Sunteți pe pagina 1din 11

Masterand: Fatu Claudiu Grupa: 6605

Reglarea tensiunii folosind Logica Fuzzy


Tendinta de reconfigurare a sistemelor energetice conduce la retele inteligente, care sunt considerate a fi cea mai buna solutie pentru viitoarele retele electrice. Retelele din viitor, incluzand si unitatile de generare distribuita, intalnesc o gama larga de probleme de masurare, de management si de control. In lucrare propunem o solutie pentru reglarea tensiunii folosind retele inteligente bazate pe sisteme de control multiagent fuzzy. 1. Introducere Tehnologia generarii distribuite cu reconfigurarea industiei energetice au revolutionat sistemele electroenergetice in secolul XXI. Avantajele generarii distribuite, cum ar fi generarea de electricitate si caldura in acelasi timp, au dus intenisficarea dezvoltarii acesteia. In consecinta, aceasta tehnologie, in special bazata pe energie regenerabila cum ar fi celulele solare, celulele de combustibil sau energia eoliana, vor juca un rol important in viitorul apropiat in sistemele de generare a energiei in zonele urbane. Energia astfel generata este cea mai buna varianta din punct de vedere economic pentru asigurarea necesarului de energie din sistem tinand cont de capacitatea limitata a retelei de transport si distributie. Viitoarele sisteme de generare a energiei se vor baza pe integrarea unitatilor de generare distribuita alaturi de unitatile conventionale, si vor alcatui asa numitele Retele inteligente. Insa cresterea gradului de integrare a unitatilor de generare distribuita in retelele de distributie introduc noi probleme in monitorizare, masurare si controlul retelelor . Este nevoie de noi tehnici noi de control, mai complexe, pentru a asigura flexibilitatea si fiabilitatea sistemelor energetice. In retelele conventionale acest lucru este realizat de catre sistemul SCADA. Tendinta actuala in monitorizarea si controlul sistemelor energetice este inspre utilizarea sistemelor multiagent, automatizate. Un sistem multiagent este o combinatie de mai multe echipamente

care colaboreaza pentru a atinge scopul sistemului. Asadar, o structura bine organizata atat hardware cat si software este esentiala pentru schimbul starii sistemului si a semnalelor de control. Fiecare unitate de control (agent) interactioneaza cu alti agenti din sistem printr-un limbaj de comunicatie predefinit.

2. Sistemul multi-agent fuzzy


Sistemul multi-agent fuzzy este compus din schemele de control ale agentilor cu ajutorul inteligentei artificiale. Fiecare unitate de control locala reprezinta un agent care functioneaza independent, dar ale carei functii sunt influentate de mesajele primite de la alti agenti. Scopul este de a descompune sistemele complexe in subsisteme. Cooperarea intre agenti bazata pe schimbul de mesaje poate rezolva problemele complexe. Deci este nevoie de un sistem multiagent pentru reglarea tensiunii in retelele de distributie inteligente. Sistemul cuprinde un agent pentru comutatorul de ploturi, agent pentru generarea distribuita, agent pentru nivelul de sarcina si o cale de comunicatie intre acestia.(figura 1)

Figura 1. Structura sistemului propus

1.1 Structura interna a agentilor Structura interna propusa a fiecarui agent se bazeaza pe principiul controllerului fuzzy. Consta intr-un fuzzificator, un motor de inferenta si un defuzzificator (figura 2).

Figura 2. Structura interna a unui agent Agentul fuzzifica informatiile primite de la senzori si mesajele primite de la ceilalti agenti prin convertirea valorilor numerice in categorii lingvistice. Motorul de inferenta este reprezentat de blocul de decizie. Acesta are un set de reguli predefinite pentru a indeplini obiectivul fiecarui agent si pentru a evita conflictele dintre agenti. La iesire agentul fie are un mecanism de actionare, fie trimite un mesaj catre un alt agent ce va fi defuzzificat inapoi in valori numerice. Setul de reguli este de forma: - daca variatia tensiunii este ZERO (Z) si sensul este NEGATIV (N) iar comutatorul de ploturi este pe pozitia HIGH (H) atunci raspunsul este ACCEPT (A). Pentru defuzzificare se foloseste metoda centroidului(metoda centrului de greutate): Unde: - (xi) gradul de apartenenta al lui xi

Functiile de apartenenta sunt urmatoarele:

Variatia tensiunii si sensul variatiei: - NL (variatie mare negativa) - N (variatie negativa) - Z (zero) - P (variatie pozitiva) -PL (variatie mare pozitiva)

Raspunsul: -A (accepta) -N(nu se modifica) -R (respinge)

Puterea activa si reactiva stabilite -I (creste) -M (mentine) -D (scade)

Variatia comutatorului de ploturi -U (in sens crescator) -N (nu se modifica) -D (in sens descrescator) 1.2 Agentul comutatorului de ploturi Comutatorul de ploturi are doua functii: prima este de a mentine tensiunea distribuitorilor in limitele impuse prin modificarea ploturilor tranformatoarelor. Cea de-a doua este de a minimiza numarul de operatii de comutare al ploturilor. Agentul comutatorului de ploturi are 3 marimi de intrare: - variatia tensiunii (NL,L,Z,P,PL) - sensul variatiei - numarul mediu de comutari

Marimile de iesire sunt: - confirmarea modificarii pozitiei comutatorului de ploturi (in sens crescator, descrescator sau ramane acelasi) - raspunsul (accepta, respinge, nu se modifica) Tabel de decizie: confirmarea modificarii pozitiei comutatorului de ploturi:H Sens/variatie NL N Z P PL NL D D N N U N D D N N U Z D N N N U P D N N U U PL D N N U U confirmarea modificarii pozitiei comutatorului de ploturi:L Sens/variatie NL N Z P PL NL D D D U U N D D N U U Z D N N N U P D D N U U PL D D U U U confirmarea modificarii pozitiei comutatorului de ploturi:H (Raspuns) Sens/variatie NL N Z P PL NL R R A A A N R R A A A Z N N N N N P A A A R R PL A A A R R confirmarea modificarii pozitiei comutatorului de ploturi:L (Raspuns) Sens/variatie NL N Z P PL NL R R A A A N R R A A A Z N N N N N P A A R R R PL A A R R R

Agentul primeste valorile masurate ale variatiei de la agentul sarcinii. Apoi alege valoarea absoluta a variatiei maxime ca fiind cel mai rau caz, atat la supratensiune cat si la subtensiune. De exemplu, daca primeste doua mesaje, P si PL ,de la doua noduri diferite, agentul va lua o decizie in functie de PL. Daca nu exista vreun mesaj ce indica sensul variatiei, atunci comutatorul de ploturi va functiona ca regulator de tensiune traditional (daca apare o supratensiune sau o subtensiune, comutatorul va actiona in sus sau in jos). 1.3 Agentul generarii distribuite La fel ca si agentul comutatorului de ploturi, si acesta are 2 scopuri: de a mentine valoarea tensiunii intre limitele admise si de a mentine unitatilor de generare distribuita la capacitate maxima. Agentul are 3 marimi de intrare: - variatia tensiunii(NL,N,Z,P,PL) - raspunsul(A,R,N) - disponibilitatea puterii reactive Marimile de iesire sunt: - sensul variatiei - puterea reactiva stabilita - puterea activa stabilita Tabel de decizie: sensul variatiei: Raspuns/variatie NL A Z R Z N NL

N Z Z N

Z Z Z Z

P Z Z P

PL Z Z PL

Puterea reactiva disponibila:Capabil Raspuns/variatie NL N Z A I I M R M M M N M M M

P D M M

PL D M M

Puterea reactiva disponibila:Nu e Capabil Raspuns/variatie NL N Z P A M M M M R D D M I N M M M M

PL M I M

Presupunem ca exista o variatie a tensiunii, deci va fi trimit un mesaj catre comutatorul de ploturi pentru modificare. Daca raspunsul este de respingere a modificarii, punctul de functionare al GD va ramane acelasi si va continua sa genereze fara nici o modificare in setari. Altfel, daca folosim factorul de sensibilitate dQ/dV, se poate determina daca controllerul generarii distribuite poate regla tensiunea prin modificarea nivelului puterii reactive sau ar trebui sa reduca puterea active folosind factorul de sensibilitate dP/dV. 1.4 Agentul de sarcina Principala functie a acestuia este de a masura tensiunea din noduri. O alta functie este de a controla nivelul sarcinii bazat pe capacitatea predefinita de a controla sarcinile critice. Prin urmare, dupa ce am primit informatiile de la senzori, sunt comparate cu nivelele de tensiune maxime si minime admise pe bara pentru a detecta deviatia de la valoarea de referinta, fie e supratensiune sau subtensiune.

In cazul unei operatii normale, ambele valori ar trebui sa fie positive. In caz de supratensiune, Vmax este pozitiv iar la subtensiune, Vmin va fi pozitiv. In ambele cazuri variatia este convertita in categorii lingvistice prin fuzzificare.

2. Simulare si rezultate
Folosim o retea cu 16 noduri ca in figura de mai jos pentru a determina performantele sistemului multiagent bazat pe controlul tensiunii.

Testul include 2 unitati de generare distribuita si un transformator cu comutator pentru ploturi in statie. Un transformator de 69/13.8 kV cu 32 ploturi este folosit. O unitate GD este detasabila si este modelata ca fiind o masina sincrona de 1.5 MVA conectata la nodul 6. Cealalta unitate este sursa de energie regenerabila si este modelata ca fiind o turbine eoliana de 6 MVA conectata la nodul 4. In figura 5 este prezentat curba de sarcina pentru 24 de ore. Valoarea minima a sarcinii este de 2 MW iar cea maxima de 8 MW. In plus, la orele 6:00, 9:00 si 12:00 consumul creste iar la orele 18:00 si 21:00 scade.

Figura 5. Curba de sarcina pentru 24 ore In figura 6 este prezentat profilul tensiunii pentru sarcini in noduri diferite cand comutatorul de ploturi functioneaza in mod normal, iar unitatile de generare distribuita sunt operate in mod PQ constant. Cand sistemul functioneaza cu tehnici traditionale de conducere, 3 noduri functioneaza in conditii de supratensiune in primele 9 ore ale zilei.

Figura 6. Profilul tensiunii pentru diferite noduri In figura 7 este ilustrata capacitatea sistemului de control propus de a regla tensiunea in noduri timp de 24 ore. Tensiunea pe toate barele este mentinuta in limitele admise si nici o supratensiune sau subtensiune nu este inregistrata.

Figura 7. Profilul tensiunii dupa aplicarea metodei propuse In figura 8 se indica pozitia comutatorului de ploturi pe parcursul celor 24 de ore. Operatiunile au fost facute pentru a mentine nivelul tensiunii in limitele admise.

Figura 8. Modificarea pozitiei comutatorului de ploturi