Sunteți pe pagina 1din 2

46 Filosofia romneasc. Lucian Blaga.

Mircea Florian, Constantin Noica


NOICA CONSTANTIN (1909-1987) - filosof romn, deinut politic. i face studiile la

facultatea de Litere i Filosofie din Bucureti(1928-1931). Activeaz ca bibliotecar la seminarul de istorie a filosofiei. Studiile pentru specialitate le face n Frana(1938-39). Doctoratul n filosofie l susine la Universitatea din Bucureti cu teza Schi pentru istoria lui cum e cu putin ceva nou(1940). n timpul rzboiului mondial este referent la Institutul romno-german din Berlin. ntre anii 1949 i 1958 are domiciliu forat, iar ntre 1958 i 1964 este deinut politic. Din 1965 pn n 1975 este cercettor principal la Centrul de logic al Academiei Romne. Noica s-a ocupat de un spectru larg de probleme ca ontologia, gnoseologia, filosofia culturii, axiologia, antropologia filosofic, logica, istoriei filosofiei .a. ncearc de a reanaliza problematica filosofiei romne i de a ridica la nivelul filosofiei universale. Autor al unei opere literare si filosofice impunatoare, creator al unui sistem original de gandire, Lucian Blaga (1895-1961) este cea mai complexa si fecunda personalitate a culturii romane din perioada interbelica. Blaga si-a definitivat studiile la Viena, unde a obtinut si titlul de doctor in filosofie, afirmandu-se apoi cu eseuri si studii de filosofia culturii publicate in revista Gandirea si in alte reviste din tara. Pana in 1938 a lucrat in diplomatie, fiind atasat de presa, consul si ambasador la Varsovia, Berna si Lisabona. Din 1938 este profesor de filosofia culturii la Cluj, pana in 1947, cand este scos din invatamant si trecut pe un post de simplu bibliotecar, apoi de cercetator la filiala din Cluj a Academiei Romane. Opera sa filosofica este grupata, conform testamentului sau, in patru trilogii: Trilogia cunoasterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor si Trilogia cosmologica (publicate intre 1931-1947, unele lucrari au aparut dupa moartea sa). Sistemul filosofic al lui Blaga porneste de la impasul rationalismului clasic, evident la inceputul secolului XX, odata cu noile descoperiri stiintifice din fizica si din stiintele naturii in general. Proiectul sau filosofic, in consonanta cu noile orientari din arta si din gandirea stiintifica, viza depasirea paradigmei clasice, a rationalismului modern, pentru a propune o noua teorie a cunoasterii, numita de autor rationalism ecstatic, o noua teorie a culturii, bazata pe ideea matricei stilistice, care isi are sursele in structurile inconstientului colectiv, o noua antropologie filosofica, bazata pe ideea destinului creator al omului, o noua viziune metafizica, ce are drept concept central ideea de mister. In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un produs mitic-filosofic al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din preom devine om deplin prin incercari

perpetue de a-si releva siesi misterul, in pofida cenzurii transcendente impuse de Marele Anonim.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si satisfactia singularitatii. Mircea Florian a militat pentru o ontologie realist, cernd filosofiei s porneasc de la obiect, de la dat, ca i tiin a, i nu de la subiect. A considerat lumea extern ca real i independent de contiin . Dintre toi elevii lui Titu Maiorescu, cel care a reuit cele mai bune performane n domeniul logicii a fost Mircea Florian. Pe linie maiorescian, el a realizat traducerea lucrrii lui Aristotel Organon, traducere care, mpreun cu studiul introductiv, este nc principala lucrare consultat de ctre studeni i cercettori. Ea a stat la baza traducerilor ulterioare, ncepute de Aram M. Frenkian i continuate de ctre Constantin Noica. Mircea Florian socotea c mijlocul de soluionare a crizei filosofice contemporane este reformarea disciplinelor filosofice, n primul rnd a logicii, reform ce implic orientarea gndirii dup obiecte, nu a obiectelor dup gndire, i o fundamentare ontologic a cunoaterii. n acest sens, lucrarea sa fundamental, Recesivitatea ca structur a lumii, reprezint o continuare a preocuprilor sale de logic, fiind o lucrare monumental de logic dialectico-speculativ binar. Rezumat: Autorul arat c Mircea Florian socotete c unitatea lumii nu rezid ntr-o anumit esen ci n existen, care cuprinde toi existenii finii. De asemenea, el evideniaz faptul c Mircea Florian consider c unitatea lumii se realizeaz nu doar prin relaii de cauzalitate ci i prin relaii recesive. Termenii recesivi sunt termenii legai n mod necesar unul de cellalt, unul fiind mai puternic, dominant, altul mai slab dar, de multe ori, superior valoric. Autorul consider c explicaia lumii conceput de Mircea Florian, care implic att noiunea de existen ct i cea de dialectic binar, este una valabil, asemenea altor moduri de a concepe lumea.