie sa fie destructurata, copilul denumeste anumite obiecte, dar nu reuseste mereu sa spuna o
insurire sau sa faca o asociere.

*clasificari: Prescolarul poate clasifica doua grupe, nu mai mult, acesta poate oferi doua
elemente in legaura cu o clasificarea anume.

*serieri: Copilul face serii, dar nu mai mult de trei elemente.

*grupari: Prescolarul poate grupa jucarii in 2 grupe distincte.

*incluziuni de clase: Copilul poate sa includa o gama restransă de obiecte.

5.Tipuri de notiuni:Tipurile de notiuni pot fi individuale, dar nu pot fi generalizate.

6.Tipuri de judecati si rationamente: Tipurile de judecati si rationamente ale copilului sunt

centrate si coordonate intuitiv, bazate pe activitatile concrete.

7.Tipuri de intelegere:

*concret-intuitiva: Intelegerea concret-intuitiva este forma caracteristica a intelegerii copilului.

*verbal-generalizata: Intelegerea verbl-generalizata este absenta la prescolar.

8.Tipuri de rezolvari de probleme:

*de solutii-decizii: Toate problemele se rezolva doar cu suport imagistic sau concret, copilul
neavand capacitatea de a finaliza singur sarcina.

*de modalitati: Problemele de modalitate se rezolva cu suport imagistic sau concret.

9.Tipuri de gandire: Tipul de gandire al copilului este intuitiv-concreta, el are nevoie de suport
concret sau imagistic în rezolvarea problemelor.

10.Calitati speciale: Copilul are o forma a egocentrismului, caracteristic varstei prescolare.

Opereaza cu anumite notiuni, dar la nivel individualizat, nu general; este subiectiv in gandire;
intampina dificultati in ceea ce priveste ordinea si disciplina; este inca prins in animis (atribuie
calitati umane jucariilor).
IV.B c) Imaginatia

1.Continutul reprezentarilor de tip imaginativ: Imaginatia este de tip imitativ, la varsta mentala ar
trebui sa existe un boom imagistic.

2.Intuitivitatea-plasticitatea: Intuitivitatea-plasticitatea sunt intuitive, isi canalizeaza toata

activitatea pe aceasta forma de intuitie.

3.Forme ale imaginatiei:

*reproductiva: Imaginatia este preponderent reproductiva- imitativa.

*combinatorica: Combinatorica este absenta la prescolar.

*creatoare: Copilul da dovada uneori de forme de joc in incercarea de a reda un desen.

4.Formele de obiectivare:

*joc: Formele de obiectivare se realizeaza cel mai bine in joc prin sistemul reproductiv-imitativ.

*produse ale activitatii: Produsele activitatii se regasesc cel mai des in desen.

*conduita: Conduita copilului este rigida si statica. Nu se observa o conduita a imaginatiei.

5.Procese de construire a reprezentarilor imaginatiei:

*substituire: Procesele de construire a reprezentarilor imaginatiei de tip substituitive sunt absente

la prescolar.

*aditionare: Procesele de construire a reprezentarilor imaginatiei aditionare sunt prezente la copil

prin lipire, el poate sa prezinte forme de imaginatie reproductiva, dar cu suport concret.

*augmentare-diminuare: Procese de construire a reprezentarilor imaginatiei augmentare-

diminuare sunt absente la prescolar.

*combinare: Procese de construire a reprezentarilor imaginatiei combinare sunt absente la copil.

*creare de imagini noi: Copilul are aceasta capacitate doar daca are legatura cu viata de zi cu zi a
copilului, in alte contexte este absenta.

6.Raportul real-fictiune: Granita dintre real-fictiune este foarte fina, de cele mai multe ori copilul
cand sta o perioada mai lunga de timp sa vada desene animate, activitatea lui ramane prinsa in
fictiune.

7.Tipuri de imaginatie: Tipul de imaginatie a copilului este imitativ-reproductiva.

8.Jocuri de imaginatie: Jocurile de imaginatie sunt de tip imitativ.

9.Calitati speciale: Copilul are o imaginatie pasiv voluntara si reproductiva.

IV.B d)MEMORIA

1.Intiparirea,fixarea: Memoria copilului este mecanica si involuntara.

2.Pastrarea,durata:

*voluntara: Memoria voluntara este absenta la copil.

*involuntara: Memoria involuntara este forma principala a memoriei prescolarului.

3.Reproducerea: Memoria reproductiva a copilului este extrinseca.

4.Recunoasterea: Recunoasterea copulului este cateodata spontana si in special recunoasterea la

nivelul memoriei actionale.

5.Raportul dintre memorie-limbaj-actiune: Raportul dintre memorie-limbaj-actiune in curs de

structurare.

6.Raportul memorie-afectivitate: Copilul simte o teama in a-si exprima adevaratele semtimente,

nu stie sa isi arate sentientele, memoria afectiva este blocata, deoarece este rezultatul unui
abandon.

7.Memorie imediata-indepartata: Copilul nu are capacitatea de memorare imediata-indepartata.

8.Uitarea: Uitarea se instaleaza rapid la prescolar.

9.Tipuri de memorie:

*senzorial-concreta: Predomina memoria de tip senzorial-concreta.

*verbal-logica: Memoria verbal- logica este absenta la copil.

10.Calitati speciale ale memoriei: Nu se remarca calitati deosebite ale memoriei, aceasta ramane
difuza si incorecta, nesistematizata.

IV.B.e)ATENTIA

1.Orientarea: Atentia si orientarea copilului catre obiecte (are fixatii pentru anumite jucarii),
actiuni (este un copil actional si atentia este captivata de miscare) si persoane (doar in sistemul
utilitaris, daca are ceva de obtinut).

2.Concentrarea: Concentrarea este involuntara, rareori cu finalizarea sarcinilor.

3.Selectivitatea: Copilul nu este selectiv, doarece este usor de disturbat de o situatie anume.
4.Raportul atentie-cuvant: Raportul atentie-cuvant este destructurat, nu este atent pe cuvant, ci pe
actiune.

5.Raportul atentie-activitate: Raportul atentie-activitate este foarte slab dezvoltat.

6.Tipuri de atentie: Atentia este involuntara cu conditii de dezvoltare precara.

7.Relatia atentie-interes:

Relatia atentie-interes se regaseste la copil, acesta este utilitaris, el este atent doar daca are ceva
de castigat.

8.Instabilitatea atentiei: Instabilitatea atentiei este perpetua, copilul este usor de scos din starea
lui de atentie.

9.Jocuri de atentie: Coplul prefera jocurile de atentie doar daca implica actiunea.

10.Atentia in invatare: Atentia in timpul invatarii lipseste.

11.Calitati speciale: Capacitatea speciala este atentia involuntara, dezvoltata la nivel minimal. O
calitate pozitiva nu se desprinde.
 SECTIUNEA a V-a

DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR PRAXICE SI DE TIP ARTISTIC-CREATIV

V.A.Deprinderi, obisnuinte uzuale si tehnice

1.Deprinderi de manuire de obiecte uzuale, dispozitive: Copilul a dezvoltat deprinderi de miscari

grosiere, mai putin de finețe.

2.Deprinderi de actiuni constructive de cuburi: .Deprinderile de actiuni constructive de cuburi

lipsesc.

3.Deprinderi de actiuni constructive din alte materiale, materiale tehnice: Deprinderile de actiuni
constructive din alte materiale, materiale tehnice exista, face actiuni singur (mananca, se spala
singur).

4.Deprinderi igienice-obisnuinte: Copilul dispune de deprinderi igienice obisnuite oricarui

prescolar.

5.Deprinderi de ordine: Copilul dispune de deprinderi de ordine obisnuite.

6.Abilitati manuale practice: Abilitatile manuale practice se rezula doar la activitati ce presupune
mingea.

7.Abilitati tehnice: Abilitatile tehnice sunt absente la copil.

8.Abilitati de invatare si rezolvare de probleme: Este un copil concret intuitiv, orice activitate de
invatare este raportata la nivelul lui de gandire, ca atare el are nevoie de suport concret imagistic.

V.B.Inclinatii,aptitudini creative

a) de tip artistic

1.Receptivitate perceptiv-imaginativa „personala”deosebita fata de :

*armonia formelor: Nu prezinta receptivitatea perceptiv-imaginativa la nivelul armoniei

formelor.

*armonia volumului: Nu prezinta receptivitatea perceptiv-imaginativa la nivelul armoniei

volumului.

*armonia proportiilor: Nu prezinta receptivitatea perceptiv-imaginativa la nivelul armoniei

propozitiilor.

*armonia miscarii: Nu prezinta receptivitatea perceptiv-imaginativa la nivelul armoniei miscarii.

*armonia culorilor: Nu prezinta receptivitatea perceptiv-imaginativa la nivelul armoniei
culorilor.

2.Redarea cu usurinta si fidelitate – usurinta in insusirea tehnicii corespunzatoare

*desen,practica: Copilul reuseste sa redea prin imitare linia.

*pictura,coloristica: Pentru copil, a picta inseamna doar a pune o culoare pe coala, nu este
dezvoltat pe parte de pictura.

*modelaj,plastica: Copilul lucreaza cu platilina, doar daca are ajutorul unui suport fizic.

*lipitura,colaj: Copilul nu reuseste momentan să realizeze colaje.

*constructii-cuburi: Copilul se descurca independent in construire, dar dupa multe repetari.

*plastica miscarilor-dans: Plastica miscarilor de dans este absenta din cauza specificitatii la
nivelul miscarilor.

*reproducerea unei melorii dupa si fara note: Nu este prezenta la copil

*abilitati grafice: Copilul are probleme in manipularea si gestionarea tuturor uneltelor ce

presupun abilitati grafice, slab dezvoltate.

3.Combinarea,imaginarea si redarea intr-o forma noua originala:

*desen-grafica: Combinarea,imaginarea si redarea prin desen-grafica nu este prezenta la copil.

*modelaj-plastica: Combinarea,imaginarea si redarea prin modelaj-plastica nu este prezenta la

copil.

*lipitura-colaj: Combinarea,imaginarea si redarea prin lipitura-colaj este absenta la copil.

*constructii-cuburi: Combinarea,imaginarea si redarea prin constructii-cuburi este absenta la

copil.

*fraza si melodie muzicala: Combinarea,imaginarea si redarea prin fraza si melodie muzicala

este absenta la copil.

*constructia frazei si caligrafia: Combinarea,imaginarea si redarea prin constructia frazei si

caligrafia este absenta la copil.

4.Perceperea, interpretarea, intalegerea cu usurinta a unui desen, picturi, text scris: Perceperea,
interpretarea, intalegerea sunt foarte slab dezoltate, aproape inexistente la prescoalar.
5.Raportul dintre interese si atitudini: Raportul dintre interese si atitudini este stans legat,
deoarece copilul isi schimba atitudinea in functie de interesele pe care le are la momentul
respectiv.

6.Atitudini deosebite ca germeni ai talentului: Atitudini deosebite ca germeni ai talentului nu au

fost depistate.

b)de tip actoricesc

1.Receptivitatea crescuta si sensibilitatea fata de trairile sufletesti ale personajelor din povesti,
ale oamenilor: Receptivitatea crescuta si sensibilitatea fata de trairile sufletesti ale personajelor
din povesti, ale oamenilor sunt absente la copil.

2.redarea cu usurinta, prin imitatie si imaginatie, a unor stari sufletesti, situatii,etc

*gestica: Copilul este rigid, nu isi exteriorizeaza sentimentele si afectiunea.

*conduita expresiva: Copilul nu are o conduita expresiva in redarea unor stari sufletesti.

*mimica-pantomimica: Copilul nu dispune de o mimica-pantomimica in redarea unor stari

sufletesti.

*conduita verbala: Copilul nu dispune de consuita verbala dezvoltata.

3.Transpunerea cu usurinta intr-un personaj: Copilul nu reuseste sa se transpuna intr-un personaj.

4.Dominanta jocului de dramatizare: Copilul nu reuseste sa dramatizeze nici prin joc.

5.Raportul dintre interese si aptitudini: Rapostul dintre interese si aptitudini este absent la copil.

6.Aptitudini speciale, germeni ai talentului: Aptitudinile speciale nu sunt existente la copil.

c.de tip literar

1.Receptivitatea si sensibilitatea fata de poezii,povesti,discuri cu povesti si poezii: Copilul nu are

capacitatea de a recepta si de a fi sensibilizat de poezii, povesti, discuri cu povesti si poezii.

2.Redarea cu fidelitate si usurinta a unor povestiri si intamplari traite: Copilul nu reuseste sa

redea cu fidelitate povesti, reda cu dificultate intamplari traite, rareori.

3.Redarea originala, intr-o forma inedita a unor povestiri cunoscute si intamplari traite:
Prescolarul nu reda original si inedit povestiri cunoscute si intamplari traite.

4.Crearea de povestiri si poezii inedite: Prescolarul nu are capacitatea de a crea povestiri si

poezii.
5.Usurinta si bogatia expresivitatii verbale in povestiri, poezii si lectii: Copilul nu are capacitatea
de a-si insusi expresivitatea verbala in povesti, poezii, lecturi.

6.Raportul interese-aptitudini: Raportul dintre interese si aptitudini este absent la copil.

d.de tip tehnic-constructive

1.Receptivitatea si intelegerea cu usurinta a raporturilor spatiale de marime, a proportiilor,a

dispozitiei spatiale in volum si plan: Copilul nu are aceste capacitati, foloseste o parte din ele, dar
imitativ, fara o concretizare clara in spectrul gandirii.

2.Receptivitatea si intelegerea cu ususrinta a modului de functionare si a dispozitiei elementelor

constructiei (verticala-orizontala),a unor dispozitive tehnice simple: Copilul se plictiseste prea
repede, se autodezamageste daca nu stie sa faca ceva.

3.Usurinta de a-si reprezenta riguros imaginea, miscarea, transformarea unor elemente ale unei
jucarii, constructii tehnice, a unui dispozitiv simplu, ca un tot: Copilul nu are capacitatea de a
reprezenta riguros imaginea, miscarea, transformarea unor elemente ale unei jucarii, constructii
tehnice, a unui dispozitiv simplu, ca un tot.

4.Usurinta si rigurozitatea executiei, articularea actiunilor de constructie

* planul mintal al actiunii: Copilul nu reprezinta tehnic in plan mintal o anume actiune pe care sa
o poate si executa dupa.

*ordinea actiunilor: Copilul a invatat imitativ ordinea actiunilor, prin repetare in timp.

*rapiditatea,rigurozitatea: Rapiditatea si rigurozitatea sunt absente la copil.

*folosirea corecta a materialului: Copilul din punct de vedere tehnic, nu poate sa foloseasca alte
jocuri inafara de jocurile lego, cu ajutorul imitatiei.

5.Raportul interese-aptitudini: Copilul are o atitudine utilitatista, face anumite activitati doar
daca primeste ceva in schimb.

6.Jocuri de constructie, dominare si aptitudini tehnice: Copilul prefera doar lego ca joc de
constructie, jocuri care au fost deja invatate. Nu stie alte jocuri prin care el se poate exprime.

V.C.Aptitudini matematice

1.Perceperea,reprezentarea si intelegerea cu usurinta a relatiilor cantitative, numerice, spatio-

dimensionale (multimile, submultimile de” obiecte,fenomene”): Perceperea, reprezentarea si
intelegere a relatiilor cantitative, numerice, spatio-dimensionale sunt in curs de stcructurare.

2.Operarea facila cu raporturile de mai sus: Operarea facila cu raporturile de mai sus in curs de
structurare.
3.Abstractizarea cu usurinta a acestor raporturi: Abstractizarea este absenta la copil.

4.Operarea facila cu simboluri abstracte-numerice: Operarea facila cu simboluri abstracte-

numerice este absenta.

5.Raportul interese-aptitudini: Copilul face orice, doar daca i se ofera ceva, fie ca nu stie sau nu
sunt corecte sarcinile date.

6.Aptitudini speciale: Nu s-au sesizat aptitudini speciale.

 SECTIUNEA a VI-a

INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVA A COPILULUI SI INSUSIRI ALE PERSONALITATII

VI.A.Relatiile socio-afective si volitionale

1.receptivitatea si reactivitatea socio-afectiva fata de:

*normele de convietuire in colectivitate –regim zilnic: Regimul zilnic este insusit si aplicat, dar
are si momente de refulare, ca forma de a atrage atentia.

*activitati instructiv-educative: Activitatile instructiv-educative sunt realizate, dar cu ajutorul

suportului.

*evenimente stresante: Evenimentele stresante sunt existente atunci cand mama biologica este
prezenta.

*rezultatele activitatii: Copilul isi valorizeaza pozitiv rezultatele activitatii, orice lucru facut,
chiar daca constientizeaza sau nu corectitudinea.

*anumite obiecte-jucarii: Copilul are fixatie pentru jucarii, nu lasa pe nimeni sa puna mana pe o
anumita jucarie.

*de parinti: Copilul se raporteaza la nivel de nepot-bunica cu asistenta maternala.

*de cadre didactice: Copilul prezinta forme incipiente ale afectivitatii, o ia de mana pe doamna
educatoare, uneori o imbratiseaza doar daca a trecut foarte mult de cand te-a vazut, in schimb stie
foarte bine sa isi arate dezacordul (plange).

*de copii: Copilul in relatie cu ceilalti copii este dominant, nu are nimeni voie in spatiul lui
intim.

*de animale: Prima reactie a copilului cand ia contact cu animanle este teama, dar pe parcurs
coopereaza sfios.

2.Reactivitatea emotionala:

*cu afectiune: Reactivitatea emotionala este slab dezvoltata, raspunde cu afectivitate foarte rar.

*cu bucurie: Copilul afiseaza des acest sentiment cand i se ofera ceva.

*cu placere: Copilul simte placere doar legat de trebuintele zilnice.

*cu insufletire: Reactivitatea emotionala cu insufletire nu se regaseste la acest tip copil.

*cu neplacere: Reactivitatea emotionala cu neplacere este perpetuă, cel putin o data la 2 ore
exista o refulare negativa.

*recalcitrant: Reactivitatea emotionala recalcitranta este manifestata cu colegii.

*plangaret-suparacios: Copilul are 3-4 episoade pe zi de plans sau suparare.

*indiferent: Copilul are o atitudine indiferenta doar cand nu ii convine sarcina, actiunea.

*refuz: Prima reactie a copilului cand i se cere sa faca o sarcina este de refuz.

*izolat: Copilul se autoizoleaza doar in situatia cand vrea sa se observe ca este deranjat de ceva
sau suparat.

*fricos: Copilul este anxios, afiseaza starea de frica, se sperie usor, doarme cu lumina aprinsa.

*suspicios: Copilul este suspicios de cele mai multe ori, pune intrebari pentru a se asigure ca este
in siguranta.

3.Reactivitatea afectiva complexa si de cat mai lunga durata:

*sentimentul curiozitatii: Reactivitatea sentimentului de curiozitate se manifesta foarte rar la

copil.

*sentimentul satisfactiei si admiratiei: Reactivitatea sentimentului de satisfactie si admiratie nu

se manifesta la copil.

*sentimentul responsabilitatii: Reactivitatea sentimentului de responsabilitate nu se manifesta la

copl.

*sentimentul datoriei: Reactivitatea sentimentului de datorie este inexistent la copil.

*sentimentul de cooperare: Reactivitatea sentimentului de cooperare nu se manifesta, din contra

prefera sa se joace singura.

4.Manifestarea si continutul expresiei afective:

*adecvarea expresiei cu continutul trairii: Copilul intotdeauna stie sa iti arate cat de greu ii este si
cat de mult ”nu” isi doreste sa faca un anume lucru sau invers.

*varietatea, nuantarea expresiei: Copilul explodeaza in neconcordonta cu ce traieste el, cand este
bucuros, arata reticenta.

*capacitatea de control si stapanire: Copilul nu are capacitatea de a se controla.

*expresie mimica –pantomimica: Copilul nu are in general o expresie mimica, doar in momentul
cand explodeaza de negativitate.
*expresie verbala: Din cauza dislaliei, expresia verbala este absenta.

*simularea: Copilul simuleaza des starea de refuz, este un comportament invatat.

*expresivitatea: Expresivitatea este prezenta doar atunci cand apare negatia.

VI.B.Particularitati ale vointei, manifestate in procesul de integrare in colectivitatea de copii si

fata de activitate:

*capacitatea de a actiona in conformitate cu scopul dirijat-spontan: Copilul isi va arata dorinta

spontana doar daca i se ofera ceva.

*capacitatea de a formula independent scopuri in activitatile obligatorii in activitatile de joc:

Copilul nu are capacitatea de a formula independent scopuri in activitatile obligatorii in timpul
jocului.

*capacitatea de a lua oportun decizii – selectia mijloacelor adecvate: Copilul nu are capacitatea
de a lua oportun decizii.

*capacitatea de a aprecia corect dificultatea obstacolelor: Copilul nu are capacitatea de a aprecia

corect dificultatea obstacolelor.

*capacitatea de efort voluntar – gradat, in functie de obstacol: Copilul nu are capacitatea de efort
voluntar – gradat, in functie de obstacol.

*capacitatea de a indeplini, a traduce in viata decizia (sarcina): Copilul nu are capacitatea de a

indeplini, a traduce in viata decizia.

VI.C.Trasaturi de caracter

1.Aptitudini fata de activitate:

* respectul si dragostea fata de munca adultului: Copilul nu are capacitatea de a oferi respect si
dragoste fata de munca adultului.

*grija fata de obiecte –ordine, protejarea obiectelor: Copilul are grija de obiecte doar daca ii
aduce cineva aminte ca trebuie sa aiba grija de ele.

*raspunderea fata de sarcina primita: Copilul nu are capacitatea de a raspunde fata de o sarcina
primita.

*initiativa si independenta in indeplinirea sarcinii: Copilul nu are initiativa in indeplinirea

sarciniilor.
*perseverenta si independenta in indeplinirea sarcinii: Perseverenta si independenta in
indeplinirea sarcinii este absenta la copil, se descurajeaza repede si are tot timpul nevoie de
sustinere motala.

*disciplina:Prescolarul respecta regulile. Le incalca doar daca nu ii place o anumite situatie.

*obisnuinta de a indeplini sarcinile: Copilul nu are obinuinta de a indeplini sarcini, trebuie sa i

aduca cineva aminte ca are de facut ceva.

2.Atitudinea fata de adult si fata de semeni

*respectul fata de adult:Copilul stie sa salute, dar nu si-a insusit ideea de respect, este in curs de
dezvoltare.

*admiratie: Admiratia este absenta la copil.

*sinceritate: Copilul minte frecvent.

*”conformism”: Copilul nu se conformeaza, decat daca nu este un conformism relaxat.

*baraje psihologice (necomunicativitate, negativism, sugestibilitate): Prescolarul are multe baraje

psihologice, negativism, fobii.

*introvertit-extavertit: Copilul este extravert.

3.Atitudinea fata de sine:

*modestie: Copilul nu este modest, din contra, el este ingamfat.

*ingamfare: Copilul prezinta o atitudine ingamfata.

*laudarosenie: Prescolarul nu se lauda aproape nimiciodata.

*neincredere in sine: Neincrederea in sine este foarte accentuata.

*tendinta de a se autoobserva si a se autoaprecia: Tendinta de a se autoobserva si a se

autoaprecia este minimalista si subiectiva.

*timiditate: Copilul este timid.

*curaj: Copilul nu este deloc curajos.

VI.D.Trasaturi de temperament

1.Gradul de intensitate al reactivitatii:

*emotionala, motrica,verbala: Copilul este un emotiv-actional si mai putin verbal.

2.Gradul de echilibru al reactivitatii:

*emotionala, motrica, verbala: Copilul este emotional-motric, verbal rareori.

3.Gradul de mobilitate al reactivitatii:

*emotionala,motrica,verbala: Gradul de mobilitate al reactivitatii emotional-motric.

VI.E.Indici de dezvoltare a sociabilitatii si a microrelariilor de tip socio-afectiv

1.Gradul de integrare in colectivul grupei sau al clasei: Gradul de integrare in colectivul grupei
sau al clasei este cel de comanda. Daca ceilalti nu se supun, acesta nu se mai joaca cu ei.

2.Gradul de expansiune a copilului in colectivitate:

*usurinta si rapiditatea in stabilirea relatiilor: Copilul este timid, nu vrea sa relationeze.

*numarul de copii cu care stabileste relatii: Prescolarul relationeaza doar cu colegii de grupa.

*spontaneitatea in stabilirea relatiilor: Copilul nu este spontan, accepta cu greu copiii care il pot
domina.

3.Receptivitatea si disponibilitatea de a stabili relatii preferentiale cu ceilalti copii:

*cu copii de aceeasi varsta: Copilul stabileste relatie la nivelul microgrupului.

*cu copii mai mari: Copilul nu are relatii de prietenie cu copii mai mari decat ei, doar cu fratele
sau.

*cu copii mai mici: Copilul are o reticența fata de copiii mai mici si nu ii agreaza, nu prezinta
interes pentru ca nu ii poate controla.

*cu adultii: Prescolarul de cele mai multe ori prefera o relatie cu adultul, este gelos, posesiv, vrea
toata atentia adultului.

*numai cu anumiti copii: Copilul face diferente intre copii.

4.Pozitia si rolul copilului in grup: dictator, ori face ca el , ori nu mai vb cu el

%.Tipuri de relatii:

*de comunicare – afective: In relatiile stabilite de copil sunt prezente amandoua.

Verbale: Relatiile verbale sunt prezente in relatiile cu ceilalti.

*de cooperare: Relatia de cooperare este activa.

Pasiv: Pasivitatea nu este prezenta la copil.

Activ: Activitatea este prezenta la copil.

*de dominare

Dominat: Copilul nu vrea sa fie dominat.

Domina: Copilul de cele mai multe ori domina in relatiile stabilite cu ceilalti.

6.Autonomia sociala: Autonomia sociala este prezenta doar la microgrupul din gradinita, copilul
este autonom social.

7.Structurarea micro-grupurilor:spontaneitate-durata-stabilitate: Copilul este spontan, stabileste

relatii doar dupa regulile lui.
 SECTIUNEA a VII-a

Diagnoza si prognoza subiectului

I.Concluzii cu privire la starea de sanatate fizica si psihica a copilului

1.Diagnoza organica: Copilul prezinta o afectiune oculara minora care a fost remediata.

2.Diagnoza de stare: Prescolarul este inscris la gradinita speciala si nu prezinta alte afectiuni care
sa impiedice actul instructiv-educativ.

3.Diagnoza etiologica: Nu are diagnoza etiologica, copilul are afectiuni de: tulburare in
dezvoltare a limbajului expresiv, tulburare emotionala, retard moderat cu QI 45, stabilit cu
ajutorul testelor standardizate, enurezis nocturn.

4.Diagnoza functionala: Copilul nu are probleme functionale.

5.Diagnoza psihica: Deoarece este un copil in abandon, in general, problemele sale nu sunt de
ordin medical, ci mai degraba de ordin psihologic.

II Prognoza

1 De scurta durata: Prognoza de scurta durata este corectarea dislaliei.

2 De lunga durata: Prognoza de lunga durata este recuperarea dezvoltarii generale.

III Recomandari

A Pentru subiect : Recomandarea pentru subiect a fost incadrarea in invatamantul special,

gradinita grupa mare.

B Pentru familie: In situatia de fata, mama nu se ocupa de copil si nici de fratele sau mai mare,
prin urmare asistenta maternala este singura preocupata de copil.

C Pentru scoala: Recomandarea pentru scoala este ca in viitor copilul sa fie integrat in
invatamantul de masa in ciclul primar.

D Pentru perspectiva dezvoltarii subiectului: Recomandarile pentru perspectiva dezvoltarii

subiectului este aceea de a se investi mai mult timp in activitatea lui educativa.