LIBERA INIIATIV

n economie, exist trei forme de proprietate: privat, public i mixt. ntr-o economie de pia, proprietatea privat ocup locul central, ea este fundamentul liberei iniiative. Libera iniiativa este expresia libertii agenilor economici de a poseda bunuri, de a dispune de ele i de uzufructul lor. Libera iniiativ presupune libertatea agenilor economici de a folosi, cum cred ei de cuviin, bunurile aflate n proprietatea lor, libertatea deplina n adoptarea deciziilor, libertatea de a dezvolta, menine sau restrnge aciunile lor, libertatea de a-i asuma riscul pentru tot ceea ce ntreprind.

Acolo unde proprietatea privat este ngrdit, prin existena unor monopoluri de stat sau prin msuri dictatoriale ale partidelor guvernamentale, libera iniiativ este lichidat sau restrns; ea nceteaz a mai fi o surs de eficien i rentabilitate. n astfel de cazuri, asistm la o nstrinare a oamenilor fa de procesul de producie i de rezultatele acestuia.

Omul este condamnat la libertate (Jean-Paul Sartre) Jean-Paul Sartre, reprezentantul principal al existenialismului francez, considera ca libertatea uman este strict legat de responsabilitate i puterea de a alege, toate acestea strnse la modul absolut.

Omul se nate cu aceast putere de a decide pentru sine, de aceea mereu alegerile l vor reprezenta. Alegerea este

determinant pentru existena uman i de neevitat. n aceasta const mreia, disperarea i nelinitea lui...

Dup prerea noastr, faptul c omul poate decide pentru el nsui, n orice activitate sau situaie, reprezint un factor existenial pentru noi, deci inevitabil, deoarece i sustragerea de la o alegere, de la luarea unei decizii, este tot o alegere; asta semnificnd termenul de condamnare la libertate.