CE SPUI DUPA BUNA ZIUA?

-Psihologia destinului uman Eric Berne

interesul fundamental al analizei tranzactionale il reprezinta studierea starilor Eului -sisteme de idei si
trairi afective manifestate prin modele de comportament corespunzatoare.fiecare fiinta umana manifesta
3 tipuri de stari ale eului. cele derivate din figurile parentale - in starea de parinte individul simte ,
gandeste, actioneaza, vorbeste si reactioneaza la fel ca unul dintre parintii sai pe vremea cand el era
copil.Starea eului in care persoana isi evalueaza in mod obiectiv mediul si calculeazaprobabilitatile si
posibilitatile pe baza experientelor anterioare se numeste starea de Adult. Fiecare persoana poarta in el o
fetita sau un baietel care simte, gandeste, actioneaza, vorbeste, reactioneaza exact asa cum facea persoana
la oa numita varsta a copilariei- stare a eului denumita Copilul.
PLANUL DE VIATA
Destinul fiecarei fiinte omenesti este stabilit de ceea ce se petrece in mintea ei cand se confrunta cu
evenimnetele din exterior. Fiecare persoana isi contureaza singura planul vietii. Libertatea ii confera
putereade a-si pune in aplicare planurile proprii iar puterea ii confera libertatea de a interveni in planurile
altora,Chiar daca rezultatul final il decid oameni pe care nu o-a cunoscut niciodata sau microbi pe care
nu-i va vedeavreodata ,ultimele sale cuvinte , precum si cele lasate pe piatra mormantului vor exprima
clar stradaniileFiecare om hotaraste in copilaria mica felul cum va trai si felul cum va muri, iar acel plan,
pe care -l poarta in minte oriunde s-ar duce se numeste "scenariu de viata". Comportamentele de
insemnatate i le dicteaza ratiunea , insa hotararile sale importante au fost deja luate.Ce fel de persoana va
fi, cu ce fel de persoana se va casatori , cati copii va avea , in ce fel de pat va muri si cine ii va sta alaturi
in acele clipe. Poate nu e ceea ce-si doreste dar e ceea ce a ales.
Aproape toate scenariile contin rolulri de " baieti buni, "baieti rai, "invingatori si invinsi. .
Episoadele scenariului de viata trebuie pregatite si motivate dinainte, la fel ca in cazul scenelor de teatru.
Un exemplu simplu este pana de benzina. Ea e pregatita aproape intotdeauna cu 2-3 zile inainte; individul
se uita la indicatorul de combustibil "planuieste" sa alimenteze cat de repede da nu o face. La drept
vorbind e imposibil sa ramai fara benzina chiar in clipa asta decat intr-o masina straina, cu indicatorul
combustibil stricat. Pana de benzina e aproape intptdeauna un eveniment iminent , o scena planuita
dinainte in scenariul unui invins,. Multi invingatori conduc o viata intreaga fara sa ramana vreodata cu
rezervorul gol. Scenariile de viata se bazeaza pe programarea parentala pe care copilul o cauta din 3
motive; da vietii un scop, care altfel ar putea sa lipseasca. Majoritatea faptelor copilului sunt facute de
dragul altor oameni, de obicei a parintilor.2. ii ofera o modalitate cceptabila de a-si structura
timpul(acceptabila pt parintii sai)3. oamenii au nevoie sa li se spuna cum sa faca un lucru sau altul . A
invata de unul singur poate fi inaltator dar nu prea practic.Un om nu devine pilot distrugand cateva
avioane si invatand din propriile greseli. El trebuie sa invete din greselile altora,nu dintr-ale sale.
Chirurgul trebuie sa aiba un profesor, nu sa scoata nenumarate apendice unul dupa altul pentru a afla tot
ceea ce poate sa mearga prost in respectiva interventie. Asa ca parintii isi programeaza copiii
transmitandu-le ceea ce au invatat ei, sau ceea ce cred ca au invatat .Daca sunt invinsi le vor transmite
programarea de invinsi , daca sunt invingatori vor transmite acel fel de programare.Tiparul existential pe
termen lung are intotdeauna un fir narativ. Programarea parentala stabileste deznodamantul, in bine sau
rau,insa copilul este deseori liber sa aleaga propria intriga.
EXEMPLU - Scufita Rosie

Intr-o zi mama o trimite pe Scufita in padure sa-i duca bunicii de mancare , iar pe drum ea intalneste un
lup. Ce fel de mama trimite o fetita in padure , cand acolo exista lupi?De ce nu s-a dus chiar mama sau nu
a insotit-o?Daca bunica era asa de neajutorata de ce o lasa mama sa locuiasca asa departe? Povestea arata
clar ca fetitei nu i s-a spus niciodata ca e periculos sa faci asaceva, se pare asadar ca mamei nu-i pasa prea
mult, sau poate chiar vroia sa scape de scufita. Nici o fetita nu poate fi atat de proasta incat sa se uite la
ochii si urechile, mainile si dintii lupului si sa creada ca e bunica ei? de ce nu a fugit din coliba cat mai
repede? si apoi ce fel de fetita rautacioasa pune pietre in burta lupului? In orice caz, orice fata cu judecata
sanatoasa, dupa ce a vorbit cu lupul in padure nu s-ar fi oprit sa culeaga flori ci si-ar fi spus . Ticalosul ala
o s-o manance pe bunica daca nu gasesc repede pe cineva care sa ma ajute!".
1.Mama incearca evidenta sa-si piarda accidental copilul, cel putin vrea sa sfarseasca prin a spune"ce
groaznic, in vremurile astea nu mai poti nici macar sa t plimbi prin parc fara ca un lup.."
2 Lupul, in loc sa manance iepuri si alte asemenea vietati se intinde evident mai mult decat ii e plapuma si
stie probabil ca in felul asta va sfarsi prost, asa ca pesemne cauta necazul cu lumanarea. iar motto-ul lui e
ceva de genul; "traieste primejdios si mori cu glorie.
3. Bunica locuieste singura si-si lasa usa neincuiata asa ca , poate , spera sa se intample ceva interesant,
ceva ce nu s-ar intampla daca ar locui cu familia. Poate de asta nu s-a mutat la rude sau macar pe aceeasi
strada. Probabil ca e suficient de tanara ca sa guste aventura, din moment ce scufita e o copilita. 4.
Vanatorul este evident un salvator caruia ii place sa isi chinuie adversarul invins cu ajutorul unei fetite
neinitiate; fara doar si poate un scenariu adolescentin.
5. Scufita spune lupului explicit unde poate sa o revada, ba chiar se urca in pat cu el. E clar ca
joaca"viola" si in cele din urma intreaga poveste o face foarte fericita.
Adevarul este ca toate personajele din poveste cauta sa traiasca o intamplare palpitanta aproape cu
oricepret. Daca luam luam rasplata finala in sensul ei propriu , se poate spune ca toata tarasenia a fost un
complot menit sa ii vina de hac lupului , facandu-l sa creada ca e mai destept decat toti si folosind-o pe
scufita drept momeala. In acest caz morala povestii nu e aceeaca fecioarele nevinovate ar trebui sa evite
padurile in care se gasesc lupi , ci ca , lupii ar trebui sa nu se apropie de fecioarele aparent nevinovate, pe
scurt acest lup nu ar trebui sa umble prin padure singur.
Daca acestea par cinice si neserioase, sa ne ocupam in cele ce urmeaza de scufita rosie in viata reala.