Sir WALT Fa SCOTT

WOODSTOCK
SAL

REGALISM

CAPITOLUL I

Unii erau pentru ai evangheliei slujitori in sutand; Altii, pentru militarii izvoditi de puterea mireand. in straiele rofii gata erau oricdnd sd facei dovada Cd stiu sd tdlcuiascd Scriptura ass cum 4i mdnuie spada. BUTLER Hudibras Exists o frumoasi biserica parohiala in orgul Woodstock - cel putin, aa mi s-a spus, cad eu n-am vazut-o vreodata; ivindu-se prea arar ragazul sa trec pe acolo, abia dad avui timpul sa contemplu maretia castelului Blenheim, cu sauile-i pictate Finciperile-i arcuite i tapisate, ori, mai tarziu, la sorocuri cuvenite, sa pranzesc cu invitatul meu prieten, preotul de...; era unul din acele prilejuri in care omul se poate prea bine inela pe sine, and curiozitAtii intelesul de punctualitate. Am pus sa mi se fad o descriere exacta a bisericii spre a o avea la indemana in lucrarea de fata. Dar, cum aveam unele pricini sa ma indoiesc ca mijlocitorul informatiilor i-ar fi vazut vreodata interiorul, voi fi cat se poate de multumit sa spun ca e, acum, un frumos edificiu, a carui poiiune precumpanitoare a fost recladita in urma cu vreo patruzeci sau cincizeci de ani, chiar dui se mai vad acolo cateva arcade ale vechiului lica cantoral, intemeiat, nice-se, de cite regele loan. Indeosebi, cu aceasta parte veche a cladirii va avea legatura istorisirea

mea.
Intr-o dimineata de pe la sfaritul lui septembrie sau inceputul lui octombrie a anului 1652, zi harazita prinosului adus Proniei cere0 pentru biruinta de la Worcester, un prea cinstit auditoriu era adunat in batranul edificiu cantoral, sau capela, a regelui loan. Infatiarea bisericii i aspectul audientei marturiseau in egala masura furia rizboiului civil i inconfundabilul spirit al vremii. Sfantul lica dadea la iveala multe urme 15

ale devastarii. Ferestrele, candva vitralii pictate, fusesed facute cioburi cu sulitele i flintele, ca i cum ar fi slujit sau apartinut idolatriei. Sculptura de pe strana suferise stricaciuni, doua frumoase balustrade dintr-un impunator stejar sculptat fusesera distruse pentru aceeai viva i apriga pricina. Pristolul altarului lipsea de la locul lui, iar grilajul aunt care-1 inconjura altadata statea pe jos risturnat i zdrobit. Efigiile sculpturale ale catorva cripte fusesera mutilate zaceau risipite prin biserica: Smulse din stravechea for Pentrufaptd eroica on deliberare nedemnd

Vantul tomnatic uiera prin golul naosului in care ramaitele stalpilor i grinzilor cioplite, ca i gramezile de fan i paie calcate in picioare dadeau si se inteleaga ca lacgul stint, cazut de curand in restrite, se prefacuse in tabara unui corp de cavalerie..' Asistenta, ca i edificiul, pierduse mult din splendoare. Nici unul dintre vechii credinciog, obipuiti in vremuri panice, nu se aratau acum in bancile for sculptate, cu mina dusa la frunte, ca pentru pregati sufletele pentru rugs acolo unde, imbratiand acelag cult, se mai rugased i parincii tor. Ochii boiongului i ai pranului cautau in van statura Malta a batranului Sir Henry Lee de Ditchley, inrgurat in mantaua-i brodata, cu barba i mustata pieptAnate cu grija, cel ce, altadad, treceaincet printre randurile de band, urmat de caineledevotat, a carui fidelitate salvase candva viata stipanului, i care il insotea, de regula, la bisericit Drept e ca Bevis adeverea zicala ce glisuiete: Caine bun e acela care merge la biserica"; cid, dad se lasa doar ocazional ispitit alature glasul corului, el se comporta la fel de cuviincios caoricare dintre ceilalp enorigi i pleca acasa, poate, la fel de edificat ca multi dintre ei. Domniparele din Woodstock cautau deci in zadar mantale brodate, pintenii sunatori, cizmele rasfrante i pang& impunatoare ale tinerilor cavaleri din aceasd ori alts casA de vita aleasa, care se purtau pe stea d i sau in curtea bisericii cu acea upritate nepasitoare, in stare, de buns seams, s dezvaluie o neingradita incredere in sine, impletid insa, nu rad gratie, cu buns dispozitie i curtoazia. Unde erau bunele doamne Varstnice cu bonete albe i rochii de catifea neagrk i fiicele tor, cu ochii asemenea atrilor", unde erau acum acelea care intrau in biserica obinuite saji impard cu Cerul &duffle barbatilor?! ,,Dar, ah! tu, Alice Lee, cea atat de dulce, de bland, de afectuoasain friunuseteali", - astfel incep insemnarile unui manuscris contemporan pe care lam descifrat; - de ce e dat oare ca istoria mea sa se indrepte spre zodia to nefericita? Pentru ce sa nu ma intorc mai degraba spre vremurile in care, descinzand din aua bidiviului tau, ochii celor din jur 16

cautau spre tine ca i cum un Inger ar fi pogorat din ceruri, i primeai tot atatea binecuvantki ca un sol trimis de sus, incarcat cu veti fericite? lb nu erai creatia imaginatiei zadarnice a unui romancier, nici, in chip fantasmagoric, impodobita cu desavargri inconsistente! Dragostea ce-ti purtam se datora virtutilor tale, iar cat privete defectele..., adt de bine ieeau la iveala printre calitAti incit cred ca ele imi sporeau iubirea". Impreuna cu casa Lee disparusera din capela regelui Joan i alte familii de vita i descendents nobila: Freemantles-i, Winklecombes-ii, Drycotts-ii etc. cad aerul turnurilor Oxford-ului era neprielnic extinderii Puritanismului care, indeobte, era mai raspandit in comitatele vecine. Se mai gaseau totui printre credincioii adunati unul sau doi care, prin straie i tinuta, pareau gentilomi de Cara demni de consideratie, i nu lipsea de asemenea un numar de notabilidti ale orgului, mai cu seams negustori de cutite i manui, a caror dibacie in a modela otelul sau pielea u ridicase la o stare indestulatoare. Aceti demnitari purtau lungi manta negre, gulere incretite, stranse pe gat, iar, ca nite cetateni panici ce erau, in loc de pumnal sau spada, iii atineau la cingatoare Bib u e i caietele cu insemnaril . AceastA respectabila, Iasi mai putin numeroasa, parte a asistentei era alcatuita din oameni de treaba care adoptasera formele cultului presbiterian, renuntand la liturghie i la ierarhia bisericii anglicane, spre a priori invitaturile reverendului Nehemiah Holdenough, faimos prin lungimea i foila capaciatii sale de a predica. Muth de aceti gravi seniori stateau bunele for sot:ft cu gulere in pliseuri i cohere, asemenea portretelor denumite in cataloagele de picturi: sotie de burgmaistru" i frumoasele for fete, a ciror preocupare, aidoma doctorului lui Chaucer, nu se indrepta doar spre Biblie, ba dimpotriva, atunci cand puteau sustrage vreo ocheada vigilentei cinstitelor for mame, neatente ele insei i pricina neatentiei altora. Dar, in afara acestor preacinstite persoane, se gaseau in biserica destui ini din clasele inferioare, unii yen* din curiottate, Visa multi dintre ei, meteugari neciopliti, raticiti in dezbaterile teologice al timpului, pre= i in tot atatea secte cite culori are curcubeul. Infumurarea acestor invitati tebani"2 flind pe potriva ignorantei lor, aceasta din urma ajunsese in preajma netIrmuririi. Comportamentul for in biserica nu era unul demn de respect, nici moral. Cei mai multi dintre ei afectau un dispret civic pentru tot ceea ce trecea drept sacru doar prin sanctiunea oamenilor. Biserica, pentru ace$i oameni, insemna o casa
Aceasta cutund este adeseori pomenita in vechile piese de teatru, intre altele, in Vilduva din Watling Street. (n.a.) 2 Teba a foss capitala Beotiei, un tinut de campie al Greciei, ai carui locuitori devenira proverbiali prin incetineala (n.a.)

17

dominad de o clopotnita, preotul, o persoana ca oricare alta, preceptele sale nite Wale seci i o lirana sleita, nedemna de palatele spirituale ale sfintilor, iar rugaciunea, o invocatie inchinata Cerului, dreia fiecare i se asociaza sau nu, in mAsura in care aprecierea sa critics o socotete convenabia Cei mai varstnici, in picioare sau gezati in banci, cu inaltele palarii ca nite clopotnite trase pe severele i incruntatele for frunti, iii gteptau preotul presbiterian, aa cum zavozii stau in mute adastare ca taurul sa fie adus la taru. Cei mai tineri - parte dintre ei - amestecau ereziile cu libertatea indrazneata a manierelor; ii Intorceau privirile dupe femei, cascau, to eau, vorbeau In oapta, ba chiar mancau mere i spargeau nuci, ca i cum s-ar fi gasit in hall-ul unui teatru inainte de Inceperea reprezentatiei. In afara acestora, nu lipseau din congregatie o seams de soldati, unii in corsete i cacti de ojel, altii in tunici din piele de bivol, cativa in uniforme rogi. Aceti oameni ai armelor ii purtau la vedere bandulierele, munitiile atarnate imprejurul lor, se rezemau de sulite sau muschete. Ei veneau, gijderea, cu doctrinele for particulare asupra punctelor celor mai dificile ale religiei i amestecau extravagantele entuzismelorcu curajul i hotararea de neclintit pe campurile de bataie. Burghezii din Woodstock ii priveau pe aceti militari curioi cu un fel de teams respectuoasa: caci, deg nu se manjisera prea des cu acte de jafg cruzime, ei aveau pe de-a-ntregul puterea de a i le ingadui pe amandoui, iar cetatenilor papici nu ri se arata alta alternative decal saindure once punea la cale inchipuirea certata cu ordinea i entuziasta a acestor sfatuitori ma iali. Dupe ce se rasa aseptat thaw vreme, d-1. Holdenough incepu sa strabatA naosul capelei nu cu mersul lent i demn, obinuit batranului rector de altadad, ca venerabil purtator al odajdiilor, ci cu pagi grabiti ai cuiva sosit cu intarziere la o intalnire i care se zorete sa-i Intrebuinteze cat mai bine timpul. Era un barbat inalt, slab, cu tenul ars de soare o vivacitate a ochilor ce dezvaluia o oarecare irascibilitate a firii. Haina ii era bruna, nu neagra, iar peste celelalte veminte, purta, in cinstea lui Calvin, o pelerina de Geneva de culoare albastra, care-i cadea de pe umeri ca i aim i-ar fi atarnat de amvon. Peru-i sur era diat cat se poate de scurt avea acoperit cu o calota neagra care-i era gat de infundata pe cap incit urechile i se extinsesera de sub ea ca cum ar fi fost menite sa devina nite toarte, numai bune sa i ridici intreaga faptura. Vrednicul preot mai purta ochelari, o lungs barbs incheiata cu o tacalie, iar in maini o Biblie de buzunar, cu copcii de argint. Sosind langa amvon, el se opri o clips spre trage sufletul , apoi incepu sa urce treptele cite cloud deodata. 18

Dar drumul sau fu oprit de o mina viguroasa care-i pinse sutana. Era a unuia dintre cei care se detgasera din grupul soldatilor. Omul era un ins voinic, de statura mijlocie, cu o privire aged i o fizionomie care, dei comuna, avea o expresie ce atragea atentia. Imbracamintea, fara a-i fi intru totul militara, apartinea acestei tinute. Purta nite pantaloni lungi de piele de vitel, un estoc, cum se numea pe atunci, sau rapiers, de o lungime infricoatoare, cumpanita in cealalta parte de jungher. Centironul de marochin ii era captuit cu pistoale. Intrerupt astfel in indatoririle sale, pastorul se intoarse in directia dinspre care fusese ingicat i intreba pe un ton nu tocmai politicos care era intelesul interventiei: - Prietene, raspunse intrusul, scopul iti este oare sa vorbeti inaintea acestor oameni buni? - De buns seams, spuse clericul, aceasta-i tinta datoriei mele. Vai mie sa-mi fac treaba. dad nu predic Evanghelia. Rogu-te deci, amice, - Ba nu, zise barbatul cu infatiare belicoasa. 0 sa mi dau eu insumi osteneala sa predic. Aadar, schimba-ti gandul, iar dad vrei sa-mi urmezi sfatul, alatura-te acestor boboci i impart4ete-te din firimiturile mingaietoarei invataturi pe care tocmai sunt gata sa le azvarl. - Di-te la o parte, om al lui Satan, exclama preotul palid de manic, cinstete-mi cinul bisericesc,- sutana. - Nu viol mai mult temei de cinstire in taietura vemantului tau, nici in stofa din care-i facut, cleat nutreti to insuti Up de reverenda episcopului, zise celalalt. Straiele lui sunt negre i albe, ale tale, albastre i brune. Amandoi sunteti nite clini dedati somnului, MHO pe jos, plicandu-le sa mope: nite pastori care-i infometeaza turma, dar nu o pazesc, fiecare negandindu-se deck la propriul catig. Scenele necuviincioase de acest fel erau obinuite pe atunci, aka ca nimeni nu se gandi sa intervina. Asistenta privea tacuta: oamenii de conditie, scandalizati, cei din paturile de jos, rizand, altii, sustinandu-1 pe soldat sau pe preot, dupa cum ii indemna bunul plac. In acest timp, disputa devenind mai violenta, d-1 Holdenough cerea cu glas inalt sprijin. - Domnule piimar de Woodstock, strigl el, faci oare parte dintre acei pacat4 magistrati care poarta zadarnic spada? Cetateni, nu yeti veni in ajutorul pastorului vostru? Vrednici aldermen-i3 , ma veti vedea strangulat pe treptele amvonului de catre acest om al lui Belial imbricat in piele de bivol? Dar nu, eu ii voi birui voi azvarli cat cob funiile lui de pe mine!
3

Membri ai consiliului orgului (n.L)

19

In vreme ce vorbea astfel, Holdenough se straduia sa urce treptele amvonului tinandu-se cu putere de balustrade. Persecutorul sau it tragea atat de aprig de poala sutanei ca era cat p-aci inabqe, 'Ana cand, in vreme ce rostea cu glas aproape sugrumat cuvintele de mai sus, d-1 Holdenough avu indemanarea de deznoda cordonul pelerinei legat in jurul gatului, astfel incat haina-i !lime pe nee teptate in urma, soldatul se pravali indarat pe sari, iar preotul, slobod acum, se urea in amvon i incepu si intoneze un psalm de triumf asupra injositorului sau vrajma. Dar marele vacarm din biserica ii stria exultatia i, cu toate ca el paracliserul sau continuau sa ante imnul biruintei, modulatiile for erau auzite numai din cand in cand, ca i fluieratul pasarii ploier pe timp de furtuni. Pricina tumultului era urmatoarea: primarul era un presbiterian4 zelos, drept care asistase chiar de la inceput, cu mare indignare, la toad interventia soldatului, deli ezitase sa-i fad de lucru cu un om baring, sigur pe sine i in stare de once. Insa, indata de ce campionul Independentei5 cazu pe spate cu pelerina de Geneva a preotului falfaind in mainile sale, magistratul se napusti inainte, strigand ca o asemenea obraznicie nu era de indurat, i porunci polititilor si-1 ingace pe campionul doborat, proclamand cu marinimia maniei - Am si-i ridic pana la unu pe toti ace0 Haine-Roii. Am s-1 ridic chiar dad el ar fi Noll Cromwell insui"6 Indignarea prea cinstitului primer u biruise chibzuinta atunci cand dadu glas acestei avantate laude de sine; cad trei soldati, ce statusera pana atunci nemigati ca nkte statui, facura fiecare un pas inainte plasandu-se intre ofiterii municipali i soldatul care tocmai se ridica; apoi, &and deodata migarea armei la picior conform regulamentului de atunci, ei iii gezara, aliniate, paturile muschetelor pe pardoseala bisericii, la o chioapa de degetele atinse de guta ale domnului primar. Energicul dregator, ale carui eforturi in sprijinul ordinii fusesera astfel paralizate, indrepta o aruncatura Presbiterianksmul (gr. presbyteros preot bitrb), sects de filiatie calvina, fondata in Scotia (de catre reformatorul J. Knox), apoi in Olanda i Franta secolelor XVI-XVII. Inovatia eclesiastica consta in suprimarea autoritatii episcopilor in favoarea aceleia a preotilor, considerati egali intre ei, alei prin consimtimantul i aprobarea poporului" i condu0 de onsistoriul (sau adunarea) pastorilor. (n.t.) Independentii sau congregationiftii au format o sects politica i religioasa (initiate de pastorul Brown) in Anglia pe timpul reginei Elisabeta I. Ei respingeau orice autoritate in domeniul cultului i credintei. Persecutati o vreme, reaparura in prim planul vietii politice sub Charles I cand devenira ferventii partizani ai lui Cromwell. Secta a avut aderenti in Olanda mai ales, in Statele Unite. (n.t.) 6 Noll, diminutiv familiar pentru Oliver. (n.t.)
20

de ochi spre suporterii sai; ii fu, insa, indeajuns ca sa inteleaga ca foqa nu era de partea lui. Toti se trageau indarat la auzul zanganitului rau prevestitor al pietrei i fierului. Fu deci obligat s-o lase mai moale, mul;umindu-se cu o dojana: - Ce ave;i de gand, stapanii mei? zise el. Se cade oare unor soldati cumsecade i tematori de Dumnezeu, care au savarit pentru tad ispravi cum nu s-au mai \Tint, sa ite scandal i galigie in biserica, sa ajute, sa instige i sa ocroteasca pe un camarad profan care vrea, intr-o zi de rugs solemna, s-1 inlature pe paroh din propriu-i amvon? - N-avem noi nici in din nici in maned cu biserica ta, cum ii zici tu, interveni un militar care, dupa o mica pans din fruntea catii sale, parea a fi caporalul detaamentului. Nu vedem de ce nite oameni cu har duhovnicesc n-ar putea fi ascultati in aceste citadele ale supersti;iei tot atat de bine ca un om cu haina mohorata de pe vremuri, sau ca altul cu mantaua de acum. Drept aceea noi it vom smulge pe jack' Presbisterul vostru din ghereta-i de santinela din lemn, iar propria noastra strap va prelua paza, va urca in acel loc i va striga cu tide, Fara sa-i cru;e - Ei bine, domnilor, spuse primarul, dad' acesta este telul vostru, not nu avem Dar, mipoacele de a va tine piept, fiind, dupla cum vedeti, oameni papici i dati-mi vole sari vorbesc acestui venerabil preot Nehemiah Holdenough spre a4 cedeze deocamdata locul fara inca un scandaL convinge Papicul primar intrerupse atunci vociferarea tremuranda a lui Holdenough i a paracliserului, si-i rugs pe amandoi sa se retraga, - altfel, cu siguranta, le spuse el, se va intimpla o galceava. Galceava! repeta clericul presbyterian cu dispret. Nu mi-e teams de galceava inaintea unor oameni care nu indraznesc sa ridice glasul contra acestei profanari a bisericii, a acestei manifestari sfidatoare a ereziei. Ar fi suferit oare vecinii notri din Banbury o asemenea insults? - Haide, haide, master Holdenough, zise primarul, sa nu ne rizvratim i sa nu chemam ciomegele8 Va spun Inca o data ca noi nu suntem oamenii razboiului i ai sangelui. - Nici un pic mai mult decat ar putea fi adus la iveala de varful unui

Jack, nume generic i familiar anglo-saxon; aliturat aid pretentiosului Presbyterul" implica o nota de dispret. (n.t.) B A chema ciomegele (cry clubs"), gadar, a Indemna la uzul fortei brute, este o expresie care a avut un mic precedent istoric. Pe vremea domniei lui lacob i a Elisabetei I, ucenicii de privalii chemau adesea in ajutor, la nevoie, batele camarazilor for de prin magazinele dughenele invecinate. (n.t.)

21

ac! replica batjocoritor predicatorul. 0, croitori din Woodstock, - caci ce este dad nu manuar on un croitor acela care lucreaza in piele? Eu va parasesc in semn de dispret pentru fricoasele-v inimi i slabele-vi brate, i-o sa-mi caut in alts parte o turma care n-o sa mai fuga de linga pastorul ei la zbieretul primlui asin salbtic care se ivete din deertul eel mare. Zicand acestea, mahnitul preot coborl din amvon i, scuturanduli praful de pe ghete, parasi biserica tot atat de grabit pe aim intrase, chiar daci iuteala-i avea alta pricing. Cetatenii ii urmareau retragerea cu intristare i nu fara un simtimant de pocainta, ca i cum ar fi fost contienti ca nu jucasera cei mai curajos rol din lume. Primarul insui i altii cativa parasira biserica spre a-1 urma i potoli. Oratorul Independent, intins pe jos cu putin timp inainte, era acum triumfator i, instalandu-se fara prea multi ceremonie in amvon, scoase o Biblie din buzunar i alese un text din cel de al patruzeci i cincilea psalm: - Incinge-ti, Atotputernice, coapsa cu spada, impreuna cu gloria i maretia ta, i inalti-te in infloritoarea ta majestate! Pe aceasta tuna, el incepu una dintre acele declamatii exagerate i obinuite in epoca prin care oamenii se invitasera sa denatureze i sa perverteasea cuvantul Scripturii adaptandu-1 la evenimentele recente. Versetul, care, in sensul sau literal, se aplica regelui David i amintea in chip specific de venirea lui Mesia, era mai convenabil, in opinia oratorului militar, sa fie pus pe seama lui Oliver Cromwell, generalul biruitor al minorei Republici ce niciodata nu avea sa ajunga la varsta adults. - Incinge-ti spada, exclama predicatorul cu emfaza, i n-a mai fost o asemenea dragalga lama de otel care sa fi atarnat vreodatl la un centiron sau faca auzit clinchetul impotriva unei ei de crita. Da, vi ciuliti acorn urechile, voi meteugari de cutite din Woodstock, ca aim ati ti oarece despre cele trebuincioase unui palo. Fauritu-l-ati voi oare? S-o cred? Fost-a inroit otelul in apa din Fantana Rosamundei, sau lama lui, binecuvantata de cite batrana secatura de preot din Godstow? Vrere-ati ca not sa credem, pun chezaie, ca voi 1-ati forjat i l-ati sudat, 1-ati ascutit i lefuit, - cad vreme el n-a intrat vreodad intr-o faurarie din Woodstock? Voi erati cu totii prea ocupati ca sa faceti cutite pentru trandavii purtatori ai hainelor mohorate de la Oxford, fudulii popi ai caror ochi erau prea cufundati in grasime spre a putea vedea ca stricaciunea a ajuns pans la beregata. Numai ca eu vi pot spune unde a fost spada forjad i cilia i sudata i ascutid i lefuita. In vreme ce voi faceati, aka aim ziceam inainte, cutite pentru falii preoti i pumnale pentru desfranatii, afurisi-le-ar Dummnezeu numele, de Cavaleri, spre a taia cu ele gatul poporului Angliei, aceasta fost-a Mudd la Long Marston Moor, unde loviturile cadeau 22

mai repede deck a rasunat vreodata ciocanul vostru pe nicovala; i fost-a WW1 la Naseby, in cel mai bun singe al Cavalerilor; i fost-a sudata in Irlanda, impotriva zidurilor de la Drogheda; i fost-a ascutiti in Scotia la Dunbar, iar astfel ca sclipete cu stralucirea soarelui, acum, de wand, lefuita la i nu se gasete in Anglia o lumina care sa-i fie asemenea. Aici, cei ce formau partea militara a asistentei facura auzit un murmur de aprobare; rumoarea, asemanatoare indemnului: ascultati, ascultar din Camera britanica a Comunelor, era menita si sporeasca entuziasmul oratorului, facandu-i cunoscuta simpatia celor de fats. - Si atunci, conchise predicatorul cu avant marit, descoperind ci auditoriul ii impartiete simtamintele, ce glasuiete textul? Inainteaza intru inflorire; nu to opri; nu porunci popasul; nu-ti parasi aua; urmaretei pe fugarii risipiti; sune trompeta, nu ca o trambitare zadarnica ci ca o chemare la rizboi; auda-se cizmele in sari; pe cai, i la atac, inainte! Urmarete-1 pe tanar!9 Ce avem noi comun cu el? Ucide, apuca, distruge, imparte prada! Binecuvantat eti, Oliver, in temeiul onoarei tale. Cauza ta este limpede, chemrea ta este neindoielnica, niciodata infringerea nu s-a apropiat de bastonul tau de comandant, nici dezastrul n-a insotit al tau drape!. Paete inainte, lider ales al campionilor lui Dumnezeu! Incinge-ti mijlocul cu hotarare i mergi neabitut spre tinta inaltei tale chemari! Un alt murmur gray i aspru ce rasuna sub boltile de demult ale bitranei capele u &du ragazul sa mai risufle; pe urma, vnsa,locuitorii Woodstock-ului il auzira, nu fara ingrijorare, indreptinduli spre alts albie torentul oratoriei. - Dar, din care pricing, vi vorbesc eu astfel, locuitori ai Woodstock-ului, voui care nu cereti nici o parte din mcoenirea lui David at nostru, care nu aratati nici un fel de interes fiului lui Josua at Angliei? Voi care luptarati pe cat v-au ajutat puterile - i ele nu erau grozave - pentru Omulm de pans ieri, sub ' papista segos de singe, Sir Jacob Aston, nu complotati acum, sau acel batrar nu sunteti gata sa complotati, pentru a restaura in drepturi, aim spuneti voi, pe Tank, prihanitul flu al unui tiran singeros, fugarul pe care-1 urmaresc acum adevaratele inimi ale Angliei spre a-1 inhata i a-I ucide. De ce oare calaretul vostru nu i-ar schimba din capastru drumul spre noi?" vi ziceti voi in inimile voastre. Nu suntem noi deloc dintre ai lui? Dad ne putem apara pe noi inine, cu gat mai degraba sa ne intoarcem spre a ne avail in noroiul monarhiei, cu scroafa care tocmai fost-a spalatA. Haideti, barbati ai Woodstock-ului, eu va intreb i voi imi veti raspunde. Mai jinduiti inci oalele cu came ale calugarilor
9

10

Chip de a-1 numi pe Charles II, folosit de Oliver Cromwell. (n.t.) Charles I.

23

din Godstow? Imi veti spune voi: ,Ba nu!" Dar, din care pricing oare, in afara de aceea ca oalele sunt crapate i sparte, iar focal folosit la fierbere e sons? Si 'Inca o data vaintreb: beti voi Inca din lantana picatelor trupeti ale frumoasei Rosamunda? Yeti nice voi: ba nu"; insa atunci, din care pricing? Aici oratorul, inainte de a rispunde la intrebarea-i in felul sau propriu, fu surprins de replica urmatoare, rostita foarte energic de cite unul din membrii congregatiei: - Pentru ca to i cei asemenea tie nu ne-ati lIsat nici un pic de rachiu ca sa-1 amestecam cu apa aceea. Mate privirile se indreptara spre indraznecul vorbitor care statea in picioare sprijinit de o coloana groasi de tip saxon, ce i se asemana intr-un fel, fiend scund de statura, dar foarte viguros, un fel de Little John" , lat in umeri i bondoc, rezemandu-se intr-o bats i purtand o haina care, dei dureros de patata i decolorata acum, avusese candva stralucirea verdelui de Lincoln, i mai arata ramaitele stravechii broderii. Omul avea un aer de nepasare, de indrazneala bine dispusa; i, cu toate restrictiile militare, cativa cetateni nu se putura impiedica si strige: - Bine zis, Joceline Joliffe! Jolly Joceline, numiti voi? continua predicatorul, fara a arata vreo incurcatura sau nemultwnire din pricina intreruperii. Eu voi face din el Joceline cel din temnitA, dad ma mai intrerupe. Pun cheza ca e unul din punkt de parcuri care nu mai poate vita literele C.R." de pe insignele i cornurile for de vanatoare, aa cum cainele iii poarta la gat numele proprietarului: frumoasa emblems pentru nite cretini! Insa dobitocul are naravurignai bune, caci el ii poarta propria hair* iar netrebnicul de sclav, pe cea a stapanului. L-am vazut pe unul din acetia agitandu-se mai inainte la capatul unei fringhii. Uncle am ajuns? A, ca sa va mustru pentru renegarea voastra, barbati ai Woodstock-ului. Chiar aa. Acum voi o sa-mi spuneti ca ati renuntat la Papktdie i la cultul episcopilor, apoi o sa va tergeti pe gura ca nite farisei ce sunteti; i sine sa va intreaci oare intru puritatea Numai ca eu va zic: voi nu sunteti asemenea lui Jehu, fiul lui Nimshi, care a daram ' at templul lui Baal, fail a se departa de fiii lui Jeroboam. Voi nu mancati pete vinerea, impreuna cu papistaii legate la ochi, nici placinta indulcitA cu struguri in douizeci i cinci decembrie, cu trandavii episcopi. Dar dati pe gat in toate noptile anului vin de cel sec impreuna cu oarbavoastra calauza presbiteriana, i injurati Republica. Sig sa ridicati osanele parcului vostru din Woodstock i-o si spuneti: N-a fost oare acesta, primul in Anglia, inconjurat cu ziduri, i Inca de cite Henric, fiul lui Wilhelm, zis Cuceritorul? Si nu aveti un palat princiar in acel loc, pe care-I numiti Lora regall? Si nu aveti un stejar pe care" Littlejohn, aghiotantul faimosului haiduc Robin Hood. (n.t.) '2 Carolus Rex, Carol Rege. (n.t.)

24

1 numiji Stejarul Regelui? Si furati i mancati vanatul parcului i ziceti: - Acesta4 vanatul regelui i o si-1 stropim cu o cups ridicatA in sanatatea lui. Mai bine s-1 mancam noi decat acei ticaloi de republicani Capete - Rotunde!" Dar ascultati-ma pe mine i luati la cunotinta. Pentru asemenea lucruri am vent noi si facem dispud cu voi. Si numele nostru fi-va ghiulea de tun! lar inaintea ei, palatul vostru, intru a carui dedulcire vi desratati, fi-va spulberat si-n ruine petrecut! Si fi-vom asemenea unui is care va despica i reteza Stejarul Regelui in bucati numai bune sa incalzeasca cuptorul ruginiu al unui brutar. Si distruge-vavom parcel; i ucide-vi-vom cerbii i noi inine ii vom manca; voi nu yeti avea nici o portie din ei, de pus in gura sau la fold. Nu, tu, os de miner pentru vreun cutit de cativa penny din coarnele acelea, nici piele cat si croieti rite pantaloni, caci doar sunteti cu totii meserigi de cutite i manui. Si nu veti avea sprijin, nici reazem de la tradatorul Henry Lee, ale carui bunuri sunt sechestrate, cel care ig spunea ranger al Woodstock-ului, tot astfel cum nimeni nu-i va da ajutor. Cad cel care va veni aici acela numi-se-va Mahershalalhash-baz, pentru ca se grabete sa inhate prada. Aid sat* aceasta apriga efuziune, a ckei ultima parte dizu grew peste sufletele bietilor cetileni din Woodstock, ca i cum ar fl petit sa confinne un zvon neplacut ce aitreiera de curalid tinutuL Legaturilecu Londra erau foarte anevoioase i tirile care ' se poate de nesigure; nu mai sigure erau vremurile ins* soseau de acolo emu cat preaun i rumorile purtate de colo-oolo, exagerate de sperantele i temerile adtor felurite factiuni. Insa cel pill:in in privinta Woodstodc-ului, cursul zvonurilor alergacu regularitate intro directie. Zi dupi zi, soseau veti despre dispozitia Parlamentului ' *milt tclurilor, padurii i asupra vanzArii parcului de la Woodstock,dai gager* atata cat era cu putintl, a tuturor urmelor vechii lui faime. sului ar fi avut de suferit de pe unna acestei masuri, Multi dintre locuitorii oras caciunii dintre ei se bualrau, fie prin toleranta, fie prin drept, de diversele avantajoase de a-i putea page vitele in parc, de a Cala lemne de foc i, tot astfel, de a folosi terenurile de vanatoare; iar apoi, pe cetatenii oras sului ii durea gandul ca decorul locului avea sa fie distrus, edificiile, ruinate, iar onorurile sale puce la mezat. Acesta e un simfamint patriotic adesea in 'tin asemenea targuri, pe care vechile distinctii i indelung indragitele amintiri ale zilelor de odinioara le sele de data recend. Localnicii din Woodstock il fac gat de deosebite de oras resimteau cu intreaga putere. Ei tremurasera la gandul presimtitei nenorociri, darmite acum, cand aceasta era vestid de cite Inratiprea acestor intunecati, neinduplecati i in acelai timp atotputernici soldati, acum cand it auzeau proclamat de gura unuia din predicatorii militari in care ei iii destinul de neocolit. Pricinile dezbinarii dintre ei furs, pentru o clips, uitate, iar congregatia, concediatk rara intonari de psalmi on binecuvantare, pond incet i cu intristare spre casele unde-i avea fiecare caminul. 25

CAPITOLUL II

Hai, inainte, butriine. in preajmafiicei tale Ti-e dat sd mergi de-acum pe a vietii cede. Cdnd Timpul micorata cu-al &flu dinte Cutezdtoarea mdrefie a stejarului ileistarul tan& chemat e sd ascundd Declinul copacului pdrinte. Cand predica lua sfarit, oratorul militar iii terse fruntea; caci, in ciuda vremii reci, vehementa discursului i a gesturilor it incalzise. Cobori apoi de la amvon i spuse cateva cuvinte caporalului care comanda grupul de soldati. Acesta, raspunzand printr-o inclinare domoala a capului in semn de intelegere, ii aduna oamenii i u puse in micare spre locul for de cantonament din oral. Predicatorui insui, ca cum nimic neobipuit nu s-ar fi indmplat, pkisi biserica i hoinari pe strazile Woodstock-ului cu aerul unui strain care vrea sa viziteze oraul, fad a pain sa observe ca, la randul sau, era supravegheat cu nelinite de cite localnici, ale caror cautAturi fugare i dese il cercetau ca pe cineva suspect i inspaimanator care nu-i tocmai bine sa fie provocat. El nu-i lua, ins*, in seams, i ii urma drumul cu aroganta, in maniera afectata caracteristica fanaticilor timpului: pasul incetinit i solemn, privirea severs i, in acelai timp, contemplative, ca a unui om nemultumit din pricina ca, la vederea momentana i inoportuna a obiectelor terestre, a fost fortat sa se sustraga prematur gandurilor celeste. Placerile inocente, de once fel ar fi fost, ei le suspectau i dispretuiau, iar veselia nevinovati o urau. Aceasta era, totui, starea de spirit care-i forma pe oamenii atrai de fapte man i indraznete, o data adoptat principiul, precum i mobilul dominant, aveau mai multA cinstire pentru un tel dezinteresat decat pentru risplatA i patimi Unii dintre ei erau, de buns seams, fatarnici, servindu-se de valul religiei doar spre a-si acoperi ambitia; dar multi erau intr-adevar inzestrati cu o fire pioasa i o severs virtute republican** pe care altii o afectau doar. De departe, cei mai numeroi, ins*, ezitkid intre aceste doua extreme, simteau pana la un anumit grad puterea religiei se conformau vremurilor afectand, pe cat se putea, asemenea sentimente. Individul ale carui pretentii de sfintenie, intiparite, cum erau, pe fruntea i pe tinuta sa, au prilejuit digresiunea dinainte, ajunse in sfaqit 26

la capatul strazii principale, care dadea inspre parcul Woodstock. Un portal fortificat, de aparenta gotica, apara intrarea spre alee. Apartinea de fapt unei arhitecturi amestecate, dar, in tot, dei alcatuit, o data cu succesivele adaugiri, din stilurile unor varste istorice osebite, producea o impresie frapanta i impunatoare. 0 imensa poarta alcatuita din zabrele de fier, modelate cu inflorituri i volute, aratanduli, drept cel mai de sus ornament, nenororcosul cod C.R., ajunsese acum in paragina, devastate de indoita actiune a ruginei i violentei. Strainul se opri, ca i cum ar fi stat in ctunpana dad. sa ceara permisiunea, sau sa forteze intrarea. Privi printre gratii o alee strajuiti de stejari majestuoi, care se indeparta &and o wad curbs, spre a se pierde in adancimea unei vaste i vechi paduri. Portita largii intriri din fier fiind Wad, din nebigare de seams, deschisa, soldatul fu ispitit sa intre, rose o facu cu o anumita ovaire, ca i arm ar fi patruns pe un teren presupus a-i fi interzis; intr-adevar, felul sau de a se purta arata mai multi consideratie pentru aceste locuri deck te-ai fi putut gtepta de la un om de conditia i caracterul sau. Iii incetini mai mult pasul solemn plin de importanta, iar in cele din urmi se opri i privi in juru-i. Nu departe de poarta, el vazu ridicandu-se dintre copaci turnulete vechi i venerabile, fiecare avand cite o girueta de un format neobinuit care stralucea sub soarele de toamna. Acestea sugerau gezarea vechiului castel de vanatoare, sau Loja, arm era numita, cea care fusese, in rastimpuri, Inca de pe vremea lui Henric al II-lea, reedinta monarhilor englezi, atunci candle placea sa cerceteze padurile de la (Word, intr-atat de bogate in vanat pe atunci ca, potrivit batranului Fuller' , vanatorii i oimaru n-ar fi fost nicaieri mai multumiti. Locul pe care-1 ocupa Loja era o portiune de teren es, acum plantat cu sicomori, nu departe de intrarea in acel minunat ungher uncle spectatorul se oprete singur ca sa contemple Blenheim-ul, spre a ji aminti de victoriile lui Marlborough' , i a aplauda on critica groaia magnificenta a stilului lui Vanbrugh3 Acolo, deci, se opri predicatorul nostru militar, dar cu alte ganduri i cu alt tel decal acela de a admira decorul din jur. Nu trecu mult timp pans
' Thomas Fuller (1608-1661), demnitar ecleziastic i autor al multor scrieri cu subiecte teologice (intre care, o viata a sfintilor englezi), istorice, genealogice. Dupe Restauratie, capelan al Regelui. (n.t.) , Z Batiliei de la Bleinheim (1704) catigate de cave ducele de Marlborough i se datoreazi aceasta denumire ulterioara data castelului Woodstock, oferit ducelui drept recompense. (n.t.) 3 Sir John Vanbrugh (1666?-1726), autor de comedii spirituale cam licentioase. Greoaia magnificentl" se refers la creatia sa ulterioara, de arhitect, vadita in chiar liniile castelului Woodstock. (n.t.)

27

vazu dota persoane, un barbat i o femeie apropiindu-se pe indelete, angajate atat de adanc in conversatia for ridicara privirea spre a observa ca Inainte-le, pe poteca, statea un strain. Soldatul profits de neatentia lor, i, dornic, pe data, sa le supravegheze sustraganduli-se vederii, se strecura in spatele unui arbore enorm din marginea potecii i ale carui ramuri, imbrAtiand locul din toate partite, Il asigura Impotriva descoperirii, in aka de cazul ca ar fi fost cautat anume. In acest timp, cei doi continuau sa inainteze, indreptandu-se spre o bancheta rustics care se bucura Inca de razele soarelui, in vecinatatea copacului ce-1 tainuia pe strain. Barbatul era un om in varsta, incovoiat, se parea, mai mult de mahnire i slabiciune decal de povara anilor. Purta o manta neagra peste o haina de acee4i melancolica culoare, croita dupa acea pitoreasca linie pe care Van Dyck a facut-o nemuritoare. Insa, cu toate ca, aratoase, straiele sale erau imbricate i purtate cu o neglijenta care dezvaluia un suflet cotropit de zbucium. Varstnica dar Inca frumoasa sa fizionomie avea acelai aer de importanta prin care i se distingea imbracamintea i tinuta. Ceea ce frapa cu deosebire in infatiarea lui era o lungs barbs alba care cobora departe pe vesta-i croita in lungi fa ii, intr-un ciudat contrast cu culoarea vemintelor. Tanara lady, de care acest venerabil senior parea a se sprijini oarecum in vreme ce se plimbau, la brat, avea silueta zvelta a unei silfide, i trisaturile gat de delicat plamadite i aril de frumoase Mat s-ar fi zis ca pamantul pe care calca era de o masivitate prea voluminoasi pentru a sustine o faptura atat de aeriana. Insa frumusetea pieritoare trebuia sa impartiesca intristarile umane. Ochii incantatoarei fiince aratau urmele lacrimilor; culoarea for se intensificase ca i cum aceasta se petrecea din pricina ascultarii varstnicului ei insocitor, i era 'impede, din privirea ei melancolica i totodata nemultumita ca, atat pentru el cat pentru ea, convorbirea era dureroasa. Dupa ce se wzara pe banca despre care am vorbit, vorbele gentlemen-ului putura fi auzite distinct de catre soldatul care tragea cu urechea; in schimb, rispunsurile tinerei doamne soseau pink' la el mai putin desluite. - Asta nu mai e de indurat! spuse bitranul cu aprindere. Ar trebui sa se puna in migare i un nenorocit de paralitic spre a se preface intr-un soldat. Oamenii dimprejurul meu s-au rarit in lupte, recunosc, on s-au Indepartat de mine, in nite timpuri ca acestea. Nu le port pica pentru asta, bieti ticalog ce fi ateptat ei de la mine cand nu mai e paine in camara, nici bere in pivnita? Dar ne-au mai limas Inca vreo cativa padurari neinduplecati din vechea rasa de Woodstock - vechi, aa cum eu insumi sunt. $1 ce dad? Lemnul 28

batran rareori se incovoaie la umezela. Ma voi tine bine in batranul cartel, i nu va fi pentru intaia 'tiara and tin piept impotriva unora de zece on mai putemici decat cei despre care tocmai am auzit vorbindu-se. - Vai, dragul meu tats! spuse tanara cu un glas ce parea sa sugereze natura cu total disperata a proiectelor lui de aparare. - Si de ce: vai? urma batranui cu manie. Asta, - pentru ca inchid poarta impotriva a douizeci sau patruzeci de ipocriti insetati de singe? - Dar stapanii for pot cu uprinta trimite un regiment on chiar o armata, daci vreau, replica tanara; i la ce bun apararea ta de acum, in afara doar de a-i irita pans la completa voastra ruins? - Fie i aba, Alice, rispunse tatal ei. Eu am trait destul, ba chiar i prea mult. I-am supravietuit celui mai nobil i mai princiar dintre domnitori. Ce-as mai avea de facet pe pamint dupa intunecatul Treizeci Ianuarie4 ? Paricidul din acea zi a fog pentru tots adevaratii slujitori ai lui Charles Stuart semnalul de a-i razbuna moartea, on de a muri de indad ce vor fi gasit un prilej onorabil. - Nu vorbi aka, tats, spuse Alice Lee. Nu se cade ca prestigiul i valoarea ta sa fie azvarlite in vant, impreuna cu o viata care mai poate fi pusa in serviciul regelui i at prii. Asta nu trebuie i nu poate nicicand sa se intim*. Anglia nu va suporta multi vreme carmuitorii care i-au fost haraziti de aceste timpuri vitrege. Intre timp... - (aid cateva cuvinte scapara celui care asculta) - i pazete-te de nerabdarea care face dui Inca i mai rau! - Mai rau! exclama impetuosul batran. Ce poate fi mai rau? N-avem: mai raul Inca de pe acum? Ne vor alunga aceti oameni din cel din urma adapost care ne-a fost lasat? Vor distruge ce-a mai ramas din domeniul regal de sub supravegherea mea? Vor preface palatul principilor intr-o vizuina de hoti, iar apoi ii vor terge gurile si-i vor multumi lui Dumnezeu ca i cum ar fi facet o treaba buns? - Inca mai sunt pricini de speranta, tats. Si am incredere ca, inainte de toate, Regele e inafara puterii for de a-1 atinge. Avem temeiuri sa nutnm bune ganduri i despre siguranta fratelui meu Albert. - Da, Albert, iati-ne iarai aid, exclama batranul pe un ton de repros; daci n-ar fi fost rugamintile tale, a fi mers eu Insumi la Worcester; dar a trebuit sa zac aici asemenea unui copoi nevrednic lasat in urma, in vreme ce vanatoarea e in toi; cine tie ce serviciu a fi putut aduce? Capul unui om batran este folositor uneori chiar daca bratul sau nu e de mare pret. Dar to i Albert erati atat de dornici ca el sa mearga singur, iar acum cine poarte spune ce i s-aintAI nplat?
30 ianuarie, 1649, data decapitarii lui Charles I Stuart. (n.t.)

29

- Nu, nu, tats, spuse Alice, avem bunk nadejde ca Albert a scapat in acea zi fatalA; tanarul Abney 1-a vazut la o mils de locul bataliei. - Tanarul Abney a mincit, cred, spuse tatal, cu aceegi umoare a contradictiei; limba tanarului Abney pare a fi mai lute deck bratele-i, dar de departe, mai inceata deck copitele calului sau, atunci cand a fugit din fata Capetelor-Rotunde. A vrea mai degraba ca trupul neinsufletit at lui Albert sa fie intins intre Charles i Cromwell decal sa cred ca el a dat bir cu fugitii tot atat de devreme ca junele Abney. - Prea iubitul meu tats, exclama tiara lady plangand in timp ce vorbea, ce a putea spune ca sa to consolez? -Si ma consolezi, spus-ai tu, fati? Sunt satul de consolari: o moarte onorabila, cu ruinele Woodstock-ului drept monument funerar, iata singura consolare pentru batranul Henry Lee. Da, pe memoria tatalui meu! Eu voi apara Loja impotriva acestor falhari rebeli! Stapinete-te totug scumpul meu tata, resemneazi-te fata de ceea ce noi nu putem impiedica. Unchiul meu, Everard... Aici batranul ii relua cuvintele neterminate: - Unchiul tau, Everard, fata! Ei bine, continua. Ce e cu pretiosul i cu iubitul tau unchi, Everard? - Nimic, nimic, domnule, spuse ea, dad subiectul vi displace. - Daca-mi displace? replica el. De ce mi-ar displace? Iar, daca ar fi aka, de ce sa afectezi, tu sau oricine, ca-mi porti de grip? Ce s-a intamplat in ultimii ani, - ce ar putea fi izvodit sa se intimple pentru ca un astrolog sa poata prezice o pricing de bucurie pentru noi? - Soarta, raspunse ea, e cu putinta sa aibi in rezervi fericita restaurare a printului nostru exilat. - Prea tarziu pentru mine, Alice, spuse cavalerul5 Dad ar putea exista o asemenea paging alba in analele cerului, ea o sa fie intoarsa multi ani dupa zilele harazite mie. Insa vad ca eviti sa-mi rispunzi. Intr-un cuvant, ce e cu unchiul tau Everard? - Nu, domnule, zise Alice, Dumnezeu imi e martor ca a dori mai degraba sa pastrez tacerea pentru totddeauna, deck sa spun, dupa cum lei lucrurile, ceea ce ti-ar spori indispozitia. - Indispozitia? exclama tatal ei. Tu a ti un doctor cu vorbe duici, i ai
5 Originalul vocabulei cavaler este, aid, knight. In schimb, grafia cu majuscule a termenului, prezenta in chiar titlul acestui roman, vizand supranumele luptatorilor pentru cauza regale din revolutia englezi, are drept obarie Cavalier, in acceptia distincti de infocat monarhist.In roman, reprezentantul emblematicei calitati este, la loc de frunte, chiar Sir Henry Lee, - deopotriva cavaler i regalist.

30

vrea, pun chea5ie, ca sa iau nite picaturi de nimic drept dulce balsam, drept miere i ulei pe indispozitia mea, - daca acesta este cuvantul nimerit pentru necazul unui batran, a carui inima este aproape zdrobita. Inca o data, ce este cu unchiul tau Everard? El ridica glasul rostind cu iritare aceste ultime doui cuvinte, iar Alice ii rispunse tatAlui ei cu o voce tremuratoare i supusa: - Avearn doar de gand sa spun, domnule, ca sant pe deplin sigura ca unchiul meu Everard, atunci and vom parisi local acesta... Vrei sa zici: and vom fi alungati de catre aceti ipocriti nemernici, tuni, asemenea lui, primprejurul urechilor. Insa, cat it privete pe marinimosul tau unchi, ce va face el? Ne va da oare ramaitele onorabilei i economicei lui amid, ori, de vreo doui on pe saptimana, resturile claponului, tinut la pastrare de cite trei ori, i un imbe4ugat post in celelalte cinci zile?! ori oare, nite paturi langa martoagele lui infometate, dupa ce le va fi aternut o firava alocatie de paie, astfel ca sotul surorii lui - am ajuns sa numesc in acest chip pe ingerul meu pierdut - i fiica surorii lui si nu fie siliti a dormi pe o piatra? Sau ne va trimite o monedi oarecare, cu recomandarea de a o !Astra, fiindca n-a mai vazut un penny gat de scump trecut prin mina sa? ori ce altceva vrea unchiul tau sa fad pentru noi? Sane ofere o invoice spre a ceqi? Pot s-o fac i fara el. - II nedreptateti mult, rispunse Alice cu mai multi vioiciune decal aratase pans atunci; i dad' ai vrea sati intrebi propria inima, ai recunoate - vorbesc cu respect - ca limba to rostete cuvinte pe care judecata ti le dezavueaza. Unchiul meu Everard nu este nici avar, nici ipocrit, nici atat de indragostit de bunurile acestei lumi pentru a nu purta de grip cu larghete nenorocirilor noastre, nici atat de ataat opiniilor fanatice pentru a exclude caritatea fats de sectele diferite de a lui. - Da, da! Biserica Angliei este o sects in ochii sai, nu ma indoiesc i, poate, in ai di, de asemeni, Alice, zise cavalerul. Ce este un Muggletonian, ori un Ranter, ori un Brownist6 dad nu nite sectari? Si vorbele tale ii plaseaza pe toti, cu Jack PresbiteruF in frunte, pe acelgi picior cu invitatii notri prelati i reliOosul nostru der. Acesta este jargonul zilei in care traieti tu, i de ce n-ai vorbi aidoma uneia din fecioarele intelepte i surorile cantarete
6 Numele unor numeroase i foarte independente secte ivite in prima jumatate a secolului al XV11-lea. Muggleton, croitor pretins profet, iii dispensa discipolii de once regula de conduits. Ranterii i Brownist-ii extindeau libertatea - de fapt, libertinismul inspre o i mai mare dezordine moray. (n.t.) Presbiterianismul in persoana. (n.t.)

31

de psalmi, de vreme ce, dei ai un batran cavaler profan drept tata, tu eti nepoata piosului unchi Everard? - Dad astfel vorbeti, dragul meu tata, ce ti-a putea rispunde? Asculta-mi cu rabdare doar un cuvant i ma voi socoti eliberata de indatorirea fats de unchiul meu Everard. - Oho, exists deci o indatorire! Bineinteles, am banuit-o de la inceput: ba chiar aveam cateva ascutite pricini de suspiciune relative la ambasadorul insui. Haide, doamna mediatoare, indeplinete-ti misiunea i nu vei avea nici un prilej sa te plangi de rabdarea mea. - In cazul acesta domnule, replica fiica lui, unchiul Everard dorete sa fii politicos cu comisarli care vin sa sechestreze parcul i proprietatea, sau, cel putin, sa te abtii, cu precautie, de la a le opune obstacole sau impotrivire, aceasta n-ar putea, spune el, sail aduca vreun bine, chiar Orland seama de insei principiile tale, i va da pretextul sa se procedeze impotriva to cu o rea-vointa de cea mai nedorita spet.a. Ceea ce, crede el, poate fi, in alt chip, prevenit Ei bine, el nutrete o buns speranta ca, dacli urmezi sfatul, comitetul poate, prin indurirea de care se bucura, sa prefaci sechestrul averii tale intr-o amen& moderati Ada spune unchiul meu; i comunicat fiindu-i indemnul, eu nu mai am ocazia de a-ti pune la incercare rabdarea cu alte argumente. - E bine ca te opreti aid, Alice, rispunse Henry Lee pe un ton de manic inibuita. Pentru ca, pe Slanta Cruce, erai cat pe ce sa ma impingi in erezia de a nu te mai crede fiica mea! Ah! tu iubita mea soap, tu, astAzi, departe de durerile i grijile acestei obositoare lumi, te-ai fi gandit vreodata ca fiica pe care o stringeai la sanul tau sa devina, asemenea pacatoasei sotii a lui boy, ispititoarea tatalui sau in ora mahnirii lui; ca ea sa-i recomande injosi congiinta in fata interesului i a ceri mainilor inroite de singele patronului sau i, poate, celor ale uciggilor fiului sau, nenorocitele ramaite ale proprietatii regale de care a fost jefuit. De ce crezi tu, fad, ca, dad trebuie sa ceresc, ii voi implora tocmai pe aceia care au facut din mine un cergtor? Nu. Niciodata, eu nu-mi voi arata barba carunta, purtata in semn de doliu pentru moartea suveranului meu, spre a mica compatimirea cutarui sechestrator ingamfat al averii mete care a fost, poate, unul din paricizi. Nu! dad Henry Lee trebuie sa ceara cuiva deale gurii, se va indrepta cave un regalist deplin asemenea lui, care, avand doar o jumatate de paine pe masa, nu va refuza totui sa o imparta cu el. Cat despre fiica lui, ii poate urma propriul drum, care o va conduce spre un refugiu la bogatele ei rubedenii, Capete-Rotunde; dar ea sa nu-1 mai numeasca tata pe cel a carui saracie refuza s-o impartieasca. - Imi faci o nedreptate, domnule, raspunse tanara fata cu o voce 32

insuflecita, insa tremuratoare Inca, o crudi nedreptate. Dumnezeu tie ca drumul tau este i at meu, cu toate ca duce la ruins i sapa de lemn; i, in vreme ce vorbele tale-1 calca-n picioare, bratul meu te va sprijini dad accepti un ajutor atat de slab. - Tu ma duci cu vorba, fats, replica batranul cavaler; tu ma duci cu vorba, cum zice William Shakespeare; imi spui c-o sa-mi imprumu;i bract'', dar gandul tau secret este s-1 atarni alaturi de cel al lui Markham Everard. - Tata], meu, tatal meu! exclama Alice pe un ton de adanca suferinta, ce a putut sa-ti altereze judecata clara i inima blinds? Blestemate fie aceste zguduiri civile! Nu numai ca distrug trupurile barbatilor, dar le denatureaza i sufletele; iar cel bray, nobil generos devine suspicios, aspru meschin. De ce-mi aduci ocari in legatura cu Markham Everard? L-am vazut sau i-am vorbit de cand tu i-ai interzis compania mea in termeni mai lipsiti de gentilete - voi spune-o cu sinceritate - deck s-ar fi cuvenit legaturii de rubedenie dintre voi? Pentru ce crezi ca i-ak sacrifica acestui om datoria mea fa;a de tine? Afla ca, clack' a fi in stare de o asemenea slabiciune criminali, Markham Everard m-ar dispre;ui primul. Ea iii apasi batista pe ochi, dar nu putu ascunde hohotele de plans, nici durerea pe care o dezyaluiau. Batranul fu migat. - Nu tiu, zise el, ce sa mai cred despre asta; tu pareai sincera i ai fost de cand te o fats buna i Wanda; cum de ai lasat ca acel rebel tanar sa se furieze in inima ta, asta n-o pot concepe; poate-i o pedeapsa pentru mine, cel care am crezut ca loialitatea casei mele era nepatata ca hermina. totui, iata o blestemata pati, i Inca pe cel mai frumos giuvaer dintre toate, draga mea Alice. Dar nu mai plinge; avem i aka destule pricini de suparare. In care loc Shakespeare zice? Bldnda mea, copild, In grija-mi lasd aceastti treabd-amard. Nu-ti insufi asprimea nefericitului veleat Ca ei nu fi asemeni, lui Petty sd-i displaci. - Sunt bucuroasi sa te and citandu-1 iark5i pe favoritul tau. Micile noastre neintelegeri sunt mereu ca i sfarOte cand Shakespeare intra in scena. Cartile lui erau sfetnicul de taina al binecuvantatului meu patron; dupa Biblie - sa nu uitarn respectul, numindu-i impreuni -, el gasea acolo mai multi consolare decal oriunde; i cum eu ii impartiesc boala, este firesc ca i medicamentul sa iau. Totui, nu pretind ca staginesc arta stApanului meu in interpretarea pasajelor obscure, cad eu sunt un om putin instruit, crescut, ca la tarsi, pentru vanatoare i manuirea armelor. 33

- L-ai vazut tu insuti pe Shakespeare, tats? - Fata prostuta! cand el a murk, eu eram abia un copil - m-ai auzit spunand-o de douizeci de ori. Insa tu ai vrea sa-1 indepartezi pe un om batran de un subject delicat. Ei bine, cu toate c nu sunt orb, pot sainchid ochii i sa te urmez. Pe Ben Johnson 1-am cunoscut, i ti-a putea spune poveti despre intaLnirile noastre la Sirene , unde, daci era risipa de yin, era risipa de spirit. Nu ne aezam acolo ca sa ne suflam fumul de tutun fata-n fatA, nici ca sa ne intoarcem in sus albul ochilor, aa cum intorceam fundul oalelor cu vin. Ben m-a adoptat ca pe unul din fiii muzelor. Ti-am aratat oare sau nu versurile: Fiului meu mutt iubit, respectabilul Sir Henry Lee de Ditchley, Cavaler i Baronet"? - Nu mile amintesc acum, tats. - Teams mi-e ca ma minti, fata, spuse tatal ei; dar nu conteaza, tu n-o sa mai auzi de la mine idei nebunatice. Spiritul rau 1-a parasit pe Saul in clipa asta! Acum avem sa ne gandim la ce e de facut cu Woodstock-ul: it vom parasi sau 141 vom apara? - Dragul meu tats, nutreti tu chiar i un moment nadejdea ca-1 vei putea pastra? - Nu tiu, fad, replica Sir Henry. Ii mai datorez o fapta in semn de despartire, asta-i sigur. $i tine ti unde va pogori binecuvantarea de sus? Insa, in cazul acesta bietii mei oameni de incredere ar trebui sa is parte impreuna cu mine la o infruntare deznadajduita, iar gandul acesta ma stanjnqte, o marturisesc. - Oh, lass-1 s te inraureasca, tats; exists soldati in ora, i Inca trei regimente la Oxford. - Biet Oxford! exclama Sir Henry, a carui stare de spirit oscilanta era intoarsa de primul cuvant spre once nou subiect ce i se sugera. Reedinta a invitaturii i a loialitatii! Aceti soldati neciopliti sunt nite locatari nepotriviti cu ale tale docte colegii i poetice bolti de verdeata; dar lumina to pura i stralucitoare va sfida rasuflarea scarboasa a mii de mitocani chiar clack' ar sufla ei spre tine ca insug Boreu. Tufiul ardent nu va fi mistuit nici macar de febra acestei persecutii. - Adevarat, tats, i n-ar fi inutil sa ne reamintim ca once agitatie a regaliOlor in acest moment neprielnic ii va imboldi pe ceilalti sa trateze cu i mai multi asprime universitatea, pe care o i considers pricina a tot ce mica pentru Rege in aceste - Drept spui, fata, i o pricing cat de mica i-ar face pe aceti nemernici sa sechestreze putinele bunuri lasate de rizboaiele civile colegiilor. Aceasta,
Taverna Sirens" din Londra, pe Broad Street, era un loc de intainire favorit al oamenilor de litere. (n.t.)

34

i riscurile la care i-as expune pe bietii mei camarazi... Ei bine, m-ai dezarmat, copila mea. Voi fi rabditor i calm ca un martir. - Faci Domnul ca sa to tii de cuvant, tats! Insa tu eti intotdeauna atat de tulburat la vederea acestor oameni ca... - Vrei sa ma socote0 un copil, Alice? Nu tii oare ca eu pot privi o vipers, o broasca raioasa, sau un manunchi de naparci de curand ajunse in viap, Para vreo simtire mai rea deck un mic dezgust? Si cu toate ca un Cap-Rotund9 , i mai cu seams o Haina-Roie este, dupa parerea mea, mai otravitor decat viperele, mai respingator deck o broasca raioasa, mai adios deck naparcile incolicite, pot sA-mi sdpinesc fireaintr-atat incest, dad unul dintre ei ar apare in acest moment, ai vedea tu insuti cat de politicos m-aintretine cu el. In vreme ce mai vorbea Inca, predicatorul militar iei de dupa paravanul de frunze i, paind cu aroganta inainte, apiru pe neateptate Inaintea batranului Cavaler; acesta it atinti indelung ca i cum i s-ar fi nizarit ca vorbele sale odraslisera in fati-i pe diavolul. - Cine eti tu? rosti, in fine, Sir Henry cu o voce ridicata i manioasa, in timp ce fiica sail Linea de bratinfricoad, Area putin increzatoare ca hotararile acestei aparitii nedorite. panice ale tatalui ei vor suporta - Sunt un oarecare, rispunse soldatul, caruia nu ii e nici teama nici ruine sa se numeasca drept un sarman salahor in mares lucrare a Angliei. Da, un simplu i sincer partizan al bunei vechi cauze. - Si ce dracu' cauti tu aici? glasui batranul cavaler cu furie. - Bun-venitul datorat imputemicitului lorzilor comisari, raspunse soldatul. - Bine-venit eti tu taman ca sarea in ochii bolnavi, spuse Sir Henry. Dar, cine sunt comisarii tai, domnule? Soldatuni prezenta Fara prea multi ceremonie un pergament pe care batranul cavaler it prinse intre aradtor degetul mare ca pe o scrisoare vents dintrun spital catiiingaduiposibilitatealecturiApoi de ciumatti o tinu laathadepartare de ochia ii &du citire cu glas tare, 0, cumnumespersoanle, una eke una, insotifiecarenume cu un scurt comentariu, adresat, ce-i drept,Alice-i, darcu un glas destul de puternic ca sa arate ca pulin ii pass dad e auzit de soldat - Desborough..., plugarul Desborough, la fel de josnic ca oricare marlan din Anglia, un ins mai lesne de gasit la el acasa asemenea unui scit din vechime sub coviltirul unei carute, dracul sa-1 ia! Harrison..., un individ domic de singe, un entuziast emfatic care citete Biblia cu astfel de intentii

Porecla data republicanilor lui Cromwell datorita parului for tuns scurt. (n.t.)

35

ca niciodati nu duce lipp de vreun text care sa justifice o crima, dracu'

s-1 ia, aijderea. Bletson un gdevarat i devotat republican, unul din cei de la Rota Club al lui Harrison , cu notiunile lui not i cam intr-o ureche despre cei din guvern, al carui mai clay scop ar fi punerea cozii in locul capului. Un individ gata sa abandoneze statutele i legile vechii Anglii spre a flecari despre Roma i Grecia, care vede Aeropagul in Westminster Hall i II ia pe batranul Noll drept un consul roman. Pe legea mea, in schimb, ei duca pe vor avea parte mai degraba de un dictator! Nici o grija; dracul Bletson, asemenea. - Prietene, rispunse soldatul, eu, cu drags inima, vrere-a sa fiu politicos, dar nu tine de datoria mea sa and vorbindu-se despre oamenii sfinti in slujba carora ma aflu intr-un chip nerespectuos i nelalocul lui. Si chiar daci voi, Riuvoitorii, credeti ca aveti dreptul sa va jucati liber cu damnatiunea, din care pareti a va servi ca din hrana voastri obinuita, este de prisos s-o invocati impotriva altora, care au nadejdi mai bune in ale for ganduri, i cuvinte mai bune in ale for guri. - nu eti deck un valet ipocrit, riposti cavalerul, insi ai dreptate intr-un oarecare sens, cici e In adevar de prisos sa blestemi nite oameni gata damnati i negri ca insui fumul iadului. - Eu va indemn sa va pastrati cumpatul, continua soldatul, din consideratie pentru maniere dad nu din contiinta. Injuraturile hidoase nu ed bine unei barbi carunte. - Chiar aka. Acesta-i adevarul, chiar dad diavolul I rostete, spuse cavalerul; i multumesc cerului ca pot urma un sfat bun, cu toate ca Nichipercea mi-1 di. Aadar, amice, cat ii privete pe aceti comisari, du-le urmatorul mesaj: Sir Henry Lee este pastritorul parcului Woodstock, cu dreptul asupra vieticilor abandonate sau raticite, asupra lemnului de constructie i vanatului; asta, cu tot atat de depline drepturi pe cat au ei asupra propriei averi, dac-ar poseda o avere, vreau sa zic, cad ceea ce au ei a fost catigat prin jefuirea oamenilor cinstiti. Cu toate acestea Sir Henry va ceda locul acelora care i-au facut din putere un drept, nu va expune vietile unor birbati adevirati i buni and avantajul este in asemenea misura
Personajele pomenite au avut existents istorici. Despre John Desborough (16081680), om de provenienti sociali umili, se tie ca a fost un util soldat i organizator - sotia fiindu-i son lui Cromwell. Lui Thomas Harrison (1606-1660), fiul unui micelar, i-a fost intr-adevir proprie setea de singe invocati, imprejurare ce va fi contribuit la executia sa dupi lestauratie. Bletson a avut un rol de mai mica insemnitate. (n.t.) Ajuns de fapt in actualitate cativa ani mai tirziu, acest Rota Club era sediul unor discutii politice unde se preconiza frercvent conducerea statului prin rotatie. (n.t.)

36

impotriva lor. insa el di de tire ci savarete aceasta predare fare a fi acordat recunogtere acestor zi i comisari, nici pentru c el, personal, s-ar teme de foqa lor, ci pur i simplu pentru a evita irosirea sangelui englez, din care aa de mult a fost varsat in vremurile din urma. E bine spus, zise mandatarul comisarilor; i, drept aceea, sa mergem, rogu-va, impreuna in case ca sa-mi puteti preda vasele i ornamentele de our i argint, apatlinatoare faraonului egiptean, care v-au fostincredintate spre pastrare. - Ce vase?! exclama furios batranul cavaler, i apartinatoare cui? Caine nebotezat, vorbete respectuos despre Martir in prezenta mea, on voi savarg un act nedemn de mine cu josnicul tau cadavru. Si, indepartand-o pe fiica sa de la bratu-i drept, batranul puse mina pe rapiera. Dimpotriva, potrivnicul sau ii pastel cu desavarire singele rece i, Wand un gest cu mina spre a spori efectul discursului sau, vorbi cu o linite care nu Mai decat sa agraveze mania lui Sir Henry: - Ei, bunule prieten, rogu-te fii linitit i nu provoca cearta. Nu se potrivete celui cu parul alb i bratele slabanoage sa ocarasca i sa trancaneasca aidoma betivilor. Nu ma obliga sa folosesesc in propria-mi aparare arma carnii, ci asculta de glasul chibzuintei. Nu vezi to ca Domnul a decis sortii acestei mari dispute in favoarea noastra i alor notri, impotriva to i alor tai? In consecinta, transmite-mi panic raspunderea-ti administrative i preda-mi lucrurile Omului Charles Stuart. - Rabdarea este o magoaga buns, dar pe tine to va da peste cap, zise cavalerul incapabil sa mai puns frau maniei. Ii smuLse din teaca rapiera i u dadu o severs lovitura soldatului; detgand apoi numaidecat teaca i aruncand-o inspre copaci, lua pozitia de aparare cu varful sibiei nu mai mult de o jumatate de yard departare de corpul imuternicitului. Acesta din urma pai cu vioiciune inapoi, iii azvarli mantaua lung de pe umeri i, triganduli spada lungs, statu in garde. Sabi& incrucipte zinginirl aspru, in timp ce Alice, in spaima ei, chema, cu strigate patrunzatoare, ajutor. Dar lupta avu scurta durata. Batrar ' cavaler atacase un om la fel de abil in m:anuirea armelor ca el; ba, mai mult, pe unul aflat in posesia intregii puteri i a exercitiului de care timpul 11 privase pe Sir Henry, precum i a calmului pierdut de acesta in dulantuirea sa. Ei schimbasera abia trei atacuri cand Spada cavalerului zburain aer ca i cum ar fi plecat saute teaca; rou de ruine i mane, Sir Henry statea dezarmat la bunul plac al potrivnicului sau. Republicanul nu arid nici o dorinta de a abuza de victoria lui. Nici in timpul luptei, nici dupe ce biruinta fu catigata, linktea acra i grave, intipaiita pe fat.a lui nu suferi nici o schimbare. 0 lupta pe viata i pe moarte u pima un lucru familiar i tot gat de putin vrednic de teams ca un oarecare asalt cu florete. 37

- Te afli intru mele, zise el, i dupa legea armelor, te pot lovi sub coasta a cincea, aka cum Asahel a fost lovit de moarte de cite Abner, fiul lui Nun, in vreme ce se afla la vanatoare pe muntele Ammah care se of la inainte de Giah, pe drumul pustiei Gibeonului; dar, departe de mine gandul de a varsa o picatura din singele care-ti mai curge prin vine. Adevar este ca to eti prizonierul spadei i sulitei mele; cu toate acestea, luand in seams ca mai poi parasi drumul rau i to pottintoarce pe calea cea dreapti, dad' Domnul iti pasuiqte sorocul caintei i al indreptarii, pentru ce sa fie acesta scurtat de cite un biet muritor picatos care nu este, la drept vorbind, deck un vierme asemenea tie? Sir Henry Lee ramasese Inca descumpanit i incapabil sa raspunda, cand ii facu aparitia cea de a patra persoana pe care strigatele Alice-i o chemasera acolo. Era Joceline Joliffe, unul din paznicii parcului; vizand unde ajunsesera lucrurile, el invartea amenintator o bats zdravana, arma lui nedespartita, pe care, facand-o si deseneze forma lui opt intr-o infloritura prin aer, ar fi indreptat-o chiar inspre capul imputernicitului daci nu s-ar fi interpus Sir Henry. - Acuma trebuie si taram in urma noastra batele, Joceline; pentru noi, vremea de a ni le pune pe umeri a trecut. Nu te stradui si visleti impotriva cursului apei. Diavolul a ajuns in fruntea mesei, i pe sclavii notri ni i-a facut tutori. In acel moment, o alts fiinta tani din padure in ajutorul cavalerului. Era un Caine -lup mare, cu forts de dog englezesc, cu silueta i, in buns masura, cu repeziciune de ogar - Bevis -, cel mai nobil dintre semenii sai care au risturnat candva vreun cerb; avea culoarea cafenie a leului, cu bowl i picioarele negre, marginite de o linie alba de jur-imprejurul degetelor. Pe cat de docil, pe aat de viguros i indraznet, el era gata si se napusteasca asupra soldatului, cand cuvintele: cuminte, Bevis" ale lui Sir Henry it preficura pe leu intr-un miel; i, in loc puns la pamant pe noul vent, dadea intr-una fircoale i adulmeca, de parca i-ar fi pus Intreaga agerime la incercare spre a descoperi ce fel de strain poate fi acela pe care, dei dubios la prima vedere, a primit porunci tolereze. In aparenta fu satisfacut, cad, renuntand la demonstratiile de neincredere i amenintare, iii Iasi in jos urechile, fact sa i se netezeasca parul zbarlit i dadu din coada. Sir Henry, care avea o mare pretuire pentru istetimea favoritului sau, spuse, cu glas scazut, Alice-i: - Bevis este de pa'rerea to i indeanma la supunere. Recunosc aid mina Cerului, in a fi pedepsit orgoliul, vina dintotdeauna, a casei mele. - Amice, continua el adresandu-se soldatului, ai datincheierea unei lectii pe care nenororcirile statornice indurate vreme de zece ani n-au fost in stare s-o intregeasca. 111 mi-ai dovedit 'impede nebunia parerii ca o cauza bund 38

e in stare sa indreasca un brat slab. Dumnezeu sa ma ierte pentru gandul acesta, caci sunt cat p-aci s-o intorc inspre necredinta i sa cred ca binecuvantarea Cerului se indreapta de-a pururi spre spada cea mai lungs. Dar lucrurile nu vor ramine mereu astfel; cad Dumnezeu iii cunoate cararile sale. Ridica-mi de colo sabia de Toledo, Joceline; i teaca aceea, vezi unde atima intr-un copac. Hai, nu ma trage aa de manta, Alice, i nu avea o privire atat de . iti promit ca n-o sa ma mai incred cu atata grabi in otelul lucitor. nenorocita. Cat despre tine, amice, iti multumesc, am sale deschid drumul stapanilor tai rara vreo alts disputa on ceremonies Joceline Joliffe, care este mai aproape de rangul tau decal mine, iti va preda Loja i toate dependintele sale. Nu-i refuza toate in seams lui. In ce ma privete, eu nu-i voi mai trece nimic, Jaffe, vreodati pragul. Numai unde ne vom odihni in asd noapte? N-as vrea sa tulbur pe nimeni in Woodstock. Hm... da asta chiar aa va fi! Alice i cu Joceline, ne vom duce in coliba ta, de linga lantana Rosamundei. Ne vom sluji de adapostul acoperksului du, cel putin pentru o noapte. Ne vei face o buna primire; aa Si fie oare? Cum? Ce fel? Frunte innourad?! Fapt sigur e ca Joceline se afla in incurcatura; el arunca o privire Alice-i, ridica ochii spre cer, apoi, spre pamant, dupes aceea spre cele patru zari, i in cele din urma: - De buna seamamfara indoialam, doar ca a vrea sa dau o fuga pina jos, sa pun casa in ordine. - E ordine destula, prea destula, pentru nite oameni bucuroi Si aibi nite paie curate intr-o ura, rosti cavalerul. Doar daces nu ti-e peste mini sa adaposteti nite persoane diunatoare i rauvoitoare, cum se vorbete in vremurile de acum. Nu e nici o ruine s-o spui, omule. E adevarat ca atunci cand ai vent aid, to nu erai deck un Robin in zdrentel 2, din care roses am ficut un paznic de nadejde. Dar ce conteaza? Marinarii se gandesc la Vint doar atunci cand ii poarta inainte in calatorie. Oameni mai de soi se intorc dupes cum bate mareea. De ce ar face altfel o biata pramatie ca tine? - Dumnezeu sa ierte pe Inaltimea voastra pentru aspra-va judecati Coliba este a domniei voastre atata cat este, i tot astfel ar fi fost dad era palatul unui rege, precum o i doresc de dragul vostru al domnioarei Alice. Doar ca v-a cere incuviintarea sa pornesc eu inainte, pentru imprejurarea ca s-ar afla acolo oarece vecini, on doar spre a pune lucrurile in buna i cuvenita for randuiali - Nu e catui de putin necesar, ripostes cavalerul, in vreme ce Alice abia reuea sa-i ascunda tulburarea. Daci lucrurile se afla in neoranduiala, ele nu sunt decal potrivite pentru un cavaler infrant, ce s-a lasat dezarmat.
" insocitorii paznicului de la New Forest erau numiti raggen Robins": Robin-i in

. zdrente. (n.a.) 39

Dad nimic nu este acolo la locul sau, inseamna ca se aseamina restului lumii unde totul e de-a-ndoaselea. Mergi impreuna cu acest om. Care iti e numele, amice? - Joseph Tomkins este numele met' in aceasta viata, raspunse soldatul. Oamenii ma numesc Cinstitul Joe, sau Credinciosul Tomkins. Daca tu meriti asemenea nume, atunci eti de-a dreptul o bijuterie, tinand seama de meseria pe care o invarteti... lar dad nu se intampla si fie tocmai aka, si nu roeti, Joseph, cad, de nu eti in adevar cinstit, tu ai anse optime si to bucuri de bunul renume al cinstei. Titlul lucrul insug umbra de multi vreme pe cai osebite... Adio tie - i adio falnicului Woodstock! Spunand acestea, batranul cavaler se rasuci pe calcaie i, prinzand bratul fiicei sale sub al sau, pornira amandoi inspre picture, in acelai chip in care i-a cunoscut cititorul.

40

CAPITOLUL III 0, to vestit viteaz cu bra( de critil, Ajuns un stdlp de hanuri deocheate, In van invii ispravi de rani spits zdingtini arme-n vremuri blestemate. Ciudate-ti eraufaptelefdril pereche aind prin vreo tabtirti sau alto deideai iama, lar gloantele-ti roiau pe la ureche. De tine-acum dau seama! Legenda capitanului Jones Joseph Tomkins i Joliffe, padurarul, ramasera ticuti o vreme, amandoi uitandu-se in lungul cararii pe care cavalerul de Ditchley i frumoasa Mistress Alice disparusera indaratul copacilor. Apoi se privira ovaielnic unul pe celalalt, ca nite oameni nehotarati Inca dad urmeaza vorbeasca in termeni ostili sau prieteneti, i stanjeniti, ca unii ce Inca nu prea tiu cum si inceapa schimbul de cuvinte. Auzira fluieratul cavalerului chemandu-1 pe Bevis. Dar, dei cainele intoarse capul i ciuli urechile la un semnal, nu dadu ascultare chemarii ci continua si adulmece imprejurul vemintelor lui Joseph Tomkins. - Imi vine si cred ci eti un om nemaipomenit, deschise vorba padurarul, atintinduli noua cunoginta. Am auzit ci ar fi unii inzestrati cu asemenea vraji ci fora deopotriva cainii cerbul. - Si nu te tulbure calitatile mele, prietene, spuse Joseph Tomkins. Ci mai degraba gandqte-te si indeplineti poruncile stapanului tau. Joceline nu dadu un rispuns pe data; insa, la urma, ca in semn de armisti;iu, ii infipse, dreapta, !Amin pamint i, rezemandu-se de ea, zise morocanos: - Aadara, batranul, neimblanzitul cavaler, i dumneata, domnule predicator, erati cu cu;itele in mina, dupa randuiala slujbei de vecernie! In ce te privete, ai avut noroc can-am sosit in vreme ce palogle Inca mai zingineau, cad, altfel, bine ar mai fi rasunat cel canted al capatinei dumitale! - Nu, prietene, rispunse Independentul zambind cam intr-un dinte; e prea bine aka chiar pentru tine insuti; caci nicicand vreun paracliser n-ar fi 41

fost mai bine platit pentru a fi facut sa rasune un clan& de clopot... lar apoi, de ce sa fie razboi intre noi, iar mina mea sa o infrunte pe a ta? RI nu eti deck o biata pulama puss s indeplinegi ordinele stapanului, i n-am nici o pofta ca singele meu on al tau sa curga in aceasta infruntare. lb trebuie, dupa cite pricep, sa ma pui, papic, in posesia palatului de la Woodstock, precum se spune, cu toate ca, astki, nu mai exists palate in Anglia, i nici nu le va mai fi dat sa fie in zilele ce vor veni dupi ce noi vom fi intrat in palatul Noului lerusalim i domnia sfintilor iii va fi facut incepatura pe 'Arrant. - Lucrul e cat se poate de dragala pus la cale, prietene Tomkins, grai paznicul padurilor; precat v-ati ajuns, doar o chioapa mai e pana veti deveni regi deplini. Eu nu prea tiu cum va arata noul vostru lerusalim, dar Woodstock-ul este un cuib frumgel ca sa prindeti cheag. Ei, vrei dara sa porneti i s-o iei inainte? Ai auzit doar poruncile date mie. - Hm! nu prea tiu, facu Tomkins. Sunt singur pe aici i trebuie sa ma pazesc de ambuscade. De altfel, as . tazi este inalta zi a Recunotintei datorate Domnului, hotarata de Parlament i recunoscuta de armata. lar apoi, batranul i tanara femeie trebuie sa-i regaseasca vemintele unele obiecte de folosinta personali, n-g dori sa fie impiedicati din pricina mea. De aceea, dad ai vrea s savarim maine dimineati luarea in stapanire, lucrul se va intimpla in prezenta oamenilor mei de incredere a primarului presbiterian, astfel Mat transferul s fie facut in fata martorilor; in timp ce dad n-am fi decat noi doi, tu s predai iar eu sa fac preluarea, oamenii lui Belial ar putea spune: - Haida-de, prea credinciosul Tomkins fost-a un edomit; cinstitul Joe ajuns-a aidoma unui ismaelit, ca unul care s-a sculat devreme i a impartit prada cu acela care 1-au servit pe Om, - da, cu cei care poarta barbi lungi i veste cu mineci verzi, intru amintirea Omului i a guvernului sau. Joceline ii pironi asupra soldatului ochii intunecati i ageri, tintind pared s descopere dad acela vorbqte sau nu cu bund-credinta. Apoi, cu toate degetele unei maini, incepu sai scarpine parul zbarlit, ca i cum ar fi facut o operatie necesara luarii unei hotarari. Asta-i o buns chibzuiala, frate, zise el; insa, ti-oi spune limpede ca sunt in casa de colo cateva pocale i tavi de argint, i altele de asemenea, care au scapat curateniei generale ce ne-a trimis toate tacimurile la twit atunci cand cavalerul nostru a poruncit unei trupe de calareti sa fie gata de lupd. Acum, dad tu nu le iei pe acestea din mainile mele, m-a putea afla in incurcatura, intrucat s-ar putea crede ca eu le-am micorat numarul. Pe cand, find eu ortac tot atat de cinstit... - Ca insui tartorul hotilor de cerbi, interveni Tomkins. Continua; iti datoram o intrerupere. 42

- Mai du-te tu i la naiba! i-o intoarse paznicul; dad vreun cerb imi iese in drum spre pocinogul sau, pieirea lui nu tine de calea necinstei ci doar de vrerea de a impiedica tigaile batranei mele menajere sa rugineasca... Insa, cat despre blidele, chile de argint i altele asemenea, eu a inghiti mai degraba argintul for topit deck sa fur vasele din care-s facute. Aa ca nu mi-as dori nicidecum saindur deraimare i banuiala. Drept predau lucrurile chiar acum, s-o facem; iar dad nu, aceea, dad vrei descarca-ma de raspundere. - Aa? oare? i cine ma descarca pe mine de rispundere dad vor avea pricini sa creada ca oarece a fost sustras? Nu sunt intru totul vrednici de cinstire acei comisari care ar trata proprietatea asupra acestui domniu ca pe propria for moie. De aceea, cad, cum spus-ai, sa procedim cu grija in afacerea asta. Sa inchidem casa i s-o parasim ar fi o treaba de oameni prea de rand. Insa, ce-ai zice tu sa petrecem noaptea iniuntru, astfel ca nimic sa nu poata fi atins fara tiinta amandurora? - Cat despre asta, grai celalalt, eu trebuie sa fi fost de acum in coliba mea spre a o face sa-i villa cat de cat mai la indemana cavalerului i domnicei Alice; caci Marta mea menajera este cam surdi i cu greu va ti sa se descurce; ba chiar, dad e sa marturisesc adevarul ca la spovedanie, mai c-as vrea sa nu ma reintalnesc in noptea asta cu Sir Henry, cad vreme ceea ce s-a intamplat astazi i-a facut atata inima rea; iar chipul in care va gasi coliba iarai nu prea cred sa-i aduca impicare sufleteascam - Este chiar picat ca un gentleman cu o tinuta atat de gravy i plicuta sa fie un Cavaler din cei Rauvoitori, i, asemeni celorlalti din generatia lui de vipere, sa se deprinda cu injuratura cum to inveti cu o haina de toate zilele. - Cum s-ar zice, dad, nabadaiosul de cavaler s-a apucat sa poarte o imbracaminte-narav' cusuta din injuraturi, glasui padurarul ranjind de un calambur care de atunci a fost nu o data repetat; insa, ce-i de facut aid? Asta vine din invat i naray. Dad i s-ar intimpla, acum, sa-ti iasi fara veste inainte, chiar dumitale, Stalpul de Florar cu to dansatorii zglobii zbenguindu-se in sunet vesel de fluier i toba, in clinchet de clopotei i fluturare de panglici, cu Mai jucand i rizand, feticane Aland pans li se poate vedea jartiera stacojie ce le prinde ciorapii albastrui, imi vine sa cred ca o simtire prieteneasca, fireasca, ar putea sa-ti invioreze ditamai gravitatea; i ti-ai azvarli intr-o parte cogogeamite palaria asta de gagaut'A in chip de clopotnita,
In original, joc de cuvinte: habit" insemnand atat imbracaminte cat obicei sau naray. (n.t.)

43

iar in cealalta, lunga-ti sabie insetata de singe i ai topai ca oricare prostanac din Hogs-Norton' in vreme ce purceii ar canta la orga! Independentul se intoarse inspre paznic iii vorbi cu inverunare: Ia asculta, metere Vesta verde! Ce fel de limbaj e acesta catre cineva care tine-n maini coarnele plugului spiritual? Te sfatuiesc si-ti pui frau limbii, ca nu cumva si simti in coaste pedeapsa. - Ba, eu zic, fartate, sa ai bunitatea de a nu striga aa de tare fats de mine, rispunse Joceline; vara-ti in cap ca n-ai a face cu batranul cavaler de aizeci i cinci de ani, ci cu un vlajgan la fel de inverunat i lute ca tine, ba, poste, putin chiar pe deasupra, - la urma urmelor, mai tank. Deci, rogu-te, de ce to faith atata pentru Stalpul de Florar? A fi vrut sa4 fi cunoscut pe unul Phil Hazeldine de prin pagile astea. Era eel mai bun dansator Intre Oxford i Burford. - RuOne mare fie, glAsui Independentul, i am credinta ca i-o fi dat seama de greeala cailor sale i s-o fi gezat, fiindu-i la indemana, ca om de isprava ce era, intr-o companie mai potrivita deck aceea a unor hoinari prin paduri i Wiwi de caprioare, de Maid Marian-e3 , de fanfaroni, de cheflii desfranati, de certareti singerog de farsori i mimi, de barbati obsceni i femei ware, nebuni i scripcari, de cautatori ai placeriror carnale, fara alegere. - Prea bine, numai ca respiratia ti-a luat-o Inainte, cad iati-ne ajuni in fata faimosului Stalp al lui Florar de la Woodstock. Se oprira in Intinsul deschis al unei pajiti frumos imprejmuite de inalti stejari i sicomori. Unul dintre aceti arbori crescuse cam izolat de ceilalti, precum un rege al 'Muni care ar fi dispretuit vecinatatea oricarui rival; ramurile ii erau uscate i noduroase, dar uriau-i trunchi mai arata Inca ce dimensiuni gigantice putuse atinge candva in crangurile veselei Anglii. - Acesta se numete Stejarul Regelui, spuse Joceline; nici cei mai batrani oameni din Woodstock nu tiu ce varsta are. Se zice CA Henry avea obiceiul si se geze sub ramurile lui cu frumoasa Rosamunda ca sa le vada pe feticane dansand i pe flacaii satului intrecandu-se in alergari i lupte, pentru centuri on bonete.
Sat din comitatul Oxford, vestit prin bufoneriile locuitorilor sai. (n.t.) Maid Marian fusese sotia legendarului haiduc Robin Hood. Cei doi erau indeolzte sarbatoriti in jocurile vesele desfa.surate in jurul unui Stalp de Florar (Maypole") ale acestor morns dancers". Exists un roman Maid Marian (Fecioara Marian) (1822) datorat lui Thomas Love Peacock (1785-1866).
2

44

- Nu ma Indoiesc de asta, prietene; un tiran i o stricata erau chiar potriviti, ca un patron i patroana, pentru asemenea zadarnicii. - Glasuiete tot ce-ti vine la socoteala; doar lass-mi ragazul sa le zic i eu pe ale mele. Uite colo, poti vedea Stalpul de Florar, la jumatatea unul zbor de sageata de Stejarul Regelui, in mipocul pajitii. Regele dadea zece shillingi din vama de la Woodstock, precum i tin copac harazit unor rosturi straine padurii, pentru a avea parte anual de until nou. Acuma, iata-1 Incovoiat, rasucit i stramb, ca o ramura vetedi de maracine. Pajitea, de asemeni, indeol4te, tunsa scurt, data cu ruloul i neteda ca o mantle de catifea verde, iat-o lasata de izbelite sa creasca la voia intimplarii. - Prea bine, prea bine, prietene Joceline, facu Independentul, numai ca unde este, in toate astea, invitatura morals? Ce folos, in domeniul doctrinei, poate fi desprins dintr-o pips i o toba? on a existat vreodata ceva asemanator intelepciunii intr-un cimpoi? - Despre asta ar fi mai bine sa-i Intrebi pe cei mai invatati deck mine. Insa, mie imi vine a crede c oamenii nu pot fi mereu gravi cu palaria trasI pe ochi. Ca e firesc ca o fad tanara sa rada, aa cum o floare delicata inflorege - da, i ca tin Mau s-o iubeasca pentru asta mai mull; tot astfel cum aceeai zglobie primavara face ca tinerele pasari sa ante, iar veselii pui de cerb sa salte. Ne-au venit zile mai rele de and voioasele timpuri vechi departatu-s-au de noi. Afla, insa, de la mine ca in vremea sarbatorilor pe care tu, metere Spada-lunga le-ai dat la o parte, eu am vazut aceasta poiana verde insufletita de fete fericite i tineri viteji. Prea bunul i varstnicul rector inst4i socotea ca nu sAvarete un picat dacd vine i privete pre; de cateva clipe, iar preacinstita lui sutana i earfa ne tinea in buns randuiala i ne Inuits sa pastram veselia noastra in marginile cuviintei. Se poate ca, uneori, sa fi facut o gluma deocheata, sau s fi dat pe gat prea ades cupa prieteniei; Ind asta era intru adevarati voioie i buni vecinatate. Chiar a'a; iar, dad se intimpla sa se incrucieze batele, lucrul se datora numai dragostei i bunitatii, 1 apoi, mai bune erau cateva ciomege dupa niscaiva tras la masea deck pornirile singeroase intreprinse cu atata amarnica seriozitate grava, de and boneta presbiterului a ajuns mai presus decal mitra episcopului, iar noi i-am schimbat pe ai notri buni rector! invitati duhovnici, ale caror predici se sprijineau pe atat de multi greceasca i latineasca Mat 1-ar fi putut incurca i pe diavolul Insui, cu tesitori, cizmari i alti voluntari ai altarului, cum..., cum am auzit mai azidimineatim Mai bine, lipsa! - Ei bine, prietene, spuse Independentul cu o rabdare la care nu to-ai prea fi ateptat, n-o sa ma cert eu cu tine doar fiindca doctrina mea to 45

ingretoeaza. Dad urechea to este aa de mult gadilata de armoniile tobei, flautului i dansurilor, de buns semi', nu e de ateptat ca tu sa gaseti aceeai savoare rare intr-o hrana mai nutritive sobra. Insa, haidem la Loja, spre a duce la bun sfargt treburile de acolo, inainte de apusul soarelui. - Pe cinstea mea, adevar graieti; ba chiar sfatul e de urmat din mai multe pricini; caci umbla tot felul de poveti despre Loja cum ca i-ar fi facut pe oameni tematori sa se aclaposteasca iniuntru dupe caderea noptii. - Cavalerul acela batran i domnipara, fiica lui, nu locuiau oare acolo? Informatiile mele aka spun. - Da, drept ai aflat; cad vrefne era in Hoare pe aid un trai voios, toate mergeau destul de bine, cad nimic nu alunga teamasca berea buns. Dar, dupe ce oamenii cei mai vrednici ai noWi plecara la rizboi i fora ucii in batilia de la Naseby, acela care au limas gasira Loja cam singuratica, i batranul cavaler fu parasit de cite servitorii sal; i, pe cinstea mea, asta nu-i de mirare, caci, de la o vreme, ii lipseau argintii ca sa-i mai plateasca pe ran* i pe lacheu. - Puternica ratiune pentru micorarea unei gospodarii, observe soldatul. - Adevarat, domnule, chiar aka, relua p4durarul. Iar apoi se vorbea despre nice pai in galeria mare, auziti pe la miezul noptii, despre nite voci care uoteau, la amiaza, in camerele de serviciu, i servitorii pretindeau ca frica de aceste lucruri i-au facut is W04; dar, dupe umila mea judecata, and Sfantul Martin i Rusaliile veneau i plecau fare un penny spor la simbrie, batrinele livrele albastre ale oamenilor de serviciu incepura a se gandi sa se furieze in aka' parte, inainte ca gerul sa le inghete... Nu este un diavol mai ingrozitor deck acela care danseaza intr-un buzunar unde nu-i nici o para marcata cu o cruce in stare sa-1 Ora la distantam - i a trebuit atunci sa v multumiti cu un personal neinsemnat? - Da, precum zici, chiar aka; totui ramaseram cam vreo zece, tot atatea livrele albastre cite surtucuri verzi de vanatoare, - asemeni acestuia care e la dispozicia dumitale; rarnaseram deci impreuna pans and, intr-o buns dimineata, primiram porunci sa facem o descindere incotrova, in oricare parte... - Spre orgul Worcester,unde ati fost zdrobiti ca nite insecte vatamatoare i viermi, ce sunteti. - Poti zice orice-ti e pe plac. N-o sa contrazic vreodatA un om care-mi are capul sub centiron. Spatele nostru e la zid, cad, altminteri n-ati fi voi aici.. - Prea bine, prietene, zise Independentul, tu nu riti nimic vorbindu-mi 46

liber i increzator. Eu pot fi bon camarado cu un bun soldat, chiar daca m-am batut cu el Orli ce apune soarele. Dar, iati-ne inaintea Lojii. Ajunsesera, deci, in fata ancestralei cladiri gotice, inaltata fara randuiala i in osebite timpuri, dupa cum capriciul monarhilor englezi ii indemnase sa incerce placerile Vanatorii de la Woodstock i sa adauge unele imbunitatiri cerute de dorinta de adaptare la luxul crescand al fiecarei not epoci. Partea cea mai veche a edificiului purta, prin traditie, numele de Turnui Frumoasei Rosamunda; era un turnulet ridicat la o mare inaltime, cu ferestre inguste i pereti de o grosime masiva. Micul turn nu avea deschidere spre parter, on posibilitati de coborare, porOunea de jos a zidariei remarcandu-se prin soliditatea constructiei. Era accesibil, dupa cum se tia indeoNte, doar printr-un fel de podet mobil care se putea arunca dupa plac de la un mic portal aezat langa varful turnuletului spre crenelurile unui alt turn, cladit in acelai fel, dar cu vreo douizeci de picioare mai jos i continind doar suiul treptelor interioare in spirals, numite, la Woodstock, Scara Iubirii, - pentru ca, se spunea, urcand aceasta cale spre varful turnului, iar apoi, servindu-se de acel pod mobil, Henry reuea sa ajunga in camera iubitei sale. Traditia aceasta a fost viu contestata de cite Dr. Rochecliffe, rectorul de dinainte al Woodstock-ului, care staruia in a pretinde ca ceea ce fusese numit turnul Rosamundei era doar un donjon sau o citadels interioara in care stapanul sau protectoral castelului se puteau retrage i prelungi apararea atunci and ii lipseau alte puncte de siguranta, sau, in cazul cel mai eau, obtine termeni rezonabili de capitulare. Ataati vechilor 'or traditii, locuitorii Woodstock-ului nu savurau chipul acesta nou de a le explica, fara a li se da totodata crezare; i se spune chiar ca primarul despre care am vorbit mai inainte se facu presbiterian spre a rizbuna astfel indoielile aruncate de rector asupra acestui insemnat subiect, aratandu-se, mai degraba, dispus sa abandoneze liturghia bisericii anglicane deck neabituta sa credinta in Turnul Rosamundei i in Scara Iubirii. Restul Lojei avea o intindere considerabila i varste deosebite, cuprinzind un labirint de mici curti inconjurate de cladiri care-i corespundeau unele altora cand prin anume porti, cand prin incruckarea curtilor, iar adesea, in ambele chipuri. inaltimea diferita a edificiilor anunta ca de pot fi legate doar prin obinuita varietate a scarilor interioare care puneau la incercare picioarele stramoglor notri in al aisprezecelea secol i in cele de dinainte, ca i cum tocmai in acest scop ar fi fost niscocite. Feluritele i numeroasele faade ale acestei cladiri lipsite de regularitate erau, dupa cum Dr. Rochecliffe obinuia sa spunk un adevarat 47

banchet pentru vreun colectionar de antichitati arhitectonice, caci ele contineau, de buns seams, mostre din toate stilurile, de la cel pur normand al lui Henry d'Anjou pans la cel compozit, jumatate gotic, jumatate clasic, al Elisabetei i succesorului ei. Drept urmare, rectorul era tot atat de indragostit de Woodstock pe cat putuse fi vreodata Henry de frumoasa Rosamunda; i, cum intimitatea sa cu Sir Henry Lee ii dadea oricand intrare libera in Loja regala, el o folosea spre a petrece zile intregi ratacind prin stravechile apartamente, examinand, masurand, studiind i descoperind excelente argumente pentru nite particularitati arhitectonice care, poate, nu-i datorau existenta deck imaginatiei capricioase a unui artist gotic. Dar batranul iubitor de antichidti fusese expulzat din parohia sa de catre intoleranta i tulburarile vremurilor, iar urmaul sau, Nehemiah Holdenough ar fi socotit o investigatie amanuntita a profanelor sculpturi i arhitecturi ale papistailor orbi i insetati de singe, impreuni cu istoria amorurilor destrabilate ale vechilor monarhi normanzi, tot atat de vinovata ca i prosternarea in fata vitelului lui Bethel, on ca sorbirea din cupa nelegiuirilor. Ne reintoarcem la cursul istoriei noastre. - lata, spuse Independentul, dupa ce cercetase cu atentie fatada un monument graitor al viciului de odinioarl, nepotrivit numit Lola regalia 0, cat de mult ma voi bucura sal yid distrus! Chiar aka: ars, prefacut in scrum, i cenua azvarlita in paraul Kedron, on in oricare alt Orb, pentru ca locul sa aibi parte de purificare iar ticaloia i pacatele inaintailor sa fie terse din amintire! Paznicul padurar it asculta cu indignare secrets; i incepea sa se intrebe dad, in loc de a sta astfel, intre patru ochi, flea a folosi prilejul unei interventii prompte, el n-ar fi fost chemat, prin ins4i datoria-i oficiala, pedepseasca pe rebelul ce se deda la nite vorbe gat de defaimatoare. Insa, din fericire, iii aduse aminte ca sortii confruntarii erau indoielnici, ca avantajul armelor erau impotriva lui i ca, indeosebi, chiar dad izbandea in lupta, n-ar fi indepartat riscul unor severe represalii. Mai trebuie, de asemeni, sa convenim ca Independentul se singulariza printr-un aer atat de intunecat i tainic, atat de sumbru i gray, Meat firea mai deschisa a lui Joceline se simtea stanjenita, iar, dad nu fu cuprinsa de teama, ramase cel putin cu o indoiala asupra i. Chibzui deci ca, pentru stapanul sau i pentru sine IMO, era pe cat de intelept pe atat de sigur sa evite once pricing de cearta i sa tie mai bine cu cine are de lucru inainte de-a i-1 face prieten sau duman. Masiva poarta a Lojei era puternic zavorata, dar Joceline n-avu de 48

micat deck o clanta, i o mica intrare se deschise. Se gaseau intr-un scurt pasaj de vreo zece picioare care, la extremitatea-i interioara, fusese inchis de nite gratii mobile de fier, in timp ce trei borte pentru aruncat proiectile se deschideau in zidaria inconjuratoare, de acolo, once intrus indraznet putea fi indispus, caci, trecand pe neateptate de prima poarta, trebuia sa se expuna unui foc necrutator inainte de a o forta pe a doua. Insa mecanismul portii mobile de fier era stricat iar aceasta statea acum intepenita, amenintand de sus intrarea cu dintii sai de fier, incapabili sa cads de-a curmeziul in calea unei invazii. Drumul era deci larg deschis pans la hall-ul cel mare sau vestibulul exterior al Lojei. Una din extremitatile acestei lungi i sumbre incaperi era in intregime ocupata de o galerie care, in vremurile de demult, ii gazduia pe muzicanti Si menestreli. De fiecare parte a acesteia porneau nite sari greoaie, alcatuite din buteni intregi de marimea unui picior patrat, iar, in unghiurile urcuplui, ca nite santinele parca, se atinea figura cite unui pedestra normand avand pe cap o casca deschisa ce arata nite trasituri intr-atat de severe pe cat geniul sculptorului le putuse izvodi. Aveau jachete din piele de bivol sau tunici din zale, scuturi rotunde cu tinte in centru, un soi de paveze lungi care imppodobeau i aparau picioarele pana la glezne, dar lasau genunchii descoperiti. Razboinicii acetia din lemn tineau spade mari, sau buzdugane, ca nite straji ostaseti hi datorie. Multe carlige i agatatori libere, de-a lungul tenebroasei incaperi, marcau armele indelung pastrate ca trofee i care, de curand, in valmiagul razboiului fusesera din aa cum sunt rechemati veteranii la lupta nou repuse in slujba in caz de primejdie extrema. Pe alte atarnatoii ruginite, stateau desfaurate trofeele vanatoreti ale monarhilor carora le apartinuse succesiv Loja, sau cavalerilor, in a caror grija aceasta fusese din limp in timp incredintati. La capatul vestibulului, un enorm i greoi emineu din plated se proiecta la zece picioare distanta de perete, impodobit cu multele coduri i steme ale casei regale a Angliei. In starea-i de acum, se deschidea asemenea glut arcuite a unei bolte funerare, ori, poate, merita asemuit cu craterul unui vulcan stins. Dar culoarea de abanos a pietrelor masivei constructii, precum i a tuturor celor din jurul sau, arata ca fusese candva o vreme in care uriaele valvatai ale focului ardeau in imensul emineu, &and sa pufaiasca cu nemiluita fumul peste capetele veselilor oaspeti, a caror regalitate sau calitate nobiliary nu-i faceau indeajuns de sensibili spre a cauta pricing de galceava pentru un asemenea neinsemnat inconvenient. in imprejurari ca acestea, datina casei era ca doui carute incarcate cu lemne sa fie Portia obinuita pentru intretinerea focului de la amiazi Vara ce clopotul de sears suna stingerea; 49

iar pirostriile, sau, aim erau numite pe atunci, cainii, menite s sustina lemnele puse s arda, erau Murite dupa chipul unor lei, de o dimensiune atat de geigantica incit puteau prea bine sa indreptateasca legenda. Band lungi din piatra se gaseau inauntrul eniineului, unde, in dispretul caldurii cumplite, monarhii luau, zice-se, loc cateodata i se amuzau in a frige cu propriile for maini regeti copsele sau fuduliile cerbului pe taciuni dogoritori, in Limp ce-lfericeau pe vreun curtean poftindu-lsi se infrupte din nobila for arta culinara. Traditia, aijderea, era gata sa aminteasca ce fel de vesele glume usturatoare schimbasera intre ei printul i pairul cand se impungeau cu vorba la voiosul banchet care a urmat vanatorii de Sfintui Mihai. Ea putea, tot astfel, spune cu precizie unde a ezut Regele Stefan cand ii tesea ciorapu-i princiar, i tia destule din festele pe care acesta le jucase micului Winkin, croitorul Woodstock-ului. Multe dintre aceste necioplite ospete avusesera loc pe timpurile Plantagenetilor. Cand casa de Tudor ajunse la tron, regii fuel mai previzatori cu persoana for i mutard banchetele in silk i inciperile diniuntru, abandonand hall-ul exterior helebardierilor regimentului de garda, care, primind aici locul de veghe, iii petreceau noptile in chefuri i veselie, inlocuite din eland in and de povestiri infricoatoare despre aparitii vraji; acestea ii faceau sa paleasca pe multi dintre cei in ale caror urechi trompeta unui vrajma francez ar fi sunat tot gat de placut ca o chemare in codri la vanatoare. jocelinet semnala mohoratului sau companion insuOrile locului mai pe scurt deck au facut-o cititorului detaliile noastre. Independentul paru sa asculte cu oarecare interes la inceput, dar, pe neateptate, schimbanduli gandul, rosti cu solemnitate: - Piei, Babiloane, aa cum stapanul tau, Nabucodonosor, pierit-a! El este o fiinta ratacitoare, iar to ajunge-vei un loc pustiit... da, chiar o paragina..., da, chiar un deprt, In care setea i foamea domni-vor! - 0 s cam avem parte de amandoua in noaptea asta..., observa Joceline; doar dad nu va fi cu ceva mai plina ca indeobte camara bunului cavaler. - Cade-se s purtim de grip indestularii trupului, glasui Independentul; insa, la vremea potrivita, dupa ce ne vom fi indeplinit indatoririle. Incotro duc toate aceste intrari? - Aceasta de la dreapta duce catre ceea ce poarta numele de apartarnentele oficiale, ele nemaifiind intrebuintate din anul 1639, and preafericita sa Majestate... - Ce fel, domnule?! it intrerupse Independentul cu o voce de tunet, 50

indrazneti s vorbeti despre Charles Stuart cel preafericit on blagoslovit?! Ai grija de proclamatia asupra acestui subject! - Nu ma gandesc sa-i aduc vreo atingere, zise padurarul, inabuindu-i pofta de a-i da un raspuns mai aspru. Meseria mea are de-a face cu zavoare i cerbi, nu cu titluri i afaceri de stat. insa, once s-ar fi putut intimpla de atunci incoace, destule blagoslovenii 1-au insocit, de la Woodstock, pe acest biet rege; caci el a lasat o man* plina cu parale marl de our pentru saracii locului... - Pace, prietene; on, altfel, to voi crede drept unul din acei nerozi orbi de papist* care yid in acordarea pomenilor o ispaire i o spalare de picatele i impilarile savarite de cite ditatorul de milostenii. Zici, gadar, ca acestea erau inciperile lui Charles Stuart? - Si ale tatAlui sill, James, dinaintea lui, i ale Elisabetei, dinaintea lui, i, luand-o de-a dreptul, ale regelui Henry, cel care a ridicat inaintea tuturor, aceasta aripa de cladire. - Iar aici, presupun, loci& cavalerul i fiica sa. - Nu, replica Joceline; Sir Henry Lee avea prea multi veneratie pentru..., pentru lutruri care acum sunt cantarite Uri un pic de veneratie. De altminteri, incaperile oficiale sunt neaerisite i lipsite de ingrijire de multi ani. Apartamentul cavalerului se afla la stings, prin acest condor. - Si incotro se indreapta scara de colo, ce pare a conduce ba sus, ba jos? - in sus, duce spre multe inciperi folosite pentru felurite teluri, ca dormitoare i camere de oaspeti. In jos, spre bucadria, birourile i pivnitele castelului, pe care, in timpul serii, nu le poti vedea fara lumanari. - Si mergem atunci in apartamentul cavalerului tau. Se gasesc oare acolo cele necesare gazduirii? - Atatea cat sa serveasca o persoana de conditie, a carei locuinta e mai rea in clip de fatal, rispunse onestul padurar, a carui fiere crescuse intr-atat ca adauga un murmur abia perceptibil: ca poate prea bine sluji unui nemernic de Cap-Rotund ca tine... Se comport* cu toate acestea, ca un aprod, i it conduse pe celxlalt spre odaile lui Sir Henry. Din hall se ajungea acolo printr-un scurt coridor aparat, la nevoie, de cite doui u0 de stejar care puteau fi intarite cu bare groase din acelgi lemn, &cute sa iasi din zid i sa intre in nite orificii Otrate, adancite in cealalta latura a portalului. La capatul acestui loc de trecere, ii priori o mica ante-camera de unde intrara in salonul cavalerului care, in stilul timpului, putea fi numit un frumos parloar de vara. Era luminat de doui 51

ferestre, glucand a balcoane, astfel plasate 'Inc& fiecare &idea spre cite o glee diferita ce conducea departe, adanc in picture. Principala podoaba a camerei, in afara de doui sau trei tablouri de familie de mai mic interes, era un portret malt, in marime naturals, ce atarna deasupra emineului; acesta, asemenea celui din hall, alcatuia o greoaie constructie de piatra, ornate cu scuturi sculptate i blazonata cu felurite devize. Pictura infatia un om de vreo cincizeci de ani, in armura plata completa i pictat In maniera aspra i distanta a lui Holbein, probabil, cu adevarat opera acestui artist, dupe cum potrivirea datelor o i sugereaza4 Unghiurile regulate i subliniate, detaliile i proiectiile armurii formau un bun obiect de studiu pentru rigurosul penel al acestei coli timpurii. Fata cavalerului era, din pricina slabirii culorilor, palida i sumbra ca a cuiva de pe cealalta lume, chiar dad liniile exprimau orgoliu i exultatie. Ii Linea bastonul de comandant sau sceptrul in planul secund, unde, intr-o perspective la indemana artistului, erau infatiate ramaitele unei biserici sau manistiri in Mari i patru sau cinci soldati in uniforme rogi, purtand in triumf ceva seminand a aghiazmatar de bronz sau lavoir. Deasupra capului sau, pe un sul de pergament sta scris: Lee Victor sic voluit5 Drept in fata portretului, Intro nia din peretele opus, se gasea o armura completa, ale carei ornamente i culori negre ori aurii corespundeau intru totul cu cele infatiate de portret. Pictura era una dintre cele care, prin alura pronuntata a trasiturilor i a expresiei, atragea atentia chiar unor ignoranti in ale artei. Independentul o privi pink cand un zambet se infiripa trecator pe chipu-i innourat. Suriclea el oare la vederea unui necrucator cavaler de pe vremuri profanand o case religioasi (ocupatie mult mai conforms propriei sale secte), sau zambea in semn de dispret fats de maniera aspra i seaci a pictorului, on vederea acestui remarcabil portret ii trezea cine tie ce alte ganduri? Paznicul domeniului n-ar fi putut preciza. Zambetul se risipi intr-o clipita, de indata ce soldatul ii indrepta privirea spre ferestrele-balcoane ale caror adancituri depaeau cu un pas sau doi peretele. Intr-una era gezat un pupitru de nuc i un enorm fotoliu umplut cu Una sau calti i imbricat in piele de Spania. Un mic scrin statea alaturi, cu unele sertare deschise, (land la iveala clopotei pentru oimi, fluiere pentru caini, instrumente pentru intretinerea penelor acelorgi
4 Faimosul portretist german Hans Holbein cel Tanar (1497-1543) a trait cu adevarat la Londra incepand cu 1526, unde a 4i pierit rApus de ciuma. (n.t.) 5 Lee Victor astfel voit-a.

52

pasati, zabale de la fraie felurite, precum i alte bagatele legate de sportul vanatoresc. Celalalt intrand era altfel mobilat. Pe o mica masa, erau cateva articole lucrate cu acul, alaturi de o laud, de o carte cu note muzicale i un gherghef. Cateva tapiserii stateau intinse de jur-imprejurul firidei, cu mai multi grija pentru ornamentatie decat era de vazut in restul incaperii; aranj area unor vaze cu flori dintre cele puse laindemana de anotimpul vestejirii, dezvaluia deopotriva supra-intendenta unui gust femeiesc. Tomkins arunci o privire indiferenta acestor marturii ale iscusintei feminine, apoi pig in cealalta adancitura i incepu sa intoarca filele unui in-folio lasat deschis pe pupitru, la prima vedere, fara vreun interes anume. Joceline, care luase hotararea sa i vegheze migarile flea a-i sta in cale, ramase la o oarecare distanta intr-o tacere mahnita, cand, deodata, din i o mandrete de tanara sateanci spatele unei tapiserii se deschise o intra cu pas uor, avand un Frvetel in mina ca i cum ar fi avut de indeplinit cine tie ce treaba domestics. - Ce mai e i asta, domnule Obriznicie, intervene ea pe un ton vioi; cum de to intalnesc aici, furiat in acest apartament, cand stapanul nu-i acasa?! Dar, in local rispunsului pe care ea, poste it atepta, Joceline Joliffe arunca" o privire abatud inspre soldatul aflat in adancitura ferestrei, ca i cum i-ar fi spus astfel ceva prea uor de inteles. - Vai, dragalaa mea Phoebe, zise el apoi cu jumatate de glas i cu mahnirea intiparita pe chip; s-au pripiit pe aici nite ini cu mai multe drepturi i putere deck fiecine din not i care, Mei sa se sinchiseasca de ceremonii, vor veni cand vor pofti i vor sta cat le va place... Ii indrepta din nou ochii spre Tomkins, care parea mereu ocupat cu cartea deschisa inaintea-i, apoi se apropie pe nesimtite de fata uimita ce continua sa se uite rand pe rand, eland la padurar, cand la strain, ca i cum n-ar fi fort in stare sa inteleaga cuvintele primului, on sa priceapa noima prezentei celui de al doilea. - Du-te, opti Joliffe, apropiindu-i gura atat de mult de fata ei ca respiratia u unduia parul fetei; du-te, draga mea, Phoebe, indreapti-te cu iutealaunui pui de cerb, jos, spre coliba mea. Voi fi i eu acolo in curand i... - In coliba dumitale, intr-adevar! Dumneata eti foarte indriznet pentru un biet rapune-cerbi care n-ainfricoat vreodati pe altdnevainafara vreunei caprioare cenuii. Coliba dumitale, de buni seams! Chiar ca mi-ar place, cred, sa merg acolo!... - Sst!,... sst! Phoebe: nu este timp de glume. Repede, jos, in coliba mea, 53

iti spun, ca o caprioara, cad cavalerul i Mistress Alice sunt amandoi acolo, i teami mi-e si nu se intoarca iarai aici. Totul s-a dus pe apa sambetei, fata, i zanele cele rele s-au lasat, in vremea din urma, stag& asupra noastra: suntem la ananghie i bine incoltiti! - Chiar aa sa fie, Joceline? spuse biata fata, intorcandu-se spre padurar cu spaima intiparita pe chip, expresie pe care doar jocul unei anume cochetirii rustice o ascunsese pink atunci. - Atat de sigur, draga mea, Phoebe, pe cat de... Restul afirmatiei se pierdu in urechea Phoebe-I, gat de mult ii apropie el buzele; iar, dad apropierea continua 'Ana ii atinse obrajii, necazul, asemeni nerabdirii, are privilegiile sale, caci fata era destul de serios alarmata spre a uita sa se supere pentru o asemenea bagatela. Nu tot bagatela insa fu apropierea lui de obrajii frumoi, dei ari de soare, ai Phoebe-i in aprecierea Independentului, care, cu putin inainte, obiect al vigilentei lui Joceline, ajunsese, la randul sau, observatorul comportamentului padurarului, de indati ce intrevederea dintre Phoebe i el devenise atat de interesanta. Iar and remarca argumentului lui joceline, ii ridica glasul pe o asemenea cuime a vehementei ca strigatul, ce ar fi rivalizat cu cel al unui ferestrau neuns i ruginit, ii facu numaidecat pe joceline i Phoebe s sari la ase picioare distanta unul de altul; iar, dad Cupidon era de fata, n-ar fi fost de mirare sa zboare pe fereastra, intocmai ca nite rate salbatice din pricina unui tun! Regasinduli pe data postura de predicator i de reprobator al viciului, el izbucni: - Cum? Asta ce mai e?! nerugnati i obraznici ce sunteti! Aa? mingaieri lascive Si destrabilari chiar in prezenta noastra! Ce? va prindeti in jocul zbenguielilor voastre inaintea mandatarului Comisarilor Inaltei Curti a Parlamentului ca i cum ati fi in baraca unui bald dezgustator on printre gatelile unei profane coli de dans, unde ticalogi de menestreli chiuiesc ajutati de instrumentele for nelegiuite: Stirutati-vii ci dragostiti-vii, ctici orb e scripcarul?! Dar iata, continua pe regele i pe el (land un pumn zdravan volumului deschis inaltul preot al acelor vicii i nebunii! Iata-1 pe cel caruia oamenii necuviintelor neroade ii zic miracolul naturii! Iata-1 pe cel ales de catre printi drept sfetnic de tail* i de catre fetele de conditie drept familiarul patului tor! Iati-1 pe cel dintai dascal de vorbe frumoase, Wand un alt pumn volumului; i ah! zorzoane i sminteli! respectabili membri ai clubului Roxburghe, era primul in-folio - iubit 54

- de cei de la Bannatyne6 , era Hemminge i Conde' , era editio princeps). Pe tine, urma el, William Shakespeare, te acuz pentru toate nelegiuirile, trandaviile i neruinarile bezmetice care au pangarit tara din zilele tale pans azi. - Pe sfanta liturghie, grea invinuire! zise Joceline, a carui fire darza i indrazneata nu putea fi mull timp intimidate. La dracu! Trebuie oare batranul favorit al stapanului nostru, Will din Stratford, sa dea socoteala pentru fiecare sarut furat de pe vremea regelui James? 0 socoteala cam pe legea mea! Dar ma intreb cine e rispunzator pentru ceea ce facura f lacaii i fetiganele inaintea lui?! - Lasi glumele, replica soldatul; ca nu cumva, asculdnd glasul diniuntrul fiintei mele, semi fac de furca cu o pramatie ca tine! NetAgaduit Wm' este de cand Satana a cizut din ceruri, n-a dus niciodati lipsa de agenti pe pamint; insa, niciunde el n-a &it un vrajitor in stare sa aibi o asemenea putere nemarginita asupra sufletelor omeneti ca otravitorul acesta de Shakespeare. Cauta oare o nevastA o pilda spurcad de adulter? La el ova gasi. Dorege un om a gi cum sa-Finvete semenul sa ajunga uciga? In el va afla un &gator de lectii. Voiete o doamna sa se marite cu un negru pagan? El u va da.cronica unui astfel de exemplu. Vrea careva sa 1 is in desert pe Creator? Cartea lui ii va pune la indemana hula de-a gata. Vrea sal infnuite pe fratele sau in came i oase? Elilva servi cu o drag provocare. Vrei sa te dedai betiei? Shakespeare vainchina cu tine o cups. Vrei sa te afunzi in placerile simturilor? El te vaincanta cu indulgenta-i, aa cum ar face-o sunetele lascive ale unei laute. Aceasta, o spun -, aceast:i carte este capul incepatura tuturor acelor rele care au invadat Ora asemenea unui torent, fcandu-i pe oameni zeflemitori, neincrezatori, renegati, ucigai, iubitori ai pocalului de vin, clienti ai locurilor deocheate, intarziati indelung lingavinul de sears. Alungati-1, alungati-1 din preajma voastra, barbati ai Angliei! In Tophet, cu cartea lui pacatoasa, fin valea Hinnom, cu oasele lui blestemate! Drept e ca, marul nostru petrecutu-s-a grabnic card treceam prin Stratford, in anul 1643, impreuna cu Sir William Waller - insa, daci marul acela n-ar fi fost grabit... - Din pricing ca printul Rupert era pe urmele voastre cu Cavalerii murmurs incorigibilul Joceline.
6 Cluburile Roxburghe Bannatyne, intemeiate in 1812, respectiv, 1823, cultivau interesul pentru antichitAti, istorie literature. Walter Scott insui era unul din fondatorii celui de al doilea. (n.t.). ' John Hemminge Henry Condel au editat in 1623 primul in-folio din opera lui Shakespeare. (n.t.)

55

- Zie, continua zelosul otean, ridicand bratul i intinzanduli bratul, ca dad marul nostru nu era, din ordin, grabnic, i daca ai notri nu erau abituti Intr-o parte din drumul lor, trebuind sa stringa randurile unul dupa altul, aa cum ajung rizboinicii sa mearga in lupte, eu a fi scos din mormant i sfaiat in acea zi osemintele acelui preceptor al viciului i destrabilarii, iar apoi 1e-a fi aruncat pe cel dintai gunoi. Vrere-a ca amintirea lui s ajunga vrednica de batjocura i de fluieraturi! - Asta-i cel mai amarnic lucru din cite i-au ieit pe gura, observa padurarul. Saracul Will, fluieraturile 1-ar fi catranit mai rau deck toate celelalte... - 0 sa mai spunk oare domnul Inca ceva? se interesa Phoebe in oapta. Imi vine sa cred ca glasuiete minunat, dad oarecine ii poate intelege vorbele. insa, Domnul fie laudat ca bunul nostru cavaler nu 1-a vizut tarnuind carteaintr-un asemenea chip. Cerul s-a indurat de noi; s-ar fi lasat de bunk seama cu varsare de singe! Dar, Doamne sfinte, uite la el cum iii schimonosete fata! Sa sufere, oare, de o colica, tu ce crezi, Joceline? Ce-ar fi dau un pahar de rachiu? - Tad i stai pe locu-ti, fad. El ii incarca armele cu verzi i uscate ca sa traga inspre alts vale; Si, in vreme ce ii di ochii peste cap, ii schimonosete fata i strange din pumni, on bate podeaua iii balabinete picioarele in chipul asta, nu is seama la nimic. Sunt gata sa jur ca i-as putea taia punga, dad are vreuna, i Inca la vederea-i, flea ca el s-o simta. - 0 fi, Joceline, numai ca, dad famine aici, in rasturnarea asta a vremurilor, indraznesc a zice ca domnul nu-i prea lesne de servit. - Nu purta tu grij a asta; mai bine spune-mi incet i repede ce se gasete in camel. - Nu prea mare belug; un clapon rece i cateva fructe tinute in sirop; ceea ce o mai fi ramas din pateul cel mare vanatorese, aromat din plin cu mirodenii; o paine sau doui, pe deasupra, i cam asta e totul. - Atunci, cu atata ne vom multumi la stramtoare. Pune-ti, colo, un vemant pe dragalau-ti san, fa rost de un cod cu nite farfurii i ervete, cad jos, la mine, ne ateapta o cainoasi de saracie! Adu claponul i painile; pateul va trebui sa ne tins de urat aiderea soldatului i mie, iar crusta lui ne va servi drept paine. - &rapid Eu insami am facut pasta... E groasa cat zidurile Turnului Frumoasei Rosamunda! - Una, pe care falcile noastre vor avea de funk nu gluma, Ora s-o mestece... Dar, oare, de Hut este ceva acolo? 56

- Doar o sticla de yin de Alicante i Inca alta de Rin, laolalta cu ulciorul cu rachiu. - Pune sticlele cu vin in co; cavalerului nu trebuie sa-i lipseasca duga de sear* i to zboara spre colibi asemenea unui nagat. Se gasesc destule pentru cina, iar tame vine alta zi... Eh, pe Cerul sant! mi s-a parut ca uitatura omului aceluia ne poarta de grip; ba nu, i-o rotete doar intr-o gandire neostenita. Si adanca foarte, de netagaduit, cum nu se mai gasete... Dar, dracu' sa-1 pieptene! oricat de far' de fund i-ar fi cugetarea, tot mi ti-1 voi iscodi eu inainte de sfaritul noptii! Iar tie, Phoebe, pe-aci ti-e calea! Insa Phoebe era o cocheta rustics; drept care, pricepand ca avea prilejul sai 1 impunga cu vorba pe Joceline fara ca el sa mai aiba ragazul raspunsului potrivit, ii opti la ureche: - Crezi oare ca acel Shakespeare, prietenul cavalerului nostru, a fost intr-adevar in stare de toate nascocirile afurisite despre care povestea domnul? Vorbind, iei ca o sageata, in timp ce Joceline ii figicluia o viitoare rizbunare amenintand-o cu degetul i murmurand cu jumatate de glas: Mergi pe drumul tau, Phoebe Mayflower, fetigana cu pasul cel mai uor i cu inima cea mai feciorelnica din cite au calcat vreodata gazonul de la Woodstock! Dupa ea, Bevis; i insotete-o in siguranta la colibi unde-i stapanul nostru. Puternicul ogar se ridica aidoma unui servitor care ar fi primit o porunci i o urma pe Phoebe prin vestibul, lingandu-i mai intai mina spre a o intiinta de prezenta lui, iar apoi, gternandu-se pe un trap incet pentru a se acomoda cat mai bine at pasul uor al celei escortate, pe care Joceline nu o laudase fara cuvenitaindreptatire. - In vreme ce Phoebe i pazitorul ei ii vor croi drum printr-o poiana a padurii, not sa ne intoarcem la Lop. Independentul paru a se trezi in sfarit ca dintr-o reverie. - A plecat tanara femeie? intreba el. - Vezi bine, rispunse Joceline, aa ca, dad domnia to ai de dat alte porunci, ramane sa to multume5ti at serviciile unui barbat. - Porunci!... fun! cred ca domnipara ar fi putut intarzia papa la alte indemnuri. Deschis vorbind, iti marturisescca sufletul meu a fost foarte inclinat Inspre ea, intru prefacerea ei morel. - Oh! domnule, ea o sa se of le la biserica duminica viitoare i daca sfintiei tale militare ii va face iarai placere sa ne tins o cuvantare, ea se va infrupta din invitatura impreuna cu restul credincioilor. Dar sa tii ca tinerele fete de prin acest tinut nu asculta predici particulare... Iar acum, 57

care-i dorinia domniei tale? Vrei sa vezi celelalte apartamente i putinele tacimuri de argint care ne-au mai ramas? - Hm!... nu; e tarziu i se face intuneric. Ai mijloacele sa ne dai nite paturi, prietene? - Intr-unul mai bun n-ai dormit de cand eti, rispunse paznicul domeniului. - $i lemne de foc, i o lumina, i un mic obol Orland de alinarea fiintei, intru intremarea madularelor omului? - Fara indoiala, zise padurarul, aratand o grabs prudenta in a satisface pe importantul personaj. In putine minute, un mare sfenic fu aezat pe o masa de stejar. Strapicul pateu de vanat, impodobit cu patrunjel, era plasat deasupra unui ervet curat. Urciorul cu rachiu, dimpreuna cu o butelca plina cu bere, formau n4te mingaietoare adaosuri; la cina aceasta statura alaturi in buns camaraderie soldatul, ocupand un mare jilt, i padurarul, folosindu-se de mai scurta inlesnire a unui taburet pus in partea cealalta a mesei. Astfel, ocupati in chip placut, povestea noastra ii va parasi deocamdata.

58

CAPITOLUL IV

Drumeagul acesta de calda verdeatd Conduce spre un vesel pavilion; Pietre mks stl-ti raneasca delicatul picior, Ci limanpentruploaie oripentru-al brizei zvon. Dar Datoria to mania cdtre altfel de loc, Sai porti varga-nfloratei de busuioc. Colo sus to indeamna, spre stand fi spre munii, Fara de preget greulfurtunii sti-nfrunli. Pe-acest nobil urcuss nu vei gelsi lesne cdgig, and indura-vei bafoame, ba caldurti, ba frig. Celui ce asY'el atinge-va cerescul lel, Ptimiintegile bunuri ale unor vieti, Miayorate-i vor pare, becisnice Afeirei de pref.
Anonymus Cititorul nu va fi uitat ca, dupa ciocnirea cu soldatul Republicii, sir Henry Lee impreuna cu fiica sa plecase sa caute adapost in coliba vanjosului padurar, Joceline Joliffe. Ei Aeau incet, ca mai inainte, fiindca batranul cavaler era copleit deopotriva de gandul caderii ultimelor vestigii ale regalitatii in main& republicanilor, precum i de amintirea infrangerii sale recente. Din timp in timp se oprea i, incrucianduli pe piept bratele, iii perinda inaintea mintii toate imprejurarile care intovaraFau expulzarea lui dintr-o cask ce-i fusese atata vreme camin. Ii parea ca, asemenea luptatorilor din romanele citite cateodata, el insui batuse in retragere din postal pe care avea datoria sa-1 pazeasca, invins find de un cavaler pagan caruia destinul ii rezervase sfaritul aventurii. Alice, la randu-i avea propriile amintiri dureroase, ultima sa convorbire cu tatal ei nefiind deloc atat de placuta 'hick sa" nu o fad" tematoare a o relua inainte ca mania lui sa se fi potolit; caci, dei avea un caracter excelent i nutrea multi dragoste pentru fiica lui, varsta

nenorocirile care, de la o vreme, se abitusera asupri-i tot mai des dadusera pasiunilor bunului cavaler o iritabilitate capricioasa, necunoscuta in zilele lui bune. Fiica sa impreuna cu unul sau doi servitori credincioi ce-i urmasera norocul intrat in declin, ii alinau slabiciunea pe cat le statea in putinta, compatimeau chiar atunci cand ei suportau consecintele. Trecu un lung ristimp inainte de a deschide vorba, i atunci el o facu spre a aminti un incident pe care 1-am mai observat: - Este ciudat, zise el, ca Bevis i-a urmat pe Joceline i pe individul acela mai degraba deck. mine. - Fii incredintat, tad, ca agerimea lui a vizut in acel om un strain pe care s-a crezut obligat sa,-1 supravegheze previzator, i de aceea a ramas cu Joceline. - Nu-i asta, Alice; ma parasege din pricina ca norocul a fugit de la mine. Exists un simt in natura, Orland de instinct, precum se spune, care le invata pe animalele necuvantatoare sa fuga de nenorocire. Cerbul cei sanatos 11 impunge cu coarnele alungandu-1 din turma pe capriorul bolnav sau rant. Schilodete un dine i ceilalti din preajma vor cadea pe el 0-1 vor sfiga, petii ii devoreazi pe cei de-o seams cu ei atunci cand sunt raniti cu cangea. Taie aripa unei ciori, sau fringe-i picioarele, i celelalte o vor chelfini pana la moarte. - Asta se poate adeveri pentru speciile de animale cele mai lipsite de minte, tats, a caror intreaga viata aproape este o rifuiala reciproca. Dar cainele si-a abandonat propria rasa spre a ni se ataa noua, - a lasat, de dragul stAganului sau, compania, hrana i placerile semenilor sai; iar apoi, neindoielnic, pe un servitor atat de devotat i fidel cum, in deosebi, a fost Bevis nu trebuie suspectim cu qui*. - Eu nu sunt suparat pe dine, Alice; imi pare doar rau. Am citit in nite cronici demne de crezare ca, pe timpul cand Richard II i Henry de Bolingbroke erau in castelul de la Berkeley, un dine de aceeai rasa it par~isi pe regele caruia ii &idea dintotdeauna ascultare Si se ataa lui Henry, pe care-1 vedea atunci pentru intaia oars, Richard presimti din aceasta dezertare a favoritului sau apropiata-i detronarei . Cainele a fost, dupd aceea, tinut la Woodstock, iar Bevis este tiut a fi din neamul lui, care a fost pastrat cu grija. putea ghici; dar Ce rau vine sa-mi prezica acum mie dezertarea asta, mintea-mi ma incredinteazi ca faptul nu e de bun augur. In acea clipa, se auzi un fonet indepartat prin frunzele vetede, zvonul

Aceasta istorie se gasete, cred, in Cronicile lui Froissart. (n.a.)

60

unor salturi on al unui galop pe poteca, i favoritul Bevis se alatura numaidecat stapanului sau. - Vino in fata Curtii de judecata, batrine derbedeu, zise Alice cu veselie. Si aparaii caracterul cam primejduit din pricina absentei. Dar cainele '10 plati doar tributul de curtoazie, zburcland imprejurul lor, i de indati se avanta iar inapoi cat it tineau puterile. - Ce mai e i asta, ticalosule? exclama cavalerul; to ai fost negregt prea bine dresat ca sa to apuci de vanat firs ordin. Un minut mai tarziu, li se arata Phoebe Mayflower, apropiindu-se cu pasul ei uor, prea putin incetinit de povara ce purta; ea iei in calea patronului sau i a tinerei doamne tocmai cand ajungeau in fata colibei padurarului, tinta drumului lor. Bevis, care se repezise inainte sa ji prezinte complimentele stapanului, se intorsese din nou la datoria-i imediati, aceea de a o escorta pe Phoebe i incircatura-1 cu provizii. Intregul anturaj se adunase astfel inaintea uii bojdeucii. In vremuri mai bune, o solidi cad de piatra, potrivita pentru un supraveghetor al domeniilor regale, impodobea acest coltior. Un frumos ipot tanea in vecinatatea locului indreptanduli, prin ograzi, uvoiul spre acareturile menite sa serveasca de cuti sau adaposturi pentru oimi. Dar, in cateva dintre rafulelile ajunse o obinuinta in vremea rizboaielor civile, aezarea aceasta silvestra fusese atacata i aparata, luata cu asalt i arsa. Un moger din vecinatate, trecut de partea Parlamentului, profits de absenta lui Sir Henry Lee, aflat in tabara lui Charles, precum i de declinul cauzei regale i, fara scrupule, duse piatra fasonata i alte materiale de constructie pe care focul nu le mistuise spre a-i repara cu ele propriul conac. Aa se intimpla ca mai marele peste paduri2 , prietenul nostru Joceline, ridicase in putine zile pentru folosinta sa a batranei femei pe care o numea doamna lui, punand el insu0 umarul i cu ajutorul catorva vecini, o colibi de nuiele. Peretii erau tencuiti cu argils, zugraviti in alb acoperiti cu vita de vie i alte plante agatatoare; acoperipl, facut nu WA ingrijire, era de paie; i, luata in totul, dei, doar o cocioaba, casuta fusese astfel intretinuta de mainile harnice ale lui Joliffe hick sa nu dea de ruine acoperamintul gazdei. Cavalerul inainta spre intrare. Dar inventivitatea arhitectului, vrand un lack mai bun la ua - ea insai &mad din nuiele curios rasucite - faurise drept mijloc de siguranta un ivar, menit sa punk, dupa voie, piedica pe
In original, yeoman-keeper" - yeoman-ul find un fel de raze, de mic proprietar funciar, subaltern gentleman-ului. (n.t.)

61

diniuntru; tocmai atunci acela era inchis. Inchipuinduji ca intalnea precaucia batrinei menajere ce-i purta de grija lui Jaffe, cu a carei surzenie erau la curent, Sir Henry ridica glasul cerand sa li se deschida, insa in zadar. cu piciorul i mina intr-un Iritat de acest obstacol, impinse de indatA chip fata de care fragila bariera nu fu in stare sa-i reziste; calea i se deschise deci, i cavalerul hurl astfel cu forta in bucatarie, sau intr-un fel de incipere exterioara a slujitorului sau. In mijlocul camerei, i intr-o atitudine ce-i arata incurcatura, se gasea un strain final., imbricat intr-un costum de calarie. - Acesta o fi, poate, ultimul meu act de autoritate aici, zise cavalerul, apucandu-1 pe strain de guler, dar eu mai cunt Inca strajerul ordinii3 la dumneata? Woodstock, pentru noaptea asta cel putin. Cine sau ce Strainul lass sa-i cacti pelerina cu care-i acoperea fata i in acelai timp ii indoi un genunchi pink' la pamant. - Bietul domniei tale nepot, Markham Everard, zise el; cel care a vent aici de dragul vostru, chiar dad se cam teme ca nu va avea parte de un bun-venit pe potrivi. clips, ca un Sir Henry tresari, dandu-se Mark, dar se regasi om care si-ar fi amintit ca trebuie pastreze demnitatea. lei redress, drept urmare, tinuta i rispunse, adoptand o considerabila doza de politete oficiala. - Frumosule ce-mi eti ruda, imi face placere ca ai venit la Woodostock, dupa trecerea multor ani, taman in prima noapte care, pare-se, iti figaduiete o primire pe cat de denua de tine, pe atat de minunati... -Fad Domnul ca aka sa fie, i ca eu sa te ascult aa cum trebuie i sa te inteleg corect, spuse tanarul, in vreme ce Alice, dei pastra tacerea, ii atintise ochii asupra chipului tatalui ei, dornica sa tie daca intentiile fata de nepotul sau ii erau binevoitoare, lucru de care cunoterea firii lui o indemna, destul de mult, sa se indoiasca. Intre timp, cavalerul arunca o privire sardonica, mai intai nepotului, apoi fiicei lui, i continua: Presupun ca nu trebuie sa-1 informez pe domnul Markham Everard ca nu ne putem gandi sa-1 gazduim, on chiar sa-i oferim un scaun, in aceasta cocioaba Wad'. Mi-ar face multi placere sa va insotesc spre Loja, zise tanarul gentleman. intr-adevar, socotisem ca trebuia sa fiti deja acolo, o data cu venirea serii, i ma temeam sa nu va deranjez, prezentandu-ma. insa, dad mi-ai
3

in original: ranger". (n.t.)

62

ingadui, dragul meu unchi, sa conduc pe veripara mea i pe domnia to inapoi la caste!, crede-ma, dintre toate semnele de bunatate i prietenie aratate atat de des, nici o favoare nu va fi cantatit pentru mine atat de mult. - Ma intelegi peste masura de greit, domnule Markham Everard, riposta cavalerul. Nu stain intentia noastra sa ne intoarcem la Loja in astanoapte i, pe Santa Fecioara, de asemeni, nici maine! M-am gindit doar sa-ti sugerez ca in castelul Woodstock ii vei putea gasi pe aceia pentru care El vor avea, neindoielnic, mijloacele dumneata eti o companie unei primiri serviabile, pe care eu, domnule, in azilul acesta al meu de acum nu-mi pot permite sa le ofer unei persoane de importanta dumitale... - In numele Cerului, exclanfa tanarul intorcandu-se spre Alice, spunemi cum trebuie inteles un limbaj atat de misterios! Spre a preveni creterea maniei inabmite a tatalui ei, Alice se sforta sa dea un raspuns, dei o facea cu dificultate: - Am fost alungati din Loja de due soldati. - Alungati... de soldati! izbucni Everard cu uimire. Nu exists mandat legal pentru aka ceva. - Nici unul, vezi bine... ra'spunse cavalerul pe acelai ton de ironie taioasa pe care-1 folosise tot timpul; ba au mandat, i Inca unul tot atat de legitim ca toate celelalte asemanatoare, produse in Anglia acestor douasprezece luni i mai bine! Dumneata eti, cred, sau ai fost un om de legi, i imi vine sa pun prinsoare, domnule, ca satisfactiile de pe urma profesiunii dumitale sunt aidoma beneficiilor pe care un ins risipitor jinduiete sa le OA de la o vaduva bogati... Dumneata supravietuie0 astazi legii pe care ai studiat-o; 1, de buna semi, extinctia acesteia n-a avut loc fara o motenire: cateva firimituri convenabile, cateva sporuri milostive..., ca sa folosesc limbajul de acum. Dumneata ai meritat-o in doua chipuri: purtand tunica de bivol i banduliera tot aka de bine precum ai manuit pana i cerneala. N-am auzit Inca sa fi tinut de asemeni i predici... - Crede i vorbege despre mine rick de aspru vrei, domnule, replica Everard pe un ton de supunere respectuoasi Eu m-am lasat calauzit in aceste vremuri grele de contiinta mea g de poruncile tatalui meu. - Oh, iata ca discuti despre conOinta! Trebuie sa am ochii pe tine, cum spune Hamlet. Niciodata puritanul nu ingala mai grosolan deck atunci cand face apel la conOinta lui! Iar cat '11 privqte pe tatal tau... Era gata sa continue in maniera aceleigi invective cand tanarul it intrerupse pe un ton ferm: - Sir Henry Lee, dumneata intotdeauna ai trecut drept nobil. Spune 63

despre mine tot ce vrei, dar nu rosti despre tatal meu ceea ce urechile fiului sau n-ar putea indura i nici bratul sau war putea suporta. A ma trata cu atata rea-vointa inseamna a insulta un om neinarmat, on a bate un captiv. Sir Henry se opri, ca i cum 1-ar fi lovit remarca. - Drept este ce zici acum, Markham; ai merita-o, recunosc, dad ai fi cel mai negru puritan pe care iadul 1-a vomitat vreodata spre a tulbura o Cara nefericita. - Credeti once doriti, raspunse Everard. Dar dati-mi voie sa nu va las in adapostul acestei cocioabe nenorocite. Noaptea ameninta cu o furtuna, lasati-m sa va" insotesc spre Lora i expulzez pe acei intrui care, la urma urmelor, nu pot avea imputernicire pentru ceea ce fac. Eu nu voi zabovi deloc, dupa plecarea lor, decat atata doar cat sal vapredau un mesaj al tatalui meu. Acordati-mi increderea in numele dragostei pe care mi-ati purtat-o candva! - Da, Mark, raspunse unchiul sau cu fermitate, dar i cu tristece; adevarat graieti: eu to-am iubit candva. ithatul cu parul balm pe care 1-am invitat s calareasca, sa tinteasca cu arma, sa vineze, ale carui ore de incantare erau petrecute cu mine, atunci cand celelalte, dedicate lucrului serios, trecusera, 1-am iubit, vezi bine, pe acel b5iat i sunt destul de slab ca saindragesc amintirea a ceea ce a fost. Dar el nu mai exista, Mark..., nu mai exista! In locul lui nu yid deck un fati i neinduplecat rebel fatal de religia sa i fata de rege; un rebel cu atat mai detestabil cu cat are parte de succes; unul cu atat mai infam cu cat spera, cu bogatii jefuite, sa-i impodobeasca ticiloia! in.sa eu sunt sarac, iti zici tu, i ar trebui sa-mi tin gura, ca nu cumva sa-mi spuna careva: - Vorbete, caraghiosule, card eti intrebat! Afla, cu toate astea, ca, aa nevoia i pridat cum sunt, eu ma simt dezonorat saintretin aceastA lungs convorbire cu unealta rebelilor urtu.patori! Du-te in LOA, daci crezi de cuviinta; pe acolo e drumul! Dar nu nadjdui ca, spre a-rni regasi caminul on avutia din zilele melt de bundstare, eu to voi insoti cu draga, anima, chiar i trei pai pe aceastA pajite. Daciva trebui tin tovaraie, asta se vaintai ' npla numai atunci cand oamenii tai in uniforme roii imi vor prinde mainile la spate i imi vor legs picioarele pe dedesubtul burtii calului. Dad iti convine, atunci imi vei fi tu partener de drum, ti-o garantez; dar, nu mai curand! Alice, care suferea cumplit in timpul acestui dialog i care-i dadea seama ca once alt argument n-ar fi facut deck sa intarate i mai mult resentimentele cavalerului, se hazards, in nelinitea-i, sa-1 indemne printr-un semn pe varul ei sa incheie intrevederea i sa se retraga, deoarece tatal ei i-o poruncea intr-un chip atat de desluit. Din nefericire, ea fu observata 64

de Sir Henry care, tragand concluzia ca ceea ce vede era evidenta unei intelegeri secrete intre veriori, se manie cu o asemenea noui intetire ci ii trebui un efort extrem ca sa se stapaneasca i sa-i aminteasca de toate invalui furia in aceegi cele cuvenite propriei demnitati, pentru maniera ironica pe care o adoptase la inceputul acestei intrevederi. - Daca ici e teams, se adresa el nepotului, sa strabati, noaptea, poienile padurilor noastre, respectabile strain, pe care sunt, poate, obligat sa-I cinstesc ca pe succesorul meu la custodia acestui domeniu, am, WI, impresia ca aceasti modesta jupanita vrea, cu mare placere, sate serveasca i sail. fie scutier... Doar, din respect pentru memoria mamei sale, fa aka ca o neinsemnata forma de casitorie si alba loc intre voi! N-aveti nevoie nici de dispensa, nici de preot, in aceste fericite vremuri..., puteti fi legati laolalta asemenea ceretorilor intr-un ant, cu gard viu, drept biserica, i un caldarar ambulant, drept preot! Eu imi prezint scuzele pentru a v fi poate dumneata eti un facut o astfel de cerere atat de oficiala i Ranter, on unul din familia Dragostei, sau socoteti inutile ritualurile casatoriei, la fel ca Knipperdoling sau Jack of Leyden' . - In numele Cerului, tats, abtine-te de la asemenea glume ingrozitoare. Jar cat despre tine, Markham, plead, pentru numele lui Dumnezeu, i lass-ne cu ursita noastra. Prezenta tail face pe tatal meu si vorbeasca in dodii. arda mie de glume? zise Sir Henry. Niciodata n-am fost mai serios. Sa vorbesc in dodii? Niciodata n-am fost mai chibzuit. Eu n-am putut niciodata suferi si se apropie de mine fatarnicia; n-as tine deci mai mult linga mine o fad dezonorata deck o spada dezonorata, i aceasta zi nefericita mi-a aratat ca gat una cat i cealalta ma pot parasi la nevoie. - Sir Henry, spuse tanarul Everard, nu-ti incarca sufletul cu picatul greu de a-ti trata fiica atat de nedrept. S-a scurs multa vreme de and nu-mi ingiduiai s-o vad fiindca not eram saraci iar dumneata puternic. M-am conformat intru totul prohibitiei privitoare la cererea in casitorie, precum g la relatiile dintre noi; Dumnezeu tie cat am suferit, - dar m-am conformat. Nicidecum pentru a-mi reinnoi cererea in casitorie am venit acum incoace i am cautat, o recunosc, sa-i vorbesc; nu doar din dragul ei sunt aid ci, de asemeni, i al domniei tale. Pribuirea plutete asupra voastra, gata sa-i stringa aripile, pentru a va injosi, i ghearele, pentru a va prinde. Da, domnule, privete-ma oricat de dispretuitor vrei, astfel stau lucrurile; i ma
4 Conducatori de secte care rispandeau astfel de moravuri libere in Germania, pe la 1525-1535. (n.t.)

65

aflu aici pentru a v ocroti pe amandoi, pe domnia to i pe ea. Dumneata refuzi atunci darul meu generos, zise Sir Henry Lee, on poate consideri ca te impovareaza cu nite condicii prea grele. Ruine..., ruine sa-ti fie, Sir Henry! zise Markham, maniindu-se la randul sau. Au putut oare prejudecatile politice sa-ti deformeze atat de nemasurat mice simtire de tats ca poti vorbi cu asemenea crucla batjocura i dispret despre cele ce privesc onoarea propriei dumitale fiice? Ridica-ti fruntea, frumoasa Alice, i spune-i tatalui tau ca spiritul sau deloialitate Para pereche 1-a facut sa uite natura. Al la, Sir Henry, ca, dei a fi preferat mana fiicei dumitale oricarei binefaceri pe care Cerul mi-ar fi putut-o eu accepta-o; da, contiinta nu mi-ar ingadui cats vreme am inteles ca asta ar sustrage-o indatoririlor ei faca de domnia ta. - Contiinta ta este prea scrupuloasa, tinere; pune-o si consulte vreun rabin schizmatic de-al vostru, unul din aceia care tiu sa aduca toad apa la moara lor, i el te va Inv* ca este un picat impotriva indurarii cereti sa refuzam orice lucru bun care ne e oferit cu inima deschisa. - Da, - and ne este oferit cu sinceritate i bunivointa, nu, - atunci cand darul e ficut in chip de ironie i insults. Ramai cu bine, Alice. DacA ceva m-ar fi putut indemna sa profit de salbatica dorinta a tatalui tau de a te alunga de langa el intr-un moment de nevrednica suspiciune, asta n-ar fi aratat deck c, lasandu-ne in voia unor astfel de simtiri, Sir Henry Lee o urgisege in chip tiranic pe fiinta care, dintre toate, este cea mai dependents de afectiunea lui, ce, dintre toate, ii va simti mai mult severitatea, i pe care, dintre toate, el este cel mai obligat s-o ingrijeasca i s-o ajute. - Nu fi ingrijorat pentru mine, domnule Everard, exclama Alice, depainduli timiditatea de teama unor consecinte, deloc improbabile intr-o vreme and rizboiul civil prefacuse in contrariul for relatiile de rudenie ca i prieteniile. Ah, plead, te conjur plead! Nimic nu sta intre mine Si afectiunea tatalui meu in afara de aceste nefericite divergence de familie, in afara de prezenta dumitale, aid, intr-un moment nefavorabil. In numele Cerului, retrage-te! - Oho, domnica! reveni infocatul cavaler. Ai inceput s joci rolul doamnei suverane; tine mai e ca noi! Al vrea sa porunceti suitei noastre, pun chezage, ca Goneril i Regan5 Insa eu ti-o spun: nici un om nu-mi va parasi casa - i rick de umilita ar fi, aceasta este acum casa mea - gam limp cat e in stare sa ne spunk ceva ce trebuie spus; chiar aa cum tanarul
5 Goneril, ducesa de Albany, Regan, ducesa de Cornwall, faimoasele fiice ingrate ale regelui Lear. (n.t.)

66

acesta tocmai imi nice, cu fruntea incruntata i tonul semet. Vorbete deci, domnule, i inOinteaza-ne ce lucru mai rau ar putea sa ni se intim*. - Nu-ti fie teams de supararea mea, Alice, spuse Everard, cu un glas in care se amestecau fermitatea i blandetea; iar domnia ta, Sir Henry, nu te grabi sa crezi ca, dad vorbesc cu tarie, am de gand totodata s-o fac cu fable sau neprietenos. Mi-ai adus invinuiri grele i, de m-a fi condus dupa asprul spirit al cavalerismului romantic, acelai i atunci cand ai in vedere o ma, n-ar fi trebuit, Orland seams de naterea mea i de pretuirea lumii pentru un gentleman, sa le trec cu vederea rara o replica. Aveti bunivointa sa ma ascultati cu rabdare? - Dad te ridici in apararea ta, rapunse energicul batran cavaler, fereasca-ne Dumnezeu ca sa nu fii ascultat cu rabdare - da. Chiar dad doui treimi din pledoaria ta ar fi alcatuite din neloialitate, iar restul, din blasfemie. Numai, fii scurt; totul dureaza deja de prea multi vreine. - Ma voi conforma, Sir Henry, rispunse tanarul; cu toate ca e greu sa ingramideti in putine fraze apararea unei vieti care, dei scurta, a fost foarte ocupata, prea ocupata, dupa cum gestul indignat al domniei tale o pretinde. Dar eu am sa dezmint acest gest: cad nu mi-am ridieat sabia vreodata in pripa, nici fara cuvenita pretuire pentru un popor ale carui drepturi au fost calcate in picioare a carui contiinta a fost oprimata. Nu te incrunta, Sir; dad asta nu e i opinia domniei tale, eu, in schimb, astfel yid lucrurile. Cat privete principiile mele religioase de care ti-ai batut joc, crede-ma, ca, dei, nu depind de forme prestabilite,ele nu sunt mai putin sincere ca ale dumneavoastra, i astfel, de departe, mai pure - scuzati cuvantul intrucat n-au fost amestecate cu indemnurile singeroase ale unui veleat barbar pe care domnia ta i altii it numiti codul onoarei cavalereti. Nu inclinatille mele naturale, ci invitatura cea mai buna pe care crezul meu mi-a dat-O imi ingaduie sa suport ocarile voastre aspre, fara sa raspund pe un ton asemanator de furie i repros. Domnia ta poti duce la extrem, dupa bunul plac, insulta impotriva mea nu numai din pricina inrudiril noastre, ci pentru ca, In numele caritatii, indatorirea mea e s-o indur. Aceasta, Sir Henry, inseamna mult de la cineva din casa noastra. Dar un spirit de renuntare nemisurat mai mare deck acela cerut astfel mie, imi di puterea sa refuz din mainile domniei tale darul pe care, mai mult deck mice sub Cer, a fi dorit sa-1 obtin; i it refuz fiindca datoria ei o china sa te sustina i sa te consoleze, i pentru ca a picatui ingaduinduti, In orbirea-ti, s-o indepartezi pe cea chemata si-ti dea mingaiere. Adio, domnule, nu cu manie ci cu mill! S-ar putea sa ne intalnim in vremuri mai bune, cand inima i principiile va vor tine in frau prejudecatile care acum 67

va intuneca vederea. Ramai, ritual cu bine, Alice!

Ultimele cuvinte fora repetate cu un accent de tandrete i pasionata suferinta care se deosebea vadit de tonul categoric i aproape sever cu care se adresase lui Sir Henry Lee. Se intoarse i parasi coliba cu aceeai grabs cu care rostise ultimele vorbe; i parca, ruinat de duioia care se strecurase in ultimele-i accente, tanarul republican Ai ferm i hotarat sub bataia lunii care tocmai ii raspandea vasta lumina i tomnaticele umbre peste codru. De indata ce el pled, Alice care, in tot timpul scenei se aflase Intr-o spaima extrema la gandul ca tatal ei s-ar fi pripit, tiuta fiindu-i infocarea naturals a firii, sa tread' de la violenta limbajului la violenta actiunii, se rasa sa cads pe un scaun din ramuri de salcie impletite, aijderea celor mai multe din rarele mobile ale lui Joceline. Se stradui sa-i ascunda lacrimile ce-i insoteau multumirile pe care, In accente staietoare, ea le Indrepta cite Cer pentru ca, in pofida inrudirii apropiate a celor doi, nisi un eveniment fatal nu puse capat unei intrevederi gat de primejdioase i furioase. Phoebe Mayflower plangea din tot sufletul pentru a-i tine companie, cu toate ca, nu prea intelegea ce se intamplase, doar gat, in adevar, cat sa-i dea putinta de a povesti, dupa aceea, unui null* de vreo ase prietene ca batranul ei stapan, Sir Henry, fusese cuprins de o mane grozava i n-a lipsit mult si se bats cu tanarul domn Everard din pricina ca acesta era cat p-ad s-o rapeasca pe tkara ei stapana. - Si ce-ar pi putut face mai bine, adauga Phoebe, card ne gandim ca batranul nu mai are ce pierde, in afara de domnipara Alice, on de sine insug? Iar cat despre domnul Mark Everard i dram noastra doamna, ei i-au spus atateavorbe dragostoase unul altuia cite nu sunt de &it in povestea iui Argalus i Parthenia6 care era, dupa cum spune istorisirea carol, cea mai adevarata pereche de iubiti din Arcadia, i comitatul Oxford pe deasupra. Batrana Goody Jellycot facuse sa-i apara de mai multe on in bucatarie boneta stacojie pe parcursul scenei precedente. Dar, cum vrednica femeie era pe jumatate oarba i Inca mai mult, surds, intelese doar, printr-un soi de instinct vag, ca nobilii ajunsesera sa ridice glasul, insa, pentru ce alesesera ei coliba lui Joceline ca scena a disputei, ramanea un mister tot atat depare ca pricina certei. Dar care era starea sufleteasca a batranului cavaler, contrazis, astfel in principiile lui cele mai scumpe de catre ultimele cuvinte ale nepotului
' Arcadia de Philip Sidney apa'ruse in 1639. Un episod al acestei caqi a inspirat piesa pastorali Argalus $i Parthenia de Glapthorne. (n.t.)

68

sau? Adevarul e ca el era mai putin tulburat deck s-ar fi ateptat fiica lui; i se prea poate ca acea darza aparare a opiniilor religioase i politice fi decat sa i fi agravat indispozitia. Caci, potrivnice mai degraba dei destul de impacient fats de contrazicere, eschiva i subterfugiul erau mai straine firii deschise a batranului strajer deck revendicarea barbateasca i opozitia directi; avea obiceiul sa spuna ca it socotea oricand mai de pre; pe cerbul care, la ananghie, riposteaza cu indrazneara. (Mora plecarea nepotului sau cu un citat din Shakespeare, pe care el avea obiceiul sa 1 invoce dintr-un fel de obinuinta i respect, ca pe favoritul nefericitului sau stapan, insa, fara a avea foarte mutt gust real pentru operele lui, on mare indemanare in a adapta pasajele tiute pe dinafari. - Tine minte asta, Alice, zise el, tine bine minte: diavolul poate cita Scriptura in folosul sau! lata-1 pe acest tanar fanatic, varul tau, cu nu mai multi barbs deck am vazut la un clovn care juca, de Armindeni, pe Maid Marian intr-o zi chid barbierul satului ii rasese prea in graba; cum il vezi, e in stare O. se is la intrecere cu oricare barbos presbiterian on independent de-ai lui, din cei gata sa ne tranteasca la pamant cu invitatutile i obiceiurile 'or, i sa-ti dea bobarnace cu textele Si predicile 'or Mi-ar fi placut sa fi fost de fati venerabilul i invitatul Doctor Rochecliffe, cu bateria lui gata incarcati cu Vulgata, cu Septantele i altele pe care nu le mai tiu: ar fi tras, pe cinste, o mama de bataie spiritului presbiterian! Cu toate astea, sunt bucuros sa yid ca tanarul nu e din tagma viclenilor fatarnici; caci, pentru un om care a imbratiat opinia diavolului in religie i pea batranului No117 in politica, este mai bine sa le auzi, pe amandoua, strigate fara ocol deck sa to inele nite subterfugii on nite false parfumuri. Hai terge-ti ochii: harta a trecut, i am nadejde ca alta asemanatoare nu se va starni in curand. Incurajata de aceste cuvinte, Alice se ridica i, tulburata, cum era, se stradui sa supravegheze pregatirile pentru masa i odihna in noua ion locuinta. Insa lacrimile o podideau intr-un asemenea chip ca dAunau simulatei ei indemanaii; i se bucura din suflet cand Phoebe, dei Area ignoranta i simpla spre a-i intelege intensitatea durerii, putu ofere ajutorul concret in locul unei simple simpatii. Cu multi promptitudine i destoinicie, tiara sateanca aeza la locul for toate cele trebuitoare pregatirii cinei i paturilor, cand strigand in urechea cumetrei jellicot, and optind in cea a stapinei ei, i avand arta

Cromwell.

69

de a da de capat lucrurilor ca i cum ea n-ar fi fost deck o agents, aflata sub ordinele Alice-i. In clipa in care alimentele red fuel gezate inainte, Sir Henry Lee ii zori fiica sa is o gustare, vrand parca sa fad i astfel uitata asprimea anterioara fats de ea; in acest timp, el, ca om de arme calk, arata ca nici chinurile, nici certurile zilei, nici &duffle indreptate spre ceea ce avea si se mai intimple maine nu pot micora pofta la cina, care era masa lui favorita. Mind doui treimi din clapon i inchinand primul pahar fericitei restauratii a lui Charles, cel de al doilea cu acest nume, goli o sada de yin; caci el apartinea unei coli obinuite sa intretina flacara loialitatii cu copioase,ospete. Mita chiar un vers din: Regele va aduce iar bucurie In a lui strdbund movie; in timp ce Phoebe, pe jumatate plangand, iar cumatra jellicot, cam tipand pe alaturi de ritm i melodie, furs multumite sa-i ofere ajutorul, spre a acoperi tacerea Alice-i. In sfarit, jovialul cavaler se gandi la odihna-i pe salteaua de paie a lui Joceline, intr-un cotlon alaturat bucatariei, unde, neafectat de schimbarea locuintei, adormi repede i Aim. Alice se odihni mai putin linistita pe un culcu din impletitura de rachita dintr-o incipere interioara, in vreme ce jupineasa i Phoebe cazura intr-un sOmn adanc pe o saltea umpluta cu frunze uscate din aceegi odaie, asemenea acelora care-si catiga in sudoarea fruntii 'Alma zilnica, i pentru care dimineata vine doar pentru a reinnoi truda zilei de ieri.

70

CAPITOLUL V Limba-mi cu greu invatii acest nou limbaj, Pornete, dar se poticnege cu ciudatu-i bagaj. Frazele au, poate, merit si chiar greutate, Dar din plin apasa pefireasca-mi locvacitate. Tot astfel Saul gustat-a invelptura amard Ca-nfata lui David, pdstorul cel With, Platop, din armurd, sti-i ajungd povard. J.B. in acest timp Markham Everard ii urma calea spre Loja. Drumul strabitut de el printr-unul din lungile luminiuri ale padurii, era schimbator iniargiffie, ' id ingustandu-se sub intunericul crengilor, cand latindu-se sub reflexele cat razelor lunii, i iarai deschizandu-se mai departe spre micile pajiti i savane asupra carora ploaia luminii se aternea intr-o tacere de argint; ii ieeau astfel in cale feluritele rasfrangeri ale stralucirii noptatice impratiate pe stejari, ale caror Frunze intunecate, crengi noduroase i trunchiuri masive, mai adeseori poleite, ar fi putut ispiti atentia unui poet sau pictor. Insa, daci gandurile lui Everard evitau dureroasa scena unde avusese i el un rol, i din care parea si decurga nAruirea tuturor nadejdilor sale, asta se datora necesarei vigilente, de pastrat, in plimbarea-i nocturna. Vremurile primejdioase i nestatornice, drumurile, pline de soldati in debandada, mai cu seams, regaliti care faceau din opiniile for politice un pretext spre a tulbura Cara cu descinderi dupa prada i jafuri. Mai mult, braconierii, dintotdeauna nite banditi nesibuiti, infestasera de curand terenurile de vanatoare de la Woodstock. in doua vorbe, pericolele locului i ale rastimpului erau de o asemenea natura ca Markham Everard ii purta pistolul incircat la centura 1 sabia trasi din teaca de sub brat spre a fi gata sa infrunte mice incercare ivita in cale. Auzi clopotele bisericii din Woodstock sunand ora stingerii tocmai pe cand strabatea una din micile poieni despre care am vorbit; zvonul inceta in clipa cand se afundaintr-o porOune intinsa de umbra i clar-obscur a potecii. Chiar atunci auzi pe cineva fluierand, i, cum sunetul devenea tot mai limpede, era evident ca insul se indrepta spre el. Nu prea era de 71

crezut sa fie vreun prieten; caci partidul caruia ii apartinea respinsese, in genere vorbind, orice fel de muzica, in afara psalmodierii. - Dad inima cuiva este vesela, ante psalmi, suna un text interpretat tot alit de literal pe cat de limitate i de asemanatoare altoraii erau telurile. Totui, sunetul se prelungea prea mult spre a fi un semnal intre nite complici nocturni, i era prea voios ca sa sugereze vreo intentie ascunsa fata de drumetul nostru; in scurta vreme, de altfel, fluieratul se preschimba in cantec, i se facu auzita urmatoarea strofa vesela cu care vechii Cavaleri se indreptau spre veghea garzii de noapte: Hei, pentru voi, cavaleri! Sus inima, cavaleri! Iatd cd am ajuns vedem pe unul uns! De teama lui Oliver rdmdie mut Doar drtigtilaful de el, Belzebuthi - Mai ca-mi e cunoscut glasul acesta, ii zise Everard Wand tragaciul pistolului pe care-I trasese de la centura, insa WI a-1 rasa din mina. 0 alts frantura de cantec sosi la el: Pe ei, loviti-i la mir, talc i-i! De petrecaniefaceli-le, tocali-i! - Hei, tu de colo! striga Markham, care eti i pentru cine lupti? - Pentru Biserica i Rege, rispunse o voce care adauga de indata: Ba nu, dracu' sa ma ia, impotriva Bisericii 1 a Regelui, i pentru cei care au ajuns in fruntea mesei, am uitat cum le zice. - Roger Wildrake, pe cat imi pare. Chiar acel gentleman, de Squattlesea Mere, din jilavul comitat de Lincoln. - Wildrake! exclama Markham. Wildgoosel te-ai putea numi. A zice ca tu umezit mai degraba gatlejul pe undeva, devreme ce ingani nite melodii prea placute pentru vremurile astea spre a fi sigure. - Pe legea mea, cantecul e destul de frumos, Mark; doar ca nu mai e is mods, ceea ce-i un mare picat.
' Joc de cuvinte: wild-goose insearnna gisca salbatica, wild-drake, fatoi de acelgi fel, iar (wild) rake, destribilat, zvapaiat. (n.t.)

72

- Pe cine oare m-a fi putut atepta sa intalnesc dad nu pe un Cavaler vorba-lunga i beat, intr-atat de nesibuit i prirnejdios pe cat it poate face noaptea i vinul. Dar oare, dad ti-a fi regsplatit melodia cu un glont in gat? N-ai fi facut deck s-1 plateti pe un instrument-suflator, asta-i tot, zise Wildrake. Dar, cu care prilej pe drumul asta, tocmai acum? Eu tocmai to cautam la baraca de garda. - Am fost obligat s-o parisesc. Motivul ti-1 voi spune mai tarziu. - Ce? Batranul maestru in ale vanatorii, cavalerul, a fost cumva irascibil, on Chloe, ne-dragastoasa? - Lasi gluma, Wildrake, am eu destule pe suflet. - Al to pe cel cu coarne! Ba Inca o mai spui i atat de calm. La naiba! Hai sa ne intoarcem impreuni. 0 sa-ti pledez cauza. Stiu eu cum trebuie gadilati un cavaler varstnic i o fats frumugca. Lasa-ma sa-1 depun pe un punga de ipocrit ca tine rectos in curiae - Dracul sa ma ia, Sir Henry Lee, ii voi zice, nepotul dumitale este puritan pana-n maduva oaselor, asta nu-i de tagaduit; insa, totui, sustin ca e un gentleman i un baiat pe cinste. Domnipara, voi nice iar, gan.deti, poate, cavarul durnitale arat:1 ca un tesitor, cantiret de psalmi, cu aceasta, vai de capul ei, palarie de fetru, cif aceastA becisnicA mantle bruna, cu aceastA cravats ce aduce cu o barbita de copii, cu aceste prea largi cizme din pielea cite unui vitel fiecare; dar, numai sgi vezi pe cap o caciula de castor cu o pans pe potrivi; mai des-i o buns lama de Toledo la old cu un centiron brodat i un miner incrustat in locul tonei de fier a acestui cocogearnite miner negru, Andrea Ferrara3 ; pune-i vreo cateva vorbe istete in gura, i drace! madam, voi zice... Inceteaza, rogu-te, cu prostiile, Wildrake, i spune-mi daci eti destul de treaz ca sa asculti cateva cuvinte cu scaun la cap. - Ptiu! omule, n-am facut deck sa golesc cateva oale de yin, la toard cu niscaiva puritani, Capete-Rotunde, soldati dintre cei de pin ora; i spintecat sa fiu dad n-am trecut drept cel mai de incredere om al sindrofiei, intr-atat mi-am folosit nasul ca sa vorbesc in felul for fonfAit i mi-am dat ochii peste cap cand ridicam cana! Puah! vinul Insug avea un iz de ipocrizie! Cred ca ticillosul de caporal a mirosit oarece la urma; cat despre ceilalti fartati, nici Irma de blnuiala, ba chiar, ei mi-au cerut, de la o vreme, sa le binecuvantez ulcelele pline!... - Tocmai despre aa ceva doream sa vorbesc cu tine, Wildrake. SA fiu oare sigur ca ma socotegi prietenul tau? - Credincios ca Camarazi la colegiu i Lincoln's Inn, not am
Drept inaintea Curtli. (n.t.) Faimos fiurar venetian de spade din secolul al XVI-lea. (n.t.)

73

fost, trup i suflet, Nisus i Euryalus, Theseus i Pirithous, Oreste i Pylade i, pentru a adauga intregului o trasitura de penel puritanl, David i Jonathan. Nici chiar politica, icul care a facet familiile i prietenii si se desparta, aka cum fierul despica gorunul, n-a fost in stare si ne dezbine. Adevarat; i atunci and tu 1-ai urmat pe Rege la Nottingham, iar eu m-am inrolat sub comanda lui Essex' , not am jurat, despartindu-ne oricare partida va ie i victorioasa, cel care-i apartine Il va ocroti pe mai putin norocos. - De buns seams, omule, de buns Rama; i nu m-ai protejat tu, drept urmare? Nu m-ai salvat tu de la spanzuratoare? i nu-ti datorez oare tie painea pe care o mananc? - N-am Malt deck lucrul pe care, sunt sigur, dragul meu Wildrake, ca i tu 1-ai fi savarit la o adica pentru mine. Insa, dupa cum spuneam, tocmai despre asta doream sa-ti vorbesc. De ce umbli haulind i chiuind cantecele Cavalerilor asemenea unei catane bete a printului Rupert', on a uneia dintre fanfaroanele strap de corp ale lui Wilmot' ? Fiindca eu a fi putut fi, deopotriva, atat unul cat i celalalt, la vremea mea, dupa cum o tii, replica Wildrake. Dar, la dracu! Este necesar oare s amintesc mereu ca obligatia noastra de protectie mutuala, liga noastra ofensiva i defensiva, cum a putea-o numi, urma si fie dusa la indeplinire fara vreo referinta la opiniile politice sau religioase ale partilor contractante, sau, fara cea mai mica obligatie de a se conforma celuilalt? - Adevarat; insa, cu aceasta restrictie necesara, ca fiecare parte si se supuna unei oarecare acomodari exterioare cu vremurile care sa faca uor i sigur sprijinul ateptat de la prieten. Or, tu faci necontenit trasnai ce pun in cumpana siguranta ta i creditul meu. - hi-0 spun, Mark, aa cum i-a spune i apostolului de un nume cu tine, ca ma judeci prea aspru. Th ai urmat calea sobrietAtii Si a ipocriziei din faa Orli la irnbricarea sutanei de Geneva, din leagan pans in ziva de azi. Pentm cei de teapa ta, e lucre de mirare ca un ortac, dintr-o bucatd, bun de gura i cinstit, deprins sa spuna adevarul de cand se tie, mai cu sung, cand 11 gasete pe fundul garafei, sd nu poata fi aidoma tie, o aid o mandrete de ins intepat! Ei, dada dracului! nu
4 Robert Essex (1591-1646) era fiul favoritului Elisabetei I, cel executat pentru conspiratie impotriva reginei, - fapt de natura si explice trecerea acestui ambelan al lui Carol I in tabara adversarilor coroanei engleze. (n.t.) Printul Rupert, viteaz comandant de cavalerie in armata regali, fiu al Elisabetei, regina Boemiei a lui Frederick V, Elector palatin. (n.t.) 6 Henry Wilmot, conte de Rochester. (n.t.)

74

prea suntem not deopotriva. Un scufundator antrenat, dintre cei care 1i pot tine lesne respiratia timp de zece minute 1-ar putea tot atat de bine odd pe un biet nenorocit pentru ca e gata sa plesneasca dupa zece secunde, la zece stinjeni pe fundul apei; i apoi, dincolo de toate, luand in seams masca, o noutate la mine, imi vine sa cred ca. o port destul de bine. Pune-ma la incercare! - Exists alte veti dupa bate 'a de la Worcester? intreba Everard pe un ton atilt de serios ca-i impuse interlocutorului, care h rispunse totui in maniera-i naturali: Veti cainoase, dracul sa ma ia! de o sutA de on mai rele deck cele de mai 'nainte; totu-i spulberat! Noll s-a vandut negregt diavolului, iar contractul siu va ajunge la scadenti intr-o buns zi! asta-i singura noastra alinare de-arum. - Ce fel?! Aa ar suna deci rlspunsul tau dat primului Haina-Roge care ti-ar pune intrebarea? zise Everard. Poti fi sigur ca astfel vei gasi un rapid permis de libera trecere spre primul corp de gardal... - Da' de uncle! Eu credeam ca ma intrebi in chiar numele tau. Cad, dad e sa intorc foaia, atunci: - Mai rar aa zi! 0, tu, nemarginit, slivit, aureolat Har ceresc... harazit noul... intru cucernicie!... Aducu-ti tie marturie ca Rauvoitorii fost-au risipiti, de la Dan la Beersheba, bucatele, praf i pulbere, din zori i pans la apusul soarelui! - Al auzit ceva despre ranile colonelului Thornhaugh7 ? - A murit; macar atata consolare..., ticalosul de Cap-Rotund! Ba nu, stai putin, cad limba mi-a jucat o festa; era sa zic: blandul, evlaviosul - Si ce-ai aflat despre tanarul, despre Regele Sotiei, aim it numesc ei? Nimic, doar ca este vanat ca o potarniche prin cranguri. Izbaveasca-1 Domnul, i stromeasca-i pe dumanii sai! Mii de draci, Mark Everard, prea mutt eu nu pot face pe prostul! Nu-ti amintegi oare ca, la carnavalurile de la Lincoln's Inn - in hors carora, pe cat tiu, nu prea intrai eu eram gata sa ma avant in joc cand sosea momentului reprezentatiei; in schimb, nu prea eram docil in a ma antrena la repeticii. Tot astfel e i astazi. It' and glasul i rispund precum ma indemna inima. Dar, cand ma aflu in tovarA,ia prietenilor tai fonfaiti, bag mana-n In foc ca-mi joc rolul binior. Binior, intr-adevar, cu toate ca nu ti se cere mare lucru, decat sa fii modest Si vorbeti putin i sa to dezbari de injuraturile-ti nepretuite i de ochiadele-ti fudule, - ba chiar i sa-ti mai lag palaria ceea pe ochi. - Da, da... tocmai asta-i blestemul! Eu am fost de cand ma tiu bagat
'Coker al armatei lui Cromwell, rapus dupa Mafia de la Preston, din 1648. (n.t.)

75

in seams pentru felul ferche in care mi-am purtat caciula de castor. Vai de lame cand meritele unui om se prefac in dumanii lui! - nu trebuie sa uiti ca eti angajatul meu. - Secretar; lasa-mi sa fiu secretar, dad ma iubeti. - Se cere sa te socoteti angajat, i nimic altceva, - simplu angajat. Si tine minte sa fii politicos i supus. Doar ca tu, jupine Markham Everard, n-ar cam trebui sa ti iei autoritatea in serios cu atata superioritate ostentativa. Ia seama ca sunt mai in vim Ca deck tine cu trei ani. Zau CI nu prea tiu unde s-o mai pun i pe asta! - Mai vazutu-s-a oare vreodatA o asemenea ciudatenie de cap pacatos?! De dragul meu, dad nu de al tau, obliga-ti sminteala capricioasi sa asculte de ratiune. Gandete-te ca amandoi ne expunem riscului i ruinii din pricina ta. - Nici chiar aa! tu eti, negreit, un bliat de treaba, Mark, i de dragul cand tau sunt gata sa" fac multe. insa, adu-ti aminte sa tueti i sa faci: vezi ca mai e doar un pas pans depaesc masura. Iar acum, spune-mi: incotro ne e sortit sa ne petrecem noaptea? - La Loja Woodstock, pentru a veghea asupra proprietatii unchiului meu. Mi s-a dat de tire ca soldatii au luat-o in stapanire. Si totui, aim e cu putinta, de vreme ce tu i-ai gasit pui pe bautura in ora? - Era cu ei i un soi de comisar, on de imputernicit, on careva asemenea potlogar...Am apucat sa dau ochii cu el. - In adevar? - Da. Intru preacuviosul adevar, - ca sa glasuiesc pe limba voastra. Aa ca, trecand prin parc in cautarea ta acum vreo jumAtate de ceas, am vazut o lumina in caste!. Fi cativa pag in directia asta i ai s-o vezi situ. - In unghiul dinspre nord-vest? Acolo e fereastra a ceea ce poarta numele de apartamentul lui Victor Lee. - Ei bine, relua Wildrake, eu am fost multi vreme unul dintre luptatorii lui Lundsford, i foarte adesea trimis in misiuni de patrulare aa ca: spintecat sa fiu mi-am zis dad las vreo lumina in urma mea fard sa tiu ce hram poarta. De altfel, Mark, tu mi-ai vorbit de atatea on despre frumoasa to verioara, incit am socotit c-ar fi lucru de mirare sa nu fie cu putinta o intainire de felul - Om nechibzuit i incorigibil, la ce primejdii te expui, pe tine i pe prietenii tai pentru o pura nazdravanie! Dar sa ne vedem de drum. - Pun ramaag pe acest minunat clay de lima ca eti gelos, Mark Everard! insa n-ai pricina sa fii, caci, dei voiam s-o vad pe frumoasa lady, 76

onoarea ma oteleaimpotriva farmecelor acestei Chloe' a prietenului meu. Iar apoi, tanara nu prea avea cum sa ma vada i deci sa fad nite comparatii... dezavantajoase tie, intelegi! In fine, dupa cum decursera lucrurile, niciunul dintre not nu apuca 4-1 vada pe - Cu asta sunt prea bine la curent. Miss Lee a parisit Loja inaintea caderii amurgului fara a se mai reintoarce. Insa, dupa o asemenea prefata, imi spui ce ai vazut? - Nu mare lucru; doar ca, urcandu-m pe un fel de contrafort - to tii ca ma cache aidoma oricarui motan care a mieunat vreodata intr-un ant i tinandu-ma de vita de vie ce cretea in jur, am ajuns sa stapanesc o pozitie care-mi ingaduia sa vad interiorul apartamentului despre care tocmai imi vorbeti. - Si ce ai vazut acolo? - 0, nu mare scofala, cum ti-am mai spus-o. Caci In timpurile noastre, nu e lucru de mirare sa vezi nite cocogea mitocani chefuind in inciperi regale on nobiliare... Am vazut, cum sa zic, doi pungai angajati in golirea grava i solemna a cite unui urcior cu rachiu i in startecarea unei enorme paste de vanat pe care - intr-un talme-balme soios ca sa le fie la indemana, le pusesera pe masa de lucru a unei femei. Unul din ei se trudea sa ante din laud. - Nemernici profani! lauta era Alice-i. - Bine spus, camarade! - imi crete inima cand yid ca aerul tau flegmatic poate fi urnit din loc. Mai ales ca, in intimplarea cu lauta i masa, n-a lipsit tentatia de a vedea dad mai poate scanteia un pic de simtire omeneasca intr-un spirit atat de sanctificat ca al tau... - Cum aratau oamenli aceia? - Unul, cu palaria trasi pe ochi, cu o manta lunga i o mtitra inicrita de fanatic, dupa chipul i asemanarea voastra a tuturor, am inteles ca e imputernicitul, sau comisarul, despre care am auzit vorbindu-se in ora; celalalt, un ins indesat i indraznet, cu un cutit de vanatoare la cingatoare, i o bati lung, intinsa MO el - un ticalos cu parul negru, dintii albi i un aer mehenghi imi dau cu presupusul ca e vreun subaltern al ranger-ului on vreun arca4.1 acestor meleaguri. - Trebuie sa fi fost Preacinstitul Tomkins, favoritul lui Desborough i Joceline Joliffe, padurarul. Tomkins, mina dreapta a lui Desborough, e un Independent, ba chiar dotat cu har ceresc, dupd cum socotqte el. Mill zic
Eroina, intruchipare generics a iubitei, din romanul pastoral elen Dafnis ci Chloe de Longos. (n.t.)

77

ca darurile primite sunt mai de pret pentru el decat inzestrarea-i celesta. Am aflat despre abuzurile-i savarite cu anumite prilejuri. - Le mergea din plin cand mi-au ieitinaintea ochilor, in care scop garafele erau puse la bataie cu sarguinta; cand, ca i cum dracul i-ar fi varat coada, o plated, dislocad din. contrafortul sfarimicios, se prabui sub greutatea mea. Un neindemanatic ca tine ar fi chibzuit gala ce e de facut pans cand ar fi urmat piatra binkor, mnainte de ai reveni in fire; dar eu, Mark, eu sarii ca o veverita pe o 'samurai de iedera, de care ma tinui steins. Totui, era cat p-aci sa ma aleg cu un glont, fiindca zgomotul ii alarms pe amAndoi. Se repezira deci la fereastra i &Mull cu ochii de mine. Individul fanatic scoase pistolul, - tii doar ca cei. de teapa lui sunt pururi gata sa-i atarne la centura asemenea texte linga o mica Biblie prinsa in catarame... Paznicul iii in face ciomagul de vanitoare. Pe amandoi i-am tratat cu un cocogea racnet i un ditamai ranjet! Trebuie si tii ca pot sa fac grimase intocmai ca un babuin; am invitat stratagema de la un comediant francez care-i stramba &idle ca pe o pereche de spargatoii de nuci. In chipul asta, rna lisai sa cad domol pe iarba i, alergind cu pas uor, imi pierdui urma in intuneric, de-a lungul peretelui, aka de bine ca sunt aproape convins ca ei chiteau a fi veldt printre danii, nechemad, taman rubedenia lor, diavolul... Erau cumplit de speriati. Eti teribil de nesibuit, Wildrake. Drumul nostru duce arum spre acea case; ce va fi cand to vor recunogte? - Si ce dace? Nu e vorba de vreo tradare aid. Nimeni n-a mai platit pentru vreo ocheada de pe vremea lui John de Coventry9 iar, daci el dadu socoteala pentru aprecierea ochilor lui, pun mina in foc ca a avut parte de o desfatare mai de soi ca a mea. Dar fii incredintat ca ei nu ma vor recunoate mai mult deck ar putea-o face un om care 1-a vazut o singura data pe prietenul tau Noll la un sobor al sfintilor, iar apoi 1-ar intalni pe acelgi Oliver, pe spinarea calului, arjand cu escadronul sau de culoarea homarului dup. sine on glumind i golind o sticla cu pacatosul poet Wallerm . - Sst! Nici un cuvant despre Oliver, daci pi la tine insuti i la mine. Nu
9 Aluzie la o legends din secolul XI. Lady Godiva, soda lui Leofric, conte de Chester, l-a implorat pe acesta din urma sa micoreze birurile ce apasau ore ul Coventry. Contele consimti, dar cu conditia ca ea si traverseze, goala, intreg orgul pe un cal; ceea ce i face, acoperita de parul ei lung. Porunca fu ca, in acel timp, locuitorii si se inchida cu totii in case. Interdictia fu respectata, cu exceptia curiosului croltor John. Drept pedeapsa pentru ocheada (peeping), i se tale nasul, iar, dupe alts versiune, i se lua vederea. Legenda i-a inspirat intre alti pictori - un tablou lui Jules Lefebvre (1890). (n.t.) ' Edmund Waller (1605-1687) poet al vreniii, nelipsit de inzestrare, dar politician nestatornic. A inchinat ode atat lui Cromwell cat lui Carol al II-lea. (n.t.)

78

e bine sa glumeti pe seama stancii unde ai putea qua... Dar WI poarta; vom cam deranja distractia acestor oneti domni. Spunand acestea, facu sa risune masivul i greul ciocan pe poarta hall-ului. - Rat-tat-tat-tu! facu Wildrake; e o frumoasi alarms pentru voi, gogomani de Capete-Rotunde! Apoi, cu jumatate de voce i pe un ton deuchiat, fredona marul ce suna astfel: - Gogomani, fuga, incoace, luali-vd Writ Afucati, Rotunde-Capete, precum vii clint! - In numele Cerului! Asta trece de granita nebuniei, riposta Everard, intorcandu-se spre el manios. - Nicidecum, nicidecum, rispunse Wildrake; asta nu-i &cat o neinsemnata expectoratie, de felul celor care preced un discurs. Acum, debarasandu-m de aceasta pricing de discordie, voi fi gray vreme de o ors. In limp ce vorbea, se auzira pai in hall, i portita marii ui fu intredeschisa, aparata fund insi de un lant pentru cazul unor aceidente. Fata lui Tomkins Si dedesubtul ei, aceea a lui Joceline, aparura in deschizatura, luminate de lampa pe care ultimul o Linea in mans; Tomkins intreba care e scopul acestei chemari. - Cer sa intru numaidecat, raspunse Everard. Joliffe, to ma cunoti? - Da, domnule, raspunse Jocelin.e. V-a deschide din toad inima; dar, vai! domnule, dumneavoastra vedeti ca nu eu sunt purtatorul cheilor. Iati-I pe gentlemanul de a carui Imputernicire trebuie sa tin seama. Domnul sa ma alba in paza, ce timpuri am ajuns! - Iar and aceasta persoana care cred sa fie valetul lui master Desborough... - Nevrednicul secretar al Luminatiei sale, dad asta va place, it intrerupse Tomkins. - De azi inainte, eu n-o sail mai flu secretar, Mark; poti fi sigur de asta! ii opti la ureche Wildrake prietenului sau. Angajat sunk intr-adevar, mai bine pentru un gentleman. - Dad dumneata eti secretarul lui master Desborough, presupun ca tii destul de bine cine sunt i ce grad am, ii spuse Everard Independentului; nu vei ezita deci sa ne primeti, pe mine i pe insotitorul meu, pentru aceasta noapte in Lop. Bineinteles ca nu, bineinteles ca nu, rispunse Tomkins. Adica, doar dad intentiile domniei voastre prefera o cazare aid aceleia oferite de casa 79

de gazduire a ors ului pe care oamenli, intr-un fel dezavantajos, o numesc hanul Sfantul Gheorghe. Inaltimea voastra va gasi aici foarte restranse comoditati. Noi tocmai am avut parte de vizita lui Satan..., una, ca, de cand ne tim, nu ni s-a mai facut aa fel parul maciuca; chiar dad mirosul lui de pucioasi s-a risipit acuma. - Asta poate fi foarte bine puss la pastrare, domnule secretar, zise Markham, i-i vei gasi un coltior in viitoarea dumitale incercare de-a face pe predicatorul. Dar eu nu voi admite nici o scuza ca sa ma tii aid in frig i vant; i, daca nu ma primeti imediat i intr-un chip potrivit, iti voi inainta un raport stapanului dumitale pentru insole*" in serviciu. Secretarul lui Desborough nu indrIzni sa duca mai departe opozitia; cad e tiut ca Desborough ii datora influentainrudirii lui cu Cromwell, i ca Lordul General, care ajunsese sa detina o putere aproape suverana, se aratase fara inconjur favorabil celor doi Everard, tatal i fiul. Este adevarat ca ei erau presbiterieni, iar el, un independent; i ca, dei impartaseau acele sentimente de morals pura i de mare daruire a simtirii religioase care, cu putine exceptii, distingeau partidul parlamentar, cei din casa Everard nu erau dispui sa impinga aceste sentimente pans la entuziasmele extreme practicate de atata lume pe aunci. Insa, se tia prea bine ca, oricare ar fi fost crezul religios al lui Cromwell, acesta nu se rasfringea in chip uniform la alegerea favoritilor i la largirea favorurilor sale asupra acelora care-i puteau fi utili, chiar daci ei, potrivit unei zicale a timpului, ar fi venit tocmai din intunecimile Egiptului. Everard-tatal iii datora malts reputatie incelepciunii i perspicacitatii caracterului sau; de altfel, provenind dintr-o famine de conditie buns i sprijinit de o avere satisfacAtoare, aderenta lui ar fi conferit demnitatea oricarei cauze pe care ar fi adoptat-o. Iar, apoi, fiul sau fusese un osta distins i vrednic, remarcabil prin disciplina impusa subalternilor, prin vitejia aratatA in actiuni i omenia cu care era dispus intotdeauna sa trateze consecintele victoriei. Asemenea oameni nu erau de neglijat cand multe semne anuntau ca partidele care dusesera pans la capAt detronarea i moartea Regelui tocmai se pregateau sa se certe intre ele pentru impartirea prazilor. Cei doi Everard erau, astfel, tratati cu multa curtenie de clue Cromwell iar inraurirea for asupra lui, presupusa, destul de mare pentru ca preacinstitul secretar Tomkins sa se teams de riscul unei confrunari cu colonelul Everard pentru o asemenea bagatela ca gazduirea vreme de o noapte, ba chiar i pentru un lucru mai insemnat. La randul sau, Joceline se arata activ: mai multe lumini furs aprinse, mai multe lemne furs aruncate pe foc, i noii sositi furs introdui in apartamentul lui Victor Lee, numit astfel dupa tabloul suspendat deasupra emineului, precum am mai spus-o. 80

Colonelului Everard ii trebuira cateva minute pans sa ji regaseasca obipuita-i stapanire de sine stoics, atat de puternica fu impresia revenirii in camera sub al carui acoperi petrecuse multe dintre cele mai fericite ore ale vietii. Era cabinetul pe care, de atatea ori, cu incantare, it vazuse deschizandu-se pe vremea cand Sir Henry Lee binevoia sa-i dea sfaturi in ale pescuitului i ii arata undite i carlige, impreuna cu toate materialele din care se faceau mute artificiale, putin cunoscute pe atunci. Aici se gasea vechiul portret de familie, cel ce, din pricina unor cuvinte ciudate i misterioase pe care i le dedicase unchiul sau, ii devenise din copilarie un object de curiozitate i de teams. ii amintea cum, atunci cand raminea singur in incipere, iscoditorul ochi al vechiului razboinic parea mereu atintit asupra-i in oricare parte a camerei ar fi stat cum inchipuirea-i de copil era tulburata ca de un fenomen de neinteles. Acestora lui se alaturau mule de amintiri dragi i vii ale atgamentului sau timpuriu pentru frurnoasa-i verksoara, car ' o asista la invitarea lectiilor, iiaducea api ca sa stropeasca florile on u acompania cantul; iii amintea chiar c, in vreme ce Mfg ei ii privea cu buni dispozitie i tin zar ' nbet lipsit de griji, 1-a auzit odata ' K1 ca pentru sine: - Iar dad asta ar avea o asemenea intorsatura, de murmurar ce n-ar fi bine pentru amandoi?... Si cite visuri de fericire n-a durat el pe acele cuvinte! Toate viziunile acestea fusesera alungate de trompetele faz ' boiului carei pe Sir Henry Lee i pe el in tabere potrivnice; iar cele intamplate chiar in area zi aratau ca insu,si succesul lui Everard ca soldat i om de stat parea un obstacol de netrecut in calea reinvierii lor. Fu deteptat din dureroasa-i reverie de apropierea lui Joceline care, fiind, pare-se, un bautor antrenat, Meuse pregatirile suplimentare cu mai multi repeziciune i acuratete decat te-ai fi ateptat de la un om cuprins intr-o treaba ca aceea de pe la caderea serii... Acum voia sa cunoasca instructiunile pentru noapte ale colonelului. Dorea sa manance ceva? - Nu. - Accepta inaltimea sa patul lui Sir Henry Lee, care era gata pregatit? - Da. - Acela at domnioarei Alice sa fie dat secretarului? - Dad vrei s mai ai urechi, nu! - Unde sa fie atunci incartiruit preacinstitul secretar? - In cuca cainelui, daca-ti place! exclama colonelul Everard. Insa adauga el, indreptandu-se spre WU de culcare a Alice-i, alaturata" inciperii lor, inchizand-oi luand cheile nimeni nu va profana aceastA camera! - Are Inaltimea voastra de dat alte porunci pentru noapte? 81

Nici una, deck doar sa-lfi facet pe omul acela sa spele putina. Angajatul meu va ramane cu mine. Am de dat ordine ce trebuie scrise. Totui, staff! 1-ai inmanat oare azi-dimineata scrisoarea mea domnioarei Alice? - De buns seams. - Spune-mi, bunule Joceline, ce-a spus cand a primit-o? - Era tare ingrijorata, domnule; i cred ca a i plans un pic; da, intr-adevar, &Ansa parea indurerata foarte. - Si ce mesaj a trimis pentru mine? - Nici unul, dad asta ar putea sa fie pe placul Inaltimii voastre. A inceput sa zica: - Spune-i varului meu Everard ca i voi comunica tatei amabila propunere a unchiului meu daci se va ivi o ocazie potriviti;Ainsa, imi e foarte teams cam; aici se intrerupse pret de cateva clipe, apoi zise: voi saie varului meu; iar, dad asta va intarzia inainte de-a avea prilejul sa vorbesc cu tat:al meu, sa vii dupa raspuns maine, dupa slujba. Astfel, am mers la biserica ca sa-mi mai omor timpul; dar, pe cand ma intorceam, 1-am gasit pe omul acesta care-1 somase pe stApanul meu sa &xi predarea i, pe drept sau pe nedrept, a trebuit sa-1 pun in stapanirea castelului. Ar fi fost, poate, de trebuinta sa dau de tire inatimii voastre, pentru ca batranul cavaler i anara mea stapana sa &easel un liman mai pe potriva; dar n-a mai fost chip s-o fac. - Ai procedat prea bine, bunule prieten, i nu voi uita tot ce-ai facia. lar acum, jupanilor, zise el, inaintand spre cuplul de angajaci, sau secretari, care se aezase intre timp linitit lingi garafa i lichidasera continutul cite unui pocal, sa va amintesc ca noaptea este tarzie... - In sticla mai este ceva care suns: cling, cling..., rispunse Wildrake. - Chm! chm! chm! tui colonelul aflat in servidul Parlamentului; i daci buzele-i nu injurara imprudenta companionului, n-a indrazni sa raspund ce se petrecea in sufletul sau. - Ei bine, zise el, observand ca Wildrake iii umpluse paharul, ca i pe cel al ui Tomkins, dati-1 pe gat pe acesta din urma, i drumul! - Nu ti-ar place, s asculti mai intai, adauga Wildrake, cum acest onest domn 1-a vazut pe Diavolul asta-sears prin ochiul geamului de colo, i cum el are credinta ca se asemana stranic cu prea-supusul i netrebnicul scrib al Luminatiei tale?! Ba chiar, ascultand intimplarea n-ati vrea, Sir, sa sorbiti un pahar din acest recomandabil rachiu? - Nu voi bea nici unul, Sir, riposta colonelul cu asprime; iar tie trebuie sa-ti spun ca ai baut deja un pahar peste masura. Domnule Tomkins, iti doresc: noapte buns! - N-ar strica un indemn cucernic, potrivit momentului, la despartire, glasui Tomkins stand in picioare indaratul spatarului inalt de piele a unui scaun, tuind i dreganduli glasul, in semn ca se pregatea pentru o cuvantare... 82

- Scuza-ma, domnule, replica Markham Everard, dumneata nu to afli suficient in apele dumitale pentru a calauzi evlavia altora... - Vai de aceia care resping...! zise secretarul comisarilor ieind, cu un mers tafnos, din incipere; restul spuselor lui se pierdu ()data cu inchiderea uii, on fu reprimat de teama unei ofense. - Iar acum, nebunule de Wildrake, mars in pat! iata-1 acolo, spuse Markham aratand spre camera cavalerului. - Ce? Ai rezervat -pentrutine pe aceea a tinerei lady! Te-am vazut punandu-ti cheile in buzunar... N-as vrea, - de fapt, n-as putea sa dorm in acea incipere. Nu pot dorm! nicaieri, aka ca o sa veghez in acest fotoliu. M-am ingrijit de lemnele trebuitoare focului. Acum, noapte buns, du-te la culcare fie ca somnul sail mai scoata din cap licorile. - Licorile! MA faci sa rad de tine cu dispret, Mark. Tu eti, din tats in fiu, un bautor de lapte, i habar n-ai de ce-i in stare un baiat pe cinste, pe calea deschisi inainte-i de. o onorabila cups.,. Toate viciile tagmei lui s-au adunat in persoana acestei pulamalet5i. zise colonelul uitandu-se chiora,5 spre protejatul salt, in vreme ce cell& se retragea E nesabuit, dedat bauturii, desfranat; in dormitor, nu cu un pas foarte dad nu-1 pot imbarca, ara risc, peo corabie pentru Franta, ne va duce cu siguranta de raps atat pe mine cat peel. In acelasi titnp, insa, e prietenos, bray, generos, iar legiman * tul dat mie i par tine tot astfel precum ar atept,i-o din parte-mi; i in ce sti oare meritul adevarului nostru, daca nu jinem seama de angajamentele asumate, chiar atunci cand ne aduc prejudicii! Imi voi lua totui libertatea de a ma asiguraimpotriva urmatoarei incurcaturi de care e in stare.' Spunand acestea, inchise ua de legatura dintre camera sa i dormitorul in care, inainte, se retragea cavalerul; apoi, dupi ce se plimba o vreme ganditor, se aeza in fotoliu, aranj a Tampa scoase din buzunar un teanc de scrisori. - Le voi dtiincaodata,I ispuse, poate,vafi cu putinta cagrija afacerilorpublice sa alunge aceasti amara simtire a tristetli personale. Doamne din ceruri, cand se vor slar0 toate astea? Ne-am sacrificat pacea familiilor, dorintele cele mai arzatoare ale inimilor noastre tinere, ca sa indreptgm Cara in care ne-am niscut s-o liberam de opresiune; se vede, insa, ca fiecare pas pe care 1-am Scut inspre libertate new ,dus in fata unor not i tot mai grozave primejdii, 2a cum dneva care calatorege mtr-un tinut muntos ajunge, cu fiecare pas ce-1 duce spre Inalhni,intr-o pozitie Cad tot mai mutt la voiaintknplarii. Citfindelungivreme cu atentie felurite scrisori plictisitoare stanjenitoare in care expeditorii, as sezand inainte-i preamarirea lui Dumnezeu 1 libertatea Angliei ca supremele for teluri, nu puteau impiedica, cu toate expreslile for invaluitoare, ochiulperspicace al lui Markin Everard sa observe ca interesul egoist i ambitia erau resortul principal i miezul urzelilor lor. 83

CAPITOLUL VI

Somnul, asemeni Moriii, sora-i, nefurii zi de zi, Nu scum cdnd va se vino ci doar ca va veni. A ne preface ca nu -1 luam in seams e in van; alci, in restrite, omul gdsege un alean In a pretinde mdndru, di nu are liman. Pdrintele-n durere, ca si iubitul disperat, Nenorocitul chiar ce-afteaptii aft executat, Toil ctiu uitarea-i ce aline" sosindfde de reigaz, Pe cdnd sefurifeaza rapind once necaz. AsYel, pe sub pleoape, trupul, ufor ndvalti eland, Supune trufax citadela-a mintik siml ci grind.
HERBERT.

Colonelul Everard experiments adevarul cuprins in versurile placutului bard din vechime pe care 1-am citat inainte. Printre suferintele individuale i nelinktea incercate de tara ajunsa de atata vreme prada razboiului civil, i, pe cat se parea, prea putin aproape de o forma stabila i bine-intemeiata de guvernare, Everard i tatal sau, asemenea multor altora, iii atintisera ochii asupra generalului Cromwell. Valoarea facuse din el favoritul armatei, sagacitatea-i ferma avuse pana atunci ascendent asupra tuturor oamenilor de mare talent de care fusese asaltat in Parlament, ca i asupra inamicilor sai de pe campurile de lupta, astfel ea era singurul in stare s puns in ordine natiunea", cum se spunea pe atunci, cu alte cuvinte, s dicteze modul de guvernare. Taal i fiul se bucurau deci deopotriva de un loc privilegiat in favorurile generalului; dar Markham Everard avea tiinta de unele detalii ce-1 indemnau si nu mai. creada ca Cromwell, cel de ast;izi, nutrea, in strafundul inimii, pentru tatal sau on pentru el Insui, bunavointa indeobte. crezuti 11 cunotea drept un politician profund care isi putea ascunde vreme indelungata sentimentele reale fata de oameni i lucruri, pand cdnd acestea puteau fi date la iveala rara a-i prejudicia interesul. Si tia, de altminteri, c generaltil nu era omul care s uite opozitia manifestata de cite partidul presbiterian fata de ceea ce Oliver numea mares afacere", adica procesul i executia Regelui. La aceasta opozitie, tatal sau i el ii adusesera cu ravna aportul, i nici 84

argumentele, nici chiar amenintarile pe jumatate rostite ale lui Cromwell nu-i induplecasera a face cale intoarsa din drumul adoptat, cu gat mai putin sa ingaduie ca numele for sa figureze in comisia numita sa porneasca judecata. Aceasta independents prilejuise o oarecare vremelnica raceala intre general i cei doi Everard. Dar, cum Markham ram.asese in armata i luptase sub Cromwell in Scotia i, in cele din urma, la Worcester, serviciile-i i-au adus adeseori aprobarea comandantului sau. Dupa batAlia de la Worcester, mai ales, el se numara printre acei ofiteri carora Oliver, luind in considerare actuala intindere efectiva a puterii lui mai mutt deck titlul sau, fu impiedicat, cu destula greutate, sa le acorde, dupa bunu-i plac, demnitatea de cavaler-bannereti . Se pacea, de aceea, ca toate neintelegerile de odinioara fusesera date uitArii i ca cei doi Everard iii recatigasera local privilegiat in afectiunea generalului. Mai erau totui destui cel ce se indoiau de aceasta uitare i care se converteasd pe tanarul ofiter spre unul sau altul din celelalte straduiau partide care divizau Republica in faa. Dar urechea lui se arata surds la toate propunerile. Destul singe cursese, spunea el; era timpul ca natiunea sai regiseasca pacea sub un guvern stab' 't cu fermitate, suficient de puternic ca sa apere proprietatea i destul de tolerant ca sa incurajeze reinmarcerea la linite. Telul acesta, gandea el, putea fi atins doar prin mijloacele lui Cromwell, i cea mai mare parte a Angliei era de aceeai parere. Este adevarat ca eel care se supuneau astfel dominatiei unui soldat norocos &eau uitate principiile in numele carora ridicasera spada impottiva ultimului rege. Dar, in revolutii, principiile inflexibile i inalte sunt adesea obligate sa lase load curentului circumstantelor i, in multe cazuri, acolo unde razboaiele fusesera aprinse pentru nite idealuri ale dreptului metafizic, la urma, lumea se arata indestul de bucuroasa doar cu speranta obtinerii linitii generale, - a45a cum, dupa un lung asediu, garnizoana este cateodata, multumita sa se supuna fara alts conditie deck siguranta vietii. Colonelul Everard simtea, aadar, ca sprijinul pe care-1 acordase lui Cromwell fusese dat doar la gandul ca, avand a alege intre mai multe rele, eel mai mic era, pare-se, de ateptat de la un om ca generalul, aezat in fruntea statului gratie intelepciunii i valorii; el era contient ca Oliver insug ii putea socoti atapmentul drept caldut i imperfect, aa ca iii masura recunoOnta la aceeag scars limitata. Totui, intre timp, imprejurarile it impingeau sa puna la incercare prietenia generalului. Sechestrarea Woodstock-ului i mandatul dat comisarilor de a dispune de acesta ca de o proprietate nationala fusese demult aprobata, Insa
Titlu feudal cu prerogative militare. (n.t.)

85

influenta lui Everard-tatal ii amanase, saptamina de saptamina, i luna de Luna, executia. De asta dad, se apropiase ziva in care lovitura nu mai putea fi paratk mai cu seams ca, la randul sau, Sir Henry Lee retstase fiecarei propuneri de a se supune guvernului existent, ajungand acum, drept urmare, la ora card vremea dementei trecuse, sa fie inregistrat pe lista rAuvoitorilor incipatinati i incorigibili, fats de care Consiliul de Stat era decis sa nu mai aiba menajamente. Singurul chip de a-1 ocroti pe batranul cavaler i f"ca sa consta, dace mai era cu putinta, in a-1 interesa pe generalul insug in aceasta afacere; Si, " candrind toate circumstantele relatiilor lor, colonelul Everard simti ca o cerere atat de neocolit potrivnica intereselor lui Desborough, cumnatul lui Cromwell i unul din comisarii actuali, punea la o foarte Brea incercare eventuala afectiune a ultimului; totqi, nu avea la indemana altA alternative. Avand inainte-i aceasta perspective, i dand urmare unei solicitAri a lui Cromwell care, la despartire, u ceruse sa-i inainteze, flea intalsziere, in scris, opinia asupra afacerilor publice, Markham ig petrecu prima parte a noptii punand ordine in ideile-i asupra Republicii, intr-un plan pe care-1 credea acceptabil generalului. I1 indemna apoi sa devina, cu ajutorul Providentei, salvatorul statului, convocand Parlamentul fiber i plasandu-se pe sine in fruntea oricarei forme de guvernare solid constituid, in Stare sa puns capat anarhiei care, de altminteri, parea sa se inscauneze in tars. Aruncand o ochire de ansamblu asupra starii regalitilor, intrati peste tot in deruta, precum i asupra diferitelor factiuni care tulburau statul, el arata cum proiectul putea fi dus la bun sfargt fari violentA i varsare de singe. De la acest subiect, trecu la fastul convenabil detinatorului puterii executive in statulin devenire, oricine ar fi ajuns, drept care ii propusese lui Cromwell, caviitor Conducator, sau Consul, sau Locotenent-General al Britaniei i Irlandei, sa is in considerare domeniile i rezidentele cuvenite demnitatii sale. Trecu apoi, in chip firesc, la distrugerea parcurilor i a reedintelor regale ale Angliei, contura un tablou jalnic al demolarii care plana amenintator asupra Woodstock-ului, i interveni pentru pastrarea acestei frumoase aezari, ca semn al favorii personale de un profund interes pentru sine. Incheindu-i scrisoarea, colonelul Everard nu se descoperi foarte ridicat in proprii sai ochi. De-a lungul conduitei lui politice, el evitase pans in acel ceas sa amestece pricinile personale cu temeiul public al actiunii, iar acum simtea ca savarise o asemenea mixture. Dar se consola, sau barem, indeparta aceasta neplacutA reflectie, repetanduli ca interesul Marii Britanii, in nite vremuri de asemenea nature, reclama neconditionat ca CromWell sa fie capul guvernului, iar cel al lui Sir Henry Lee, ori, mai degraba, siguranta i existenta sa, cereau nu mai putin energic pastrarea Woodstock-ului i a 86

reedintei sale acolo. Si fi fost oare el de villa ca acelai drum conducea spre amandoui aceste tinte, sau ca interesul sau privat i cel al tad se amestecau in aceeai scrisoare? Ii intari deci congiinta spre a trece la fapta, inchise scrisoarea, puse adresa Lordului General iar apoi o pecetlui cu sigiliul armelor sale. ()data facuta aceasta, se afunda in fotoliu i, in pofida ateptarilor sale, adormi in vreme ce se lasase in seama reflectiilor, oricat de nelinititoare i sicaitoare erau, i nu se detepta pana cand lumina rece cenuie a zorilor se revarsau prin fereastra dinspre risArit. Tresari mai intai, ridicandu-se cu senzatia cuiva care se trezete intrun loc necunoscut. Dar lampa arzand slab in suportu-i, focul abia stills sub alba-i spuza, tabloul sever de deasupra Fmineului, scrisoarea sigilati pe mask - toate amintira de evenimentele de ieri i de deliberkile-i din noaptea ramasa in urma. - Un alt remediu nu e de gasit, ii zise el; trebuie ales intre Cromwell i anarhie. $i sa nadajduim ca semnificatia titlului sau, de ef al puterii executive, izvorat din consimtimantul popular, va impiedica prefacerea unei inclinatii fireti spre putere intr-un comportament arbitrar. Daci guverneaza prin Parlament i cu consideratie pentru privilegiile supuilor, pentru ce: nu Oliver, la fel de bine ca Charles? Insa, eu trebuie sa iau toate masurile pentru ca scrisoarea sa ajunga, in siguranta, in mainile acestui print suveran de maine. A sosit timpul timpul sa se rosteasca cuvantul ce poate avea influents asupri-i, caci vor fi destui acei care nu vor pregeta sa-i dea sfaturi mai violente i pripite. Se hotari sa incredinteze importanta misiva lui Wildrake, a carui nesibuinta nu era niciodata atat de mare* ca atunci cand se deda trandiviei i lipsei de ocupatie; de altfel, chiar dad fidelitatea lui nu se manifestase mereu in forme mai presus de orice repro, obligatiile luate fats de prietenul sau Everard fusesera duse intotdeauna, astfel, la indeplinire. Gandurile astea ii treceau prin minte in vreme ce aduna ramiitele lemnelor din camin i facea sa se inalte o noul flacara spre a-si reveni din neplacuta senzatie a frigului patrunzator; i cum, de la o vreme ii fu mai cald, se cufunda din nou intr-un pui de somn din care fu smuls doar de razele matinale ale soarelui. Se tidied, se dezmorti plimbandu-se incolo i incoace prin incapere, apoi incepu sa priveasca prin larga fereastra-balcon lucrurile mai apropiate: gardul viu neingrijit, aleile neglijate, aidoma unui /ocpustiu (cum era numit in vechile tratate de gradinarit), cel care, intrtinut odinioara in respectul regulilor artei, oferea o iniruire de arbori de tisa tilati in forme fantastice; intinderea aceasta, cu inguste alei i largi drumuri 87

de promenade, acoperea vreo doui sau trei acri de teren in acea parte a Lojei, a carei ingraditura despartea gradina de zona deschisa a parcului. Imprejmuirea era acum sparta in mai multe locuri, i caprioarele cu pull for pateau liberi netematori chiar sub ferestrele palatului campenesc. Aceasta fusese scena favorite a jocurilor copiWiei lui Markham. El putea Inca recunoate, dei, crescand, iii schimbasera forma, crenelurile verzi ale unui caste' gotic create de foarfecele gradinarului, impotriva carom el se deprinsese lanseze sagetile; on plimbandu-se cu trufie, Inaintea lor, asemenea cavalerului ratacitor despre care citise, avea obiceiul sa sufle din corn on saji arunce sfidarea urigului sau cavalerului pagan, inchipuiti a-i ie0 in cale. Ii mai amintea cum se straduia s-o imrete pe veripara-i, chiar clack binior, mai tanara deck el, sa is parte la aceste distractii ale imaginatiei lui de baietandru i sa joace rolul unui paj zburdalnic, al unei zine, on al unei printese fermecate. Ii reveneau, la fel, in minte atatea aminunte ale intalnirilor for ulterioare care-1 Indemnau sa fie aproape sigur ca, de mai Inainte Inca, parintii for ajunsesera a conveni ca frumoasa lui veripara i el erau o pereche foarte potrivia. Mii de viziuniintruchipate intr-o perspectiva atat de luminoasa, risipite cu vremea, se intorceau acum ca nite umbre spre a-i aminti tot ce pierduse; i pentru ce? - De dragul Angliei, rispundea contiinta lui mandra, al Angliei aflate in primejdia de a deveni in acelai timp prada bigotismului i tiraniei. ii intarea firea cu acest rationament: Dad mi-am jertfit fericirea personals, am facut-o pentru ca Cara mea sa se bucure de libertatea individuala i de aceea a congiintei, pe care le-ar fi putut prea bine pierde sub un print slab sau un politician uzurpator. Dar raspunsul acesta semet nu putea acoperi un afurisit de glas interior: - A folosit oare rezistenta asta tarii sale, Markham Everard? it intreba acesta. Dupe atatea varsari de singe i suferinte, este Anglia mai fericita sub sabia unui soldat norocos deck fusese pe vremuri sub sceptrul unui print abuziv? Este oare in stare Parlamentul, sau ce a mai limas din el, sa lupte cu un lider, stApan al inimilor soldatilor, pe cat de intreprinzator i subtil pe atat de impenetrabil in proiectele lui. Generalul acesta, care sine in mainile sale armata, iar, prin ea, destinul natiunii, va abandona el puterea fiindca filosofia se va pronunta el este de datoria lui sa-i reia rangul de supus? Nu indraznea sa-i rispunda ca firea lui Cromwell, aa cum o cunote a, it indreptatea sa atepte, din parte-i, un asemenea act de renuntare. Ii zicea totui ca, in astfel de vremuri nemasurat de vitrege, cel mai bun guvern, oricat de pup dezirabil ar fi In sine, trebuie socotit acela care ar restaura cu promptitudine pacea i ar pune capat ranilor provocate zilnic de catre partile aflte in conflict. Ii imagina ca Cromwell era singura 88

autoritate in stare sa formeze un guvern ferm i de aceea se ataase norocului lui, dei, nu fara serioase i reinnoite indoieli asupra punctului pans la care, servind vederile acestui impenetrabil i misterios general, era credincios principiilor in numele ca'rora ridicase armele. In vreme ce gandurile acestea ii treceau prin minte, privirile ii cazura asupra scrisorii de pe masa, adresata lui Cromwell inainte de a adormi. Ezita de multe on arnintinduji continutul acesteia i masura in care, sprijine planurile de devenind partaul acestui personaj, se angaja marire de indata ce misiva ii va fi predata. - Si totu.5i, asta aka trebuie sa fie! zise in fine, cu un suspin adanc. Intre partidele incletate in lupta, el este cel mai puternic, mai intelept, i, chiar daci o fi un ambitios, poate, nu e i cel mai primejdios. Cuiva tot trebuie sa i se incredinteze puterea mentinerii i intaririi ordinii generale; i dne e in stare a detine i manui o astfel de putere asemenea lui cel ajuns in capul armatelor victorioase ale Angliei? Once near rezerva viitorul, pacea i reintoarcerea legii ar trebui sa fie primul i cel mai grabnic tel al nostru. AceastA ramait:i de Parlament nu-i poate pasta terenul impotriva armatei doar prin apelul la sanctiunea opiniei publice. Daci-i propune sa.reducafortasolastl trebuie sa se infiptuiasca prin puterea armelor, iar parnantul a fost preaindelung adapat cu singe; dimpotriva, Cromwell poate - i eu sper ci vrea - sa infiptuiasca o intelegere moderad pe nite temelii care sa mentina pacea, ceea ce trebuie sa socotim a insemna statomicirea regatului, vai! i ansa ocrotirii incipatar ' iatei mele rubedenii de urmarile onestei, chiar dad absurdei sale damn& impunand tacere indoielilor i scrupulelor sale prin asemenea rationamente, Markham Everard raminea statornic in hotararea-i de a se alatura lui Cromwell in batilia iminenta dintre autoritatile civile i militare, - nu cum i-ar fi placut sa opteze, ci dand curs celei mai bune alegeri intre doui alternative periculoase la care-1 redusera vremurile. Cu toate acestea, el nu se putu impiedica sa tremure la gandul ca tatal sau, chiar daci pans atunci, admiratorul lui Cromwell, socotit drept instrumentul atator miracole infiptuite in Anglia, n-ar fi fost dispus sa se alieze intereselor sale impotriva Parlamentului Lung, at carui membru activ fusese pink cand o indispozitie prelungiti it obligase a-1 frecventa mai rar. Era o noui indoiala pe care se vedea obligat s-o suporte on s-o sugrume; se consols, insa, cu argumentul gata Malt ca nu era cu putinta ca tatal sau sa vada lucrurile intr-o aka lumina decat aceea in care-i apareau lui insui.

89

CAPITOLUL VII

Hotarat, in sfarit, si expedieze scrisoarea fara intarziere, colonelul Everard se apropie de ua incaperii in care, precum se desluea dupa respiratia grea dintr-acolo, prizonierul sau Wildrake se bucura de un somn adanc sub inraurirea indoita a bauturii i oboselii. intorcand cheia, lacatul cam ruginit opuse rezistenta zgomotoasa care intrerupse intrucatva odihna adormitului, dei fara a-1 trezi cu totul. Everard statea Yana patu-i and it auzi murmurand: - E ziva deja, temnicerule? Dad ai avea in tine, cline ce eti, un graunte de omenie, ti-ai face cunoscute scarboasele veii impreuna cu o cups de yin. - Paqiva treaba mai e sa ajungi spanzurat, stapanilor; obida iti usuca gatlejul. - Sus, Wildrake, sus, visatorule rau prevestitor! ii spuse prietenul scuturandu4 de guler. - Jos mainile! rispunse somnorosul. Pot sa urc in Kari fara ajutor, to asigur. Se ridica apoi in capul oaselor, deschise ochii, privi indelung in jurul lui i exclama: - La dracu! Nu eti deck tu, Mark, pe aid! Mi s-arata ca totul e gata pentru mine: - lanturile imi erau scoase de la picioare..., fringhia mi se stringea imprejurul gatlejului..., catuele, luate de la maini..., totul pregatit pentru un dans in aer fiber cu neinsemnat sprijin pentru picioare... - Gata cu neroziile, Wildrake! De buns seams, demonul bauturii caruia, zic eu, i to-ai vandut... - Pe un butoi de vin! Tocmeala a fost facuta intr-o pivnita din Vintry' - Trebuie sa fiu la fel de nebun ca tine spre a-ti incredinta ceva tie. Numi vine a crede ca ti-ai revenit in simturi. - Si pentru ce oare? Te asigur ca n-am gustat nici o bautura dormind,
Piata MO London Bridge de pe Tamisa, cunoscuta ca loc de imbarcare a vinurilor. (n.t.) 90

doar dad n-am visat ca beau o bere cu batranul Noll, din cea facuta de el insui...2 Si mai las-o balta omule, cu aerul asta intunecat: sunt acelai Roger Wildrake, un adevarat ratoi salbatic, bray insa, ca un cocos intaratat. iti sunt prieten bun, devotat tie pentru serviciile cu care m-ai invrednicit devinctus beneficio -, iata ca i latina e de fata. Care e deci lucrul ce gandeti sa mi-1 dai in seams, pe care eu nu vreau, on nu indraznesc, s-1 execut, - and ar fi vorba s smulg dintii diavolului cu spada-mi, dupa cea infulecat, drept pranz, nite Capete-Rotunde?! - Ma faci sa-mi ies din sarite. Cand eu tocmai ma pregatesc s incredintez ce am mai de pret pe lume iscusintei tale, purtarea i limbajul iti sunt ale unuia de la Bedlam3 Asta-noapte ti-am indurat feria betiei; dar cine-ti mai poate suporta nebunia de dimineata? Asta inseamna primejdie pentru amandoi, Wildrake, inseamna lipsa de prietenie, a putea zice ingratitudine. - 0, nu; nu spune asta, prietene, rispunse Cavalerul (land semne de oarecare sensibilitate; i nu ma judeca cu o asprime nepotrivita situatiei mele. Noi, cei care am pierdut totul in aceste infruntari nefericite, care suntem siliti sa ne schimbam traiul nu numai de pe o zi pe alta, dar de la un pranz la altul..., noi al caror singur refugiu e temnita, a caror perspective de odihni finals e spanzuratoarea, ce poti tu oare atepta de la noi, dad nu tocmai sa rabdam cu inima u oars o asemenea soarta care ne-ar zdrobi de ne-am lasa prada mahnirii? Acestea furl spuse Cu un accent de simtire ce nu ramase fare ecou in sufletul lui Everard. El u lea i u stranse cu afectiune mina prietenului sau. - Dad am parut aspru cu tine, Wildrake, te asigur ca a fost mai degrabi de dragul tau deck de al meu. Stiu ca la temelia uuratatii tale staruie unul din cele mai adanci principii de onoare i sensibilitate din cite au guvernat vreodata inima unui om. Dar tu eti nechibzuit, tu eti impulsiv; i ti-o spun fara ocol ca, dad te vei trada in afacerea aceasta pe care ti-o incredintez, urmarea nefasta ce ar putea rezulta pentru mine nu m-ar intrista mai mult deck gandul de a te fi expus pe tine unei astfel de primejdii.
2 Aluzie la instalatia de facut here, aflati in folosinta familiei burghezo-aristocratice a lui Cromwell. Indeletnicirea a fost atribuita de catre regaliti, cu vadite intends caustice, i generalului, mai cu seams dupa executarea lui Charles I. N-au lipsit cupletele satirice nici atacurile din press, de felul referirilor la intentiile criminale ale acestui berar singeros", publicate prin februarie 1648 de catre gazeta Mercurius Elencticus. (n.t.) 3 Spitalul St. Mary of Bethlehem era specializat, din 1547, in ingrijirea bolilor mintale. (n.t)

91

- Dad o iei pe tonul Asti, Markham, zise Cavalerul Wand un efort de a rade, evident, pentru ascunde inclinatia spre o emotie de un fel aparte, tu vei face din not nite copii, nite prunci de tali; pe manerul acestei spade! Hai, ai incredere in mine; eu pot fi precaut and imprejurarea mi-o cere: nu e om care si ma fi vazut band cand ateptam un semnal de alarm* i nici chiar o biata pinta' de vin nu voi gusta inainte de a duce, pentru tine, treaba asta pans la capat. Aadar, eu sunt secretarul tau ba, angajatul, uitasem. Iata o depeg ce trebuie trimisa, flea* indoiall, lui Cromwell. Prea bine: i-o voi duce cu mare bagare de seams s nu fiu luat prin surprindere on si-mi fie terpelit bagajul de Loialitate, i (lovind cu degetul scrisoarea) o voi remite in demnele main! carora, cu atataumilinta le e adresata. Dar la dracu! Mark; mai chibzuiete asta o clips. De bund seams, tu nu-ti vei impinge perversitatea atat de departe incat si to alaturi in lupta acestui rebel sangeros. Poruncete-mi sa-mi infig, trei incii, pumnalul in el i o voi face mult mai bucuros deck prezint epistola asta. - Ajunge, Wildrake; asta e dincolo de tocmeala noastra. Dad vrei s ma ajuti, e foarte bine; dad. nu , da-mi voie sa nu-mi pierd timpul in. dezbateri cu tine, cats vreme fiecare clips imi pare un secol, pand and scrisoarea e in main& generalului. Este singura cale ce. mi-a dmas ca sa obtin o protectie oarecare i un loc de refugiu pentru unchiul meu i fiica lui. - Dad de asta e vorba, nu voi cruta pintenii. Martoaga mea pe care am lisat-o colo in ora, va fi gata de drum cat ai clipi din ochi, i poti fi sigur ca ma voi gas! in fata batranului Noll - generalul tau, vreau sa zic in ristimpul cel mai scurt care i-a trebuit vreodata omului i calului intre Woodstock i Windsor, unde socot ca, pana una-alta, ilvoi afla pe prietenul tau in posesia bunurilor aceluia pe care 1-a ucis... - Sst! nici un cuvant despre asta! de and ne-am despirtit asta-noapte, ti-am oranduit un drum ce va fi mai uor de urmat pentru tine cleat cuviinta limbajului Si a tinutei, fata de care tu eti aa de strain. In scrisoarea mea, 1-am informat pe general ca ai fost, prin rau exemplu i rea educatie... - Ceea ce trebuie interpretat prin contrarii; caci, desigur, eu sunt nascut i educat tot atat de bine pe cat ii poate don once Mau din comitatul Leicester. Asculta-ma, rogu-te. Ii fac cunoscut ca, din pricina relelor exemple,

Masura pentru lichide echivalenta cu 0,561. (n.t.)

92

ai devenit unul din Rauvoitori i te-ai alaturat partidei fostului Rege. insa, Oland ce lucruri savarea pentru natiune generalul, mintea ta s-a luminat in privinta chemarii lui de mare instrument al randuielii In aceasta tulburata tars. Informatia asta asupra tail va face nu numai sa tread' peste unele din nazdravaniile tale, in cazul ca, in ciuda lor, ar trebui sa iei cu fata curata, dar te va ajuta sa te bucuri de interes in ochii lui, ca unul ce eti, intr-un chip mai special, ataat persoanei lui. - Fara nici o indoiala; tot astfel aim once pescar it iubete mai molt pe pastravul pe care tocmai 1-a prins... - E cu putinta, cred, ca el sa te timid incoace cu o saisoare pentru mine, autorizandu-ma sa pun capit masurilor acestor sechestratori i sa-i dau bietului batran, Sir Henry Lee, Ingaduinta de petrece zilele ce i-au mai ramas printre stejarii eat de dragi privirii lui. I-am adresat aceasta cerere generalului Cromwell, i socot ca creditul tatalui meu, alaturat aceluia al meu, se intind atat de departe in vederile lui Wit sa nu riscam un refuz, mai cu seams in imprejudrile de astazi, - ma intelegi? Prea bine. Sa se intinda... pe legea mea! Mie mi-ar place sa intind mai degraba o franghie decal sa am a face cu acest batran scelerat oinorator de regi. Dar am zis ca ma voi rasa calauzit de tine, Markham, i spintecat sa fiu dad nu-mi tin cuvantul! - Fii, deci, prevazitor; observa bine tot ce face i spune, - mai cu semi, ceea ce face, cad Oliver este omul ale carui &dull pot fi mai bine cunoscute prin actiunile &cat prin vorble sate; i stai... pun ramaag ca era cat p-aci s-o iei din loc fara o leccaie in pungi - Cat se poate de adevarat, Markham; ultimul nobil s-a topit ieri seara printre pungaii de soldati ai votri. - Ei bine, Roger, asta se drege uor, zise colonelul, strecuranduli punga in mainile prietenului sau. Insa, nu eti to oare un nesibuit de fluiera-vant de vreme ce porneti la drum, aim erai gata s-o fad, flea a avea cu ce sustii spezele? Ce-ai fi &cut? - Pe cinstea mea, la asta nu m-am gandit. Presupun ca ar fi trebuit sa strig: stai! primului oraean cu bani, sau crescator de vite rotofei, pe care i-g fi ntainit la drumul mare... E un subterfugiu la care multi biieti bun! recurg in aceste rele timpuri!... - Acum du-te; fii prudent; nu-ti frecventa cunogintele cu purtari slobode, sapinete-ti limba, pazete-te de oala cu vin, cad te poti atepta la primejdie dad nu te pastrezi in limitele sobrietatii. Fii cumpanit in vorba i abtine-te de la injuraturi fanfaronade. - Pe scurt, s ma metamorfozez intr-un pedant dintre cei de teapa ta, 93

Markham? Ei bine, cat privete exteriorul, cred ca pot si joc la fel de bine ca tine rolul lui Hope-on-High Bomby5 Ah! erau frumoase acele vremuri chid it vedeam pe Mills infatOndu-1 pe Bomby la teatrul Fortuna, inainte ca eu sa fi pierdut haina brodata i podoaba din ureche, iar to sa fi catigat ridurile de pe frunte Si rasucirea puritani a mustatii! - Acelea erau aidoma majoritatii plicerilor mondene, Wildrake, dulci in gull i amare la digestie. Dar, la drum cu tine! i cand o s vii inapoi cu un rispuns, ma vei gasi on aici on la hanul Sfantul George din or4el. I;i urez: noroc. Si: bagare de seams la purtarea ta. Wildrake pled, iar colonelul ramase o vreme cufundat in adanci reflectii. - Cred ca n-am mers Area departe in a ma amaneta generalului, gandi el. 0 ruptura Intre el i Parlament pare inevitabila i ar aduce iarai Anglia intr-un rizboi civil, lucru de care toad lumea e obosita. Mesagerul meu ar putea sa-i totui, prea mutt nu ma tem de asta. El tie ca n- acorda incredere deck unuia pe care sa ma pot bizui, cad a avut de-a face cu destule feluri de indivizi spre a fi prevenit CA se afla i printre ai lui, tot astfel ca prin alte parti, oameni care ascund doui fete sub aceeai gluga.

Personaj tiplc puritan intr-una din piesele lui Beamont Fletcher. (n.a.)

94

CAPITOLUL VIII Acolo-i aparu asprul Protector semet Ce Fara supuse gandului stiu indrilznet Acelaci chip care cdndva a pMns fi-ajurat, Alungdnd, kW, Camera strtinsa la sfat, Ca pe-o adunare de pramatii de rand, risipi Parlamentul. Forfeit vriind s-crate cu sosit-a momentul, Ptifind peacest drum, - de# cu. ajiata durere sefacii singur, de-acum, stdpein pe putere. CRABBE, Omagiul neocolit Lasandu-1 pe colonelul Everard in seama meditatiilor sale, it vom urmari pe veselul Cavaler, prietenul lui care, inainte de a urca in a la hanul Sfantul George, nu pierdu prilejul de a se trata in acea dimineati cu nite oui stropitercu yin muscat, spre a fi in stare sa faci fata vantului matinal. Cu toate ca consimtise sa se lase purtat de libertatile extravagante ale comportamentului Cavalerilor, ca pentru a face sa contrasteze in toate privintele conduita for cu rigorismul dumanilor, totui Wildrake, niscut intr-o familie respectatA, bine educat i inzestrat cu daruri naturale, precum i cu o inima pe care viata dezordonata de cavaler neastamparat nu o putuse pe de-a-intregul corupe, pleca in misiunea-i cuprins de un ciudat amestec de simtaminte, nemaiincercate, pare-se, vreodata. Sentimentele lui de regalist il indemnau si-I urasca pe Cromwell, pe care, mai ca in nici o alta imprejurare, nu dorea sa-lvada, in afara campului de bataie, unde 1-ar fi placut sa schimbe cu el nite focuri de pistol. Insa urii acesteia i se adaugaun grad de teams. Intotdeaunavictorios, oriunde luptase, remarcabilul om de care Wildrake urma sa se apropie dobandise asupra mintii dumanilor sal acea influenta ce, adeseori, este in stare sa inspire succesul constant: ii tiau de frica in timp ce ce-1 urau; acestor simtiri li se adauga o neostoita" i rabdatoare curiozitate care alcatuia unul din atributele firii lui Wildrake. Avand de demult prea putin afaceri personale, nepAsitor din fire, el era lesne atras de tot ce era neobinuit i interesant in juru-i. - La urma urmelor, nu mi-ar displace sa-1 yid pe batranul punga, ii zise, daca nu pentru alta, macar sa zic ca 1-am vazut. 95

Ajunse la Windsor dupa-amiaza i incerca, la sosirea-i, o puternica inclinare de a trage la vreuna din vechile-i vizuini de bucurii i placeri de pe and frecventa ocazional acest frumos ora In zile mai vesele. Dar, rezistand tuturor ispitelor, se duse cu curaj la principalul han, a carui veche emblems, Jartiera, fusese demult tearsa de scurgerea vremii. Hangiul insug, pe care Wildrake, experimentat in materie de circiumari i ospitarii, i-1 amintea ca pe o stralucita mostra de amfitrion din coala reginei Elisabeta, se fame prudent, dupa firea timpului; clatina din cap and vorbea despre Parlament, manuia cepul de la butoi cu gravitatea unui preot ce savarete o jertfa, ura Angliei o fericith ieire din toate supararile-i i aducea inalte laude Excelentei sale Lordul General. Wildtake remarca de asemeni ca vinul ii era mai bun, deck de obicei, puritanii avand un neasemuit dar de a detecta once frauds in aceasta materie; i ca masurile se micorasera, in vreme ce preturile se marisera, - imprejurare care era cu atat mai lesne de observat cu cat gazda aducea mai des vorba despre propria-i contiinta... De la acest important personaj afla ca Lordul General era accesibil pentru toga lumea i ca putea obtine intrare la el a doua zi dimineata, la ora opt, fara alts osteneala deck aceea de a se prezenta la poarta castelului i a se anunta drept purtitorul unui mesaj catre Excelenta sa. La castel, Cavalerul deghizat iii fa'cu aparitia la ora ce i se indicase. Intrarea ii fu ingaduita fara dificultate de catre soldatul in uniforms rode care, cu infatiarea-i misted i muscheta pe umar, statea de gazda la poarta exterioara a nobilei cladiri. Wildrake strabitu incinta de jos, sou curtea, aruncand o ochire, in timp ce trecea, spre frumoasa well care primise destul de curand, in intuneric i linite, precum i fara vreo distin.ctie onorifica, ramiitele paminteti ale Regelui Angliei asasinat. rick de inisprit era Wildrake, amintirea acestei intamplari it tulbura atat de adanc ca fu la un pas de a face cale intoarsa, cuprins de un fel de oroare, mai inainte de a da fats cu acel sumbru i indraznet om, caruia, printre actorii acelei triste afaceri, u putea fi repropt tragicul deznodamant. Simti, totui, nevoia sa-i stapineascal pornirile firegi i 1i impuse sa se angajeze in negocierea Incredintata lui de cite cineva caruia ii era atat delndatorat. La urcupl de langa Thrnul Rotund, iii arunci privireainspre portdrapelul unde obiceiul era sa fluture stindardul Angliei. Fusese indepartat, cu toate bogatel0 blazoane, cu stralucitele-i embleme Si splendidele-i broderii; in locul lui, unduia cel al Republicii, crucea Sfantului Gheorghe in culorile sale: albastru i rou, Inca neintersectate de diagonala crucii Scotiei, care a fost, curand dupa aceea, adoptata ca semn al biruintei Angliei asupra 96

vechii ei adversare. Aceasta schimbare de steaguri spori cortegiul reflect" or lui mohorate in care se cufundase, contrar obinuintei sale, astfel c primul lucru gratie caruia iii veni in fire fu somatia santinelei, insotita de izbitura patului muschetei de podea, cu o emfaza ce-1 facu pe Wildrake sa tresara. - Incotro mergi i cine eti? - Sunt purtatorul unei scrisori citre venerabilul Lord General. Ateapta pana chem ofiterul de garda. Ii facu aparitia caporalul. Fall de cei pe care-i comanda, se distingea printr-o indoita cantitate de panglica, risfranta in jurul gatului, printr-o dubla inaltime a parallel ca o clopotnita on coroana, printr-o mai larga intindere a mantalei Si o intreita propoqie a inacririi fizionomiei... Se putea citi pe chipul sau ca era unul din acei entuziati neclintiti carora Oliver le datora victoriile, al caror zel religios ii facea temuti pana i de Cavalerii cei deopotriva distini prin resursele mintii i natere, istovisera bravura in zadarnica aparare a persoanei suveranului i coroanei. II privi pe Wildrake cu o gravy solemnitate ca i cum i-ar fi facut inventarul trasiturilor i imbricamintei, iar, dupa aceasta cercetare, ceru sa-i cunoasca afacerea". - Afacerea mea, spuse Wildrake pe cat de ferm fu in stare, caci incheiata investigatie a ochilor individului ii (Muse o neplacuta senzatie de iritare, - afacerea mea este cu generalul dumitale. - Cu Excelenta sa Lordul General, vrei sa sput raspunse caporahil. Limbajul du, prietene, se resimte prea putin de respectul datorat Excelentei sale. - Dracu' s-o is pe Excelenta sa! ii veni pe buze Cavalerului; dar prudenta it tinu in garda nu ingadui cuvintelor sa i scape. Se inclina doar Si ramase - Urmeaza-mi, ii zise intepatul specimen, i Wildrake se conforms ajungandintr-o camera de gardi, cu un interior caracteristic vremii, i o scena foarte deosebita de cele Intalnite in posturile militare ale zilelor noastre. Langa foc stateau doi sau trei muchetari, ascultindu-1 pe un soldat care le interpreta un anumit mister religios. El incepuse a vorbi cu glas scaz " insa cu multi volubilitate, iar, pe masuri ce se apropia de concluzie, tonal u devenea tot mai ascutit i mai viu, ca i cum ar fi pretins fie un rispuns prompt fie o incuviintare tacuti Auditorii pareau a-1 asculta pe orator cu fete imobile, multumindu-se sa-i rAspunda cu norii de fum de tutun pe care-i rostogoleau pe sub mustAtile for groase. Pe o banca era Milt's un soldat cu fata intoarsa in jos, anevoie de precizat data dedat somnului sau contemplatiei. In mijlocul mclperii states un ofiter, judecar ' dupA fkia lad brodata pusa de-a curmeziul pieptului i earfa din jurul taliei, cad, in afara acestora, era foarte simplu 97

imbracat; el era ocupat cu instructia facuta unui mocofan vinjos, de curand inrolat, pe care-1 'Inv* ceea ce se numea pe atunci manualul. Micarile de executat i comenzile erau cel putin doilazeci i, pans and ele nu fora duse la sfarit cum trebuie, caporalul nu-i permise lui Wildrake nici sa se aeze, nici s tread dincolo de pragul camerei de garda. Astfel el trebui sa asculte rand pe rand: muscheta ridicatir, - muscheta la picior", - muscheta armati!", capsa manuitir - i multi alti termeni de comanda uitati astazi, pans cand, in cele din urma, vorbele: muscheta in ordine!" pusera capat instructiei. Numele tau, prietene? it intreba ofiterul pe recrut cand lectia fu gata. - Ephraim, rispunse acesta cu o afectata farnaiala a nasului. - Ephraim i mai cum? - Ephraim Cobb, din pioasa cetate Gloucester, unde am salaguit apte ani, ficandu-mi ucenicia la un prea vrednic cizmar. - E o meserie binecuvantata, zise ofiterul; dar, hotarand sati legi soarta de a noastra, nu to indoi ca, de acum, ti se va harki un loc mai presus de sula i calapod... Un zambet taios insoti aceasta sarmana incercare de gluma; iar apoi intorcandu-se spre caporalul care statea la doi pai, cu aerul cuiva dornic de vorba, spuse: - Deci, caporale, care-s noutatile? - Acesta unul are la el o scrisoare pentru Excelenta voastra. insa pot spune fara ovaire ca duhul meu nu se bucura intru sinea sa; cad it socot un lup in haine de oaie. Astfel afla Wildrake ca se gasea chiar in prezenta omului remarcabil la care fusese trimis; stAtu in ateptare pentru a chibzufin ce chip sa i se adreseze. Infatiarea lui Oliver Cromwell nu era, cum indeobte se tie, una dintre cele placute. Era de statura mijiocie, zdravan i butucanos, cu trasituri severe i aspre, conformatie deloc strains totug ageritnii naturale i adancimii gandirii. Ochii ii erau cenugi i patrunzatori, nasui, prea mare in comparatie cu celelalte linii ale fetei i de o nuanta rogatica. Felul salt de a vorbi, atunci cand voia sa se fad, cu desluire, inteles era energic i impetuos, chiar daca lipsit de gratie i de elocventa. Nimeni, atunci, putea face cunoscute intentiile in mai putine i mai decise cuvinte. Dar cand, aa cum se intimpla adeseori, iii punea in gand sa joace rolul oratorului, spre a se face placut, nu insa i inteles de cite urechea poporului, Cromwell avea obiceiul sa-i invemanteze ideea, sau ceea ce parea a-i fi ideea, intr-un asemenea amestec de cuvinte, inconjurand-o cu atatea retineri i exceptii, retranand-o intr-un asemenea labirint de paranteze, c, dei, unul din cei mai indemanatici barbati ai Angliei, el era, poate, cel mai de neinteles vorbitor din cati au lasat perplexa vreodata 98

o audienta. A trecut mutt timp de cand s-a spus de clue un istoric ca o culegere a discursurilor Protectorului alcituiete, cu putine exceptii, cea mai lipsita de noimA carte din lume, dar el ar fi trebuit sa adauge ca nimic nu putea fi mai nervos, concis i inteligibil decat ceea ce acesta dorea cu adevarat sa fie priceput. S-a remarcat de asemeni la Cromwell ca, dei niscut intr-o familie de buns conditie, deopotriva in linia paterna ca i in cea materna cu toate ca avusese parte de obinuitele oportunitati de educatie legate de un asemenea avantaj' , carmuitorul fanatic din el nu putuse capka ori, cel putin, nu catadixise s practice amabilitatile uzuale in clasele de sus ale societatii. Tinuta ii era atat de necioplita ca uneori putea trece drept grosolana, numai ea, in limbajul i felul sau de a fi, existau o forta i o energie izvorate dintr-un caracter care inspira teama daci nu impunea respect; erau chiar situate in care spiritul acesta sumbru i subtil ii largea disponibilitatile pAna, la a se concilia chiar i cu afectiunea. Cateodata arata gust pentru umor, dar pentru unul slobod de o natura joasi i cam practica. Era in firea-i ceva distinctiv caracterului compatriotilor dispretul pentru frivolitate, ura contra afectarii, antipatia fats de ceremonie care, alaturate calitatilor sale intrinseci de bun simt i curaj, faceau din el in multe privinte un reprezentant convenabil al democratiei engleze. Religia lui va fi intotdeauna obiectul unei mari indoieli, i probabil al uneia pe care el insug cu greu ar fi putut-o deslui. Fara indoiala, existase un ristimp in viata-i cand se aratase, cu sinceritate, entuziast i cand temperamentu-i natural, u,sor inclinat spre ipohondrie, fusese puternic tulburat de catre acelai fanatism care inraurea pe atunci conduita stator oameni. Pe de aid parte, au existat perioade de-a lungul carierei lui politice cand, cu siguranta, nu-1 nedreptAtim punandu-i in seams o afectare ipocria 11 vom judeca, poate, mai echitabil pe el i pe ceilalti din aceeag epoca, daca presupunem ca zelul for religios era, intr-o masurk izvorat din suflet iar, in alta, asumat cu incuviintarea interesului personal. Inima omului este atat de ingenioasi in a se inFla pe sine insai,ca i pe altii, ca, probabil, nid Cromwell nisi aceia care afiau pretentli aseminatoare n-ar fi putut fixa cu exactitate punctul la care se sfarea entuziasmul i incepea ipocrizia, sau, mai degraba, acesta nu era un punt catui de putin fix ci unul fluctuant, in functie de starea sanatatii, de norocul surazator sau potrivnic, de dispozitia buni sau rea a fiecarui individ.
' Cromwell a urmat mai intai Grammar School din Huntington, iar apoi, colegiul de rang universitar Sidney Sussex din Cambridge, ambele puternic influen;ate pe atunci de protestantismul de tendinta puritans. (n.t.)

99

Acesta era celebrul om care, intorcandu-se spre Wildrake i scrutandu-i chipul de-a fir-a-par, paru atat de putin multumit cu ceea ce vede ca, instinctiv, mica inainte centura ca spre a priride minerul i spre a pune in micare bataia spadei lui lungi. Totui, incrucianduli bratele pe de-asupra imbricamintei, ca i cum un al doilea gand 1-ar fi facut sa abandoneze neincrederea, ori, considerand precautia ca fund mai prejos de conditia lui, il intreba pe Cavaler cine era i de unde venea. - Un biet gentleman, domnule, - adica my lord - sosit de la Woodstock, raspunse Wildrake. - Si ce veti imi poti da, domnulegentleman?rosti Cromwell cu o anumid emfaza. De buns seams, eu am mai vazut astfel de ini foarte dornici sa poarte acest titlu, fka a fi oameni drepti, oameni buni i oameni adevarati, in ciuda intregii for Si tat*, a fi gentleman era un bun titlu in Batrana Anglie, car ' KI oamenll iii aminteau ceea ce acesta fusese menit sa insemn.e. - E adevarat ce spuneti, domnule, replica Wildrake, infrananduli cu greu cateva din obinuitele-i injuratuii furioase. AltAdata gentlemenii erau de &it in locurile pe care gentlemenii trebuiau sale locuiascii; dar scum, lumea sa schimbat Intr-adta ca centurile brodate au ajuns sa cedeze locul oiturilor de piele... - Mi-o spui to asta mie? zise generalul. Socot ca eti un partener indraznet clack' poti arunca vorbe atat de libere. Sunetul tau are ceva prea strident, pe cat imi pare, pentru a fi dintr-un bun metal. Si 'Inca o data: care Iti este mesajul pentru mine? - Scrisoarea asta, incredintatA mainilor Domniei voastre de catre colonelul Markham Everard, ra'spunse Wildrake. - Ah! trebuie sate fi judecat greit, zise Cromwell, inmuiat la amintirea numelui aceluia pe care dorea mutt sa i-1 faca partizan. Iarta-ne, bunule prieten, pentru c nu ne indoim a fi ceea ce eti. Aeaza-to aid i dedicate, cum pofteti, unor ganduri pioase pans cand not vom fi examinat continutul scrisorii tale. Sa se alba grija de el i sa i se dea ceea ce dorete! Acestea zicand, generalul parAsi camera de garda, unde Wildrake lua loc intr-un colt i atepta cu rabdare deznodamintul misiunil sale. Soldatii se crezwi de asta' dad obligati trateze cu Mai multa consideratie, si-i feria o pipa cu tutunul Trinidad i o cana plina cu here de octombrie. Dar privirea lui Cromwell, precum situatia periculoasi In care putea ajunge dad ' pe Wildrake sa refuze aceste oferte se descoperea cine era cu adevarat, il hotargr ospitaliere, sprijinindu-se de spatarul scaunului sau i prefacandu-se ca dormiteaza, el se sustrase atentiefori obligatiei de a sta de vorba. In sfarit, un soi de aghiotant sau de ofiter cu functie protocolara veni sa"-1 conduca in prezenta lui Cromwell. Calauza aceasta indrepta spre o 100

secrets prin care intra in corpul castelului i, dupd ce strabatura multe cbridoare tainice i sari, in cele din urma fu introdus 'intr-un mic cabinet sau salon, inzestrat din plin cu mobile somptuoase, dintre care unele purtau initialele fostului rege, dar, totul ravait i deranjat, laolalta cu cateva tablouri in rame masive, avand fata intoarsa spre perete, ca i cum ar fi fost rezemate acolo cu &dul de a fi indepartate. In acest decor al dezordinei, victoriosul general al Republicii statea intr-un fotoliu masiv, acoperit cu dathasc brodat din abundenta, a carui splendoare forma un izbitor contrast cu infatiarea nepretentioasi a vemintelor sale, deg expresia i tinuta pareau a fi ale unuia contient ci sediul ocupat, detinut c-ndva de dire un print, nu era din cale-afara de distins pentru norocu-i i ambitia sa. Wildrake ramasese in fata lui, Sri a i se cere sa se aeze. - Pearson, se adresa Cromwell ofiterului, 4teapta in galerie, dar indeajuns de aproape ca sa ma auzi and to chem. Pearson se inclina i dadu si se retraga. - Cine se mai gisqte in galerie? - Venerabilul domn Gordon, capelanul care tocmai predica colonelului Overton i celor patru capitani ai regimentului Excelentei voastre. - Este ceea ce not dorim. Am vrea sa nu se gaseasca nici un colt in locuinta noastra unde sufletul infometat sa nu se poata intalni cu mana spirituel. Era bunul om inspirat, rostinduli discursul? - Peste masura de migator, zise Pearson. Vorbea despre drepturile legitime pe care armata i, indeosebi, Excelenta voastra le-au capitat devenind instrumentele marii opere, - nite instrumente de care nu trebuie sa ne despartim distrugandu-le sau asvarlindu-le cand i-au incheiat serviciul, ci sa le pastram, sa le pretuim sa le onoram pentru lucrarile for cinstite credincioase cad ele sent cele care au luptat, i au maraluit, g au postit, i s-au rugat, i au rabdat frigul i mahnirea; in vreme ce altii care, bucuroi le-ar vedea impritiate,7drobite i indepartate din slujbA, mananca pe ghiftuite i beau Ora sa se incurce. - Ah, bunul om! $i vorbea el despre aceasta cu atata simtire? /1/45 putea spune ceva despre toate astea care..., dar nu acum. Du-te in galerie, Pearson. Prietenii notri au voie sa-i lase la o parte spadele, dar sa vegheze i, nu mai putin, sa se roage. Pearson se retrase, i generalul, Orland scrisoarea lui Eve rard in main', dime indelung cu ochii atintiti asupra lui Wildrake, ca i aim ar fi chibzuit in ce chip sa i se adreseze. Cand, in fine, incepu sa vorbeasca, o facu spre a pronunta unul din 101

acele discursuri ambigui, semnalate inainte, al caror inteles se arata anevoios, din cale afara, de deslugt, dad, intr-adevar, ii era lui insug cunoscut. Ii vom prezenta cu atata concizie cuprinsul pe cat ne ingiduie dorinta de a reda cuvintele reale ale unui om atat de extraordinar. - Ne-ai adus scrisoarea aceasta, zise el, din partea stapanului, on a patronului tau, Markham Everard, de bunk seama, un excelent i onorabil gentleman, intre aceia care au purtat vreodad o spade la coapsa i s-au distins in marea lucrare a eliberarii acestor trei sarmane i nefericite natiuni2.. Nu-mi raspunde; tiu ce vrei sa spui. Si el a trimis scrisoarea aceasta prin tine, functionarul on secretarul sau, pe care se bizuie i in care ma roaga sa am i eu incredere, spre a exista un mesager prevazatorintre noi. Si, in sfarit, te-a trimis pe tine la mine, - nu raspunde; tiu ce vrei sa spui la mine care, dei ma bucur de o atat de mica consideratie ca m-a gisi prea onorat si port pana i o halebardA3 in aceasta mare i biruitoare aimatA a Angliei, sunt, cu toate acestea, ridicat la rangul de detinator al conducerii i al bastonului de comandant Inca o dad, prietene, nu-mi raspunde, tiu ce vrei sa spui. Acum cand comunicam astfelimpreuna, convorbireanoastra, tinand seama de ceea ce ziceam, se bizuie pe un triplu argument on pe o intreid diviziune: mai Mal, in ceea ce-1 privege pe stapinul du, al doilea, in ceea ce ne privete pe noi i oficiul nostru, al treilea i ultimul, in ceea ce are atingere cu tine insuti. Deci luandu-1 in considerare pe acest bun i demn gentleman, colonelul Markham Everard, de buns seama, el s-a comportat ca un barbat, chiar de la inceputul acestor nefericite tulburari, neabatandu-se din drum spre dreapta on spre stanga, ci avand in ochi mereu telul caste care nazuia. Da, cu siguranci: un credincios i onorabil gentleman, care ma poate prea bine numi prietenul sau. Totui, in aceasta vale a plangerii, noi trebuie si fim calauziti mai putin de legaturile i de inclinatiile noastre particulare cat de acele principii mai inalte i largi ale datoriei drora bunul colonel Markham Everard si-a subordonat scopul, tot astfel, de bund seama, dupe aim m-am straduit modelez pe al meu, astfel inch, piin tot ceea ce infaptuim sa ne aratim buni englezi i vrednici patrioti. Cat despre Woodstock, e un mare lucru ce-mi cere colonelul, acela de a fi luat dintre trofeele preacredincioilor i de a-1 lasa in pastrarea oamenilor lui Moab i in deosebi a rauvoitorului Henry Lee, a cam! mina s-a ridicat de-a pururi impotriva noastra cand el a putut gasi prilejul s-o ridice. Zic deci ca-tni cere un mare lucru, atat in ceea ce-1 privete cat Fin ceea ce ma privete. Caci noi, care ne aflam in aceasta sarmana, dar pioasa, armad a Angliei, suntem socotiti de
Natiunile: engleza, scotiana i irlandeza. (n.t.) Arma distinctive a sergentilor. (n.t)

102

cite cei din Parlament drept nite oameni ce trebuie sa le predim for prazile, nicidecum sa" le impartim not inine, tot astfel cum cainii de vanatoare care pun la pamant cerbul nu au parte de 'Irani' din el, ci sunt indepartati de vanat cu lovituri de bid, ca i cum ar merita pedepsiti pentru indrazneala lor, nu risplatiti pentru serviciile aduse. Insa, dacivorbesc astfel, nu e neaparat pentru ca am in vedere concesiunea Woodstock-ului, crezand ca, poate, Domniile for din consiliu i, de asemeni, Comitetul Parlamentului ar putea aprecia cu acordat o portiune din acest tot, tinand seama de interesul amabilitate cunoscut al rudei mele, Desborough fats de acel loc; care interes, tiind ca el a bine-meritat pentru devotatele i loialele service aduse acestor nefericite i credincioase tari, mie mi-ar veni peste mina aduc un prejudiciu, doar daca asta ar impune-o considerente de seams i publice. Vezi deci, prea cinstitul meu prieten, cum stau lucrurile in ce ma privete, i care mi-e parerea asupra cereru facute mie de cite stapanul du; nu, c eu vreau sa spun ca nu pot, la urma urmei i Fara comfit* sa acord sau sa refuz, ci doar sa arat simplele mele ganduri in aceasta privinti Si nu ma indoiesc ci ma intelegi? Roger Wildrake daduse cuvantarii Lordului General toad atentia de care era in stare; insa feluritele clauze ale discursului it pusera atat demult in incurcatura ca mintea i se tulburase asemeni aceleia a unui ins de la tara care, intamplandu-se sa se arnestece, la ora', intr-o multime de trasuri, nu poate face un pas spre a iei din drumul unora ark' primejdia de a fi calcat de altele. Generalul vazu aerul lui perplex, i incepu o noui cuvantare, in acelai sens cainainte; vorbi despre dragostea-i pentru gentilul sau prieten, colonelul; despre consideratia pentru pioasa i cucernica lui ruda, master Desborough; despre mareainsemnitate a palatului i parcului Woodstock; despre hotkarea Parlamentului ca acesta sa fie confiscat, iar produsul predat fondurilor statului; despre adanca lui veneratie pentru autoritatea Parlamentului i despre nu mai pulin adancul sau simtAmint izvorat din nedreptatea facuta armatei; adauga chi dorinta i vointa lui era ca toate lucrurile sa se aranjeze intr-un chip binevoitor i amabil, rara dezbateri asupra unor interese personale, sau certuri intre unii, care au fost bratul infiptuitor, i altii, care au insemnat capul cAlauzitor in acea cauza national** ca el era gata, cu adevarat gata, sa contribuie la aceasta opera, jertfinduli nu numai imputernicirea4 dar chiar viata sa, dad aceasta i-ar fi ceruta, i ar putea sa conduca la siguranta acestor sarmani soldati carora bietii de ei, oameni neajutorati - el a fagaduit sa le fie ca un tats, bine tiind c eill urmasera cu indatorirea i afectiunea unor Aid facu o alts lungs pauzi, lasandu-lpe Wildrake la fel de nesigur ca inainte asupra intentiei sale de a acorda sau nu colonelului Everard puterea ceruta a protectiei Woodstock-ului impotriva comisarilor parlamentari. In 103

sinea lui, incepea sa nutreasca speranta ca dreptatea cerului, sau efectele remugarii, tulburase chibzuinta regicidului. Dar nu; el nu putea vedea altceva decat agerime in acel ferm i' aspru ochi care, in timp ce limba-i revarsa din abundenta vorbirea-i perifrastica, pima si vegheze cu severs precizie efectul produs de oratoria sa asupra ascultatorului. de draci! iii zise in sinea-i Cavalerul, incepand a se familiariza putin cu situatia in care se gasea,i, mai cu seams, nerabdator fats de o convorbire care nu conducea spre o concluzie chiar dad Noll ar fi diavolul in piele i oase, in loc sa fie Boar favoritul dracului, nu-Ivoi mai lasa sa ma dud de nas. Am sa iau taurul de coarne, de mai continua in felui asta, i am sa caut si-linduplec s-o dea pe un mod de a vorbi mai inteligibil. Insufleiit de acest gand indraznet, insa temandu-se Inca si-1 duel la indeplinire, Wildrake atepta prilejul sa fad. incercarea. Cromwell, ca i cum i-ar fi fost peste putinta sa-i arate intentia, incepuse un al treilea panegiric la adresa colonelului Everard, cu feluritele expresiiintortocheate ale dorintei lui de a-1 indatora, cand Wildrake profita de una din pauzele oratorice. - Daci imi ingaduiti, zise el pe neateptate, domnia voastra ati atins pans acum doui puncte ale discursului, cel relativ la preacinstita voastra persoana i cel privitor la stapanul meu, colonelul Everard. Dar, pentru a face cu putinta indeplinirea misiunii mele, ar fi necesar sa se dedice cateva cuvinte celui de al treilea subiect. - Al treilea! repeta Cromwell. - Da. Cei care, in subdiviziunea discursului Inaltimii voastre, ar avea atingere cu nevrednicul de mine insumi. Ce am eu de facut? care e cota parte ce imi revine mie in treaba asta? Oliver trecu dintr-o data de la intonatia de pans atunci a vocii, vag asemanatoare cu torsul unei pisici, la maraitul unui tigru, gata sa se napusteasci - Cota ta parte, chiria al ocnei?! izbucni el; facile: unde vei atarna tot atal de sus ca Haman., daca-mi tradezi planurile! Dar, aliuga el, indrilcinduli glasul, daci le porti de grija ca un om de incredere, bunavointa mea poate sa fad ceva pentru tine. Asculta aid; eti indrAznet, bag de seams, dei cam obraznic. Ai fost un Rauvoitor, dupa cum imi scrie respectabilul meu prieten, colonelul Everard; insa, ai parasit .aceasta cauza naruita. Eu to incredintez, prietene, c Parlamentul i armata nu i-ar fi putut surpa pe Stua4i din inaltele for ranguri rad ca Cerul sa fi avut o rifuiala cu ei. Ei bine, este un lucru pe cat de dulce pe gat de atragator sa ti incin0 armura in numele cauzei Cerului; altminteri, de bunk seams, in ce ma privege, oamenii acegia ar fi putut ramane pe tron pans in ziva de azi. Eu nu blamez pe cineva nici pentru a-i fi ajutat, cats vreme aceste marl judecati succesive ale Cerului i-au copleit pe ei i casele lor. 104

Nu sunt un om sangeros, avand in sine-mi intelegerea pentru slabiciunea omeneasca; dar, prietene, oriicine is in main coarnele plugului in marea lucrare care se pune pe picioare intru aceste natiuni are a se pazi sa priveasca indarat, caci, ai incredere in vorba mea: daci ma tradezi, nu to voi scuti de nici un picior din inaltimea spanzuratorii lui Haman. Fi-mi deci sa tiu, intr-un cuvant, daci te-ai lepadat cu totul de aluatul reavointei. Domnia voastra prea onorabila, raspunse Cavalerul, ridicand din umeri, a facut pe multi dintre not sa simtim binior ceva ce seamana cu o ciomageala, pentru ca oarecine sa mai fie atras de o asemenea melodie... Asta ti-e parerea? spuse generalul cu un zambet salbatic pe buze, care parea sa arate ca nu era pe de-a intregul inaccesibil linguirii. Da, in adevar, in privinta asta, nu ma minti: noi am fost un instrument. Iar, aa cum ti-am dat a intelege inainte, noi nu suntem gat de porniti impotriva acelora care au luptat contra noastra ca Rauvoitori, sau a altora asemenea lor. Parlamentarii ii cunosc prea bine interesul i bunul lor plac; insa, dupa acordam umila mea parere, a venit timpul sa incheiem aceste certuri oamenilor de toate felurile mijloacele de a se pune in slujba tarii lor; noi credem dar ca va fi din vina to daci nu vei fi intrebuintat inspre untel bun, pentru stat pentru tine insuti, cu conditia ca Iasi cu totul la o parte pe omul cei varstnic Si sa dai intreaga atentie celor ce am a-ti spune. - Domnia voastra nu trebuie sa se indoiasca de atencia mea, raspunse Cavalerul. Si generalul republican, dupa o alts pauza, asemeni cuiva care nu-i acorda fare ezitare increderea, incepu sa-i expuna vederile cu o limpezime de care se slujea rareori, - chiar daci, nu fare a mai recidea pe alocuri in naravul circumlocutiunilor pe care, in adevar, nu-labandona cu totul decat pe campul de bataie. - Vezi dar, prietene, zise, cum stau lucrurile in ce ma privete. Parlamentul, putin imi pasi tine o tie, nu ma iubete, Inca i mai putin ma iubete Consiliul de Stat, prin care el manuiete puterea executive a tarii. Nu ti-a putea spune de ce nutresc suspiciuni impotriva-mi, doar daci nu din pricing ca eu nu vreau sa predau aceastA sarmana i inocenta armata care m-a urmat in atate a expeditii militare, spre a fi acum dezmembrata, sfaramata" zi de zi, mic,soratai, ajungand acolo ca ei, care au aparat statul cu pretul sangelui, sa nu aiba, din intamplare, mijloacele de a se intretine din truda lor , ceea ce, imi pare, ar fi o rasplad tot atat de matera ca Si cum i-ai rapi lui Esau dreptul de frate mai mare, fail a-i da char i un sarman blid cu linte. - Esau este in stare, poate, sa se infrupte singur, cred... replica Wildrake. 105

- Vorbeti cu intelepciune, relua generalul; nepotrivit lucru este ca un om inarmat saindure foamea cat Limp exists hrana pe care el nu trebuie decat sa i-o ia; cu toate astea, departe de mine gandul sa incurajez rebeliunea on s aduc atingere cuvenitei subordonari fats de cei care ne carmuiesc. Eu nu doresc decal sa inaintez o cerere intr-un chip potrivit, avantajos, amabil, i armonios pentru ca ei sa asculte conditiile noastre i sa ne ia in considerate necesitAtile. Insa, domnule, privindu-ma i dandu-mi ei o pretuire atat de mica, trebuie sa inchipui ca ar fi vorba de o provocare din parte-mi fats de Consiliul de Stat, tot astfel ca i fats de Parlament, daca, doar spre a satisface pe venerabilul tau stApAn, eu a actiona contrar teltuilor for on a tagadui libera trecere cornisiei aflate sub autoritatea lot, autoritate ce este totui cea mai inalta in stat i rabbi astfel indelunga, vreme, cat despre mine! -, impiedicand-o sa prelungeasca sechestrul pe care-1 pone la cafe. Si nu s-ar spune oare aijdenea ci m-am vandut interesului Rauvoitorilor oferindu-le acest barlog al singeroglor i lascivilor drain de odinioard, ca sa ajunga, in vremea noastra, un loc de refugiu pentru acel batran i inveterat Amalecit, Sir Henry Lee, care ar ramine in stApanirea locului unde atata tirnp s-a ridicat pe sine in slivi?! De bona seama, lucrul acesta ar fi unul prirnejdios. - Inseamna atunci sa dau de tire, cu voia Excelentei voastre, ca nu-1 puteti sprijini pe colonelul Everard in aceasta afacere? intreba Wildrake. - Neconditionat, nu; dar, in chip conditionat, raspunsul ar putea fi deosebit. Yid ci nu eti in stare sa-mi sondezi scopul i de aceea ti-1 voi dezvalui in parte. Dar ia seama ca nu cumva limba to sa-mi tradeze secretul, in afara de ceea ce urmeaza sa i incredintezi stapanului tau, cad, pe tot singele care s-a scurs in aceste salbatice timpuri, to vei muri cu o mie de mor/i intr-una singura! - Nu-ti fie teams de mine, domnule, spuse Wildrake, a carui fire indrazneata i nepasatoare era deocamdati covarita i intimidata, asemeni celei a oimilor in prezenta vulturului. Asculta atunci, i nici o silaba s nu-ti scape. Nu-1 cunoti cumva pe tanarul Lee, caruia i se spune Albert, un Rauvoitor aidoma tatalui sau, i care i s-a alaturat Tanarului Om in ultima incaierare pe care am avut-o cu el la Worcester? - Multumim Celui de sus pentru biruinta! - Stiu ca exists un asemenea tanar gentleman numit Albert Lee. - nu tii oare - vorbesc astfel nu din dorinta de a ma amesteca in secretele bunului colonel, ci doar intrucat se cuvine sa cunosc cate ceva in treaba asta ca sa pot mai bine chibzui cum sa-i pot fi de folos - nu tii, zic, ca stapanul tau, Markham Everard este un aspirant la inima surorii aceluiai Rauvoitor, fiica a batranului strajer numit Sir Henry Lee? 106

- Am auzit vorbindu-se despre toate astea, aa cum nici nu pot nega ca le cred. Ei bine, asculta deci. Cand Tanarul Om, Charles Stuart, fugea de pe campul de bataie de la Worcester i era indeaproape urmarit i prin haituire constrans sa se desparta de partizanii sal, tiu, din informatie sigura, ca acest Albert Lee fu unul dintre cei din urma care a limas lingi el, dad nu, in adevar, chiar ultimul. - El era al dracului in stare s-o faci! exclama Cavalerul, fara a i cantari indeajuns vorbele, Orland seama de cei in prezenta caruia le rostea. Si voi sustine cu sabia in mina ca este o adevarata odrasla de vita veche. - Ha! injuri? Asta e indreptarea ta? - Eu nu injur niciodata, cu voia dumneavoastra, rispunse Wildrake recipatanduli stapanirea de sine, decat atunci cand and vorbindu-se de Rauvoitori i Cavaleri; iar atunci vechiul naravimi revine i injur asemenea vreunuia din soldatii lui Goring4 . - Mai slabqte-ma! riposta generalul. La ce-ti priete sa practici o necuviinta atat de neplacuta pentru urechile altora, i care nu aduce vreun avantaj celui care o folosete? - Exists, fara indoiala, *ate mai profitabile deck sterilul i inutilul viciu al injuraturii, fu rispunsul care se ivi pe buzele Cavalerului; dar it schimba cu expresia regretului de a fi adus o ofensa. Adevarul era ca intrevederea incepuse sa is o intorsitura mai interesanta deck oricand pentru Wildrake care, drept urmare, hotari sa nu piarda prilejul de a intra in posesia secretului ce tocmai parea a fi rostit de catre general; iar la asta, el nu putea ajunge deck avand grija pastrthii propriului secret. - Ce fel de casi este acest Woodstock? voi sa tie pe neateptate generalul. - Un vechi palat, spuse in replica Wildrake, i, pe cat pot judeca dupa ederea vreme de o noapte acolo, inzestrat din abundenta cu scarf tainice, cu pasaje secrete i cu toate comunicatiile subterane care sunt obinuite in cuiburile de corbi de acest fel. - Si de buns seama, cu locuri potrivite ca ascunzatori pentru preoti. Unor asemenea vechi case le lipsesc arareori staulele in preajma carora iii afla gazduire ace0 vitei ai lui Bethel.
4 Lord Goring (1608-1657) trece drept intruchiparea nestatorniciei politice. Istoricul omul de stat E. Clarendon (1609-1674) spunea ca dintre toateinsugrile sale, disimularea ii era capodopera". In cele din urma, s-a aliat cu regal4tii i chiar a comandat aripa stings a armatei for la Marston Moor. (n.t.)

107

- Excelenta voastra poate jura pe asta fara ovaire. Eu nu jur nicicand, rispunse generalul sec. insa, ce parere ai tu, bunule prieten? Vreau sa-ti pun o intrebare deschisa. Uncle crezi ci cei doi fugari de la Worcester ig vor gasi un adapost mai probabil - cad ei trebuie sa se adaposteasca undeva, asta o tiu prea bine - daci nu chiar in acest vechi palat cu toate cotloanele i ascunzatorile pe care tanarul Albert le cunoate de pe vremea copilariei lui celei mai timpurii? - Chiar aka, spuse Wildrake, ficand un efort sa rispunda cu aparenta indiferenta in timp ce eventualitatea unui astfel de eveniment iprmarile lui ii *Wei infricoator in minte, - chiar aka; a fi de parerea inaltimii voastre daci cugeta ci anturajul care, prin imputernicirea Parlamentului, a ocupat Woodstock-ul a viral spaima in ei aa cum o pisica infricoeaza pe hulubii dintr-un porumbar. Vecinatatea - reverentios vorbind - generalilor Desborough i Harrison nu va fi catui de putin pe placul fugarilor de pe campul de bataie de la Worcester. - Gandesc i eu asemenea de buns seams, asta e ceea ce doresc. Fie ca vreme indelungata sa treaci inainte ca numele noastre sa inceteze de a inspira spaima dumanilor notril . insa, in afacerea asta, daci eti un, uneltitor activ in interesul stapAnului tau, imi vine a crede ca ai putinta sa savareti ceva prielnic telului - Mintea mea e prea slabs pentru a atinge profunzimea cinstitelor dumneavoastra teluri. - Asculta deci i bine-ar fi ca asta sa ne duck spre un catig. - Cu siguranta, biruinta de la Worcester a fost un mare i crucial dar al cerului, insa imi pare ca recunoginta nu ne-ar fi pe potriva, dad' n-am face tot ce sfg in puterile noastre pentru ultima desavarire i incheiere a mare lucraii care a prosperat astfel in mainile noastre, marturisind cu nepatatA umilinta i sinceritate a inimii ca not nu suntem, oricum, vrednici sa fie pomenita mijlocirea noastra; da, mai bine sa ne rugam i sa imploram ca numele i norocul sa ni se piarda in uitare decat ca insai mares lucrare sa ramana neterminata. Cu toate acestea, aflandu-ne in imprejurarea de fats, ne privete, mai indeaproape deck pe altii, ca nice biete fiinte ca not sa poata vorbi despre ele inse0 in legatura mai mare sau mai mica cu aceste schimbari care au fost savarite in juru-ne, - nu spun, de catre not on de catre propria-ne putere ci de cite destinul ce ne-a chemat s zic: ne privqte indeaproape ca le infaptuim cu toata blandetea toate sa fie infaptuite in aceste tan. Astfel imi e planul iar intentiile mele sunt limpezi. Totui, este de dorit foarte ca acest TAnar - acest Rege al scotienilor, dupa cum se numete el insui - acest Charles Stuart sa nu poata scapa de natiunea in care sosirea-i a provocat atatea tulburari i varsari de singe. 108

- Nu ma indoiesc, zise Cavalerul, coborand privirea, ca intelepciunea Excelentei voastre a indreptat toate lucrtuile cum nu se poate mai bine inspre o asemenea tints; i ma rog caostenelile sa va fie rasplatite aa cum merits... - 4i multumesc, prietene, spuse Cromwell, cu un aer de umilinta; neIndoielnic, noi ne vom primi recompensa, cea aflatoare in mainile unui Stapan bun care nu Iasi sa tread vreo sambati fara a ji plati lucratorii. Dar, intelege-ma, prietene, eu nu doresc mai mult deck partea mea in aceasta lucrare. A face, din inima, ceea ce, prin sarmana-mi bunivointa, sunt in stare pentru vrednicul tau stapan i chiar pentru tine, tinand seama de rangul tau, caci eu nu stau de vorba cu oameni de rand care ar putea da uitarii prezenta noastra ca pe o intmplare de toate zilele. Noi vorbim unor oameni ca tine spre a le da o risplata sau o pedeapsa, i am incredere ca serviciile tale to vor indreptati sa o primeti din mainile-mi pe cea dintai. - inaltimea voastra vorbete asemenea unui om obinuit sa comande, spuse Wildrake. - E adevarat; mintile oamenilor sunt stapanite prin teams i respect de cite cei de rangul meu. Dar, destul despre asta, nedorind sa se acorde alts insemnitate persoanei mele speciale deck cea pe care o au toti ceilalti asupra carora sta Cel mai presus de noi. Insa a dori sa arunc aceasta mirage de our inspre poala stapanului du. El si-a adus serviciile impotriva acestui Charles Stuart i a tatalui dar este o run a batranului cavaler Lee i foarte angajat sufletete fati de fiica-sa. Iti revine tie sa veghezi, prietene. Aerul acesta neglijent al tau iti va oferi increderea oricarui Rauvoitor, i prada nu se va putea apropia de acoperkul unde crede a fi gisit un refugiu, aidoma unui iepure de vizuina, fara ca to sa i remarci prezenta. - Fac un efort s-o inteleg pe Excelenta voastra, spuse Cavalerul; v multumesc din inima pentru buna parere pe care o aveti despre mine, i rog cerul s pot avea un frumos prilei ca sa dovedesc c-o merit sa-mi prin fapte recunotinta. Insa, cu respect fie zis, proiectul Excelentei voastre nu-mi pare posibil atata vreme cat Woodstock-ul amine in ,stapanirea sechestratorilor. Batranul cavaler, flu! sau i cu gat mai mult un fugar de felul celui la care a racut aluzie Inaltimea voastra vor avea o grip specials sa nu se apropie de acel loc cats vreme ei nu sunt indepartati. - Chiar de aceea stau de vorba cu tine atata timp. Ti-am spus ca, pentru nite pricini ware, nu eram prielnic deposedarii sechestratorilor, prin autoritatea-mi personal** chiar dad, poate, imi era la indemana sa dispretuiesc murmurele acelora care ma blameza. Pe scum mi-ar fi fost foarte greu sa fac uz de privilegiile mele i sa pun in cumpana puterea for cu aceea a comisiei munite de cite altii, flea o necesitate imperioasa sau, cel pup, fara perspectiva unui 109

avantaj de seams. Aadar, daci colonelul tau vrea sa se angajeze, din dragoste pentru republics, sa gaseasca mijloacele prevenirii primejdiei celei mai marl i mai apropiate care trebuie s se iveasca din scaparea peste hotare a acestui Tana'. Om, i vrea sai dea stradania sal retina, in cazul ca fuga lui it va indrepta spre Woodstock, ceea ce cred a fi foarte probabil, eu iti voi hunina tie un ordin dire aceti sechestratori sa evacueze palatul numaidecat, iar cite otirea regimentului meu, aflatA la Oxford, sa-i is de umeri daci isca oarecare greutAti; da, chiar clack de pild, ei o sa 1 tarasca afara in primul rand pe Desborough, cu toate ca s-a insurat cu sora-mea. - Cu preaputernicul vostru mandat, domnule, am incredere sa-i pot da afara pe comisari chiar fara ajutorul rizboinicilor i pioilor soldati ai domniei voastre. - Asta e ceea ce ma ingrijoreaza in ultimul rand; a vrea sa-1 vad pe cel mai indriznet dintre ei raminand dupa ce eu ii voi fi facut semn s piece, exceptand intotdeauna onorabila Camera, in numele careia stau in picioare imputernicirile noastre, dar al carei edificiu politic, cum cred unii, se va pribug inainte de a avea ragazul sA-1 reconstruiasca5 . Prin urmare, ceea ce rna intereseaza mai presus de toate e sA dad stapanul tau vrea s imbratieze o migare care e-n stare a-i promite un frumos beneficiu. Sunt intru totul convins ca, impreuna cu un observator ca tine care a fost in tabara Cavalerilor Si ii poate relua, precum o pot ghici, obiceiurile betivanegi, turbulente, de oameni cu capu-n mina, on de cite on are pofta, cu unul ca tine poate descoperi unde s-a ascuns acest Stuart. Fie ca tanaul Lee it va vizita el insui pe batran, fie ca-i va scrie, fie ca" va intretine cu el alte mijloace de comunicare. In toate imprejurarile, Markham Everard i cu tine trebuie sa aveti cite un ochi in fiecare fir de par al capului. In Limp ce vorbea, o imbujorare u trecu peste frunte; se ridica i incepu a strabate cu un aer agitat inciperea: - Vai voua, daci ingaduiti tanarului aventurier s-mi scape! V-ar prii mai mult ederea in cea mai adanci temnita a Europei decat sa respirati aerul Angliei, dad vi se nAzare sa ma tradati! Ti-am vorbit cu sinceritate, prietene, mai sincer decal imi e obiceiul; momentul o cerea. Dar, ate impart4i de increderea mea e ca i cum ai veghea o magazie cu pulbere: cea mai mica i neinsemnata scanteie to preface in cenua. Transmite-i stApanului tau ce ti-anispus, - dar nu aka cum ti le-am spus. Uf! A trebuit sa ma fi vadat in aceasta nestapanire a pasiunii! Du-te, depchiatule. Pearson it' va aduce ordinele pecetluite. Mai staff! vad c ai ceva de intrebat.
5 Prefigurare aluziva a dizolvarii a4a-numitului Long Parlament de catre Cromwell, viitorul Lord Protector, in 1653. (n.t.)

110

- A vrea s tiu, zise Wildrake, caruia vadita nelinite a generalului ii daduse oarecare incredere, ce infatiare are tanarul galant, in da de urma. imprejurarea - Se zice ca, crescand, a ajuns un flacau inalt, numai piele i oase, oache; portretul pictat de o mina indemanatica in urma cu putina vreme. Spunin.d acestea, in.toarse unul din tablourile care stAteau cu fata spre perete; dar se dovedi a nu fi cel al lui Charles al doilea dal nefericitului sau tats. Cea dintai micare a lui Cromwell dezvalui intentia reaezarii grabite fi fost necesar un efort spre a picturii in pozitia-i dinainte, paru infringe neplacerea de a-i arunca o privire. Facu insa aceasta sfortare i, rezemand tabloul de perete, se trase indarat pe indelete i aspru la chip, ca i cum, in pofida simtamintelor sale, era hotirat sa &easel un loc poati privi. convenabil din care Fu spre binele lui Wildrake faptul ca primejdiosu-i companion nu avea atintiti ochii asupra sa, cad singele ii avail in obraji and vazu chipul stapanului sau in mainile principalului autor al mortii lui. Fire patimaa dispusi la once risc, el iii stapani cu mare greutate izbucnirea maniei; i dad, in pornirea primei violence, ar fi avut la indemana aria potrivita, fi dus mai departe ascensiunea-i era cu putinta ca Cromwell sa indrazneata spre puterea suprema. Dar flacara, fireasca i subita, a indignarii care gonea prin vinele unui om obinuit ca Wildrake se micora pe data cand fu confruntata cu emotia puternica i copleitoare, starnita de caracterul atat de neinduplecat al lui Cromwell. Contempland aceasta sumbra i semeata infatiare, agitata de sentimente adanci i indescriptibile, el IV simti propria agresivitate palind i preficandu-se in surpriza tematoare. Ada cum o lumina mai puternica inghite i inlatura pe o alta mai mica, tot astfel spiritele vaste, cuprinzatoare i dominatoare iau in stapanire i subjuga vointele i pasiunile mai slabe ale altora; in acelag chip, and un rau intalnete un parau, torentul mai vijelios duce cu sine cursul de apa mai slab. Wildrake ramase spectator facut, imobil i aproape speriat in vreme ce Cromwell, Band tinutei sale expresia unei seriozitati tepene, asemeni cuiva ce i-ar impune sa priveasca un object pe care un anume resort interior it face dureros i dezagreabil, incepu, prin expresii scurte i intrerupte, insa totui, cu glas ferm, sa comenteze portretul defunctului rege. Cuvintele-i pareau mai putin a se adresa lui Wildrake cat a dezvalui propriul suflet, razbit de preaplinul amintirii trecutului i al anticipArii viitorului. - Acest pictor flamand, spuse el, - acest Antonio Van Dyck! ce putere are el! Sabia poate mutila, rizboinicii pot devasta i distruge, dar Regele 111

ramine nevatimat de timp; i nepotii notri, in timp ce-i vor citi istoria, ii vor privi imaginea si-i vor compara trasiturile melancolice cu trista-i poveste. A fost o implacabila necesitate, - a fost un act teribil! Calma mandrie a acestui ochi ar fi putut guvema lumile populate de incovoiatii francezi, on de suplii italieni on de formaligii spanioli; dar aruncitura-i de ochi n-a facut deck s starneasca curajul firesc al inflexibilului englez. Si nu fie mustrat un biet pacatos care, cu sufletul la gura, cade atunci cand Cerul nu i-a dat Cada nervilor spre a se tine pe picioare. Calaretul slab este azvarlit de Cate calu-i narava i calcat in picioare. Cei puternic, cavalerul bun, sane in aua goala i se slujete de zabala i pinten pans cand focosul sireap ii cunoate sdpinul. Cine s-1 condainne oare pe cel urcat sus in scari, ridicat biruitor in mijlocul poporului, pentru a fi avut succes, atata timp cat cel neindemanatic i slab a cazut i a pierit. De buns seams, el iii primege risplata. Atunci, prin ce-i pentru mine mai presus decat alta aceasta bucata de panza pictata? Nu; si fie aratate altora reproprile acestei fete red i calme, ale acestui ochi mandru insa vrednic de plans. Cei care au actionat in numele unor temeiuri mai matte n-au pricini sa tresara la vederea unor umbre zugravite. Nu averea nici puterea m-au scos pe mine din obscuritate: congiintele oprimate, libertatile ofensate au fost drapelul pe care 1-am urmat. Ca i cum ar fi pledat propria-i cauza inaintea unui tribunal, ridic.a glasul atat de sus ca Pearson, ofiterul de intendenta intredeschise ua incaperii. Dar, vizandul pe stapanul sau cu ochii apriai, bratul intins i un picior mein fatA, ca un general ce toanai ordona armatei sale inaintarea, el se retrase numaidecat. - A fost cu totul altceva decat interesul personal ceea ce m-a impins la fapta, continua Cromwell; i desfid lumea intreaga - da, pe cei vii ca i pe cei morti ii provoc - sa spuni daci eu am luat arma in mina pentru o cauza particulars on ca un mijloc de a-mi mad averea. N-a fost un singur soldat in regiment si fi venit cu mai putina rea credinta fats de acest nefericit... In clipa aceea, ua inciperii se deschise i Wildrake vazu intrand o doamna ce, prin asemanarea-i cu generalul, chiar dad trasaturile ei erau Mande i feminine, putea fi numaidecat recunoscuta drept fiica lui. Ea inainta spre Cromwell, tandra dar ii trecu bracul pe sub al lui i ii spuse pe un ton persuasiv: - Tata, aka nu e bine: mi-ai fagaduit ca asta nu se va intimpla. Generalul iii inclina capul asemenea unui om ruinat, fie de pasiunea de care se lasase tarat, fie de inraurirea care se exercita asupra i. Ceda totui afectuosului indemn, i parasi incAperea fara mai indrepta privirile spre portretul ce-1 afectase atat de mult, nici spre Wildrake, care ramase pironit in mirare.
112

CAPITOLUL IX

Hai, plead" dar! Aflatai ce n-ar fi trebuit sa Macbeth Wildrake fu lasat in cabinet, cum am spus, uimit i singur. Se spunea adesea ca Cromwell, omul acesta de stat profund i persicace, comandantul acesta calm i cutezator care depaise atatea dificultati i urcase la o inaltime ce-lfacuse stapan pe tara cucerita de el, avea, in vorbe ca i in actiuni, asemeni altor multi oameni inzestrati cu geniu, o organics umbra de melancolie. Inclinatia a fost remarcata mai intai in schimbarea subita i frapanta petrecuta in tineretea-i chid, abandonand cu totul zbenguielile desfranate, el irnbratia un foarte strict curs al practicilor religioase pe care, in uncle imprejurari, parea sa le considere in stare a-1 duce intr-o mai apropiata, chiar directs legatura cu lumea spirituals. Se spuna despre omul acesta extraordinar in acea perioada a vietii lui, o apucase pe calea viziunilor ori, precum le socotea el insui, a inspiratiilor profetice privind o grandoare iminenta i nite puteri stranii, profunde i misterioase ce aveau s-1 angajeze in viitor in acelni chip in care anii tineretii lui fusesera marcati de excesele exuberantelor zburdalnicii i destrabilari. Ceva din insugrile acestea pare sa explice clocotul de pasiune pe care tocmai il &Muse la iveall. La mirarea incercata de Wildrake fats de cele ce-i fusese dat sa asiste, se adauga o anume nelinite pentru propria-i soarta. Fara a fi cel mai da seama ca e reflexly dintre muritori, el avea destul bun simt spre primejdios sa fii martorul infirmitatilor celor pe care puterea i-a ridicat sus; i fu lasat atata timp singur ca incepu sa se intrebe, cu o anume indoiala secrets, dad nu cumva generalul putea fi ispitit sa ingradeasca oil sa inlature un martor care-1 vazuse coborat de catre impulsurile propriei contiinte mai prejos deck acea semeata elevatie gratie careia el obinuia sa afecteze a se ridica deasupra restului lumii sublunare. In aceasta privinta, el it nedreptatea totui pe Cromwell, care se Linea 113

la distanta de expresia extrema a suspiciunii, ca i fats de actele de cruzime gratuita. Dupa vreo ors, reaparu Pearson; dupA ce-i spuse lui Wildrake sa-1 urmeze, 11 conduse intr-o incapere indepartata, unde-1 gasi pe general gezat pe o sofa. Fiica sa era impreuna cu el, insa la oarecare distanta, la prima vedere, ocupata cu un lucru femeiesc de cusut; ea abia intoarse capul cand Pearson i Wildrake intrara. La un semn al Lordului General, Wildrake se apropie de el. - Camarade, zise Cromwell, vechii tai prieteni, Cavalerii, ma prvesc ca pe dumanul for i se poard fats de mine ca i aim ar avea de gand sa-mi fad felul. Iti dau de tire 616 lucreaza spre paguba lor, caci eu ii consider, i i-am considerat intotdeauna, drept nite nebuni oneti i onorabili care i-au viral gatul in lat i au incercat cu capul dria peretilor, numai pentru ca un om nwnit Stuart, el i nu altul, sa fie rege peste ei. Nechibzuitii! Literele alfabetului nu pot oare alcatui un alt nume care s sune tot atat de bine ca Charles Stuart, data i s-ar &tura acel magic titlu? Cuvantul rege e aidoma unei lampi ce arunca aceeai poleiala luminoasa asupra oricarei combinatii de litere; tot4 trebuie veri singele pentru un nume! Cat despre tine, insa, tu n-ai ate gtepta la rau din pane-mi. lad un ordin bine intocmit pentru a evacua Loja de la Woodstock i a o incredinta supravegherii stapanului tau, sau acelora pe care el ii va numi. Ii va avea in preajmli, nu incape indoiala, pe unchiul sau i pe dragalga-i veris soara. Mergi cu bine; gandete-te la ceea ce ti-am spus. Se zice ca frumusetea este un magnet natural pentru flicaulacelalungan' pe care-ltii; dar socot ca in clipa de fats nu ochii stralucitori i parul frumos stint stelele care-i indruma paii. Oricum ar fi, tu imi cuno0 intentia. Fii cu ochii-n patru: supravegheaza necontenit i cu grija fiece poteca, fiece drumeag denivelat care se pierde pe dupa vreun gard. Exists zile cand hainele unui ceretor pot acoperi izbavirea unui rege. Tine nkte gologani portughezi din cei mai de soi, - ceva ciudat pentru punga ta, imi inchipui. Inca o data, gandete la ceea ce ai auzit i - adauga el cu o inflexiune a vocii mai joasa, insa mai patrunzatoare - uitg ceea ce ai vazut. AmabilitAtile mele, sdpanului tau; i Inca o data, in nou: amintege-ti - i uita. Wildrake facu o plecaciune, dupa ce se intoarse la hanul sau, parasi Windsor-ul in mare grabs. Era in dupa-amiaza aceleigi zile in care Cavalerul 11 reintalni pe CapulRotund, prietenul sau, care it atepta nerabdator in hanul din Woodstock, locul hotarat pentru intalnirea lor.

Charles II. (n.t.)

114

- Unde ai fost? exclama Markham de indata ce-1 zari. Ce ai vazut? Ce-i cu nesiguranta asta stranie din priviri? Si pentru ce nu-mi raspunzi? - Fiindca imi pui atat de multe intrebari deodata, rispunse Wildrake gezandu-i alaturi mantaua i rapiera. Un om are numai o limbs ca sa rispunda, i a mea e cam iipita de cerul gurii... - Vrei bautura ca s-o dezlegi? Imi vine a nice c tu vei fi incercat acest remediu la fiecare berarie intalnita In drum. Cere once doreti, omule, numai fii scurt. - Colonele Everard, n-am baut astazi nici macar un pocal cu apa rece. - Se vede atunci ca din pricina asta nu ai umor, indulcete-ti necazul cu rachiu daci vrei, insa inceteaza de a mai fi aa de ciudat i neasemanator tie, aa cum te arata aceasta dispozitie taciturna. - Colonele Everard, rispunse Cavalerul pe un ton foarte gray, eu sunt un alt om. - $tiu eu ca tu devii altul in fiecare zi a anului i in fiecare oil a zilei. Haida-de, dragalgule! spune-mi: vazutu-l-ai pe general i datu-ti-a un mandat ca sa le fac Vint sechestratorilor din Woodstock? - Eu 1-am vazut pe Diavolul, rispunse Wildrake; Si am primit, precum zici, un mandat de la el. - Da-mi-1, exclama Everard, vrand sa apuce in grabs pachetul. - Iarta-ma, Markham; insa dad tu ai tii cu ce ganduri a fost acordat acest act, dad ai ti -ceea ce nu-mi sta in intentie si ti-o spun - ce fel de nadejdi sunt intemeiate pe acceptarea ta, am destul de buns parere despre tine pentru a fi convins ca mai degraba ai prinde cu mana-ti goals o potcoava inroita pe nicovala deck s atingi aceasta bucatsa" de hartie. - Hai, hai! asta vine din vreuna din ideile tale exagerate despre loialitate; excelente, intre oarecare limite, ele te duc spre nebunie and le incurajezi papa la exces. SA nu crezi - fiindca trebuie vorbesc cu sinceritate - ca eu privesc fara tristete pribuOrea vechii noastre monarhii i substitutia altei forme de guvernamant in locul sau, dar trebuie oare ca regretul meu pentru trecut s ma impiedice a incuviinta Si a ajuta nite masuri care pot sg, punA in ordine viitorul? Cauza regard este ruinat,i, chiar daci tu i tots Cayalerii yeti fi jurat pe contrariul, - ruinata", ca si nu se mai ridice, cel putin pentru multe zile de azi inainte. Parlamentul, din care s-au detgat adesea cei destul de curajoi ca sa-i pastreze libertatea de opinie, este redus acum la o mana de oameni de stat ce au pierdut respectul poporului din pricina lungimii rastimpului in care au detinut puterea suprema. Ei nu se pot mentine multi vreme Rd a mic5ora armata; iar soldatii, inainte servitors, sunt acum stApani, i vor refuza sa fie concediati. Ei ii cunosc forta. i tiu ca pot ramane o armaa ce se intretine din 115

solder, libera sa se cantoneze pretutin. deni in Anglia (Nick lee pe plac. Afla de la mine, Wildrake, ca, daci noi nu-1 Imam in considerare pe singurul om in stare sa le porunceasca i sa i stapineasca, ne putem atepta ca legea militara sa domneasca in toata Anglia. Cat despre mine, cred ca orice pastrare a privilegiilor pe care vor avea ei bunavointa sa ni le acorde poate veni doar prin intelepciunea i ingaduinta lui Cromwell. Acum imi cunoti secretul; tii deci c eu nu fac tot binele pe care 1-a vrea, ci tot binele pe care it pot face. Doresc - nu atit de arzator, poate, ca tine - insa doresc totui ca Regele sa fie restaurat in bune condicii, in siguranta pentru not i pentru el insui. Iar arum, bunule Wildrake socotete-ma rebel, insa dreptatea de a nu ma crede mai mult decal un rebel fari voie. Dumnezeu *tie ca nu mi-am instrainat vreodata dragostea Si respectul pentru Rege, chiar atunci cand am tras Spada impotriva railor lui sfatuitori. - Ah, dare-ar ciuma-n povetile tale, izbucni Wildrake, cad asta-i cantecul pe care toci ca tine it canal Toti ati luptat impotriva Regelui din purer dragoste i loialitate, iar nu altminteri! Cu to ate astea, eu va intrevad intentiile i reamosc ca-mi plac mai mult decit m-a fi ateptat. Armata-i arum ursul vostru, iar batranul Noll e cel care-1 face s joace; i voi sunteti jandarmul de la tara care se poard bine cu paznicul lui mo Martin pentru ca acela sa nu-i scoatabotnita. Ei bine, s-ar putea sa vina o zi cand soarele va straluci inspre partea gardului unde stAm noi, i atunci to i toata lumea asta deduicita cu indestularea, care are la inima partidul mai tare, va veni i va face cauza comuna cu noi. Fara a da mare atentie celor spuse de prietenul sau, colonelul Everard citea cu luare-aminte ordinul lui Cromwell. - Este mai indraznet i mai categoric decat rn-am ateptat, spuse el. Generalul trebuie sa se simta foarte tare pentru a opune atat de fara ocol propria autoritate aceleia a Consiliului de Stat i a Parlamentului. Tu nu vei ezita sa actionezi in consecinta? intreba Wildrake. - Cu siguranta cu nu, rispunse Everard, dar trebuie sa atept pana cand voi avea concursul primarului care, cred, va fi bucuros sa-i vada pe indivizii acetia izgoniti din Lola. Trebuie s ma feresc, daca e posibil, sa procedez doar in temeiul autoritatii militare. indreptandu-se apoi spre user inciperii, el it trimise pe un slujitor al hanului sa-1 caute pe primul magistrat al satului i dea de tire ca ar vrea sa-1 intalneasca colonelul Everard cat mai repede cu putinti - Eti sigur ca are s vina intocmai ca un caine ce se aude fluierat, zise Wildrake. Cuvantul capitan sau colonel it face sa alerge in trap pe cetateanul cel gras in zilele acestea cand o spada valoreaza cat cincizeci de privilegii de breasia. Dar se gasesc nite dragoni acolo, de felul ticalosului 116

aceluia facarnic pe care 1-am bagat in sperieti, seara trecuta, cand i-am aratat fata la fereastra. Crezi to ca ticalogi n-o sa ji arate - Ordinul generalului va cantari in ochii for mai mult deck o duzina de acte ale Parlamentului. Insa e vremea sa imbuci ceva, dad e adevarat ca de la Windsor incoace ai stat in a fara oprire. - N-am eu grija asta. Te asigur ca generalul tau mi-a dat un dejun care, cred, imi va sluji mult i bine, daca voi fi vreodata in stare 0-1 diger... Pe Arita liturghie! imi apasa atat de greu contiinta ca 1-am dus la biserica spre a vedea dad n-as putea sa-Imistui acolo impreuna cu celelalte *ate ale mele... Dar n-am scapat de el nici un pic. - La biserica! La ua bisericii, vrei sa zici? Eu Iti cunosc drumurile. Th nu pierzi vreodati prilejul sa-ti scoti respectuos palaria in fata pragului; dar sa-1 treci, o aka zi rar se-arata... - Ei bine, dad e si-mi scot *Aria i sa Ingenunchez, nu e convenabil sa arkim intr-o biserica aceeai cinstire pe care am aduce-o intr-un palat? N-o fi oare, pass-mi-te, un lucru la fel de aratos ca acela de a-i vedea pe Anabaptitii, pe Brownitii i pe ceilaiti ai votri adunandu-se pentru rugaciune cu tot atat de putina ceremonie ca nite porci la troaca?!-Dar WA' ca vine hrana, i sa zic o rugaciune de multumire daca-mi pot aminti vreuna. Everard era prea mult interesat de soarta unchiului i a frumoasei lui veripare, precum i de perspectiva revenirii in locuinta lor linitita sub protectia acelui formidabil baston de comandant care era deja prhit ca sceptrul Angliei, pentru ca sa remarce marea schimbare ce se instalase, cu certitudine, cel putin, in manierele i conduita exterioara ale partenerului sau. Purtarea lui dadea la iveala un fel, de lupta Intre vechile-i deprinderi libere i o anumita decizie de abstinenta de curand dobandita, i era destul de nostim sa vezi cum, adesea, mina neofitului se Indrepta firesc spre un urcior zdravan de piele neagra plin cu doui flacoane duble de bere tare, i cum, la fel de frecvent, abitut de la pofta lui de cite mai buns chibzuinta a unui betiv reformat, apuca brusc, in locu-i, o cans mare at apa sanatoasi i Nu era dificil s vezi ca straduinta de sobrietate Inca nu-i devenise uoara i ca, dad avea recomandarea par ii intelectuale impusese yotararea, omul exterior ii daduse consimtamintul cu impacienta i Iasi cinstitul Wildrake fusese cumplit de infricoat de sensul celor propuse lui de ate Cromwell i, cu un simtimant propriu nu neaparat doar religiei catolice luase in sinea-i hotArarea solemna ca, dad va iei teafar i in chip onorabil dupa Intrevederea aceea primejdioasa, sa arate recunotinta Cerului renuntand la cateva din picatele ce-1 asaltau predilect, i mai cu 117

seams la acela al necumpatarii, cu care, asemeni multora din nabadaioii lui camarazi, se deprinsese prea indestul. Aceasta decizie, sau juramant, izvora atat din prudenta cat i dintr-o simtire religioasa; socotea deci ca era foarte probabil sa-i fie incredintate in imprejurarea neprevazuta de acum o seams de treburi anevoioase i delicate, la rezolvarea carora ar fi fost potrivit sa consulte un oracol mai bun deck nepretuita Butelca slavita de Rabelais' . In deplina concordantA cu aceasta determinare prudenta, el nu se atinse nici de berea nici de rachiul puse inaintea-i, i refuza hotarat vinul cu care prietenul sau voia garniseasca masa. Cu toate astea, in clipa and Mattl apuca farfuriile i ervetelele, impreuna cu marea cana pe care am mai pomenit-o i tocmai facea primii pai spre ua, vigurosul brat al Cavalerului ce parea a se lungi dinadins, ca i cum s-ar fi extins mult dincolo de maneta jerpelitei jachete, it opri pe Ganimede care se retragea: - Dracul sa to is Doamne iarta-ma! suntem nite biete fiinte din lut, iar o duca modesta trebuie ingaduita fragilitatii noastre... Murmurand astfel, iii lipi buzele de enormul urcior i, in timp ce capul i se inclina incet i gradat indarat, in aceeai masura mina dreapta ridica fundul vasului. Everard avea mari Indoieli ca bautorul i cana aveau, eventual, sa se desparta inainte caintregul continut al ultimei sa fi fost transferat primului. Roger Wildrake ii puse totui stavila, in clipa and, dupa o apreciere moderata, dadu de duca dintr-o inghititura cam o oca i jumatate. 0 puse apoi pe tava, trase adanc aerul in piept ca sa-i primeneasca plaminii, porunci baiatului sa dud bauturile ramase, pe un ton ce arata un oarecare dubiu asupra statorniciei sale, iar apoi, intorcandu-se spre prietenul lui, se lansa Intr-un lung elogiu adus cumpatatii, remarcand c sorbitura pe care tocmai a trasese ii fusese mai de folos deck trasul la marea, cu ridicari de pahare la masa, vreme de patru ceasuri. Prietenul sau nu-i raspunse, dar nu se putu impiedica sa nu-i dea cu parerea in sinea-i ca moderatia lui Wildrake operase in urcior un gol atat de mare dintr-o singura sorbire cat ar fi izbandit o seams de bautori mai cumpatati daca sorbeau vreme de o sears intreaga. Insa tema de meditatie ii fu schimbata ()data cu intrarea hangiului care venea s-1 anunte pe onoratul colonel ca preacinstitul primar al Woodstock-ului impreund cu venerabilul parinte Holdenough tocmai sosisera i-1 ateptau.
2

Aluzie la ultimele capitole ale celei de a cincea carp din Gargantua Pantagruel.

(n.t.) 118

CAPITOLUL X

Pe doud trupuri, un cap! doud capete pe patrupedul bovin. Minunea nu-i mare, cdci e doar de asin. Amdnduror un suflet doar le dd ghes; Un tel fi-o vointa, ucor de-nteles. Cdnd capul nu se mai aude vorbind, Se scarping cele picioare aplauddnd
sS'i

Piesa veche Pe chipul placut al preacinstitului primar se citea un amestec aferat de importanta i jena al omului contient ca ar avea de infiptuit un lucru insemnat dad ar avea tiinta cu exactitate despre ce e vorba. Ambele insa se impleteau cu marea placere de a-lvedea pe Everard, i el repeta de mai multe on salutarile i urarile de bun venit, inainte de a se putea hotari s asculte ceea ce gentlemanul urma sa spuna. - Prea bunule i venerabile colonel, dumneavoastra sunteti, in adevar, o prezenta oricand dezirabila la Woodstock, fiind, a zice, aproape concetateanul nostru, ca unul care ati locuit atat de des i de mult la palat. De bund seams, lucrurile mai CA incep sa-mi depaeasca spiritul, cu toate ca eu am indrumat afacerile acestui oriel de atata amar de vreme; i dumneavoastra sositi in ajutorul meu ca un... ca un... - Tanquam deus ex machinai , dupa cum spune poetul pagan, it ajuta parintele Holdenough, dei eu nu citez adeseori din asemenea opere. In adevar, master Markham Everard, - ori, venerabile colonel, cum a putea, mai degraba, zice - dumneata eti nezmintit cel mai bine-venit barbat care a sosit la Woodstock din zilele batranului Rege Harry. - Avem o afacere de discutat, bunul meu prieten, zise colonelul
' Ca un deus ex machina: aluzie la deznodamantul unor tragedii greceti prin aparitia, ca printr-o interventie de aparat, a unei zeitati menite si rezolve conflictele. (n.t.)

119

adresandu-se primarului. Mi-ar face placere totodata dad a putea gasi prilejul de a v fi de folos, dumitale i respectabilului pastor. - Nu incape indoiala ca puteti s-o faceti, preabunule domn, interveni parintele Holdenough: domnia voastra aveti inima precum aveti i mina; iar noi avem mare nevointa de un sfat bun, i Inca din partea unui om de actiune. Sunt intiintat, respectabile colonel, ca domnia voastra i preacinstitul vostru tats v-ati comportat intotdeauna in aceste vremuri de zavistie ca nite oameni cu un spirit, netagaduit, cretin i moderat, nazuind sa turnati ulei peste ranile tar* pe care altii le frecau cu vitriol i piper; i mai tiu ca sunteti nite copii credincioi ai acelei biserici pe care noi am indepartat-o de doctrinele ei papistaeti i episcopale. - Bunul i reverendul meu prieten, spuse Everard, eu pretuiesc pietatea i invitatura multora din predicatorii votri; dar sunt, de asemeni, pentru libertatea de contiinta a tuturor oamenilor. Nu iau partea sectarilor, dar nici nu doresc sa-i vad obiectul reprimarii prin violenta. - Domnule, domnule! exclama presbiterianul aprinzandu-se, toate acestea suns frumos; a vrea, insa, sa cugetati ce frumusete de tail i biserica urmeaza sa avem prin atatea greeli, blasfemii i schisme care sunt introduse zilnic in biserica i regatul Angliei; de aceea, vrednicul parinte Edwards declare in a sa Gangrena2 c Cara noastra natala mai c devine cloaca i haznaua tuturor schismelor, ereziilor, blasfemiilor i confuziilor, dupe chipul i asemanarea armatei lui Hannibal, cunoscuta a fi adunatura tuturor natiilor - colluvies omnium gentium. Crede-ma, respectabile colonel, cei din onorabila Camera le privesc pe toate acestea cu uprinta, i tragand cu ochiul complice asemeni batranului Eli. Aceti aka-zii instructori, schismaticii, ii imbrancesc de pe amvonul for pe pastorii dreptei credinte, se vara in familii, de unde alunga pacea indepartand inimile oamenilor de cultul statornicit. - Preabunule master Holdenough, raspunse colonelul, intrerupandu-1 pe zelosul predicator, din aceste pricini de mahnire izvorasc toate discordiile nefericite; i v sustin plrerea ca spiritele inflacarate ale vremilor de acum au antrenat grabnic mintile oamenilor dincolo de religia cumpatata i sincera, dincolo chiar de buna-cuviinta i bunul simt. Singurul remediu de gasit este, insa, rabdarea. Entuziasmul e un torent a carui spume poate sa tread', pe cand, insa, nu incape indoiala c are sa doboare 2 Titlul, cam lung, al scrierii lui Thomas Edwards, un puritan fanatic, este Gangrena or a Catalogue of many of the Errors, Blasphemies and Pernicious Practices of the Sectaries of this Time. (n.t.)
120

once bariera i se pune in cale. Dar ce au a face dezbaterile astea asupra schismelor cu scopul nostru de acum? - Vai, au, in buns parte, domnule, zise Holdenough, cu toate ca, poate, dumneavoastra puneti mai putin la inima lucrurile deck credeam inainte de-a Eu irsuni, - eu Nehemiah Holdenough, adauga el cu infumurare, vi am fost gonit cu sila din amvonul meu, aim ar fi un om din propiia-i cask de cite un strain i un intrus, de calre un lup care nu-i da nici macar osteneala sa pupa pe el pielea de oaie, dar vine in vepantu-i dintai, din piele de bivol i bandulied, i predicA, in local meu, oamenilor, care stint pentru mine ceea ce-i turma pentru pastoru-i legitim. Lucrul este prea adevarat, domnule. Domnul primar a fost de fatA i a nazuit sa aeze lucrurile in oarecare ordine, atata cat era la indemana unui om, dei - intorcandu-se spre primar - imi vine sa cred ca dumneata nkuieti spre nice! mai mull,.. - Ajunga dara, bunule parinte Holdenough; sa nu ne mai intoarcem la treaba aceea, zise primarul. Guy de Warwick on Bevis de Hampton3 ar fi putut face ceva cu generatia asta neinduplecata; dar, netagaduit, acetia sunt prea multi i prea puternici pentru primarul de Woodstock! - Ceea ce vorbete domnul primar imi pare plin de bun simt, relua colonelul. Dar, daci Independentilor nu li se ingaduie sa predice, ma tern ca ei nu vor lupta; iar atunci ce-o sa faceti dad se ridica din nou Cavalerii? - Exista nite fiinte mai rele deck Cavalerii, glasui Holdenough. - Cum asta, domnule? riposta coloneluL Ingaduie-mi amintesc, master Holdenough, ca acesta nu e un limbaj prevazatorin starea de astlizi a natiunii. - Am spus, exclama presbiterianul, ca se pot ridica fiinte mai rele decal Cavalerii; i voi dovedi ce zic. Diavolul este mai rau deck cel mai rau Cavaler care a inchinat un pahar i a proferat o injuratura. - Si diavolul s-a ridicat la Loja din Woodstock! - Da, chiar ca a facut-o, spuse primarul. Cu infatiarea-i i forma-i, in persoana i la vedere. Cumplite vremuri traim! Domnilor, hotarat lucru, eu nu cum trebuie sa va inteleg! exclama Everard. - Vai, tocmai despre diavol veniram not sa vorbim cu domnia voastra, zise primarul; insa venerabilul. pastor e mereu gata sa se aprindaimpotriva sectarilor... - Care stint urmgii diavolului aproape de-un singe cu el, izbucni parintele Holdenough. Dar adevar este CA creterea acestor secte 1-a adus pe Cei Viclean la vedere pe fata pamintului ca sa-i vada de interese acolo unde poate mai bine sa propaeasca.
3

Eroi legendari ai romanelor cavaleregi. (n.t.)

121

- Parinte Holdenough, zise colonelul, dad domnia ta vorbeti prin figuri, eu ti-am spus deja ca n-am nici mijloace nici dibacie destura ca sa domolesc valvataile acestea religioase. Dar, dad vrei sa zici ca s-a intimplat o adevarata aparitie a diavolului, indraznesc a crede ca domnia ta, inarmat fiind cu atata doctrina invatatura, te-ai putea bate mai bine cu el deck un soldat ca mine... - Chiar aa, domnule; iar eu ma bizui indeajuns pe misiunea incredintata mie ca sa pornesc fara de ragaz la lupta impotriva duhului necurat; numai c locul in care s-a aratat acum fiind Woodstock-ul, adica unul plin cu indivizii aceia primejdio5i i necredincioi de care tocmai ma puteri, indraznind sa plangeam, i cu toate ca ma incred in ma avant in disputa cu insui stipanui lor, totui fara ocrotirea domniei voastre, prea cinstite colonel, nu e prea chibzuit s-linfrunt pe taurul furios i gata sa impunga, Desborough, on pe ursul sangeros i devorator, Harrison, on pe arpele rece 5i veninos Bletson; toti ace5tia se afla acum la Loja, unde prada dupa bunul for plac; jar, dupa cum spun oamenii, sosi acum i diavolul spre a fi taman al patrulea in cardaie cu ei!... - In respectul dreptului la adevar, onorate i nobile domn, interveni primarul, lucrurile stau chiar astfel cum spune parintele Holdenough: privilegiile noastre sunt declarate nule, vitele noastre sunt capturate chiar de pe pauni. Se vorbete de taierea 5i distrugerea frumosului parc de vanatoare care a fost indelunga vreme placerea atator regi, i readucerea Woodstock-ului la insemnatatea unui oarecare sat umil. Va asigur ca am aflat cu bucurie de sosirea domniei voastre i ne-am mirat sa va vedem aa de mult izolat in locuinta. Noi nu cunoatem, in restritea aceasta arate prietenia adanci, deck pe parintele i pe domnia voastra gata pentru sarmana noastra burghezie, cad toga nobilimea dimprejur este alcatuita din Rauvoitori, cu bunurile puse sub sechestru. Avem, de aceea, buna nadejde ca veti interveni cu tide in sprijinul nostru. - Cu siguranta, domnule primar, spuse colonelul care-i vedea, cu placere, anticipate intentiile; era chiar telul meu sa intervin in aceasta treaba 5i m-am tinut deoparte doar pana voi fi imputernicit cu o anumita autoritate de catre Lordul General. - Porunci de la Lordul General! repeta primarul dandu-i un cot clelicului. auziti pe asta? Care cocos indrazni-va sa lupte impotriva acestui cocos? 0 sa i lasam binior de camp si Woodstock-ul egmane-va mereu Woodstock! - Tine-ti cotul mai incolo, prietene, zise Holdenough, nemultumit de gestul cu care-5i insotise primarul cuvintele; i dea Domnul ca acel Cromwell sa se dovedeasca mai putin violent cu poporul Angliei deck 122

oasele tale cu persoana mea. Totui, eu imi dau acordul sa ne folosim de autoritatea-i spre a stivili cursul purtarilor acestor oameni. - Haideti atunci sa plecam chiar acum, zise colonelul Everard, i trag nadejde ca-i vom gasi pe acei domni rezonabili i ascultatori. Cei doi functionari, laic i clerical, consimtira cu multi bucurie, iar colonelul u ceru lui Wildrake sa i dea mantaua i rapiera, ca i cum ar fi primit simbrie pentru asemenea indeletnicire. Totui, Cavalerul, in timp ce facea aceste servicii subalterne, gasi ocazia sa i ciupeasca uurel prietenul de brat, cu scopul mentinerii raportului de secrets egalitate intre ei. Strabitand strazile, colonelul fu salutat de catre multi locuitori nelinititi, care pareau a privi interventia lui drept intarirea singurului mijloc de a salva frumosul for parc i drepturile orgului, precum a pe cele individuale, de ruins i confiscare. - Ce-mi spuneati dar despre aparitiile vazute prin aceste locuri? ii intreba colonelul insotitorii in timp ce intrau in parc. - Cum, colonele, intervene clericul, domnia to ai tiinta ca Woodstock-ul a fost bantuit? - Eu am trait acolo multi vreme, i nu tiu s fi vazut vrebdata cel mai mic semn de felul acesta, cu toate ca oamenii firs treaba vorbesc despre aceasta gezare ca despre vechile castele iii umplu inciperile cu stafiile i spectrele aduse sa u is locul marilor disparuti care le-au locuit odinioara. - Pot avea deci incredere, bunule colonel, zise omul bisericii, c n-ai fost molipsit de picatul de capetenie al vremii, i n-ai devenit nepasitor la mkturiile despre aratari care le apar neindoielnice tuturor, in afara ateilor i avocatilor vrajitoarelor. - N-a vrea sa contrazic ceea ce se sustine indeobte, spuse colonelul; dar ratiunea ma sfatuiege si nu dau crezare multora din istoriile de felul asta, din care nicicand propria-mi experienta nu m-a induplecat sa adeveresc vreuna. - Credeti-m totui, riposta Holdenough, ca intotdeauna a existat un demonde vreun soi sau altul prin acest Woodstock. Nu e in ora vreun barbat on o femeie care s nu fi auzit despre aradri in parc on in vechiul castel. Base and latraiturile unei haite de cainfin trecere, ba haituieli i strigate ale vanatorilor, ba sunete de corn i galopuri de cai, mai intai la mare distanta, iar apoi chiar in preajma ta. Si pe Irma, numaidecat, eats ca-ti spare un vanator singuratic care to roaga spui pe ce drum a lust-o cerbul. E imbracat intotdeauna in verde; dar taietura hainelor lui are o vechime de vreo cinci sute de ani. Acesta e cel pe care-lnumim Demon Meridianum, spectrul de MiazAzi. - Preacinstite domnule reverend, eu am stat vreme de multe anotimpuri 123

la Woodstock i am strabitut parcul la toate ceasurile. Credo-ma, cele auzite de la sateni sunt urmarea neroziei for trandave i superstitiei. - Colonele, raspunse Holdenough, o negatie nu dovedete nimic. inseamna oare, cer iertare, ca, daca domnia voastra n-ati vazut ceva, fie pamintean, fie de pe cealalta lume, urmeaza ca trebuie respinsa evidenta marturisita de douizeci de oameni? Si, de altfel, exists aijderea Demon Nocturnum, fiinta care se preumbla noaptea. El s-a ivit chiar in noaptea din urma printre aceti Independenti i schismatici. Da, colonele, poti sa ma atinteti cu privirea, dar lucrul e sigur. incerce ei mult i bine darurile spirituale, cum in chip profan ii numesc Indemnurile i rugaciunile! Nu,domnule, nu; spre a stapani pe cel viclean trebuie s ai o cunoatere competenta a teologiei i a literelor umaniste; da, atat o educatie cat i o chemare clericals. - Nu va pun deloc la indoiali, zise colonelul, calitatile in stare sa-1 alunge in chip eficace pe diavol; dar Inca mai cred ca o anume eroare ciudata a prilejuit aceasta confuzie printre ei, daci a existat ceva cu adevarat. Desborough e, neindoielnic, un nating, iar Harrison, destul de fanatic ca sa creada totul. insa, pe de alts parte este Bletson, care nu crede nimic. Ce tii despre toate astea, domnule primar, prea bunule? - Ca, in adevar, master Bletson insui dadu cel dintai alarma, replica magistratul; sau micar ca it dadu primul in chip distinct. Vedeti dumneavoastra, eu eram in pat cu nimeni altcineva deck cu nevasta-mea, cufundat in somn aa cum cineva i-o poate dori la doua ore dupa miezul noptii, card colo numai ce-i aud batindu-mi la ua dormitorului ca sa-mi spuna ca s-a dat o alarmA in Woodstock, i clopotul castelului suns la ceasul acela tiltu tot atat de puternic ca pe vremea card, odinioara, chema curtea la masa. - Prea bine, dar care era pricina acestei alarme? - 0 veti ti, onorate colonel, o veti ti, raspunse primarul, unduinduji mina cu demnitate; caci era unul din oamenii care nu pot fi lesne induplecati sa-i iuteasca pasul obinuit. Doamna primar ar fi vrut sa ma convinga, in marea-i tandrete i afectiune, biata femeie, ca a ma ridica din patul cald la o asemenea ora e totuna cu a ma rasa luat de lumbago, vechea mea boala, i ca a face mai bine sa trimit oamenii la consilierul Dutton. - Consilierul drac! doamna primar zisei cer iertare domniei voastre pentru a fi folosit asemenea vorbe. Crezi to ca eu am sa zac in pat cand oraul e in flacari, Cavalerii ridicati la luptA iar diavolurki face mendrele? va cer din nou iertare, parinte. Dar, iata-ne inaintea portii palatului; nu poftiti s intrati? - A vrea sa aud mai intai sfaritul povetii dumitale, dad i-a fost dat s aibi unul. 124

- Totul are un sfarit, venerabile colonel, iar ceea ce numim budinci are douil Luminatia voastra ma va ierta pentru gluma. Unde ajunsesem? A, sarisem din pat 0-mi luam pantalonii de plus rou i ciorapii albatri, caci eu intotdeauna imi iau prevederea de a ma imbraca potrivit cu demnitatea mea, noapte i zi, vara i iarna, colonele Everard. L-am luat pe omul ordinii cu mine, pentru situatia ci alarma fusese pornita de nite vagabonzi ai noptii sau talhari, i 1-am ridicat din pat pe preacinstitul master Holdenough, la gandul ci i-ar fi viral coada diavolul. Ne gandeam deci la ce poate fi mai flu, i astfel veneam; iar id i colo ii auzeam pe soldatii chemati sub acme in ora impreuna cu master Tomkins maraluind in urma noastra spre castelul Woodstock cat de repede ii duceau picioarele; le-am facut semn oamenilor mei sa i lase sa ne-o is inainte, i aceasta pentru doui ratiuni. - Voi fi satisfacut cu una singura i bunk, intrerupse colonelul. Doreati ca Hainele-Roii si tread primele la actiune. - Adevarat, domnule, foarte adevarat, i chiar sa duck lucrul la capit, bine tiind ca lupta este taman meseria for osebita. Totui, not continuam si venim fara a grabi pasul, ca nite oameni hotarati fad datOria fara teams on partinire; cand, deodati, vazuram ceva alb inaintand cu iuteala pe aleea inspre ora; atunci ase din oamenii mei i ajutoarele for o luara la fuga numaidecat, inchipuinduli ca e aratarea numita Femeia Alba din Woodstock. - Luati aminte, colonele, spuse parintele. V-am spus ca demoni de mai multe semintii bantuiau vechea scena a desfraului regal i a cruzimii. - Nadajduiesc ca domnia voastra ati ramas pe locu-va, domnule primar, spuse colonelul. - Eu... da... prea adevarat... adica, vorbind cu strictete, n-am ramas tocmai pe loc; caci functionarul oraplui i cu mine ne-am retras..., ne-am retras, colonele, fara deruta sau dezonoare, i am luat pozitie in spatele preacinstitului parinte Holdenough, care, cu o inima de leu, s-a aruncat in calea presupusului spectru i 1-a atacat at un potop de latineasca, In stare sa-1 inspaimante i pe diavolul insui! i astfel, numai ce desco-peririm, apriat, ca acesta nu era deloc femeia alba, nici vreo femeie de alts culoare, ci chiar onorabilul domn Bletson, membrul Camerei Comunelor i unul din comisarii trimii incoace sire a pune acest nefericit sechestru asupra padurii, parcului i Lojii din Woodstock. - Si asta e tot ce titi despre diavol? - Da, in adevar; i mai multe ca acestea n-am vrut s vad. Totui, it conduseram pe domnul Bletson , precum era datoria noastra, inapoi la 125

Loja; i, in timp ce mergea, el murmura Intruna ca intalnise diavoli roii, incarnati, indreptandu-se spre palat; insa, dupa sarmana mea judecata, aceia erau nite dragoni Independenti care tocmai trecusera Inaintea noastra... - Nite diavoli mai bine incarnati eu nu mi-a dori sa vad!... exclama Wildrake, care nu se mai putu infrana sa ramana tacut. Vocea-i atat de brusc ivita, arid cat de mult erau Inca alarmati nervii primarului, caci el tresari i sari de la locu-i cu o voiciune de care, la prima vedere, nimeni nu 1-ar fi crezut in stare pe un om cu o demnitate atat de corpolenta. Everard impuse tacere inoportunului sau insotitor, i, dornic sa audi concluzia straniei povestiri, it rugs pe primar sa-i spunk" cum s-a incheiat afacerea i dad ei 1-au oprit pe presupusul spectru. - Cum spuneam, onorate damn, parintele Holdenough a aratat un curaj fara seaman, infruntandu-1 pe diavol, precum se arata, i fort.andu-1 sa apara sub adevaratul lui chip: al domnului Joshua Bleston, membru al Parlamentului pentru oraelui Littlefaith. - La drept vorbind, domnule primar, spuse clericul, eu a fi nefiresc de ignorant asupra misiunii i imunitatilor mete dui nu mi-a' pune in valoare opozitia impotriva Satanei sau a oricarui Independent asemenea lui. Pe toti acetia, in numele Celui pe care-1 slujesc, ii sfidez, ii scuip in fats i ii calc in picioare! Iar, din pricing ca domnul primar a fost oarecum lung la vorba, voi informa, pe scum pe domnia voastra ca not nu 1-am Area vazut pe Necuratul in acea noapte, decal prin ceea ce domnul Bleston ne-a spus in primele clipe ale spaimei i prin ceea ce am conchis din Amfatiprea tulburata a onorabilului colonel Desborough i a generalului-maior Harrison. - Si, rogu-va dar, in ce stare i-ati &it? intreba colonelul. Ei bine, cinstite domn, oricine an fi putut vedea, i cu o jumatate de ochi, ca fusesera angajati intr-o lupta din care nu se alesesera cu o biruinta desavarita, generalul Harrison papa in lungul i latul inciperii, in mina cu spada trasa, vorbind de unul singur, cu vesta descheiata, eghiletii desfacuti, jartierele cazute gata sa se prabueasca in timp ce le calca Impleticindu-se, deschizand larg gura i ranjind asemenea unui actor nebun. Mai Incolo, statea Desborough, cu o cocogea sticta in fata, de curand gad, Si care, in ciuda continutului drag inimii lui, nu-i inapoiase destul simt al vorbirii on indeajuns curaj ca sa arunce o privire indarat. Tinea in maini o Biblie, ca i cum tocmai ar fi vrut sa dea cu ea o batalie impotriva Vrajmaului, dar, vai! m-am uitat peste umarul ski i am vazut ca bunul om tinea pagina cu susul in jos. Era ca i aim unul din mughetarii dumneavoastra, nobile i viteazule domn, ar fi indreptat spre duman patul 126

in loc de teava putii... Ah! ah! ah! era o privel4te buns spre a-i judeca pe schismatici, deopotriva, in privinta capului i inimii, a indemanarii curajului lor. 0, colonele, era tocmai momentul sa deosebeti dreptul caracter al unui pastor de suflete autorizat de aceti indivizi nenorociti care sar in turma credincioglor fare autoritatea cuvenita Si legala, i vreau, pass-mi-te, sa predice, sa invete i sa sfatuiasca, ba chiar, dedandu-se blasfemiei, sa preface invitatura bisericii intr-o zeama nesarata i nite cartofi uscati. - Nu ma indoiesc, sfintite parinte, ca erati gata sa v expuneti primejdiei, dar dorinta mea e s tiu de ce nature era aceasta i de unde apareau pricinile de teams. - Eram oare eu cel chemat sa fac o asemenea cercetare? exclama clericul numere dumanii on sa triumfator. Un bray soldat se cuvine oare iscodeasca din ce parte vin? Nu, domnule, eu eram acolo cu fitilul aprins, ghiuleaua de tun in gura, i archebuza pe umar spre a lupta impotriva diavolilor pe care iadul i-ar putea versa asupri-ne, fie ei cat firele de praf din bataia unei raze venite din cele patru vanturi! Papistaii vorbesc de ispita Sfantului Antonie, dubleze numarul miriadele de duhuri ale iadului pe care mintea - deli! zatiniita a unui pictor olandez le-a nascocit, i totui yeti gasi vreun Orman cleric presbiterian - eu raspund doar pentru unul - care, nu prin puterea sa ci prin aceea a Domnului sau, va primi asaltul in aa fel ca, departe de a se intoarce impotrivi-i, zi de zi Si noapte de noapte, cum au facut cu acel biet sfant, el li va spulbera cu stra"nicie pAna-n strafundurile Asiriei. dad ati vazut ceva asupra caruia - Totui, dorinta mea ar fi pioasa dumneavoastri invatatura sa se fi exercitat. - Vazut! Nu, de buns seama, n-am vazut nimic, i nici n-am cautat ceva. Aa cum hotii nu-i ataci pe calatorii bine inarmati, nici dracii sau duhurile rele nu se incumeta impotriva aceluia ce poarta in san Cuvantul adevarului in chiar dreapta limba in care i-a fost mai inainte insuflat. Da, domnule, ei fug de un cleric care intelege sfanta Scripture, aka cum un corb se tine la distanti da bataia unei arme incarcate cu plumbi din cei marl. Interlocutorii facusera, lira graba, cale intoarsa, ca sa-i mai prelungeasca convorbirea, iar colonelul, dandu-i seama ci aceasta nu va conduce spre o explicatie multumitoare a alarmei din noaptea precedents, se intoarse i, remarcand ca era vremea sa mearga la Lora, se indrepta in aces directie impreuna cu cei trei insotitori. incepea sa se intunece i turnurile Woodstock-ului se ridicau sus deasupra valului de umbre pe care *urea Il intindea in jurul stravechiului i venerabilului castel. intr-unul din cele mai Inalte turnulete, care putea 127

fi Inca zarit profilandu-se pe cerul albastru, se vedea licarind o lumina asemenea unei candele. Primarul se opri numaidecat i prinse cu putere bratul clericului, apoi pe al colonelului Everard i, tremurand, zise cu grabire, insa abia auzit: - Vedeti lumina de colo? - Da, bineinteles ca o vad, rispunse Everard; i ce-i cu asta? 0 lumina dintr-o odaie din podul unei atat de vechi wzari ca Woodstock-ul nu e, pare-mi-se, pricing de uimire. - Dar o lumina in Turnul Rosamundei este, netagaduit, aa ceva, replica primarul. - Asta aa e, admise colonelul, surprins oarecum, and, duper o atenta cercetare, recunoscu ca presupunerea vrednicului magistrat se adeverea. Acolo se afla, in adevar, Turnul Rosamundei; iar, cum podul mobil grin care era accesibil a fost distrus de secole, este greu sa spui ce fel de intimplare a putut sa geze o lumina intr-un loc atat de inaccesibil. - Lumina aceea arde cu un combustibil nepamantean, spuse primarul; unul, neizvodit nici de uleiul de balena on de mislin, nici de ceara de albine, nici de seul de oaie. Eu am avut de-a face cu aceste marfuri, colonele, inainte de a ajunge primar de Woodstock; asigur ca pot deosebi feluriie de lumina date de unele sau allele, la o distanta mai mare decal cea pans la tumuletul de colo. Priviti: aceea nu e o Mara de pe lumea asta! Nu vedeti pe margini ceva albastru i rocat? Aceasta ne dezvaluie pe deplin de unde vine. Colonele, sunt de parere ca am face mai bine si ne intoarcem spre a lua cina in oral, lasam pe Diavol i pe Hainele-Roii si se rafuiasca intre ei in noaptea asta; i pe urma vom schimba vreo doui vorbe cu tabara care va avea ansa sa stapaneasca campul de bataie. - Faceti cum vi place, domnule primar, rispunse Everard, dar datoria imi cere sa-i vad pe comisari asta-noapte. Iar datoria mea imi poruncete sa dau fats cu Cel Incornonat, zise parintele Holdenough, dad indraznete s mi se arate. Nu m-a mira ca, tiind cine se apropie, si se retraga intr-o adevarata citadels, cea dinauntru i ultima aparare a acestui vechi i bantuit castel. El e pretentios, pun chezige, i tine si locuiasca acolo unde gasete gustul luxurii i omorului pe perecii camerei lui. In turnuletul acela a picatuit Rosamunda, i tot acolo a suferit; i acolo ea mai locuiete Inca, sau mai degraba, Vrajmaul sub chipul ei, aa cum i-am auzit spunand pe oamenii drepti ai Woodstockului. Va stau la dispozitie, bunule colonel; domnul primar poate face ceea ce poftete. Puternicul om s-a fortificat in locuinta-i; dar iata ca it mud unul mai puternic deck el... 128

- In ce ma privete, zise primarul, ca unul ce sunt. un om pe cat de invicat pe atat de nededat rizboiului, nu vreau sa lupt nici cu puterile Pamintului nici cu Printul Puterilor Aerului, i n-a dori deck sa ajung din nou la Woodstock; asculta, prietene, zise batandu-1 pe Wildrake pe umair, iti fagaduiesc un shilling umed i un shilling uscat daca vrei sa ma insoteti pans acasi. - Pe toti dracii, domnule primar, zise Wildrake, deloc flatat de familiaritatea mesajiilui magistratului, nici cucerit de darnicia lui, tare a care diavol ne-a facut fartati pe dumneata i pe mine! Si, in afara vrea sa de asta, crezi ca m-a intoarce la Woodstock impreurfa cu caput dumitale de arunc o ochiada frumoasei morun and, cu putina pricepere, pot Rosamunda i savad dad a fost acea aleasa i incomparabili bucatica despre care vorbete lumea prin versificatori i plismuitori de balade? Glasuite mai putin upratic i desfrinat, prietene, spuse clericul, not trebuie sa tinem piept diavolului ca si-lfacem sa dea dosul, iar nu sa ascultam sfaturile, on sa facem negot cu ne varam in mendrele lui, on marfa din marele sau Targ al Zadarniciilor. - Tine mince ceea ce spune buriul om, interveni colonelul, iia seama alta data ca agerimea mintii s nu ti-o is inaintea discretiei. - sunt obligat gentlemanului reverend pentru povata, raspunse Wildrake, caruia ii era greu puns frau limbii, chiar and propria-i siguranta o facea, imperios, de dorit. Dar, mii de draci! oricata experienta ar fi straw luptand cu Diavolul, el niciodata n-a vazut vreunul aa de negru ca acela cu care m-am indierat eu... i nu acum o suta de ani! - Cum prietene, spuse clericul, care intelegea totul intr-un chip literal atunci and era vorba de apaiitii, Satan te-a vizitat atat de curand? Ma mir, atunci, crede-ma, ca indraznegi s-i pomeneti numele aa de des i de wuratic aim vAd ca o faci indeobge. Dar, cand i unde l-ai vazut pe Cel Rau? Everard interveni in graba ca nu cumva imprudentul sau scutier, printr-o aluzie Inca i mai raspicata la Cromwell, sa tradeze, din nechibzuinta, intrevederea avuta cu generalul. Tanarul acesta, zise el, aiureaza despre un vis pe care 1-a avut noaptea trecuta, pe and el i cu mine dormeam in apartamentul lui Victor Lee care tine de acela al strajerului Lojei. - Multumesc pentru ajutorul dat la nevoie, preabunule, opti Wildrake la ureche lui Everard, care zadarnic se straduia sa se dezbare de el; dar o minciuna grosolana nu-1 scoate nicicand dintre-ale lui pe un fanatic... - Dumneavoastra ingva, vrednice colonel, rata preotul, vorbirati 129

intrucatva uuratic despre lucrurile acestea, tinand seama de lucrarea pe care o avem in mina. Credeti-ma, tanarul, servitorul vostru, este cu putinta sa fi avut mai degraba viziuni in aced apartament deck visuri, doar nite zadarnice visuri; caci eu am auzit dintotdeauna CA, dup . ce, in Turnul Rosamundei, ea a trait intru desfranare i a fost, pe urma, otravita de cite regina Eleonora, odaia lui Victor Lee a ajuns, din toata Loja Woodstockului, locul cu deosebire bantuit de duhurile rele. Te rog deci, tinere, vorbete-mi despre acest vis, sau viziune, mai bine zis, a dumitale. - Din toga inima, domnule, rispunse Wildrake; apoi, adresandu-se patronului sau care se pregatea sa intervina: Destul, domnule, v-am auzit vorbind vreme de o de ce n-as putea sa cuyintez la randul meu? Pe intunecimea asta! dad ma mai cii in mutenie, ma voi preface intr-un predicator Independent i ma voi ridica, in dispretul parerilor tale, pentru libertatea de judecata a oricui. - Deci aa, domnule reverend, visam ca asist la o distractie a simturilor numita lupta cu taurul; imi apareau cainii, incumetandu-se de zor, sa-i sari in cerbice aa cum i-am vazut batindu-se la llitbury; i mi se parea ca and pe careva zicand ca a venit Diavolul sa fie de fats la lupta. Ei bine, pe toti dracii, m-am gandit ca n-ar strica sa dau ochii cu Majestatea sa Infernala. Privii, cum zic, Si mi se aria un macelar in haine de Una soioase cu cocogeamite cutitul linga el; dar nu era nici urma de diavol. Mai vazui un Cavaler beat, ieindu-i pe gura duium de injuraturi, stomacul fiindu-i cu totul i cu totul gol, cu vesta-i aurita intr-o stare jalnica i o Oahe cu pans jerpelita; i nici acesta nu era dracul. Mai incolo era un morar cu mainile acoperite cu Rink din care fiece fir era de furat; i un podgorean cu ortul verde patat de yin, din care orice picatura era falsificata. Dar niclieri, printre aceti meteupri ai nedreptAtii, nu se gasea domnul Duca-se-pe-pustii pe care-1 cautam. In fine, domnule, vazui un personaj gray, cu parul tuns scurt, o pereche de urechi alungite i ieite in dark o panglica sub barbie larga cat o bayeta de copii, o haina bruna acoperita cu o pelerina geneveza, and - ce sa vezi? - numaidecat 1-am avut pe batranul Sarsaill in fatal caci... - Ei,ei, ruine! exclama colonelul Everard. Aa ne purfam cu un gentleman Vitra!' i cu un preot! - Ba nu, lasati-1 sa continue, zise omul bisericii cu o desavaritA constanta sufleteasca; prietenului, sau secretarului vostru, ii place sa glumeasca; a arata mai putina rabdare decat cea cuvenita profesiunii mele daca n-a putea suporta o zadarnica luare in deradere i pe cel care o face. Or, dad pe de alta parte, Vrajmaul s-a aratat cu adevarat tanarului sub infatiarea pe care el o invedereaza, pentru ce am fi surpring dad acela 130

care poate lua chipul unui finger at luminii ar fi in stare s-o is i pe cea a unui muritor firav i pacatos, a carui chemare i profesie spirituals se cuvine, in adevAr, sA-1 hotarasca a face din viati-i un exemplu pentru altii, dar a carui conduits (aceasta este imperfectiunea naturii noastre neajutorate) ne arata uneori mai degraba modelul a ceea ce ar trebui sa evitam. - Pe Sfanta Liturghie, preacinstite impelitat - vreau, adica, si zic, domnule reverend - va cer de o mie de on iertare, spuse Wildrake patruns de linitea i rabdara dojanei presbiterului. Pe Sfantul Gheorghe, daci to arati atat de rabduriu, eti potrivit pentru o partida de florets cu diavolul insui, i eu a fi multumit sa tin miza. Tocmai ii incheia scuzele care de bunt seams nu erau neindrepatite, parand a fi primite cat se poate de bine, i se apropiau de poarta exterioari a Lojii, cand furs somati de un energic: Cine-i? al santinelei de straja. Un prieten, raspunse colonelul Everard. Stai prietene! replica soldatul, i i1 chema pe caporalul de garde. Caporalul sosi i, intreband cine erau noii veniti, colonelul iii dadu numele precum i pe acela al insotitorilor - Nu ma indoiesc, raspunse caporalul ca sunt ordine in- privinta intrarii neintarziate; dar, inainte de toate, trebuie si-1 previn pe master Tomkins; el le va intiinta pe Luminatiile for de vizita. - Ce fel, domnule! riposte colonelul, ai de gand, tiind cine sunt, sa rna tii linga postal dumitale in tot acest timp? - Nu, daci Inaltimea voastra binevoiete si intre, raspunse caporalul; i se Invoiete si garanteze toata responsabilitatea; insa acestea sunt ordinele postului meu. Bine, atunci fa-ti datoria. Dar s-au ridicat oare Cavalerii la lupta, on care e situatia de ai un consemn atat de riguros i strict? Omul nu dadu un egspuns distinct, d murmurs in must* ceva despre inamic i despre ragetul leului care se pregatete sainhate prada bunl de devorat. Numaidecat dupe aceea, ii facu aparatiaTomkins, urmat de doi slujitori purtand lumini in man sfenice de alama. Ei se pusera in migare inaintea colonelului Everard i a grupului sau, tinandu-se atat de aproape unii de altii, ca, din cand in cand, se impingeiu &irk' vole cu umarul cum treceau prin felurite complicate coridoare, pentru ca, apoi, sa urce o masiva scara de lemn, cu balustrade i captueala intocmite din stejar negru. Ajunsera in cele din urma intr-un lung salon, sau parloar, insufletit de un foc uria i vreo douisprezece mari hunanari raspandite in ramuri de candelabre de-a lungul peretelui. Acolo staeau gezati comisarii care tineau acum in stApanire strAvechiul castel i domeniul regal de la Woodstock. 131

CAPITOLUL XI

Seingerosul urs, o independenteljivinti, Inform, mormaind, de urd gura-i era plintl. Altituri, maim*, bufond imita in nestire Secte deavalma, precum ateilor le-e-n fire. DRYDEN, Caprioara Si pantera Puternica lumina din salonul de care vorbeam facu cu putinta ca Everard recunoasca cu uprinta pe Desborough, Harrison i Bletson. Ei se adunasera in jurul unei mese de stejar, gezata linga caminul incins, unde erau la vedere yin, bere i cele trebuitoare fumatului indeobte ingaduite pe timpurile acelea. Se mai gasea acolo un fel de bufet mobil, plasat intre masa i u1, initial conceput sa serveasca drept loc de expunere a veselei la marile ocazii, acum insa folosit doar ca paravan; atat de bine slujea caul acesta ca, inainte de-a fi facut inconjurul mesei, Everard avu timp aucla pe Desborough rostind cu glasu-i puternic i ragugt: Il trimite sa ne fie asociat, pun prinsoare. A fost dintotdeauna metoda Excelentei sale, cumnatul; dad d un spat pentru prieteni, el invita mai multi lume deck incape la masa! L-am vazut punandu-i pe trei manance doul oual Sst, sst! i1 preveni Bletson; iar servitorii, facanduli apaiitia de dupa inaltul bufet, it anuntara pe Everard. E cu putinta ca cititorului si nu-i pars lipsita de interes descrierea companiei in care el tocmai intrase. Desborough era un om corpolent, cu gat de taur, de statura mijlocie, cu trasituri groaie i comune, sprincene drunte i stufoase, ochi cu albeata. Inflorirea norocului puternicei sale rude se rasfransese in bogatia imbracamintei lui, care era mult mai fastuoasa deck era obiceiul printre Capetele-Rotunde. Mantaua u era brodata, iar cravata, impodobita cu dantele; 132

pe palaria-i risarea o pans cu agrall de mi., i toate vemintele-i aduceau mai degraba cu ale unui Cavaler sau curtean decal Cu acelea ale unui ofiter al armatei parlamentare. Insa, martor e Cel de Sus ca gratia curtenitoare sau demnitatea erau tot atat de departe de infatiprea i tinuta personajului ce purta elegantele haine pe cat e ramatorul de emblema ce-1 arata pe o armura amid' . Nu c era cu adevarat diform, cad examinat in detaliu, figura-i arata destul de bine alcAtuita, dar membrele-i pareau si se mute dupa principii diferite i contradictorif Nu-i erau, cum o spun o piesa de teatru, intr-o potrivita concatenation. Pe scurt, pentru a folosi o comparatie extravaganta, membrele colonelului Desborough pareau mai degraba s se asemene cu reprezentantii in disputa ai unui congres federativ deck cu uniunea bine intocmita a ordinelor unei monarhii ferme i consolidate, unde fiecare se afla la local potrivit i asculta poruncile unui singur carmuitor. Generalul Harrison, cel de-al doilea comisar, era un barbat malt, slab, de varsta mijlocie, care ajunsese la o situatie inaltA in armati i in anturajul lui Cromwell gratie curajului sau neabatut pe campurile de bataie; popularitatea i-o datora entuziasmului exaltat, aratat printre sfintii militari, sectari i Independenti, care alcatuiau temeiul armatei. Era un om de extractie joasa i exersase in slujba tatalui sau meseria de macelar. Cu toate acestea, infatkarea-i chiar dad grosolana, nu era vulgara ca aceea a lui Desborough, care, in schimb, era in net avantaj asuprli dinspre partea ngterii i educatiei. Cu statura-i inalta i barbateasd, de om bine cladit, Si asprimea-i milit,Ira din tinutA, putea fi temut, dar nu la fel de lesne obiect al dispretului i al ridicolului. Nasu-i acvilin i ochii marl, negri dadeau un anume relief flzionomiei sale, altminteri, cam neregulata dar entuziasmul sAlbatic ba u scaparain priviri, in vreme ce-i rostea parerile, ba parea sa dormiteze sub lungile-i gene negre, cand era absorbit de &dull, nu rara un aer impunator i totodata nobil at Amfatigrii. Era unul din liderii zi i ai celei de a Cincea Monarhii care, mergand dincolo de fanatismul obinuit al vremii, aveau prezumtia de a interpreta Apocalipsul dupa propria for fantezie i socoteau ca a doul venire a lui Mesia i Millenium-ul, sau domnia sfintilor asupra pamantului2 , erau pe
Curioasi emblema grotesca (gadar porcul pe o armura auritA), destul de rispandita in.Anglia de atunci. (n.t.) Milenarisinul este un crez bazat pe un text din Apocalips (XX, 1-3) care anunta inlintuirea lui Satan limp de mie (mile) de ani, cand va reveni pe pthnint 'sus Si sfintii Primii scriitori cretini, Tertuliani Lactantiu preziceau astfel revenirea neintarziatA la aceste timpuri binecuvantate. Dei, dupa Origenes, Biserica catolica a combatut credinta, aceasta a reaparut, cum vedem, pe timpul Revolutiei engleze. In America, mormonii sustin chiar astazi profetia milenarista. (n.t.)

133

punctul de anunta sosirea; crezandu-se ei 140 iluminati cu puterea de a prevesti evenimente apropiate, se socoteau instrumentele alese pentru intemeierea Noii Domnii, sau ale celei de-a Cincea Monarhii3 , i predestinati sa i catige cinstirile, fie celeste, fie paminteti. Cand duhul entuziasmului, care lucra asupra-i ca o dementa partials, nu-i afecta numaidecat mintea, el era un om istet, dotat cu simtul civilitatii i un bun soldat; nu-i lipsea indemanarea de ameliora averea i, ateptand exaltarea celei de-a Cincea Monarhii, se arata in acelai timp un instrument la indemana pentru instaurarea suprematiei Lordului General. Ar fi greu de spus dad ii datora fires prime! sale meserii, i deprinderilor de indiferenta fats de suferinta i curgerea sangelui, aptitudinilor fireti i lipsei de sensibilitate or!, in cele din urma, naturii aparte a fanatismului sau care it indemna sa vacia in opozanti nite potrivnici ai vointei divine, nemeritand, drept urmare, nici mils, nici iertare; ins' tot! erau de acord CA, dupa o biruinta ori dupa luarea cu asalt a unui ora, Harrison era unul din cei mai cruzi i mai nemiloi oameni din armata lui Cromwell; avea indreptateasca a intotdeauna pe limbs vreun text anapoda folosit ca continua executia dezertorilor, iar cateodata a-i trimite la moarte chiar pe prizonierii care i se predasera ei inii. Se spune ca, din chid in and, amintirea unora din aceste cruzimi ii tulbura contiinta i ii nelinitea visurile de beatificare spre care it purta inchipuirea. Acesta era reprezentantul soldatilor fanatici ai vremii ce umpleau randurile i regimentele pe care Cromwell le pusese pe picioare odata cu micorarea acelora ce reprezentau interesele presbiteriene: cand Everard intra, Harrison statea la o oarecare distanta de ceilalti, cu picioarele incrucipte i alungite inspre foc, cu capul rezemat in mina i ochii indreptati in sus, ca i cum ar fi studiat cu cea mai profunda gravitate sculpura plafonului gotic. Ne mai ramane vorbim despre Bletson, care, prin exterior i figura se deosebea diametral de ceilalti doi. Tinuta sa nu era nici afectata, nici neglijentA i nu avea nici un insemn al rangului sau a1 serviciului militar. Spada mica pe care o purta parea sa aiba drept uric tel a-1 distinge ca gentleman, flea ca cu mAnerul, on ochiul, cu lama. fi fost atrasi de ispita mina-i Fata-i era slabs i ascutita, marcata de riduri, pe care mai degaba gandurile deck varsta i le intiparise; iar obinuitul sau ranjet, chiar atund chid dorea mai putin ca trasitutile-i sa exprime dispret, parea sa-1 incredintze pe cel cu
3 Proorocie a biblicului Daniel, cea de a Cincea Monarhie va constitui deviza unor considerabile tulburari in anii 1653-1654. (n.t.)

134

care statea de vorba ca intelectul lui Bletson it depaete pe al saw Era, cu toate acestea, doar triumful fortes intelectuale; cad, de fiecare data, in 'ile de once imprejurarile unor controverse speculative, i desigur, in infruntat fel, Bletson evita ultima ratio a loviturilor de spada sau de pistol. Omul acesta papic se vazuse totui obligat s serveasca personal in armata parlamentara la inceputul rizboiului civil; dar, avand a-linfrunta din nefericire pe impetuosul print Rupert, retragerea lui fu judecata ca atat de precipitate ca a trebuit intreaga protectie pe care prietenii sai i-o puteau acorda pentru a nu fi pus sub acuzatie sau chemat inaintea unei anti martiale. Insa, cum Bletson vorbea bine i cu mare efect in Camera Comunelor, care era sfera lui naturals, ceea ce-1 ridica in aprecierea partidului sau, comportamentul aratat la Edgehill fu uitat, i el continua sa ia parte active la evenimentele politice ale acelei agitate perioade, chiar dace fare a mai infrunta iarai ansele indoielnice ale rizboiului. Principiile de teorie politica ale lui Bletson it indrumasera, de multi vreme, sa imbratieze opiniile lui Harrington4 i ale altora care adoptasera ideea vizionara a intemeierii unei republic' democratice pure intr-o tars aka de intinsa ca Marea Britanie. Era o teorie nesibuita, aplicata pe terenul unor atat de urine diferente intre ranguri, obiceiuri, feluri de educatie i moravuri, al unei atat de imense dispropoqii intre averile indivizilor, i unde o vasta parte a locuitorilor este alcatuita din clasele inferioare ale marilor orate i districte manufacturiere, oameni nepotriviti sa ia asuprali acea diviziune a administrarii unui stat care se cuvine exercitata de catre tots membrii unei republici in adevaratul inteles al cuvantului. Drept urmare, de indata ce experienta fu pusa in aplicare, deveni evident ca adoptarea unei asemenea forme de guvernare nu putea avea nici cea mai mica ansa de stabilitate; chestiunea ce se punea era de a ti, in cele din urma, daci vestigiul sau Noada (cum era numit popular) Parlamentul Lung, redus acum, prin retragerea atator membri, la cateva zeci de persoane, putea continua, in pofida impopularitatii sale, sa guverneze Marea Britanie; ors, dace aceasta adunare ar fi aruncat total in confuzie autodizolvandu-se, sau convocand un nou parlament, ar mai fi putut oare cineva rispunde de compozitia lui mai mult deck masurile pe care le-ar fi adoptat; ori, in fine, tot astfel: dad' nu cumva Cromwell, aka cum s-a intamplat, 0- ar fi aruncat spada in balanta s-ar fi facet, cu indrazneala, stag* pe puterea pe care vestigiile parlamentului nu erau in stare s-o tina, dar se i temeau s-o abandoneze.
4 James Harrington (1611-1677) a fost un republican care i-a aratat totui o anumita simpatie regelui Carol I. Lucrarea sa Ocean,' descrie in chip fantezist o republics (nst)

135

Aceasta fiind stares partidelor, Consiliul de Stat, distribuind favorurile pe care le avea la indemana, se straduia sa domoleasca i sa satisfaca armata a*a cum un cergtor arunca nite coji unui dulau care mariie. In acest scop, numise comisari in afacerea Woodstock-ului pe Desborough, spre a-1 multumi pe Cromwell i pe Harrison, spre a-i liniti pe infocatii oameni ai celei de-a Cincea Monarhii; Bletson fu alAturat for ca republican sincer i ca unul plimadit din acelag aluat ca aceia care-1 numeau. Dar, daca cei din Consiliul de Stat i Parlament presupuneau ca Bletson avea cea mai mica intentie de a deveni martirul republicanismului sau, on de a suporta vreo pierdere serioasi de dragul ideilor lui, ei apreciau gregt omul. El le imbratiase principiile cu sinceritate, i nu le subestinaa, chiar dad se dovedisera impracticabile, cad insuccesul experimentului sau nu-1 convertete mai mult pe un ganditor politic deck 11 scoate din eroare pe un alchitnist explozia unei retorte. Numai caBletson era pe de-a-ntregul pregatit si se plece in fata lui Cromwell, sau a oricui altcuiva putea intra in stapanirea autoritatii. In practica, se supuse fara rezerve puterii existente, i facea putin caz de deosebirile dintre felurile de guvernare, apreciind, teoretic, ca toate sunt aproape egale in imperfectie din moment ce se indeparteaza de modelul oferit de Oceana lui Harrington. Cromwell era, deci, tot atat de sigur de el precum eti de ceara modelata intre aratator i degetul mare, i de care to serveti spre a pune o pecete; el radea in sine viand Consiliul de Stat ,acordandu-i recompense lui Bletson ca unui aderent credincios, in limp ce el insui era sigur de fidelitatea-i de indata ce schimbarea gteptata de guvern va fi avut loc. Dar Bletson era mai ataat principiilor lui metafizice deck crezului sau politic i Iii ducea doctrinele asupra perfectibilitatii spetei umane la fel de departe ca acelea privitoare a perfectiunea imaginabila a modelelor de guvernare; iar cum, in acest ultim caz, se declara impotriva oricarei puteri care nu emana de la poporul insug, tot astfel, in speculatiile sale morale, el era ostil raportatii oricarui fenomen al naturii la o cauza finals. E drept Impins mai departe, Bletson era constrans sa murmure anutnite doctrine nearticulate i ininteligibile relative la un Animus Mundi, sau Putere Creatoare, prin care, la origine, natura a chemat intru fiinta, i continua Inca sa-i conserve, toate creatiile. Acestei puteri, spunea el, unii din cei mai puri metafizicieni ii ofera, pana la un punct, omagiul; el nu era cu totul inclinat dezaprobe pe cei ce, prin institutia sarbatorilor, a dansurilor corale, a canturilor, a ospetelor nepagubitoare i libatiilor, puteau fi dispug s-o celebreze pe marea zeita Natura; la urma urmelor, a dansa, a canta, a benchetui, a petrece Intru veselie find lucruri placute celor tineri i celor 136

batrani, el pot la fel de bine sa se distreze, sa dantuiasca ori.sa se ospateze in anumite zile cuvenite precum i sub once alt pretext. Insa, forma aceasta moderata de religie urma sa fie puss in practica cu toleranta i nimeni nu trebuia fortat sa danseze, sa bea, sa cante on sa benchetuiasca, daci bunul inclina spre asemenea desfatari, on sa cinsteasca puterea sau plac creatoare, fie sub numele de Animus Mundi, fie sub oricare alts denumire. El refuza pe de-a-ntregul sa admits interventia Divinitatii in treburile neamului omenesc, intrucat, spre propria-i satisfactie, s-ar fi dovedit ca.ideea nu-i datora originea deck preotimii. Pe scurt, in afara exceptiei vagi inainte aratate, dl. Joshua Bletson de Darlington, membru al Parlamentului pentru burgul Littlecreed5 , se alitura intr-atat ateismul cat ii e cu putinta s-o faca oricgrui am. 0 spunem asta, insa, cu o necesara rezerva.,. cad am cunoscut multi in i asemenea lui Bletson, a caror masca de perspicacitate poate fi zdruncinata de superstitie, chiar daci temerile for nu sunt sanctionate de vreo credinta religioasa. Diavolii, zice-se, cred se tem, dar, pe pamint, sunt ,multi cei care, intr-o stare mai rea deck cea a f" or naturali ai perditiei, tremura, fara sa creada g se tern, chiar in timp ce hulesc. . Urmarea e, desigur, ca nimic nu putea fi privit cu mai molt dispret de cite Bletson ca disputele asupra episcopalilor i presbiterienilor, asupra presbiterienilor i independentilor, muggletonienilor i brownitilor, i a tuturor sectelor felurite cu care inCepuse razboiul civil i prin care disensiunile sale se prelungeau. - Este, spunea el, ca i cum animalele de povara s-ar certa intre ele asupra formei hamurilor i eilor, in lac sa gaseasca un prilej favorabil de a le arunca cat cola. El obinuia sa faci i alte remarci pline de duh i de miez cand timpul i locul u ingaduiau; de pilda, la clubul numit Rota, frecventat de cite St. John i instituit de cave Harrington pentru discutii libere pe teme politice ireligioase. Insa, cand Bletson era in afara acestei academii, sau acestei fortarete de filosofie, el avea mare grija sa nu-i duck dispretul pentru prejudiciul, acceptat in genere, al religiei i cretinismului mai departe de o obiectie subinteleasi sau un aer dispretuitor. Daci avea prilejul sa stea de vorba in particular cu un tank. ingenuu i inteligent, el incerca prozelit i arata multA indemanare in a corupe vanitatea inexperientei, sugerandu-i ca un spirit ca al lui ar trebui sa se dezbare de prejudecatile ce-i fusesera intiparite in .copilarie, 11 incredinta ca, atunci cand va lepada bulla6
Vocabula are semnificativul Inteles de crez putin. (n.t.) Bulla. Ornament de aur, purtat in jurul gatului de catre tinerii romani de conditie bun pans la varsta de 17 ani. (n.t.) 5 6

137

incapacitatii juvenile, cum ii spunea el, i va lua asupra-i i latus clavus7 al ratiunii, avea sa inceapa a cerceta i decide pentru sine insui. Se intimpla adeseori ca tanarul se rasa convins sa adopte, in totul, sau partial, doctrinele inteleptului, ce-i (Muse la iveala geniul natural i care-1 indemnase sa i-1 exercite examinand, detectind i afirmand in insug numele sail; i astfel linguirea oferea necredincei nite prozeliti pe care nu i-ar fi putut catiga toga puterea elocintei sau sofismele artificioase ale incredulului., Aceste incercari de a largi influenta a ceea ce se numea libera cugetare i filosofia erau facute, ga cum am sugerat-o, cu precautia impusa de firea ganditorului. El era contient ca invataturile lui erau suspectate, iar demrsurile lui suprevegheate de ambele secte principale ale episcopalilor i presbiterienilor care, deli ostile una fats de alta, erau Inca mai dumanoase fats de acela care nu era oponent doar fats de o biserica anumita, ci fats de once nume al cretinismului. GAM deci c este mai uor sa se ascunda printre independenti, care cereau o libertate de contiinta generala on o toleranta nelimitata, i a caror credinta, deosebindu-se sub aspectele i detaliile de celelalte, ii impingea pans la nite erori de .0 extravaganta ce depaea granitele oricarei forme de cretinism, apropiindu-se Indestul de necredinta MOO, caci, aa cum se tie, extremele se apropie. Bletson se afla in mare cinste printre acei sectari i avea o asemenea Incredere in propria logici i indemanare ca se presupune a fi nutrit nadejdea de a-1 converti la opiniile sale pe entuziastul Vane8 ca i pe nu mai putin entuziastul Harrison, cu conditia ca ei abandoneze viziunile asupra celei de a Cincea Monarhii i sa se multumeasca cu domnia filsofilor in Anglia, in rastimpul natural al vietii lor, in locul celei prezise, a sfintilor din vremea Millenium-ului. Acesta era singularul grup In care tocmai 1-am introdus pe colonelul Everard. Cele trei fiinte aratau, prin chiar diversitatea opiniilor 'or, cat sunt de intortocheate tarmurile in preajma carora poate naufragia natura umana atunci and a pierdut o data ancora ce i-o cla reazemul religiei.
Latus davus (sau laticlave). Faie lati de purpura care-i distingea pe senatorii Romei republicane, iar apoi, sub imparati, Si pe tinerii.ce se pregAteau pentru viata publics; prin extensie, tunica astfel impodobita. (n.t.) 8 Sir Henry Vane (1613-1662) a fost un prieten apropiat al lui Cromwell a avut un rol insemnat in afacerile Republicii engleze. Dar, in 1656, in urma unei certe cu generalul, fu intemnitat, iar, peste ani, condamnat la moarte executat. (n.t.)

138

Amorul propriu acut Si tiinta mondena ale lui Bletson, avantatele i ignorantele concluzii ale violentului i subdezvoltatului Harrison ii conducea spre extremele opuse ale entuziasmului i necredintei, in vreme ce Desborough, congenital stupid, nu cugeta MO de putin asupra religiei: i, in timp ce primii doi erau plini de zel in a ridica panzele spre nite directii diferite, dar in egala masura eronate, acesta din urma s-ar zice ca era gata sa queze asemenea unei nave in care tanete o scurgere de api i o scufunda in chiar rada portului. Ce stranie varietate de greeli i confuzii ale Regelui i minitrilor lui, ale Parlamentului i liderilor sai, ale regatului unit al Scotiei i Angliei, se combinasera spre a scoate la iveala, drept arbitri ai destinului Marii Britanii, n4te oameni cu asemenea opine primejdioase caractere interesate. Cei care pledeaza in numele unei cauze partizane vor vedea toate greelile intr-o parte, fari a catadixi sa arunce o privire inspre acelea ale celeilalte. Cei care studiaza istoria spre a se instrui vor intelege ca nimic nu era mai gray ca lipsa spiritului concesiv fats de tabara cealalta i excesul extrem la care ajunsese animozitatea partidelor Regelui i al Parlamentului, gata sa rastoarne cu total balanta echilibrata a constitutiei engleze. Dar ne grabim sa parisim reflectiile politice cu atat mai mult cu cat *duffle noastre s-ar putea sa nu fie deopotriva pe placul celor din partidele Whig sau Tory9 .

9 Tory = Conservator. Grupare politica de orientare traditionalists din secolul al XVIIIlea i inceputul celui de al XIX-lea legati de proprietatea funciara i de biserica anglicana, atgati initial cauzei Stuartilor - avand deci obaria in micarea Cavalerilor monarhiti ramasa credincioasi autoritatii regale. Sir Walter Scott a fost un respectat tory. Whig - Liberal. Grupare politica rivals din aceegi perioada apropiata intereselor negustorilor din Londra, favorabila creterii puterii Parlamentului i deci limitarii autoritatii regale. (n.t.)

139

CAPITOLUL XII

Trei infiformeaza un colegiu Iar dace" fi al patrulea mai vine, Aductiii portia cu sine. BEAUMONT SI FLETCHER Domnul Bletson se ridica ii prezenta omagiile colonelului Everard cu uprinta i curtoazia unui gentleman al vremii, dei in toate privintele it supara vizita, ca fiind a unui om religios care detests principiile liberei cugetari i i-ar fi putut impiedica stradania de a-1 converti la filosofia-i pe Harrison i chiar pe Desborough, dad preacinstitul Animus Mundi mai avea ceva de modelat la un asemenea badaran. Dealtminteri, Bletson it cunotea pe Everard drept un om de o probitate ferma, deloc dispus incheie un aranjament asupra caruia el ii sondase rand pe rand pe ceilalti doi i care era menit sale asigure comisarilor o oarecare mica indemnizatie secrets pentru ostenelile ce i le dadeau In treburile publice. Filosoful era Inca i mai putin multumit se"-i intalneasca pe magistratul i pe pastorul care-lvazusera, in timpul luptei din noaptea precedents, relicta non bene parmulai , cu mantaua i pieptarul lasate indarat in piastre. Prezenta colonelului nu-i era mai placuta lui Desborough deck lui Bletson; neinchipuindu-i, strain fiind de vreo filosofie, ca era cu putinta reziste cineva cu propriile-i puteri la tentatia unor bani nedeclarati, el era afectat mai cu seams de gandul ca, prin nedorita marire a numarului lor, jaful intrezarit de ei la Woodstock trebuia impartit in patru, in loc de trei; gandul acesta u insoti stangicia naturals cu care murmura un fel de bunvenit lui Everard. Cat despre Harrison, acesta ramase absorbit parca de nite ganduri
Laseind, minos, scutul in urnui-i, expresie referitoare la sine insui a lui Horatiu. (Ode, 11,V11, 10). (n.t.)

140

preainalte, nemigat, cu ochii pironiti, ca pana atunci, in tavan, i fail a se arata contient in nici un fel de faptul ca anturajul sau se dublase cel putin. In acest timp, Everard lua lac la masa ca un om care ii asuma propriu-i drept i le lam semn insotitorilor sai s se kseze, la randu-le, inspre coada mesei. Wildrake ii intelese gat de gregt gestul ca se puse tocmai inaintea primarului; dar, rallindu-i aducerea-aminte unei priviri a patronului se ridica i.lua lac mai incolo, - fluierand totui, in timp ce p4ea, o melodie, ceea ce atrase privirile intregii companii, ca asupra unei libertati in cel mai Inalt grad deplasate. Spre a pune yid necuviintei, el lua o pipa i, umpland-o cu tabacul dintr-o cutie mare, se Iasi curand scufundat intr-un nor de fum din care, pe neageptate, se ivi o mans ce prinse o oalA cu here i o trase indarat in sanctuaru-i de vapori. Dupes o duca zdravana, puse iarag oala pe masa, apucandu-se sa reinnoiasca norul caruia intreruperea exercitiului sau cu pipa abia ca-i ingaduise a dEnui. Nimeni nu raw vreo observatie asupra purtArii lui, poste, din consideratie pentru colonelui Everard, care-i muca buzele, roses 'Astra tacerea, contient ca cenzura ar fi scos la iveara, vreo manifestare Inca Si mai far/ perdea caracteristica naravaplui sau prieten. Cum linktea pirea incomoda, it ceilalti nu se aratau dornici s-o rupa, Everard zise in cele din urna - Presupun, domnilor, ca sunteti oarecum surprini i de sosirea mea aici i de ivirea-mi ca intrus in compania voastra. - Pentru ce, naiba, sa fim surprini, colonele? raspunse Desborough. Noi cunoatem felurile de a incartirui oamenii - prin oraele ce le strabate ale Excelentei sale cunmatul meu Noll, vreau sa zic, ale Lordului Cromwell. Dumneata ai obtinut deci o cota-parte in imputernicirea noastra? - Si in aceasta, spuse Bletson, zambind i incliandu-se, Lordul General ne-a daruit pe cel mai acceptabil coleg care ne putea spori numarul. Si nu ne indoim oare ca autoritatea domniei voastre de a va alatura noua va fi stand sub mandatul Consiliului de Stat? - Despre asta, domnilor, o sa v ingiintez numaidecat, rispunse colonelul. Ii scoase, in consecinta, procura i se pregatea sa le comunice continutul; roses, Wand de seams ca pe masa erau trei sau patru sticle aproape goale, cal Desborough avea o privire mai stupida ca de obicei, ca filosofului i se invarteau ochii In cap, in ciuda temperantei sale obinuite, conchise ca ei se fortificasera impotriva ororilor unei a ezari bantuite adunand bune provizii din ceea ce poarta numele de curaj olandez i hotari, drept urmare, sa amine rezolvarea afacerii importante care it aduse 'Ana la sosirea ceasului mai racoros al diminetii... In lac de a prezenta, deci, ordinul generalului care punea capat 141

misiunii lor, se multumi sa zica : Venirea mea are, desigur, o anumita atingere cu prezenta dumneavoastra in acest loc; scuzati-mi, Insa, curiozitatea. Iata, aici de fats - i arid spre Holdenough - un domn reverend care mi-a spus ca sunteti intr-o incurcatura aa de ciudata ca aveti nevoie deopotriva de autoritatea civill i de cea spirituall spre a fi in stare ss ramineti in stapanirea Woodstock-ului. - inainte de a infra in detaliile afacerii, zise Bletson, roind pans in albul ochilor la amintirea spaimelor incercate ce se aratasera atat de fati neconcordante cu principiile sale, mi-ar placea sa tiu tine e ceralalt strain care a vent cu preacinstitul magistrat i cu nu mai putin preacinstitul presbiterian. - De mine e vorba? zise Wildrake aezanduli pipa alaturi. Pe toti dracii! a fost o vreme cand a fi rispuns la Intrebarea asta cu un titlu mai bun; dar astazi nu sunt deck umilul angajat sau secretar al domniei sale, oricare formula v e pe plac. Chiar aa, fartate, to eti, nezmintit, un Mat dintr-o bucata, bun de taifas, zise Desborough. i pe secretarul meu, Tomkins, pe care oamenii, in chip prostesc, 1-au poreclit Fibbet, Si pe Bibbet2 , secretarul generalului-maior Harrison, care ii iau acum la bucatarie cina; ei n-ar indrazni in ruptul capului sa deschida gura In prezenta superiorilor lor, deck spre a rispunde la o Intrebare. - Da, colonele Everard, zise filosoful, cu zambetul sau tainic vizibil bucuros sa" abata conversatia de la subiectul alarmei ultimei nopti care-i umilise amorul-propriu i multumirea de sine; - da, adevarat este; iar, cand master Fibbet i master Bibbet vorbesc, afirmatiile lor se aseamana tot atat de mult pe cat li s-ar putea potrivi numele In rimele unui poet. Daca se intampla ca master Fibbet s rosteasca o nascocire, master Bibbet jura ca este adevarat. Dad master Bibbet se brodete sl ajunga beat turd in buns frica Domnului, master Fibbet jura ca e de-a binelea treaz. Pe secretarul meu eu 1-am numit Gibbet, deg numele sau se intampla sa fie Gibbeon, un demn israelit, la dispozicia dumneavoastra, la fel de pur ca once evreu care a ros vreodata un os din mielul pascal. insa eu it numesc Gibbet numai spre a Intregi sfantul tercet cu Inca o rims. Acest scutier al vostru, colonele Everard, di la iveala un soi prea vrednic sa fie insotit cu restul confreriei. - Nici prin gand sa nu va tread, rAspunse Cavalerul. Eu nu ma voi insoti cu vreunul din evreii prasiti vreodata, aa cum n-o voi face nici chiar cu o evreica!
Prima porecla inseamna in limbaj argotic: mincinos; cea de-a doua: biberon bautor stranic. (n.t.)

142

- Nu-i dispretui atata, tinere, zise filosoful; tii doar ca evreii sunt, din unghiul religiei, fratii mai malt - Evreii mai vechi deck cretinii? exclama Desborough; nezmintit, vei fi tradus in fata Adunarii Generale, Bletson, dad te vei mai incumeta s-o zici. Wildrake rase fara ceremonie de groasa ignoranta a lui Desborough, i un chicot infundat i se alatwi, raspunzandu-i, din spatele dulapului-paravan; sunetele, dupa o cercetare, se dovedira a fi fost produse de servitori. Tot gat de curajoi ca stapanii lor, aceti stimabili ini se retrAsesera in ace! ascunzi in loc sa iasa din incipere aa cum se presupunea. Asta ce mai e, potlogarilor?! exclami cu manie Bletson; aa tits voi de datorie? Cerem iertare, Inaltimu voastre, zise unul din ei; insa, n-am indrknit sa coboram fara - Fara lumina, neam de fricoi! le striga filosoful; de ce aveti nevoie de lumina? Pentru a se vedea care din voi palete mai tare la auzul unui chitclit de guzgan? Luati dar un sfenic, i p-aci va e drumul, lai nemernici ce sunteti! Dracii care vi inspaimanta atata trebuie sa fie nite neispriviti de ulii care fac pe oimii in fata unor lilieci de teapa voastra! Fara a mai da vreun raspuns, servitorii luara un sfenic i se pregateau sa se retraga, cu Cinstitul Tomkins in fruntea grupului, cand, pe neateptate, sositi la ua intredeschisa a salonului, aceasta se inchise cu ingroziti, ca i cum o impucatura le-ar fi fost descarcata in fata, cei trei servitori se azvarlira indark pans in mijlocul camerei, unde toti cei aezati la masa se ridicara in picioare. Colonelul Everard era incapabil sa incerce o clips de teams, chiar dad ceva inspaimantator ar fi ieit la iveala, ramase insa in ateptare ca sa vada ce le-a aparut insotitorilor sal i sa patruncla, pe cat posibil, pricina alarmei prilejuite desigur de vreun incident neinsemnat. Filosoful crezu de cuviinta sa demonstreze ca el, in deosebi, era persoana chemata sa arate barbatie in acea imprejurare. fnainta deci Vilna la ui, murmurand Impotriva laOtatii servitorilor; dar mersul sau de melc sugera ca era gata O. se lase depait cu draga inima de catre oricine s-ar fi aratat stimulat de reproprile lui. - Fricoilor natingi! zise el in sfaqit, Orland de manerul uii, dar tiara a-1 mica din loc. Nu indrazniti sa deschideti ua? (tot incurcandu-se cu broasca) - nu indrazniti sa coborati o scars fara lumina? Aduceti-mi o lumanare, nemernicilor de lai ce sunteti! Pe stantul Cer! cineva suspina dincolo de ud! 143

- Deus adjutor meus3 rosti clericul presbiterian inaintand la randul sau. Faceti-mi loc, domnule, se adresa el lui Bletson; s-ar parea ca eu tiu mai bine ca dumneata ce e de facut in imprejurarea de flap; binecuvantez Cerul pentru a ma fi inarmat pentru lupta. Cutezator ca un granadier gata sa urce spre o brea, tot atat de increzator in existenta unei marl primejdii ce trebuia infruntata ca i in dreptatea cauzei sale, vrednicul om pai inaintea filosofului Bletson; tinand in mans capatul unei luminari, deschise, cu calm, ua i, stand pe prag, zise: - Nu se afla.nimic pe aici. - Si cine se gteapta savada ceva, zise Bletson, in afara acestor gagaute ingrozite care se insplimanta la orice bataie a vantului ce uiera prin coridoarele acestei vechi temnite? L-ati vazut, master Tomkins? ii zise unul din servitori in oapta imputernicitului lui Desborough; luati aminte: cat de cutezator pastorul a luat-o inaintea tuturor. Mil master Tomkins, preotul nostru este adevaratul ofiter comisar al bisericii; voi ceilalti predicatori laici, nu sunteti decat, is acolo, nite voluntari manuitori de maciuci. - Sa ma urmeze aceia care vreau, on sa trecainainte-mi cine dorete, glasui 'i Holdenough; voi strabate spatiile locuibile ale acestei case inainte de a o pleas i ma voi incredinta eu insumi dad Satana s-a cuibarit intr-idevar in acest badog mohorat al viciului, on dad, asemeni pacatosului despre care ne vorbege regele David, not ne temem i fugim cats vreme nimeni nu ne urmarege. Harrison care auzise aceste cuvinte se ridica in starit i, tragandu-i spada, exclama: - Chiar daci ar fi in casa asta tot atat de multi demoni cite fire de par am pe cap, ii voi ataca hat pana-n trawele lor! Zicand acestea, iii ridica arma i se puse in capul coloanei, umar la umar cu preotul. Primarul Woodstock-ului fu urmatorul care li se alatura, crezanduse mai in sigurantA in compania pastorului; i toad trupa se puse in micare in randuri stranse, insotita de servitorii ce purtau lumanari, spre a cauta in Loja o oarecare pricing panicii ce parea sa-i fi cuprins pe neateptate. - Ei, dar luati-ma cu voi, prieteni, spuse Everard, care privea cu surprindere; i era gata urmeze, and Bletson it apuca de manta 0-1 ruga sa riming. - Intelegi, bunul meu colonel, zise el, afectind o pe care vocea-i tremuratoare o dezmintea, ca in spatele garnizoanei n-am ramas decal dumneata, eu i cinstitul Desborough, in timp ce toti ceilalti sunt dui in recunoatere. Noi nu trebuie s hazardam intreaga trupa inspre ieire; ar fi contrar artei militare. Ha, ha ha!
3

Doamne, ajutorul meu! (lat.),

144

- Dar, in numele Cerului, ce inseamna toate astea? riposte Everard. Venind incoace, am auzit nite povegi nesibuite despre aparitii, iar acum va gasesc pe toff pe jumatate innebuniti de groaza, i nu pot auzi de la voi un singur cuvant de bun-simt! Bravo, colonele Desborough! - Bravo, master Bletson! Straduiti-v mai bine sa va reveniti in fire, i pe sfantul Cer, sa-mi faced cunoscuta pricina intregii tulburaii. Zau cci vine sa crezi ca cineva v-a sucit mintea. - Chiar aa, zise Desborough; ba, a mea e sucita i rasucita, de cand, azi-noapte, patul mi-a fost intors cu susul in jos, iar eu am ramas pret de zece minute cu calcaiele indreptate spre inaltimi i cu capul lasat spre ca un boulean dus la taiere... Ce vrea sa zica prostia asta, master Bletson? Desborough trebuie sa fi avut vreun comar. - Nu, pe legea mea, colonele; demonii, sau cine vor fi find, i-au fost cu priinta cinstitului Desborough; caci ei au facut aka ca intreaga lui persoana sa se sprijine pe acea parte a trupului - ssst! nu auziti ceva? care ii este punctul central al gravitatii, in speck capul sau. - Vazut-ati ceva in stare sa vi alarmeze? - Nimic; dar am auzit nite zgomote infernale, asemeniluturor oamenllor notri; jar eu, care nu prea cred in stafii i aparitii, am conchis ca voiau sa ne surprinda Cavalerii, aa ca amintindu-mi de soarta lui Rainsborough4 , sarii pe fereastra i o luai la fuga spre Woodstock ca sa chem soldatii in ajutorul lui Harrison i Desborough. - Si n-ati cautat mai intai sa vi dumiriti in ce consta pericolul? - Ah, drags prietene, uiti ca eu mi-am depus insarcinarea pe timpul Ordonantei de auto-contestare5 . Ar fi fost cu totul incompatibil cu indatorirea parlamentari sa ramin in mijlocul unei multimi puse pe harp, strains de orice discipline militara. Nu; Cita vreme Parlamentul mi-a poruncit sa var sabia in teaci eu, colonele, ii pretuiesc prea mult autoritatea pentru a fi gasit iarai cu ea trasa. - Numai ca Parlamentul, zise in pripa Desborough, nu ti-a poruncit sa te folose0 de calcaie cad vreme puteai sa te slujegi de maini, spre a
'Thomas Rainsborough, colonel al armatei lui Cromwell, a fost uds in 1648 intr-un han din Duncaster de cite un comando al Cavalerilor care pretextau a-i inmana o scrisoare din partea Lordului Protector. Era doar una din reciprocele rifuieli singeroase ale anilor Revolutiei. (n.t.) 5 The Self-denying-Ordinance, emisa la 3 aprilie 1648, prevedea ca nici un membru al Parlamentului sa nu detina vreo dregatorie sau comanda militara oferita de vreuna din Camere. Dispozitia, care insemnala acea data o implicita manevra politick utilizata de catre Cromwell impotriva rivalilor, este, evident, invocata fara noima in cazul de fati. (n.t.)

145

scapa un om sa se inabue. Mii de draci! .Al fi putut sta locului cand mi-ai vazut patul intors, iar pe mine aproape sufocat in cearceafuri i saltea, puteai, zic, sa to opreti i sa-mi intinzi o mina ca sa mi revin in simtiri, in loc sa sari pe fereastra ca o oaie proaspat tunsa, tot atat de repede pe cat ai strabatut in goana camera. - Dar, prea cinstite master Desborough, zise Bletson facindu-i cu arate ca se amuza pe seama colegului sau greuochiul lui Everard ca de-cap, de unde sa fi tiut eu care-i modul dumitale particular de a dormi?! Exists multe gusturi: am cunoscut oameni care nu puteau dormi deck pe un pat in pants sau in unghi de patruzeci i cinci de grade. - Bine-de-bine, numai c dormit-a vreodata ditamai omul stand in cap, doar dad n-o fi fost la mijloc vreo minune? - Cat despre minuni, zise filosoful caruia prezenta lui Everard ii reda increderea, iar prilejul de a lua in deradere religia ii abatea in oarecare masura teama, - cat despre minuni, sa lasam la o parte chestiunea asta, bine-tiind ca evidenta in privintaunor astfel de subiecte e tot gat de apta sa convinga pe cat e-n stare o uvita de par sa aduca la term un leviatan. 0 stranica bubuitura de tenet, sau un zgomot tot atat de formidabil, rasuna in WO tocmai and sfari de rostit aceste vorbe, ficandu-1 pe zeflemist sa paleasca pe data i sa ramana impietrit, iar.pe Desborough sa cads in genunchi i sa amestece, copleit, exclamatiile cu rugaciunile. - Trebuie sa" fie o mainatie aid, exclama Everard; i, apucand o lumanare, se repezi afara din incapere firs a tine seama de rugamintile lui Bletson care, in extrema restrite, it conjura, in numele lui Animus Mundi, sa ramana spre a veni in ajutorul unui filosof chinuit, primejduit de vrajitoare, i unui parlamentar asaltat de banditi. Cat despre Desborough, acesta casca intruna gura, aidoma unui clovn intr-o pantomime: i statea in cumpana daca sa-1 urmeze pe colonel ori sa ramana; prevala indolenta-i naturals i se reaeaza pe scaun. Ajungand pe palierul scatilor, Everard se opri pentru a chibzui ce avea mai bun de facut. auzi mai multe voci vorbind cu mare tarie, ca i cum cineva ar fi vrut sa-i scufunde cu totul in spaima. Danduli seama ca nu va duce la nimic o cercetare atat de stanjenita de zgomote, hotaii sase Indrepte in alts directie, i urea la etajul al doilea. Cunotea fiece colt al castelului, locuit sau nelocuit, i folosi lumanarea ca sa strabata doua sau trei coridoare labirintice pe care se temea sa nu i le fi amintit indeajuns. Paii it condusera spre un fel de (Milde-boeuf, un mic vestibul octogonal, care dadea spre felurite incaperi. Ua pe care o alese Everard ducea spre o galerie lungs, ingusta Si lasata in 146

pariginire, construita pe vremea lui Henric al VIII-lea i care, intinzanduse pe toad partea dinspre sud-vest a cladirii, comunica, din loc in loc, prin culoare laterale, cu restul palatului. Ii dadu cu socoteala ca pe acolo trebuie sa se gaseasca postul celor care-i pusesera in gand sa joace rolul duhurilor; indeosebi, lungimea i forma galeriei ii sugerara ideea ca locul ar fi fost numai potrivit ca sa produca un mare zgomot, in stare sa rasune in toati Loja ca un tunet. Hoar& sa ji verifice temeiul presupunerii, ii puse lumanarea pe o masa din vestibul, i incerca s deschida una dinspre galerie. De 1sta data, intimpina o puternica rezistenta, fie de la un zavor tras, fie datorita cuiva care i se opunea din partea cealalta. Dadu mai multa crezare ultimei supozitii, din pricing ca rezistenta ha slabea, ba se reinnoia, ca una ce trada mai degraba o forta umana deck un obstacol permanent i inert. Cu toate ca era un What tanar, viguros i activ, Everard iii istovi in zadar forta in incercarea de a deschide aceasta ua. Si, dupi ce conteni reia eforturile cu c r ateva clipe ca sa-i traga rasuflarea, se pregatea piciorul i umarul, i sa cheme, dad se dovedea necesar, pe cineva sa-1 ajute, and, spre surprinderea lui, la o noui incercare, unainsa mai-uoara, de a afla in ce parte se gasea obstacolul pe care-1 intalnea, ua se deschise deodata rasturnand sau spargand ceva ce o ;inea, de dincolo, inchisa. Rafala de \rant pricinuita de subita deschidere ii stinse lumanarea, i Everard !lime in intuneric, ajutat doar de razele ce razbateau prin lungul ir de ferestre zabrelite, sa dibuiasca in galeria care se intindea fantomatic in fati-i. Aceasta melancolica i indoielnica lumina era slabita i de multimea de plante agatatoare pe care neingrijirea le ajutase sa napadeasca vechile ziduri, sa micoreze, ba chiar sa astupe cu nenuma'ratele for brace spatiul dintre zabrele. Ferestre nu se giseau deck pe o parte a galeriei; zidul dimpotriva fusese impodobit candva cu tablouri i, indeosebi, cu portrete. Multe dintre picturi fusesera demult inlaturate, astfel ca puteau fi zarite atarnand destule rame fara panze, precum i altele ajunse nite zdren;e; totul era atat de dezolant i parea atat de potrivit *duffle rele ale dumanilor sai, presupunand ca acolo se ascundea cineva, ca Everard nu putu sa nu se opreasca inainte de a intra. incredintAndu-se lui Dumnezeu, trace spada i inainta cu grija sa nu faca zgomot, atinandu-se inspre locurile unde obscuritatea era mai adanca. Markham Everard nu apartinea tagmei superstitioilor, dar nu era strain de credulitatea obinuita a timpului sau; i, cu toate ca nu dadea lesne crezare povetilor despre aparitiile supranaturale, nu se putu 147

impiedica sa cugete ca, dad cerul le ingaduia cateodata, in clipele acelea era cu putinta si se iveasca. Cu pasul furiat i nesigur, cu spada in mina i bratele intinse, atitudinea-i de indoiala i neincredere tindea sa mAreasca in sufletul sau simtirile sumbre care insotesc indeobte semnele de acest fel. Stapanit de asemenea impresii neplacute, i contient de o anume vecinatate neprietenoasa, colonelul inaintase cam 'Ana la jumatatea galeriei, cand auzi pe cineva oftand chiar linga el, i cu o voce calda pronuntandu-i numele in oapta. - Aid sunt, rispunse el, in vreme ce inima-i batea s-i sparga pieptul. Cine-1 cheama pe Markham Everard? Un alt suspin fu singurul rispuns. - Vorbete! relua colonelul, oricine sau orice ai fi, i spune-mi ce ai de gand i cu ce ganduri stai la panda in inciperile acestea. - Cu un tel mai bun deck al tau, rispunse aceeai voce abia auzita. - Deck al meu! exclama cu surprindere Everard. Cine eti tu care cutezi sa-mi judeci intentiile? - Ce i cine eti tu, Markham Everard, care raticeti la lumina lunii prin acest palat, pustiu acum, al regalitatii, unde nimeni n-ar trebui sa se afle in afard de cei care-i deplang caderea, on au jurat s-o razbune. - Este ea! exclama Everard. Si totui e peste putinta; este ea cu toate astea; numai ea poate si fie! Alice Lee, de nu e0 tu, e diavolul ce-mi vorbete! Raspunde-mi, te conjur. Vorbete-mi deschis. In ce complot primejdios te-ai amestecat? Unde e tatal tau? De ce te giseti tu aid? de ce te expui unor riscuri atat de groaznice? Vorbete, Alice Lee, te conjur. - Aceea careia-i vorbeti se dia la cateva mile depirtare de locul acesta. Dar, oare, dad ti-ar vorbi geniul ei, pe cand ea e absents? dar, clad ti s-ar adresa sufletul unui stramo, al ei on al tau? dar oare... Prea bine, interveni Everard; dar, dad cea, mai draga fiinta omeneasca s-a lasat aprinsa de scanteia entuziasmului tatalui ei? dad ii expune persoana pericolelor, reputatia, scandalului, strabitand deghizata i la o vreme de noapte o casi plina de barbati inarmati? Vorbete-mi, draga mea ver4oara, in chiar numele titrAu sunt investit cu puterile in stare si-1 ocroteasca pe unchiul meu, Sir Henry, - sa te protejeze de asemeni pe tine, scumpa Alice, Orli i impotriva urmarilor unei tentative himerice i excesive. Vorbete! - yid unde eti; i, in ciuda intregului meu respect, nu pot consimti la un asemenea iretlic. Ai incredere in mine. Incredinteaza-ti man varului tau Markham i fii convinsa c el, fie va muri, fie te va duce intr-un loc onorabil i sigur. 148

In timp ce vorbea, se straduia, pe cat it ajuta agerimea ochilor, sa descopere unde statea fiinta care-i vorbea; i se paru ca zamte la vreo ase pai departare un fel de umbra careia insa nu-i putu distinge conturul, adapostita, cum era, de obscuritatea profunclaji prelunga din dreptul uneia din portiunile peretelui, dintre doui ferestre. Incerca sa aprecieze distanta, la gindul CA, aruncand in cumpana , chiar i o doza oarecare de constringere i reuind s-o desparta pe draga lui Alice de o conspiratie in care o angajase zelul tatalui ei pentru cauza regalitatii, el le-ar fi facut amandurora un important serviciu. Gad, in adevar, hate succese ar fi obtinut complotul pus la cale irnpotriva timidului Bletson, a stupidului Desborough i a nebunului Harrison, nu incapea la indoiall c, in cele din urma, artificiile for ar fi adus ruine i primejdie celor implicati. Trebuie, de asemeni amintit ca afectiunea lui Everard pentru verioara lui, chiar dad tot atat de respectuoasi pe cat de vie, apartinea mai putin veneratiei distante, pe care iubitul acelor vremuri o nutrea pentru doamna-i adorata cu sfiiciune umila, cat tandretei familiare a unui frate fats de sora-i mai tanara, careia se gandete sa i serveasca de calauza, sfatuitor i chiar, intr-un grad oarecare, de supraveghetor. Legatura for fusese prea stransa pentru ca el sa alba vreo ezitare in a se stradui s-o opreasca din drumul primejdios pe care se angajase, chiar cu riscul unei ofense de moment; pentru a o desprinde dintr-un torent sau un incendiu, merita sa tread peste probabilitatea jignirii pricinuite de violenta gestului celui ce o in faca putin cam tare. Toate acestea ii trecura prin minte cu repeziciune i hotari s-o retina, once s-ar intampla, i sa oblira cu forta, daca era posibil, o explicatie. In acest scop, Everard ii conjura din nou veripara, in numele cerului, sa renunte la aceasta mascarada zadarnica i periculoasa; i, incordanduli auzul ca sa i audi impede raspunsul, se silea sa socoteasca dupa sunet, cu o aproximatie cat mai mica, distanta dintre ei. - Nu sunt aceea drept care ma iei, rAspunse vocea; i interese mai scumpe deck cele legate de viata i moartea ei imi poruncesc sa te previn sa te tii la o parte, i sa piraseti acest loc. - Nu, inainte de a te fi convins de nebunia to puerila! exclama colonelul, repezindu-se inainte i silindu-se s-o apuce pe cea care-i vorbea. Dar nu o femeie prinse in main. Dimpotriva, fu intimpinat de o lovitura care, departe de a fi a unui brat femeiesc, fu indeajuns de puternica pentru a-1 face sa se lungeasca de-a indaratelea pe podea. In aceegi clips, simti pe gat varful unei spade, iar mainile, imobilizate atat de deplin ca nu-i mai raminea nici cea mai mica putinta de aparare. 149

- Un singur strigat de ajutor, spuse o voce linga el, alta insa deck aceea pe care o auzise pans atunci, va fi inabqit in singele tau. Tie nu ti se vrea nici un eau. Fii chibzuit i pastreaza tacerea. Teama de moarte, pe care Everard o bravase de atatea. on pe campurile de bataie, deveni cu gat mai intensa acum cand se simtea in mainile unor asasini necunoscuti i lipsit de once mijloc de riposta. Simtea varful ascutit at spadei intepandu-i gatul gol, iar piciorul aceluia care o tinea apasandu-i pieptul. 0 singura micare ar fi fost de ajuns ca sa-i puns capAt zilelor i tuturor febrilelor bucurii i mahniri ce ne agita aa de ciudat i de care ne despartim cu atata impotrivire. Stropi marl de sudoare rece ii acopereau fruntea; inima-i batea ca i cum ar fi vrut sa iasi din piept; intr-un cuvant, incerca sfareala pe care spaima o impune unui om curajos, suferinta cu atat mai ascutita meat eel subjugat este un ins robust i sanatos. - Veripara Alice, incerca el sa vorbeasca, cu varful spadei Inca i mai apisat pe beregata-i, veripara mea draga, vei rasa sa flu ucis intr-un chip atat de infricoator? Iti spun, rispunse cea de a doua voce, ca vorbeti cuiva care nu e aid; insa viata ta nu e amenintad, cu conditia sa juri pe credinta ta de cretin i pe onoarea ta de gentleman ca nu vei vorbi despre ceea ce s-a intimplat, nici oamenilor de jos, nici oricarei alte persoane. Cu aceasta conditie, ai vole s te ridici; iar, dad' o cauti pe Alice Lee, o vei gasi in coliba lui Joceline din picture. - Fiindca n-am nici un mijloc de aparare, rosti Everard, jur, in numele religiei i al onoarei mele ca nu voi spune nimic despre aceasta violent* nici nu voi face vreo cercetare asupra celor raspunzatori de &pd. - In privinta asta, nu avem nici o grija. Tu ai primit, pe propriali piele, o pilda despre pretul curiozitatii, ne cunoti deci mijloacele de a te infninta. Ridica-te i du-te. Varful spadei se indeparta de gatul lui Everard; piciorul inceta sa-i mai apese pieptul, i el se pregatea sa se ridice in grabs, and vocea a carei tandrete o distinsese la inceput zise: - Nu te otelul gol i rece mai sta in preajma ta. Adim, acum, acum (cuvintele piereau auzindu-se tot mai departe) eti fiber. Pastreaza taina i vei fi in siguranta. Markham Everard se ridica i, Wand aceasta micare, picioarele i se incurcara In propria-i sputa pe care el o lasase s cad. in clipa In care se repezise Inainte presupunand ca o va abate pe frumoasa lui verioara. 0 apuca cu repeziciune i, in clipa and ii simti minenil in mina, curajul care-1 parasise sub amenintarea unei morti iminente Incepu revina. Chibzui apoi, cu obimuitul sau singe rece, asupra celor ce avea de facut. Adanc insultat de umilinta pe care o suportase, el se intreba, pret de 150

o clips, dad trebuia s tins promisiunea smuisa prin forts sau s recurga mai degraba la ajutor spre a-i descoperi grabnic i a-i prinde pe cei ce tocmai savarisera violenta asupra persoanei lui. Dar aceti indivizi - tine vor fi fost - ii avusesera viata in puterea lor; el Iii (Muse cuvantul drept rascumparare, i nu putea renunta la ideea e draga lui Alice be era cei putin o confidenta, dad nu cumva ii juca propriul ei rol in conspiratia care Meuse din el o jucarie. Aceasta presupunere ii hotari conduita; caci, dei manios la supozitia ca ea ar fi avut tiinta de raul tratament indurat, el nu se putu nicidecum hotari sainceapa numaidecat o cercetare in caste!, care ar fi fost in stare O. compromita siguranta ei sau pe cea a unchiului sau. - Dar ma voi duce la coliba lui Joliffe, iii spuse; voi pleca chiar acum acolo; ca s descopar amestecul ei in aceasta conjuratie nechibzuita i primejdioasa, i sa o smulg, dui se poate, din propria ei ruins. 0 data luata hotararea aceasta, Everard strabatu pe dibuite galeria i ajunse In vestibul, and se auzi strigat cu putere de glasul binecunoscut al lui Wildrake: - Hei, heei! colonele Everard! - Markham Everard! E Pe aici o intunecime ca in gura diavolului... vorbete! unde eti? Cred ca toate vrajitoarele lumii ii fac pe aici sabatul infernal. Unde eti? - Aici... in partea asta! inceteaza cu strigatele. Intoarce-te spre stanga i ma vei gasi. Calauzit de vocea lui, Wildrake aparu in curand cu o lumanare intr-o mina i cu spada in cealalta. - Pe unde ai fost? it intreba. Cine te-a luat in stapanire? Fricosului de Bletson i brutei de Desborough li s-a facut, de spaima, parul maciuca, iar Harrison, nebunul, bate campii varsanduli focul pe Diavolul care nu e destul de politicos ca sa-i acorde infruntarea intr-un duello... N-ai vazut, on n-ai auzit nimic, venind incoace? - Nimic; deck el, intrand in acest labirint funest, lumanarea mi-a fost smuisa din !nada ca din pricina unei lovituri, ceea ce m-a obligat sa ma Intorc ca sa iau - imi trebuie numaideeit un cal, Wildrake, i incearca s fad rost de unul Si pentru tine. Putem m a doi dintre cei ai soldsatilor. Dar, pentru ce sa fugim aa, ca n4te guzgani, la vreme de noapte. Urmeaza sa cads casa pe not?! - Nu pot sa-ti raspund, spuse Everard, intrand intr-o camera ramasa ind in parte mobilata. In clipa aceea, arunandu-i o privire mai atenta prietenului 151

Cavalerul exclama cu uimire: - Cu cine, dracul, te-ai batut, Markham, de ti-a aranjat chipul atat de jainic? Batut! repeta Everard. - Da. Chiar aa zic: batut. Privete-te in oglinda. Cand o facu, Everard se vazu acoperit de singe i praf. Singele ii cursese dintr-o zgarietura pe care o primise la gat, in timp ce lupta s scape. Cu o expresie de alarms deloc afectata, Wildrake ii desfacu prietenului sau gulerul cam4ii i incepu examineze rana in grab& 0 facu, in ciuda rezistentei lui Everard, cu mainile tremuratoare i ochii aprini de ingrijorare pentru viata bineficatorului sau. Dar, and descoperi ca nu e deck o taietura superficiala,i0 relua upritatea fireasca a caracterului cu gat mai grabnic cu cat era intrucatva rugnat de a o fi abandonat spre a dezvalui o sensibilitate care nu-i era banuita. - Dad asta era lucrul dracului, Mark, ghiarele lui Sarsaill nu sunt nici pe departe aa de grozave cum se zice; insa nimeni nu va spune ca singele tau a curs fara a fi razbunat in vreme ce Roger Wildrake era alaturi de tine. Undel-ai lasat pe afurisitul de impelitat? Ma voi Intoarce pe campul i-ar fi lungi de un de bataie sa-1. infrunt cu rapiera, i, chiar daca cot iar dintii marl cat cei ai unei grape, el imi va da socoteala pentru rana pricinuita tie. Smintealam nebunie! izbucni Everard. Eu mi-am facut zgarietura asta cazind. Un lighean cu apa i un tergar vor face sa dispara urma. Intre timp, daca vrei si-mi fii de ajutor, fa rost de cei doi cai. Cere-i pentru serviciul public, in numele Excelentei sale, generalul. Eu o sa mi spal aceasta pretinsa rani, i te voi intalni intr-o clipita in fata portii castelului. - Prea bine; te voi sluji aa cum un mut ii servete marele senior, fara a intreba nici pentru ce, nici din ce pricing. Dar vei pleca oare gra a mai da ochii cu societatea aceea de jos? - Fara a mai da ochii cu nimeni. Nu pierde timpul, in numele lui Dumnezeu! Wildrake it gasi pe sub-ofiter i ii ceru caii pe un ton autoritar. Caporalul consimti fara vreo impotrivire, prea bine fiind intiintat de rangul militar i inraurirea colonelului Everard; astfel ca, in putine minute, amandoi erau gata de plecare.

152

CAPITOLUL XIII

Cu sfintenie, ea genunchii-i plecci, Spre cer ridicti ochii, cucernic apoi se rugli. SHAKESPEARE, Henric al VIII-lea Plecarea colonelului la ceas aka de tarziu - caci astfel era privity atunci ora apte seara - stern multe comentarii. Avu loc pe data o intrunire a servitorilor in camera dinafara sau hall-ul cladirii; nici unul din ei nu se indoia ca subita plecare se intamplase doar pentru ca el a vazut ceva, cum spuneau ei, i toti erau dornici sa tie ce infatiare avea un om de curajul recunoscut al lui Everard, pus la incercare de teroarea unei aparitii. Dar el nu le dadu ragazul sa-i potolasca curiozitatea, caci, dupa ce strabitu cu pai marl hall-ul infgurat in mantaua-i de calarie, sari in a i porni in galop navalnic prin parcul de vanatoare spre coliba padurarului Joliffe. Tinea de firea lui Markham Everard sa fie iute, aprig, zelos, nerabdator pans la precipitare. Deprinderile primite prin educatie i pe care severa discipline morals i religioasa a sectei lui i le intthise din being ii dideau putinta sa ascunda on chiar sa-i infrineze aceasta violenta naturals. Dar, cand era cuprins de flacara unei emotii puternice, impetuozitatea fireasca a tanarului soldat era uneori in stare sa ristoarne piedicile din cale, aka cum un torent, dupa ce trece in spume peste un stivilar, devine i mai fioros ca i cum i-ar lua revana pentru linitea in care a fost constrans un timp sa ramina. In astfel de imprejurari, el era obinuit sa nu aibi inaintea ochilor deck telul care-i atragea gandurile i sa se indrepte &fa ocol intr-acolo, fare a tine seama de dificultatile aparute inainte-i, fie ca trebuia sa is cu asalt o deschizatufa in zid, fie o tinta morals. In clipa de fatA, el nu avea alts dorinti decal sa o desparta pe draga lui veripara, daces i statea in putintad , de marina & riscante i compromitatoare in care banuia ca s-a angajat, sau, pe de alts parte, sa se asigure ca ea nu avea a face in realitate cu aceste stratageme. Inspre o anumita concluzie, credea el, avea sal duce, intr-un fel, chiar prezenta sau absenta in coliba lui joliffe a 153

aceleia spre care galopa acum. intr-adevar, el citise intr-o balada sau povestire a menestrelilor despre o neobinuita ineliciune facutA unui unchia gelos cu ajutorul unei comunicatii subterane intre casa ei i a vecinului, pe care o lady o folosea ca sa se arate alternativ in ambele locuri cu atata repeziciune i indemanare ca, dupa repetarea experientei, ramolitul batran ajunsese sa creada ca nevasta-sa i doamna ce era aidoma ei, i careia vecinul "ii dadea o deosebita atentie, erau doui persoane diferite. Numai ca, in imprejurarea distanta era prea mare, de acum, nu putea avea loc o asemenea iar el plecase de la castel pe drumul cel mai scurt i iii mina calul cu prea mare iuteala pentru ca veripara lui, care calarea tematoare chiar la lumina zilei, sa ajunga acolo inaintea lui. TatAlui ei putea desigur sa-i displaci intalnirea; dar, ce drept avea sa ji arate simtamintele? Nu era oare Alice Lee ruda lui cea mai apropiata i tot ce avea mai drag pe lume? Si se fi abtinut el de la efortul de a o salva de urmarile unei conspiratii necugetate Si extravagante doar fiindca mania batranului cavaler putea fi starnita la aparitia-i, contrara dispozitiilor sale, in locuinta for de acum? Nu. El va indura vorbele aspre ale batranului, aa cum indura recea-i suflare a vantului de toamna care vajaie imprejuru4 i incovoaie ramurile copacilor sub care trece, flea a putea sa i se impotriveasca on chiar intArzie goana. Daci n-o va Intalni pe Alice, aa cum avea pricini s-o creada, avea sa &ca . cunoscute lui Sir Henry insug cele ce i se intimplasera. Insa, oricum ar fi luat ea parte la iretlicurile petrecute La Woodstock, lui nu-i venea sa creada ca lucrurile putusera avea loc fara tiinta tatalui ei, un judecator aa de sever al manifestarilor i ai bunei-cuviinte feminine. Ar fi profitat de ace* prilej, gandea, spre a-i Impartag nadejdile lui intemeiate ca avea vada recipatanduli locuinta in Loja, iar pe sechestratori indepartati de castelul regal i domeniile sale, doar ca folosind alte mijloace deck acele feluri de intimidare la care se recursese spre a vari spaima in ei. Toate acestea ii apareau atat de intim cuprinse in cercul indatoririlor sale de rubedenie ca, numai dupa ce poposi in fata colibei padurarului i ii arunci lui Wildrake haturile, iii aduse aminte de firea minded, trufa0 i neinduplecata a lui Sir Henry, i chiar cand degetele-i se giseau pe clanta, incerca o stringere de inima la gandul ca va apare atat de inopinat inaintea varstnicului i iritabilului cavaler. Dar nu mai era timpul de ezitat. Bevis, care, diniuntru, se puse pe latrat, deveni nerabdator, aa ca Everard avu doar ragazul si-i dea in grija call lui Wildrake pans ce urma sa-i is in primire Joceline, cand batrana Joan intredeschise ua ca sa of le tine putea sosi la un asemenea ceas de noapte. A 154

mai intra in explicatii ca biata cumatra Joan, ar fiinsemnat carat timp pierdut; colonelul o dadu deci uor la o parte traganduii pulpana mantalei pe care ea o prinsese, intra in bucadria locuintei lui Joceline. Bevis, care mnaintase ca s-o sprijine in impotrivirea4,10. potoli pomirile leonine cu acel minunat instinct ce le face pe fiintele din rasa lui sa-i aminteasca vreme indelungata de cei ce le-au fost apropiati; recunoscandu-1 deci de indata pe rubedenia stapantilui, ii prezenta, migand din cap i coada, prectunii era felul, omagiile. Tot mai nesigur de planul sau pe masura ce i se apropia indeplinirea, colonelul Everard inainta cu bagare de seams asemenea unuia care pAete in camera unui bolnav; deschise incet, cu mina tremuratoare, ua spre interiorul celei de a doua inciperi ca i cum ar fi tras perdeaua patului unui prieten pe moarte , i vazu iniuntru scena pe care urmeaza s-o evocatn. Sir Henry Lee edea linga foc intr-un fotoliu de salcie impletita. Era inrauratintr-o manta mare, iar picioarele intinse u erau aezate pe un taburet, ca i cum ar fi suferit de gutA sau de vreo ald indispozitie. Lunga-i barbs alba, revarsati peste imbricamintea de culoare inchisa, u &idea mai degraba aparenta unui schimnic deck a unui soldat varstnic sau om de conditie. Ceea ce accentua aceasta impresie era atentia profunda i cucernica cu care-lasculta pe un batran respectabil., ale c:irui haine uzate aduceau intrucatva cu vemintele clericale i care, cu o voce joasa, insa limpede i gravy, ii citea slujba de sears conforms bisericii anglicane. Alice, ingenunchead linga picioarele tatalui ei, &idea rispunstuile cu un glas ce n-ar fi fost nelalocul lui intr-un cor de ingeri, i cu o devotiune modesty i serioasa, of late in armonie cu timbrul vocii. Fata clericului oficiant ar fi avut o Inialiare placud daca n-ar fi fost desfigurad de un bandaj negru care- i acoperea ochiul sting i o parte a fetei, i dad urmele grijilor suferintelor nu i-ar fi marcat vizibil chipul. Cand colonelul intra, preotul ridica un deget ficandu-i semn si nu tulbure solemnitatea serviciului divin si-i arata un scaun spre care noul vent se indrepta cu pag cat mai prevenitori cu putinta, i ingenunche cucernic ca unul ce ar fi apartinut micii congregatii. Everard fusese crescut de cite tatal sau in spiritul a ceea ce purta numele de puritanism, sects alcatuita, in acceptia primitive a cuvantului, din oameni care nu respingeau invitatura bisericii anglicane, ba chiar dadeau cinstire ierarhiei acesteia, insi se diferentiau mai cu seams pe tema anumitor ceremonii, obiceiuri i forme ale ritualului, asupra carora insistase faimosul i nefericitul Laud cu tenacitatea-i inoportuna. Dar, chiar daci Everard ajunse sa ji insweasca nite opinii diametral opuse bisericii anglicane, el nu se putu impiedica s-o respecte vazand regularitatea cu care era practicat serviciul divin la Woodstock, in familia unchiului sau, 155

unde, pe vremea and norocul ii suradea, un capelan, anume chemat in acest scop, ii avea reedinta la Lop. Totui, rick de profunda era veneratia obinuita cu care Everard asculta impresionanta slujba religioasi anglicana, ochii sal nu pierdura prilejul de a se indrepta spre Alice, nici gandurile sale, de a rataci in jurul telului prezentei lui acolo. Alice paru fi remarcat de indata ce intrase, cad obrajii i se imbujorara mai tare ca de obicei, degetele-i incepura s tremure intorcand paginile earth de rugaciuni, iar vocea-i, deopotriva fermi i melodioasi cu putin inainte, ovaia in timp ce dadea rispunsurile. Atat cat putu aprecia din ocheadele pe care i le arunca pe furi, lui Everard i se paru ca natura frumusetii, ca i felul vemintelor ei suferisera o schimbare odata cu soarta-i. Frumoasa i nobila fats purta acum o rochie, de stofa cafenie care amintea destul de mult imbricamintea unei satence obinuite; dar ceea ce pierduse in eleganta tinutei catigase in demnitate. Buclele-i, de un paten luminos, ce-i unduiau in jurul capului dupa capriciul naturii, ii dadeau o expresie de simplicitate pe care n-o avusese atunci and coafura-i arata dibacia unei cameriste. Aerul ei bine dispus i vesel, gata sa se lase in voia voioiei i amuzamentului, disparuse, sub aripa mahnirii, i o melancolie call* dornica sa poarte de grija altora, ii luase locul. Poate, expresia-i trengareasca, deli nevinovata, staruia in amintirea iubitului ei atunci chid crezuse ca ea luase parte la tulburarile din Loja. Sigur e, insa, ca, privind acum in urma, u era ruine pentru a fi nutrit o asemenea suspiciune, i era hotarat sa creada ca mai degraba diavolul u imitase vocea deck ca o fiinta ce parea gat de superioara simtirilor acestei lumi i gat de indeaproape aliata puritatii celeilalte ar fi avut nedelicatetea de a se fi amestecat in nite manevre ca acelea pe care el i altii le traisera. Aceste ganduri ii treceau prin minte, chiar dacA simtea ca era nepotrivit sa se lase in voia for in momentul acela. Slujba se apropia de sfarit, i, spre marea surprindere ba chiar spre consternarea lui Everard, preotul oficiant, pe un ton ferm i desluit, precum i cu un accent distinct de demnitate, it ruga pe Cel atotputernic sa binecuvanteze i sa-1 *easel pe Suveranul nostru, Regele Charles, monarhul legitim i de netagaduit al acestui regat". Rugaciunea - cat se poate de primejdioasi in acele vremuri - fu rostita cu o voce Malta, fermi i raspicata, de parca preotul ar fi voit sa sfideze pe oricine indraznea dintre cei de fati sa fie de alta parere. Dad ofiterul republican null dadu consimtimantul, cugeta cel putin ca nu era momentul sa protesteze. Serviciul se incheie in chip obinuit, iar mica congregatie se ridica. 156

Wildrake, care intrase in timpul ultimei rugaciuni, fu printre cei dintai gata sa deschida vorba; se indrepta spre preot i, scuturandu-i mina cu afectiune, jura ca era cu adevarat bucuros sa-1 intalneasca. Bunul om at bisericii raspunse stringerii de mina cu un zambet, observand ca i-ar fi crezut spusele i fares juramint. Intre timp, colonelul Everard, apropiindu-se de scaunul unchiului sau, facu o adanca plecaciune respectuoasa, mai Mai spre Sir Henry, apoi spre Alice, at carei chip, de la radacina parului la sin, se imbujora i mai mult. - Va cer din inima scuze, zise colonelul ezitand, de a fi ales pentru o pe care oricum nu indraznesc s-o nadajduiesc prea placuta, momentul cel mai putin potrivit. - Nici vorba de aka ceva, nepoate, raspunse Sir Henry cu neasemuit mai multi blandete deck ar fi indraznit Everard sa spere; in alte vremuri, vizitele tale erau i mai bine venite pe cand aveam deseori fericirea sa te vedem intre not la orele de rugiciune. Nadajduiesc, domnule, replica Everard, ca vor veni curand vremurile and englezii de toate sectele i denumirile vor fi liberi venereze in comun pe Taal cel atotputernic, chemandu-1 cu nufnele cel mai indragit fiedruia. - Si eu o sper aijderea, nepoate, zise batranul pe acelai ton, i nu vom intra acum in disputa din pricing ca to vei fi vrand sa uneti biserica Angliei cu Conventiculul on sa readuci Conventiculul in biserica Angliei. Imi inchipui ca nu pentru a impica credintele noastre discordante ne-ai vizitat sarmana locuinta unde, dad e sa spun adevarul, nu ne gteptam sa te revedem dupes felul aspru in care te-am primit ultima oars. - AS fi fericit sa cred, raspunse colonelul ezitand, cam, intr-un cuvant, prezenta mea aici nu e tot atat de nedoriti acum pe cat a putut sa fie atunci. Nepoate, zise Sir Henry, voi fi franc cu tine. Cand ne-am vazut aici ultima oars, credeam ca mi-ai furat o nepretuita perla, pe care altadati a fi fost mandru i fericit sa ti-o ofer, insa viand ce ai devenit, a fi dorit mai degraba s-o inmormantez in adancimile pamantului deck s ti-o fi dat tie in pastrare. Ideea asta a incalzit intrucatva, cum spune cinstitul Will, impetuoasa fire ce de la mama o am motenire". Am crezut ca am fost jefuit, i 1-am vazut pe talhar in fata-mi. Ma inelam. Nu am fost jefuit; i pot lerta o incercare nedusa la indeplinire. N-as cauta bucuros, Sir, vreo ofensa in nite cuvinte and intelesul le este, in genere, binevoitor. Insa, martor mi-e Cerul ca gandurile i dorintele mele fats de domnia familia voastra sunt tot atat de lipsite de 157

nadejdi i de teluri egoiste pe cat sunt de pline de dragoste fall de domnia voastra i cei apropiati. - Hai sa le auzim, omule; In ziva de azi suntem aa de putin obipuiti cu dorintele dezinteresate ca extrema for raritate le face cu atat mai bine venite. - Dorintele mele, Sir Henry, de cand nu mai aveti placerea vrea, cu drags inima, acordati un nume mai plin de afectiune, preschimbate intr-un sprijin efectiv. Dupa cum e mersul lumii in aceste vremuri, soarta vi este neprielnica, i ar putea deveni Inca i mai rea. - Mai rea decat cea pe care o atept nu poate fi. Nepoate, eu nu dau Inapoi in fata schimbaiii norocului. Voi purta haine mai ordinare, ma voi hrini cu mancare mai ob4nuita; oamenii nu-i vor mai scoate palaria inainte-mi aa cu o faceau pe cand eram bogat i puternic. Si ce-i cu asta? Batranul Henry Lee ii aeaza onoarea mai presus de titlu, iar cinstea mai presus de moie i putere. N-am vazut eu oare Treizeci Ianuarie?' Eu n-am fost nicicand ghicitor, nici astrolog; dar batranul Will ma 'Inv* ca lama e pe aproape cand frunzele verzi incep sa cads , i ca noaptea se pregatete sa vina cand soarele apune. - Ce ati spune, Sir, daci, fara a vi se cere nici un act de supunere, nici un juramant, fad a vi se impune nici o conditie, dinadins sau tacit, in afara aceleia de a nu starni tulburarea pacii publice, vi s-ar putea restitui reedinta la Loja, precum i obinuitele bunuri i gratificatii de acolo? Am bune temeiuri sa sper ca lucrul acesta va fi ingaduit, daci nu in chip expres, cel putin prin tolerant& - Da, to inteleg. Urmeaza sa fiu tratat ca o monedi regala, marcad cu emblem& Noadef pentru a o face sa aibi trecere, chiar daci sunt prea batran pentru ca Insemnele regale sa se tearga de pe mine. Nepoate, eu nu doresc nimic din toate astea. Am trait la Loja prea indeajuns, i ingaduie-mi sa ti-c spun ca demult a fi parasito cu dispret fara sa mai fie nevoie de ordinele vreunuia din cei pe care i-2,5 mai putea servi. Nu voi primi mimic de la uzurpatori, fie ca numele for e Noada sau Cromwell, fie ca sunt un diavol sau o legiune; nu voi primi de la el vreo boned veche ca sa-mi acopar parul carunt, nici vreo haina numai buns de aruncat ca sa-mi ocrotesc de frig madularele. Ei nu se vor for fatarnica. Vreau putea lauda ca 1-au imbogatit pe Abraham prin sa traiesc, a5a dupa cum voi muri, drept Lee cel Credincios. - Pot sa sper ca veti mai chibzui la asta, Sir, i ca, poate, land in
' Ziva decapitarii Regelui Charles I. (n.t.) Noada (the Rump) - amintita porecla data reminiscentelor Parlamentului. (n.t.)

158

considerare putinatatea supunerii ce vi se cere, imi veti da un rispuns mai favorabil? - Domnule, daca-mi voi schimba &duffle, ceea ce nu-mi stain obicei, spui? Il tinem pe acest vei fi intiintat. lar acum, nepoate, mai ai ceva preacinstit om al bisericii in camera cealalta. - Ceva g mai avea de spus... ceva ce o privete pe verioara mea Alice, zise Everard, stanjenit; insa ma tem ca prejudecatile amandurora impotriva mea sunt atat de puternice - Domnule, nu ma tem s-o las pe fiica mea cu dumneata. Eu voi merge sa-1 intalnesc pe bunul preot in odaia jupanesei Joan. N-am nimic impotriva sa tii ca fata are, in limitele unui timp rezonabil, exercitiul liberei ei vointe. lei, si-i lass pe cei doi tineri impreuna. Everard se indrepta spre Alice, pregatindu-se serf is mina, dar ea i-o retrase, se geza pe scaunul tocmai parasit de tatal ei si-i arata lui un altul la o anumita distanta. - Ne-am instrainat not oare chiar atat de mult, draga mea Alice? exclama el. - 0 sa vorbim despre asta numaidecat, rispunse ea. Mai intai, vole sa intreb care e cauza vizitei tale aid, la o ores atat de tarzie. Al auzit ceea ce i-am spus tatalui tau. - Da, MO se pare ca exists o alts ratiune care to-a indemnat sa vii; ceva ce pare sa ma priveasca in chip particular pe mine. - Era vorba de o de o stranie neintelegere... Te-a putea intreba dad ai ieit asta-seara? - Cu siguranta, nu. N-am catui de putin pofta s ma departez de locuinta mea de acum, saraci aa cum e; cat timp stau aici, am n4te indatoriri Importante de indeplinit. Dar de ce imi pune colonelul Everard o intrebare aka de ciudata? - Spune-mi mai degrabi de ce varul tau Markham si-a pierdut numele prieteniei, al inrudirii i chiar al unei simtiri mai tandre, iar atunci iti voi raspunde, Alice. - Raspunsul meu e lesne de dat. Chid ai tras spada impotriva cauzei tatalui meu, aproape impotriva persoanei lui, m-am straduit, mai mult deck trebuia s-o fac, sa gasesc o scuza pentru purtarea ta. Cunoteam adica credeam ca cunosc - simtul tau inalt de raspundere publics. Cunoteam opiniile in care fusesei crescut; i mi-am zis: Nu-1 voi alunga, doar pentru asta, din inima mea: el se opune Regelui din pricing ca este loial tali! sale". Te-ai straduit sa impiedici marea decisiva tragedie a lui

Treizeci Ianuarie, i asta ma intarete in opinia el. Markham Everard poate fi indus in eroare, dar nu poate fi josnic sau egoist. - Si ce ti-a schimbat parerea, Alice, on tine indraznete sa alature, zise colonelul roind, astfel de epitete numelui de Markham Everard? - Nu impotriva mea trebuia sa-ti pui la incercare vitejia, colonele Everard, caci nu eu am de gand s te ofensez. Dar vei gasi pe destui altii care sa admits ca colonelui Everard se ploconete in faca uzurpatorului Cromwell i ca toate frumoasele lui pretexte de a propai libertatile Orli nu sunt deck un paravan bun sa poarte de grija afacerilor lui cu tiranul norocos i sa obtina favoruri optime, lui i familiei lui. - Pentru mine, - nicicand! - Dar pentru familia ta? Da, eu sunt negregt incredintata ca i-ai aratat despotului militar mijlocul prin care el i satrapii lui ar putea stapani guvernul. iti inchipui ca tatal meu i cu mine am accepta un azil cumparat cu precul libertatii i onoarei Angliei? Cerule prea sant! Alice, asta ce mai e? Ma acuzi de a fi urmat chiar acel drum care avea aprobarea ta altadata. - Cand vorbeai in numele tatalui tau i ne recomandai supunerea fats de guvernul existent, aa cum era, itl marturisesc ca am crezut ca parul carunt al tatalui meu ar putea ramine, rad sa se dezonoreze, sub acoperkul care-I adapostise atata timp. Dar ai fost oare indemnat tot de tatal tau atunci cand ai devenit satuitorul acelui soldat ambitios inspre noi inovatii, i complicele lui in stabilirea unei noi specii de tiranie? Una e sa te supui opresiunii i alta sa fii agentul ei. Si, 0! Markham, - copoiul ei! - Cum? copoi?! Ce-ti trece prin minte? Recunosc ca e adevarat ca a fi multumit sa vac' ranile acestei tad singerande inchizandu-se, chiar cu pretul de a-1 vedea pe Cromwell, dupa ascensiunea lui fara pereche, &and Inca un pas spre putere; - dar sa devin copoiul lui? Ce vrei sa spui? - Este fals, deci? Aa o credeam; ah, eram in stare s jur ca aka ceva ar fi fals! - In numele Celui de Sus, despre ce vorbegi? - Este fals ca te-ai angajat sa 1 tradezi pe tanarul Rege al Scotiei3 ? - Sa-1 tradez! Eu sa.-1 tradez pe el, sau pe oricare fugar! Niciodata! A vrea s-1 tiu in siguranta in afara Angliei. I-as oferi ajutorul sa fuga, de ar fi acum in aceasta casa, i cred ca, precedand astfel, le-a face un bun serviciu dumanilor sai, impiedicandu-i sa se pateze cu sangele lui.
3

Carol al 11-lea, fiul regelui ucis al Angliei. (n.t.)

160

- Stiam asta, - eram sigura ca nu e cu putinta! Oh, dar fii cinstit: desparte-te de soldatul acela ambitios i sumbru. Ferete-te de urzelile lui ce nu sunt intemeiate deck pe nedreptate, i nu pot fi infaptuite deck cu pretul unor not varsari de singe. - Fiiincrezatoare ca am ales linia politica cea mai potrivita vremurilor in care traim. - Alege-o, Markham, pe aceea care ti se potrivete, Inaintea tuturor, adevarului i onoarei. Fa: ti datoria i lasa providenta sa hotarasca restul. Adio, am pus prea mult la incercare rabdarea tatalui met', ii cunoti caracterul. - Adio, Markham. Ea ii intinse mina pe care el iii apasa buzele, Si iei din incApere. 0 revere*" tacuta spre unchiul lui, i un semn lui Wildrake, pe care-I gasi in bucatarie, fuel singurele indicii care aratau ca-i recunoate. Urcat curand in a i lasand in urma coliba, facu cafe intoarsa impreuna cu insotitorul sau spre Loja din Woodstock.

161

CAPITOLUL XIV

Se-ntamplil crime pe-acest ptimant, Mai-degrab-urmegrite de duhul pedepsitor Dealt e-n stare pilmtintul s-ascunda pe autor Ca este-aratare, di este doar vis, De remu,scare coplesit e cel ce-a ucis. Lana patu-i, el vede chipul celui lovit, Cu rana deschisti altituri depumnalunro#t. Piesa veche Everard alergase spre coliba lui Joceline cu toad iuteala de care era in stare calul, manat de un gand deopotriva de navalnic. Neintrezarind vreo alternative la drumul sau, el credea ca-i revine dreptul netagaduit dea sfaturi i chiar s-o mustre pe verioara-i, rick de drags u era, din pricina mainatiilor primejdioase in care parea s se fi amestecat. Acum se intorcea domol i intr-o dispozitie cu totul diferita. Nu numai c6. Mice, pe cat de previzatoare pe atat de frumoasa, ii aparuse cu totul straina de banuita slabiciune a unei purtari care i-ar fi dat oarecare ascendent asupra-i, dar vederile ei politice, chiar dace nu tot atat de lesne aplicabile, erau mai drepte i mai nobile deck ale lui. Ajunse astfel s se intrebe dad nu cumva se compromisese ataandu-se excesiv lui Cromwell, cu toate ca Cara era atat de divizata i stUata de factiuni ca paii generalului inspre stapanirea deplina a puterii pareau singura ansa de evitare a reintetirii rizboiului civil. Simtirile mai exaltate i mai pure ale Mice-i it coborau in propriii sai ochi; i deg, neclintit in opinia c e preferabil ca nava sa fie carmuita de cite un pilot lipsit de legitimitate 162

decat sa se sfarme de stand, el simtea c nu imbratiase fata cea mai dreapti, mai barbateasca i mai dezinteresata a lucrurilor. In vreme ce el se lisa in voia acestor reflectii neplacute, simtindu-se coborat mult in propria-i stima, Wildrake, care calarea alaturi de el, ca unul ce nu prea era prieten cu linitea lungs, incepu sa reinnoade vorba. - Ma gandeam, Mark, zise el, CA dad tu i cu mine am fi fost chemati in barou - primejdie care, in treacat fie zis, m-a pascut mai mult decat intr-o singura privintal - vreau sa spun, dad ajungeam pledanti, dintre not doi, eu a fi avut limbs mai dulce, - i o mai deplina arta a persuasiunii. - Poate, cu toate ca nu te-am prea auzit desfaurandu-te pe acest dram, decat doar spre a-1 convinge pe vreun camatar sa-ti imprumute bani, on pe vreun hangiu sa-ti mai scads din nota de plata... - Si totui astazi, on mai degraba, azi-noapte, a fi putut inregistra, cred, o victorie care tie ti-a scapat. - Intr-adevar? zise colonelul devenind mai atent. Chiar aka. Deci telul du principal era s-o convingi pe domnipara Alice Lee - pe Ceruri! diving fiptura, iti aprob gustul, Mark, - zic: doreai s-o convingi pe ea i pe darzul troian, tatd1 ei, sa consimd sa se intoarca in caste!, i sa traiasca acolo, sub o aprobare tacia, ca persoane onorabile, in loc sa ramana intr-o cocioaba abia potrivita adaposteasca pe Tom din Bedlam' . - Ai dreptate: acesta era unul din telurile de capetenie ale vizitei mele. - Insa, poate, te ateptai aijderea s-o vizitezi acolo tu insuti, i sa veghezi asupra prea dragalaei miss Lee. Zic bine? N-am nutrit nicicand un gand aka de interesat; car, daci a fi ajuns sa dau de firul i de capatul acestor tulburari nocturne din caste!, eu mi-a fi luat numaidecat talpAita. - Prietenul tau Noll ateaptA ceva mai mult de la tine, Everard. El spera ea, in cazul in care reputatia de loialitate a cavalerului ar putea atrage la Loja pe anumiti sarmani surghiuniti i pribegi, tu sa fii la panda, gata sa te arunci asupra lor. Intr-un cuvant atata cat am putut intelege din largile meandre ale discursului sau, el vrea sa faci din Woodstock o cursa, din unchiul tau dragalaa lui flick o momeala din branza rumenita - ii cer iertare pentru comparatie frumoasei Chloe a to pe tine, resortul care sa-i inhate prada, Maria-sa rezervanduli rolul de mare motan caruia ii va fi data s-o devoreze. - A cutezat Cromwell sa-ti faca, in termeni expreg, o astfel de

' Cu alte cuvinte, gat ca Impricinat cat i ca avocat. (n.t.) Adica: Tom Nebunul.

163

propunere? exclama colonelul, tragand haturile calului i oprindu-1 in mijlocul drumului. - Nu, nu in termeni exprei, pe care nu cred sa-iintrebuinceze vreodata cite zile mai are de trait... E ca i cum te-ai gtepta de la un om beat s-o apuce dreptinainte... dar a insinuat i mi-a dat a intelege ca tu ai putea sa-i aduci un in mare serviciu - min de draci! propunerea mi se oprete in gat main! pe nobilul i legitimul nostru Rege (aid ii scoase pAlaria), caruia Dumnezeu i-a harazit sa domneasca in indelunga sanatate i propiire, aka cum o zicea vrednicul cleric, cu toate ca mi-e teams ca Majestatea sa s nu fie tocmai acum deopotriva bolnav i ma 't, iar prin buzunare sa-i bats vantul. - Asta corespunde cu ceea ce mi-a sugerat Alice! Dar aim de a tiut-o ea? I-ai dat tu cumva vreo asemenea idee? - Eu! eu..., care n-am vazut-o vreodata in viata mea pe miss Alice pans-n asta-noapte, iar atunci doar pentru o clips! Herghelii de draci, omule, aim sa fie cu putinta?! - Drept zici, rispunse Everard, i paru a se cufunda in ganduri. La urma, spuse: Ar trebui sa-i cer socoteall lui Cromwell pentru reaua-i parere despre mine. Caci, dei nu s-a pronuntat ci, precum sunt convins, cu singurul gand de a to pune la incercare, i, poate, tot astfel, pe mine, exists totui o presupunere jignitoare care nu e de suportat. - Am sa-i duc o provocare din parte-ti din toata inima i cu tot dragul... Ba chiar, am sa ma incaier eu insumi cu prea cuviosul lui secund cu tot atata placere cad am avut candva band o stacana de yin. - Eh! Oamenii ridicati gat de sus nu lupta intr-un singur duel... Dar spune-mi, Roger Wildrake, m-ai crezut tu in stare de perfidia i tradarea cuprinse intr-un asemenea mesaj? - Eu? Markham Everard, tu imi eti cel mai vechi prieten, cel mai statornic bineficator. Dupa caderea Colchester-ului3 , m-ai salvat de spanzuratoare, i de atunci de douizeci de on m-ai impiedicat sa ajung muritor de foame. Insa pe Ceruri! o josnicie ca aceea pe care ti-o cere generalul tau, martori imi sunt seninul de deasupra noastra i toate lucrarile creatiei ce ne inconjoara, to-a fi injunghiat cu propria-mi - Moarte pe care a fi meritat-o, chiar daca, poate, nu de la tine. Insa, din fericire, nu pot, chiar de-a vrea, sa ma fac vinovat de tradarea pe care o voieti pedepsita. Am aflat astazi printr-o intiintare secrets, i chiar de la Cromwell insui, ca Tinarul a reuit sa fuga pe mare. S-a imbarcat la Bristol. - Doamne Atotputernic, fii preamarit, tu care-1 pazeti printre atatea
3

Locul unui indelung asediu care a avut loc in 1648. (n.t.)

164

primejdii! exclama Wildrake. Ehehei! Sus inima, Cavaleri! Ura, Cavaleri! Doamne, binecuvanteaza-lpe regele Charles! Luna i stele, prinde-ti-mi palaria! Ii arunci palaria cat putu de sus. Dar corpurile cereti pe care le invocase nu-i primira darul oferit; i, aka cum se intamplase cu teaca lui Sir Henry Lee, un batran stejar noduros deveni pentru a doua oars receptacolul ofrandei de intamplare, iar prietenul sau gasi ca e nimerit sa-1 admonesteze. - Nu ti-e ruine sa te porti ca un colar? - Pe legea mea, raspunse Wildrake, n-am facet deck sa incredintez unei palarii de puritan un mesaj legitimist! Imi vine sa rad gandindu-ma cati dintre ~colarii tai vor fi ispitici, in anal viitor, sa se catere in gorunul de cob ca sa gaseasca cuibul vreunei pasari necunoscute intre marginile palariei de fetru. Taci acum, pentru numele Iui Dumnezeu, i hai sa" vorbim mai potolit. Charles a fugit, i asta ma bucura. L-a fi privit cu placere reinstalandu-se pe tronul tatalui sau; insa, printr-un acord, iar nu prin puterea armatei scotiene i prin regalitii inverunati i rizbunatori i... - Cucoane Markham Everard!... riposta Cavalerul intrerupandul - Ei, s-o lasarn, drags Wildrake; hai sa nu intim in disputa pe o tema asupra careia nu ne putem pune de acord, i di-mi voie sa continue. Tic ca, deoarece Tanarul a scapat, stipulatia jignitoare 1 injurioasa a lui Cromwell a cazut de la sine; aka ca nu vad de ce unchiul meu i familia lei n-ar putea reveni in propria for casi ca atatia regaligi in privinta carora se inchid In ce ma privege, situatia mea e deosebita, cad eu nu ma pot hotari pe ce drum s-o iau inainte de a avea o intrevedere cu generalul care, aka cum cred, va sat* prin a marturisi ca a facut aceasta propunere insultatoare doar pentru a ne pune la incercare pe amindoi. Se regasete aici mult din felul sau de a fi; cad e necioplit i niciodata nu vede, nici nu are simtul scrupulos at onoarei, pe care oamenii bravi at zilelor noastre it duc pink' la rigurozitate. - 11 absolv bucuros de picatul de a nu fi prea scrupulos cu onoarea... Dar sa ne intoarcem de unde am plecat. Presupunand ca tu, personal, nu te vei stabili in Loja i ca te vei abtine s faci vizite acolo, decat doar cand se va intimpla sa primegi o invitatie, ti-o spun deschis, parerea mea e ca unchiul tau i fiica lui pot fi convini sa se intoarca in castel i sa locuiasca iarig acolo. Barem, clericul, acest vrednic batran cocos, m-a lasat s-o nidijduiesc. - El a fost cat se poste de prompt in a-ti acorda increderea. - E adevarat, s-a increzut in mine de indata pentru c a vazut numaidecat cu ce ochi privesc eu biserica. Cerul fie laudat c niciodata n-am trecut pe langa un preot fara s-mi scot palaria; i to tii ca duelul cel mai crancen in care am luptat vreodata a fost cel cu tanarul Grayless din Inner 165

Temple , pentru indrazneala de a fi trecut el inspre perete in loc sa-i cedeze local reverendului doctor Bunce. Ah, nu-mi trebuie decat o clipita ca sa fiu pe placul inimii i urechii unui capelan. Mii de draci! tiu ei prea bine cu cine au a face increzandu-se in mine... - Crezi dar, sau, mai bine zis, crede acest om al bicericii ca, nemaiavand grija vizitelor mele, familia se va reintoarce la Lop, presupunand ca nepoftitii comisari ii vor fi luat talpaita, iar tulburarile nocturne vor fi deslugte Incheiate? - Preotul 1-ar putea Indupleca pe batranul cavaler si se reintoarca daci ar avea siguranta in privinta primului punct. Iar, cat privete zarva despre care vorbeti, energicul barbat, atat cat am inteles in doui minute de convorbire, rade de tot taraboiul ca de o lucrare a inchipuirii, ca de o urmare a remugarilor unor contiinte apasate, el zice ca nu s-a auzit nicicand despre demoni sau diavoli la Woodstock inainte de a deveni reedinta acelor oameni ce s-au facut stapani acolo prin uzurpare. - Exists acolo ceva mai mult decat imagina;ie, Wildrake. Am motive personale si cred ca, la mijloc, este o conspiratie menitA sa-i puns pe comisari in imposibilitatea mentinerii casei. Pe unchiul meu 11 absolv de gandul incuviintarii unui astfel de iretlic neserios. Insa trebuie sa limpezesc misterul acesta inainte de a fi de acord cu reinstalarea lui i a veriparei mele pe terenul unui asemenea complot: cad ar putea fi socotici i ei drept nite nascocitori ai trengariilor impreuna cu cei adevarati, care vor fi aceia. - Intreaga-mi revere**, Everard, pentru preabuna to cunotinta, gentlemanul batclat ' tats al puritanilor - cer scuze *Inca o data - pe care-1 bAnuiesc i-a viral coada in treaba asta; jar, dad el e acela, Lucifer nu vaindrkni niciodatA sa ridice privirea spre barba preaveneratului cavaler, nici sa reziste uitaturii nevin.ovatilor ochi albatri ai incantatoarei lui fete. Pun chezaie ca ambii vor fi tot atat de in sigurancl ca aural cel pur in lads unui avar. - Al vazut ceva ce to face si crezi asta? - Nu. N-am vazut nici macar o pans din aripa diavolului. El se considers prea sigur de un batran cavaler care, cu timpul, trebuie furat, spanzurat sau Inecat, pentru a se nelinigi de o prada socotita asigurata. Dar am auzit servitorii flecarind pe seama a ceea ce ei vazusera i auzisera; Si cu toate ca povestirile for erau confuze, un oarecare adevar tot era de gasit, anume ca diavolul trebuie sa fi intrat in hord. Numai ca, heei! cineva se indreapta spre noi. Stai, prietene; cine eti? - Un sarman salahor in marea lucrare a Angliei, Joseph Tomkins, dupe
4

Cartier in Londra locuit de catre studentii in drept. (n.t.)

166

nume, secretar al evlaviosului i prealuminatului conducator al acestei biete armate cregine a Angliei, numit generalul Harrison. - Ce veti ai, jupine Tomkins? intreba colonelul Everard, i cum de to afli pe drum la o ora atat de tarzie? - Vorbesc onoratului colonel Everard, duper cite imi dau seama i sunt intr-adevar bucuros s-o intalnesc pe Luminatia voastra. Dumnezeu tie cad nevoie am de ajutorul vostru. 0, preacinstite colonele! trambitele au sunat, iar vasele sfintei manii s-au revarsat, i... - Spune-mi, rogu-te, pe scurf despre ce este vorba; unde iti e stapanul? i, intr-un cuvant, ce s-a intimplat? StApanul meu este chiar aid lingi noi, plimbandu-se pe pajite linga aria ul gorun caruiai s-a dat numele Omului5 dinainte; lasati calul sa faci doar cativa pa,si i-lveti vedea umbland Incoace i incolo cu spada trasi in mans. Inaintlid in directia ce le era aratata i straduindu-se sa fad cat mai putin zgomot cu putinta, laded un om care - conchisera ei - trebuia si fie Harrison. Mergea de colo-colo in fata Stejarului Regelui, ca o santinela sub acme, insi cu o tinuta mai agitata. Zvonul copitelor u izbi din Alin urechile; 11 auzira strigand, ca i cum s-ar fi aflat in fruntea unei brigazi: Coborati sulitele impotriva cavaleriei! iata-1 venind pe printul Rupert! Tineti-va tare, i-iveti da peste cap, precum un taur azvarle o potaie! Mai jos sulitele, vitejilor, i sprijiniti capatul de picior. Randul din fata, genunchiului drept la pamint! Nu ovaiti siva stricati orturile albastre. Ah! Zerobabel! Da, asta-i cuvantul! - In numele Cerului, despre tine sau despre ce vorbete? intreba Everard. $i pentru ce se preumbla aka, cu spada trasa? - Cu adevarat, domnule; atunci cand ceva 11 tulbura pe stapinul meu, generalul Harrison, el se Iasi cateodata rapit intru spirit i iii inchipuie ca are sub comanda un corp de sulitai de rezerva in marea batalie de la Armageddon6; - cat despre spada lui, vat preacinstite domn, pentru ce i-ar tine el otelul de Sheffield intr-o teacA de piele cand sunt atatea duhuri de combitut, - duhuri intrupate pe pamint turbate duhuri infernale in adancuri? -E exdama Everard. Asculta aid, Tomkins. to nu to afli actun la amvon, iar mie nu mi-e deloc dor de limbajul du de predicator. Stiu ca poti vorbi in chip inteligibil' and eti dispus s-o fad. Amintete-ti ca pot sa-ti fiu de folos sau sa-ti provoc o neplicere; iar, dad speri sau te temi de ceva din parte-mi, easpunde-mi pe leau. Ce s-a intamplat de sapanul tau bate campii la o asemenea cora in padure?
5 6

Regele. (n.t.) Armageddon sau Armagedon. Loc de intalnlre a demonilor in Apocalips. (XVI, 14)

(n.t.)

167

Prea adevarat, respectabile i onorate domn; va voi glasui cu toata precizia de care sunt in stare. Drept este ci rasuflarea omului care se produce prin narile sale, mergand inainte i facand cale intoarsa... - Ia mai sla.bqte-mi, fartate, s te-aud indrugand verzi i uscate! Ai auzit doara ci la marea batalie de la Dunbar din Scotia, generalul insug apasi un pistol pe fruntea locotenentului Hewcreed, amenintandu-1 sl-i zboare creierii dad nu se Iasi paguba de o predicA i nu-i pune escadronul in linie de bataie. la seama, domnule! - De buns seama ca-mi amintesc; locotenentul porni atunci la atac intr-o ordine bine intocmita i respinse peste playa pans in mare o mie de pleduri i bonete albastre. Tot astfel eu nu voi pune piedici nici nu voi aduce intarziere poruncilor LuminAtiei voaastre ci dimpotriva le voi indeplini grabnic Si fara ragaz. - Incepe deci, fratioare, to tii ce vreau atilt; vorbete de indata; poti s-o faci daci vrei. Cinstitul Tomkins este mai cunoscut decal ig inchipuie. - Prea onorate, domnule, rispunse Tomkins intr-un stil mai putin perifrastic. 0 voi asculta pe domnia voastra in masura in care duhul mi-o va ingadui. In adevar, n-a trecut nici un ceas de card, stand venerabilul meu stApan la masa impreuna cu master Bibbet i cu mine, ca sk nu-i mai pomenesc pe master Bletson i pe colonelul Desborough, auziram bath stranice la poarta, ca din partea cuiva grabit. insa casa fusese intr-adt de istovita de vrajitoare i duhuri, precum side alte feluri de sunete i aparitii, ca n-a fost chip ca santinelele sa fie duse in posturile for din afara portilor decal prin triplarea ratiilor de came de vita i bauttni taxi, trebuitoare papa atunci garzii de trei oameni din hall. Cu toate astea, nici unul nu se incumeta sa deschidA ua, de teams sa nu le Iasi inainte careva din demonii de care inchipuirea lor era coplegti Auzeau totui bataile tot mai vartoase la poartA de credeai ca nu mai e mult pink o pravalesc la pamint. Vrednicul master Bibbet era intucatva cam cherchelit, dupa cum ii e felul, bunul om! la aceasta ors a noptii; nu fiindca ar fi intrat, Doamne ferete, in darul betiei ci numai i numai pentru ca, de pe vremea campaniei din Scotia, s-a ales cu nite friguri neincetate, ceea ce-1 obliga intltasca madularele impotriva umezelii noptii. Tocmai de aceea, precum este cunoscut Inaltimiivoastre, eu itniindeplinesc slujba de servitor credincios atat fa*" de generAlul-maior Harrison i ceilaiti comisari cat i fats de adevaratul i legiuitul meu stApan, colonelul Desborough... - Le tiu pe toate astea. Si, deoarece to bucuri de increderea amandurora, ma rog Cerului ca s-o i meriti. - Si eu, aijderea, nadajduiesc cu evlavie ca rugaciunile Inaltimii 168

voastre sa se bucure de priinta; caci, nezmintit, a avea parte de renumele i de faima de Cinstitul Joe i Tomkins Credinciosul pretniete mai mult pentru mine decat un titlu de conte, dad astfel de lucruri ar mai fi ingaduite iarai de catre guvernul acesta reascut. - Ei bine, hai, continua. Iar, dad mult timp mai bati apa-n pita, am sa pun in disputa indreptatirea renumelui tau de om cinstit. Mie imi plac pomtile scurte, i am indoieli fata de ceea ce este spus printr-o lungs trena de cuvinte firs folos. - Sa nu fim, Area bunule domn, aa de grabiti. Cum ziceam se auzeau asemenea batai in poarta ca ai fi crezut ca se bate in ua fiecarei inciperi din palat. Clopotul suns, cu toate ca nu vazuram pe nimeni tragandu-1, Si cei de paza lasara sale cada putile din mina, nevenindu-le in minte ceva mai bun de &cut. Deci master Bibbet, cum spun, nefiind in stare Ali fad' datoria, mersei eu cu sarmana mea rapiers in mina, jos, la poarta i intrebai: - Cine-i acolo? Vocea care-mi raspunse, trebuie s-o spun ca se asemana mult cu alt glas, ceru s-i vorbeasca generalului-maior Harrison. Deci, fiind atunci tarziu, ii raspunsei cu blandete ca generalul Harrison s-a dus sa se lase in voia hodinei i ca, spre a vorbi cu oricine, trebuia sa se reintoarca a doua zi dimineata, dat fund ca, dupa caderea noptii, camera de garda nu s-ar fi deschis nimanui. La asta, vocea imi porunci sa deschid de indatk de nu vreau sa rastoarne cele doul batante ale uii in mijlocul hall-ului. In adevar, zgomotele reincepura de istov in aa chip de credeai ca se va pravali casa. Eu cram tot atat de constrans sa deschid ua pe cat ar fi o garnizoana asediata care nu mai e in stare sa se impotriveasca. - Pe onoarea mea, ar fi fost o purtare vitejeasca din partea dumitale, trebuie s-o spun, interveni Wildrake care ascultase pans atunci cu mare atentie. La nevoie, sunt i eu gata sa-1 infrunt pe diavol; mai cu seams cats vreme intre mine i el s-ar afla o cocogeamite plan0 de stejar de o palma grosime, at naibii sa fiu dad va fi in stare sa darame bariera. Tot aka s-ar intampla daca, aflandu-ne la bord, ar vrea sa perforeze nava ca sa dea drumul valurilor; caci, titi dumneavoastra, diavolul e intotdeauna asemuit cu marea cea adanca. - Linkte, rogu-te, Wildrake, interveni Everard; lasa-1 sa-i continue povestea. Ei, pe cine ai vAzut cand s-a deschis up? Pe marele Diavol, cu coarne 1 ghiare, vei nice, nu ma indoiesc! - Nu, domnule, n-o sa spun nimic in afara de ceea ce e adevarat. Cand am intredeschis usa, un om se gasea acolo, un om fara infacipre extraordinara. Era infaurat intr-o paella, de tafta stacojie captuita in rou. Parea sa fi fost un barbat foarte frumos la vremea lui; dar acum fata-i era 169

palida i mahnita. Purta parul lung, in felul Cavalerilor, i acea meg lunga, zisa uvita dragostei, adica ticaloga uvitei dragostei, cum bine ne Inv* s-o numim master Prynne7 . Purta un giuvaer in ureche, o earfa albastra trecufg peste umar, precum ofiterii Regelui, i o palarie cu o pans alba inconjurata cu o panglica deosebita. - 0 fi fost vreun nefericit de ofiter al Cavalerilor, dintre cei ce pribegesc ascunzandu-se i cautand prin Cara un adapost, ii dadu cu parerea Everard. - Adevarat, onorate domn, explicatia este judicioasa. Dar era ceva in omul acela, daci om era, care ma facea si nu-1 pot privi fara sa tremur. Tot aa cum soldatii care se gaseau in hail nu mai avura timp sa dea alarma ci, de spaimi, aa cum ei inii vor recunoate, inghitira gloantele pe care le tineau in gull ca sa-i incarce carabinele i muschetele. Da, chiar cainii crescuti spre a vana lupii i cerbii, care sunt cei mai indrazneti din neamul tor, dadura dosul in fata oaspetelui i se furiara prin cotloane i colturi, chergaind i tanguindu-se cu glas scazut. El inaind pana in mijiocul hall-ului, i nu parea a fi mai mult deck un om obinuit, de n-ar fi fost felul fantastic al imbracamintei, cu pieptarul de catifea neagra, dungat in roz-stacojiu, sub pelerina-i, cu giuvaerul in ureche, cu mars rozete la pantofi i o basma in mans, pe care o apasa din cand in cand pe partea stinga. - Cerule prea gratios! exclama Wildrake apropiindu-se de Everard i optindu4 la ureche cu un glas pe care teroarea it facea tremurator (o stare sufleteasca cu totul neobinuita la acest om indeknet, care insa parea s-1 copleeascii): trebuie sa fie sarmanulDickRobinson8 , actorul, in chiar costumul in care 1-am vazut jucandPhilaster9 - chiar aa cum am dat pe gat impreunA o buna sticla la Mermaid! Imi aduc aminte ce de zburdalnicii am mai Scut laolald, i toate micile lui fasoane excentrice! A servit pentru batranul lui stapan, Charles, in compania lui Mohun" i a fost omorat de catre acest caine de macelar, precum am auzit, dupa ce s-a predat pe campul de bataie de la Naseby.
William Prynne (1600-1669), autorul minor, deli fecund, al unor violente pamflete de tendinta puritans. In 1627 a publicat Lipsa de frumusete a pivifei dragostei (The Unloveliness ofLovelocks), un atac impotriva Cavalerilor. (n.t.), 8 Richard Robinson - actor din compania teatrala The King's Men". Din Historia Histrionica afla m ca, dupa izbucnirea rizboiului civil, a luptat cu vitejie in armata regala, iar, dupa ce a cazut prizonier, a fost executat prin impucare in cap chiar de catre Harrison. (n.t.) 9 Philaster - piesi de Beaumont i Fletcher (publicata in 1647) din repertoriul companiei de teatru a lui Robinson. (n.t.) 10 Michael Mohun, capitan in armata regala, provenea, de asemeni, din trupa acelorai The King's Men". (n.t.) 170

- Ssst! am auzit de intamplarea asta, zise Everard; dar, pentru numele lui Dumnezeu, sa-1 ascultam pe om 'Ana la mat. Norbitu-ti-a cumva vizitatorul, prietene? - Da, domnule, mi-a vorbit, i chiar cu un glas placut, dar pronuntand cuvintele in chip ciudat, asemanator mai degraba cuiva care ar vorbi unui auditoriu, la tiara unui tribunal sau pe-un amvon, deck celui ce Intretine o convorbire de toate zilele. Ceru vada pe generalul-maior Harrison. - Asta a vrut?!, zise Everard, inriurit de spirit@ veacului care, aa aim bine se tie, &idea crezare aparitiilor supranturale. Si dumneata, ce-ai facut? Eu am urcat In camera generalului i i-am spus ca o persoan aa dori cu infrigurare sa tie cum e 4111 cauta. El tresari imbricat omul. Dar abia apucai sa-i pomenesc de imbricaminte, de giuvaerul din ureche ca i zise: - Du-te! spune-i ca nu-i dau vole sa-mi vorbeasci aid. Spune-i ca 1 desfid i ca-i dau intilnire in valea de la Armageddon, in ziva marii ce se va da acolo and glasul ingerului va chema toate pasarile care zboara sub bolta cerului sa se hrineasca cu carnea capitanului i a soldatului, a calului i a caliretului. Spune-i Celui viclean ca am puterea sa arab ciocnirea noastra pana atunci, i ca tocmai la incepitura acelei zile infricoate se vaintalni din nou c . u Harrison. Cand m-am dus la strain cu rispunsul, obrazul lui se crisps cu o incruntare de moarte, cum arareori vreo spranceana de suflare omeneasca a facut-o vreodata. - Intoarce-te la el, zise, i spune-i ca ora mea a sosit; i ca, dad nu vine numaidecat jos sa vorbeasca cu mine, voi urca eu scar& la el. Spune-i ci-iporuncesc sa coboare, prin semnul ca, pe campl de bataie de la Naseby, el n-a infelptuit lucrarea intr-un chip neglijent. - Am auzit, opti Wildrake, cuprins din ce in ce mai mult de contagiunea superstitiei, ca aceste cuvinte au fost folosite in chip de blasfemie de dire Harrison atunci candl-a impugat pe bietul meu prieten Dick. - Ce s-a Intamplat pe urma? Vezi sa nu spui deck adevarul. - Adevirul, ca Sfanta Evanghelie necomentata i netalcuita, spuse Independentulinsa, drept este ca mi-au mai ramas putine lucruri de zis. Deciilvazui pe stapanul meu coborand, cu o infatiare cam ravaita, insa hotarata, de indata ce intra in hall i-1 vazu pe strain, se opri. Cell& ii facu semn sa-lurmeze i pa i afara. Preacinstitul meu stapan paru a avea de gand sa-i dea ascultare, insa, clupa cativa pai se opri iar, and vizitatorul, om sau duh, ce va fi fost, se intoarse i-i spuse: Asculta-ti destinul. Pe poteci neumblate,prin pidurifelra soare, Scris ii-e sd vii la a mea chemare. 171

Simi urmezi printre helAsuri sumbre, Peste-ale nopiii cu lung tainice umbre. Amintegeli dar de ursitali data De rana-mi deschisd ci nevindecata. De durerea din urma, de ultimele cuvinte, and sujietu-mi zburti ciitre cele sfinte, Sil tii seama iti poruncesc; is aminte! Spunand acestea, iei din nou, iar stapanul meu pai pe urmele lui. Eu, de asemeni, u urmai la distanta. Dar, and sosii aici, it gasii pe generalul Harrison singur i comportandu-se aa aim '11 vedeti in clipa de fats. - Al o memorie nemaipomenita, prietene, zise colonelul cu aminteti astfel nite versuri pe care le-ai auzit o singura data. Pare ca sa fie un exercitiu la mijloc. - Si le fi auzit o singura data! exclama Independentul. Vai, onorate colonel, stihurile acestea sunt pe buzele sarmariului meu stapan on de caw on se brodete sa fie mai putin biruitor in confruntarile cu Satana. Insa atunci era pentru intaia oars cand le auzeam rostite de catre un altul; i, ca sa spun adevarul, generalul Harrison le zice intotdeauna fara placere, ca un copil, la porunca pedagogului sau, i nu dupa cum it indeamni propriul sau cap, precum zice psalmistul. - E ciudat, zise Everard. Am auzit i citit c spiritele celor asasinati au o mare putere asupra ucigaplui. Dar ma uimete sa ma \rad obligat a crede ca sunt in adevar cu putinta astfel de poveti. Roger Wildrake, de ce ti-e oare Erica, omule? De ce-ti schimbi astfel local? - Teams! Asta nu-i teams. Asta-i ura, ura de moarte! Il yid pe ucigaul bietului Dick inaintea mea. iata-1 in pozitie de aparare! Ateapta! Ateapta, dine de macelar! iti vei gasi un potrivnic. Inainte ca cineva s-1 poata opri, Wildrake iii arunca mantaua, iii trase spada i strabatu dintr-o singura saritura aproape distanta care-I separa de Harrison. Ii incruciara lamele, cad generalul republican ii agita arma, ca i cum tocmai atepta un asaltator, nefiind deloc luat prin surprindere; in momentul in care spadele for zanganira, el porni sa strige: - Ha! lati-te deci; ti-ai recipatat trupul in cele din urm0.! Fu binevenit! Binevenit! Spada Domnului i a lui Gedeon! despailim! Sa i despartim! striga Everard, zorit sa intervina, dupa ce, initial, fusese luat prin surprindere, gat el cat i Tomkins, de repeziciunea incaierarii. Il prinse pe Cavaler i iI arunca cu putere indarat, Tar Tomkins reu0 sa puna mina, nu Idea risc i dificultate, pe spada 172

stapanului sau, Harrison, care striga: Ha! Doi contra unu! Doi contra unu! Aa lupta demonii! La randu-i, Wildrake se pusese pe nite injuraturi cumplite. Markham, ribufni el pe urma, ai anulat once obligatie pe care am avut-o fats de tine. Toate s-au pe apa sambetei., duse... dracul sa ma ia... - intr-adevar, to-ai achitat stranic de toate obligatiile, rispunse Everard. Cine tie cum se va lamuri aceasta afacere i cine va ra" spunde? - Eu voi raspunde cu viata mea, spuse Wildrake. - Linite, acum, rogu-vi, zise Tomkins, i lasati-m pe mine sa fac randuiala. 0 s pun in aa fel lucrurile la cale ca bunul general nu va ti niciodata ca s-a batut cu un muritor; numai ca faceti-I pe acest Moabit sa si vire spada in teaci i sa stea potolit... - Reaeaza-ti, Wildrake, ti-o spun, spada-i la locu-i, exclama Everard, ori, daci nu, indreapt-o spre mine. - Nu, pe sfantul Gheorghe, nu sunt atit de nebun ca s-o fac i pe asta. vin de hac. Dar voi gasi eu alta zi - Tu o aka zi! sari Harrison, ai carui ochi ramineau Inca atintitiinspre locul unde intimpinase o rezistenta atat de palpabila. Da, to cunosc bine; zi de zi, saptimani de saptAmana, to-mi faci aceeai chemare zadarnica, fiindca tii ca inima-mi tresare la vocea ta. Dar bratul meu nu tremura cand ti se-mpotrivete! Spiritul este bucuros sa lupte, chiar daca trupul este slab atunci cand 11 infrunta pe cineva fare trup. - Acuma, tuturor pace, in numele Cerului! zise imputernicitul Tomkins; apoi, adresandu-se stapinului sau, adauga: - Cui binevoiete sa vorbeasca Excelentavoastra? Aici nu se afla deck Torakins i onoratul colonel Everard. Deg pe de-a-ntregul convins de adevarul viziunii sale, generalul Harrison, aa cum se intampla cateodata In cazuri de nebunie paqiala (presupunand ca aa ceva era zaticnirea lui), nu era totui bucuros sa vorbeasca despre acest subject acelora care-1 puneau, el o tia, pe sea.ma inchipuirii. Dupe agitatia violenta manifestata cu putin Inainte, el dadu la iveala aparenta lipsei de griji 1 stapanirii de sine, ceea ce dovedea cat de grijuliu era sa ascunda adevaratele-i simtiri fata de Everard, pe care-1 socotea a fi un martor indoielnic al celor intimplate. 11 salutA deci pe colonel cu un aer de accentuate ceremonie, i vorbi despre frumusetea serii care-1 indemnase sa iasi din Lora ca sa dea o raid prin parc i sa se bucure de vremea prielnica. Il lua apoi pe Everard de brat i impreuna pornira indarat spre caste, Wildrake Tomkins urmandu-iindeaproape cu caii de h **Id Everard, dornic sa fad ceva mai multi lumina in aceste incidence misterioase, se stradui de mai multe ori sarevina la subiect; dar Harrison pars atacul cu oarecare indemanare, sau i1 chema in ajutor pe imputernicitul Tomkins caruia u statea in 173

fire sa incuviinteze cu toate prilejurile spusele stapanului sau, ceea ce-1 &use pe Desborough dea ingenioasa porecla de Fibbet. - Si cum oare de erati cu sabia trasa, vrednice general, intreba Everard, devreme ce faceati doar o plimbare de placere? - Adevarat colonele; numai ca in vremurile acestea oamenii trebuie sa vegheze, cu mijlocul incins, lampa aprinsa armele trase. Ma veti crede on ba: nu sunt departe zilele cand oamenii vor trebui sa vegheze ca nu cumva sa fie gasiti goi i neinarmati chid suna-vor cele apte trompete: In cizme i in a!"; iar fluierele lui Iezer canta-vor cu tarie: Pe cai i inainte!". - Prea bine, generale, numai ca impresia mea e ca to-am vazut chiar adineaori micandu-te ca i cand to bateai cu cineva. Eu am un ciudat narav, prietene Everard. cand ma plimb de unul singur i se intimpla, ca inainte, O. am spada trasa, atunci, de dragul exercitiului, ii dau uneori cateva lovituri vreunui copac ca acesta. E treaba nesibuita sa-ti faci o mandrie din manuirea armelor. Dar eu am trecut drept un maestru al scrimei, i am disputat destule premii, inainte de a fi ajuns renatere i de a fi chemat sa mi aduc obolul in mares lucrare, inrolanduma ca soldat in primul regiment de cavalerie al generalului nostru biruitor. - Si totui mi s-a parut a fi auzit o arms zanginind impreuna cu a domniei tale. - Cum?! 0 arms zinginind impreuna cu spada mea? Cum sa fie cu putinia asta, Tomkins? - De buns seams, domnule, zise Independentul, la mijloc trebuie s fi fost o ramura de copac. Se afla pe aid de toate soiurile, aa ca inaltimea voastra se poate sa fi izbit una din cele numite in Brazilia ale arborelui de fier, nite drugi care, loviti cu ciocanul, cum ii spune Purchas" in Pilgrimage, rasuna ca o nicovala... - Asta se prey poate, zise Harrison; did dirmuitorii aceia ce i-au lust tAlAita de pe aid au adunatin lacgurile for de plAcere tot felul de copaci i plante ciudate, chiar dad nu se invredniceau sa le culeaga rodul celor douisprezece feluri de fructe, nisi frunzele menite sa slujeasca vindeckii neamurilor. Everard ii continua investigatia; cad era izbit de chipul in care Harrison ii eluda intrebarile i de dexteritatea cu care-i arunca ideile exaltate i fanatice ca pe un val peste viziunile-i intunecate, starnite de remucare i conOinta vinovitiei. - Totui, mina el, dad e si-mi cred ochilor i urechilor, a zice ca ati avut un potrivnic adevarat. Ba chiar sunt sigur ca am vazut un ins cu imbricaminte de culoare inchisa retragandu-se prin picture.
" Samuel Purchas (1577-1626) a fost cronicarul marilor aventuri navale din epoca elisabetana. El continua opera mai cunoscuta a lui Richard Hakluyt. (n.t.) 174

- Chiarl-ati vazut? rosti Harrison cu o voce, Era sa vrea, tremuratoare. Cine oare putea sa fie? Tomkins, vazutu-l-ai to pe individul despre care vorbete colonelul, cu insingerata batista pe care mereu i-o apasi pe sold? Aceste ultime cuvinte, care marcau o nota deosebita fats de cele spuse de Everard, dar corespundeau descrierii facute inainte de catre Tomkins spectrului banuit, it Raul pe colonel sa dea mai multi crezare povetii imputernicitului deck tuturor celor vazute sau auzise de el. Tomkins se achita cu promptitudinea-i obinuid fata de increderea puss in el, Si raspunse ca vazuse un ins strecurandu-se in desi i ii dadu cu presupusul ca fusese vreun braconier dintre cei deveniti, precum auzise, foarte indrazneti. Vedeti darn cum vine treaba, master Everard, zise Harrison, grabit sa schimbe vorba. Jar arum n-a sosit oare vremea sa Warn la o parte disputele i sa punem mina linga mina ca sa umplem sparturile din zidul Sionului? Eu fi cat se poate de fericit i multtunit, excelentul meu prieten, sa nu fiu in imprejurarea de fati decat un cAraq de mortar, on un ajutor de zidar, sub calauzirea marelui nostru conducator, gaud de care Providenta paete in aceasta wiaa dezbatere nationala. Eu ii sunt, netagaduit, int-at:it de credindos admirabilului i biruitorului nostru general - ocroteasca-1 Cerul indelunga vreme - ca, daci mi-ar da ordin si-1 inlatur din inaltu-i scaun pe omul numit Speaker" , a face-o cu aceeai osardie cu care mi-am oferit sarmanu-mi brat spre a-mi aduce prinosul la inlaturarea omului numit Rege. Tocmai de aceea, fiindca tiu ca apredereavoastra este, in privinta asta, asemanatoare cu a mea, ingaduii-mi sa va indemn, cu iubire evlavioasi, sa ne unim puterile cu fratie ca saindreptIn spartutile i sa reintemeiem Adurile Sionului nostru englezesc, caruia not ii vom fi neindoielnic chemati drept stalpi i contraforturi sub excelentul nostru Lord General pentru a-1 sustine, intari i inzestra cu bunurile deopotriva spirituale i lumeti, menite sa ne slujeascA de piedestal, in lipsa carora gezimantul nostru va fi cladit pe nisip migator. Totui - continua el, abatandu-se din nou de la pArerile-i despre ambitiile terestre la viziunile-i asupra celei de a Cincea Monarhii - lucrurile astea nu sunt zadarnide in comparatie cu deschiderea cat ii celei pecetluite; cad se apropie cu repezidune vremea cand fulgerul va lud, tranietul va bubui i va dezlega balaurul din pripastia fara fund unde este inlantuit. Cu acest ciudat amestec de opinii politice i preziceri fanatice, Harrison puse intr-atat stapanire pe convQrbire ca nu-i mai Iasi lui Everard ragazul si-1 Gina in stransoarea imprejurarilor particulare ale inciierarii nocturne, asupra careia era 'impede ca nu dorea sa fie interogat. Astfel, ajunsera la Loja din Woodstock.
12 Preedinte al Camerei Comunelor in Anglia, Iar peste ani, al Camerei Reprezentantllor In Statele Unite. (n.t.)

175

CAPITOLUL XV Lene$ palpaie vdpaia Pe tikiuni, cobind a moarte, ripti-n turnuri cucuveaua; Ceasul tainic nu-i departe Cand strigoii-n fintirim Les din gropi intredeschise. Pe fur4, goniti de soare se-nip-ape ca vise Dupd umbrele fugare. SHAKESPEARE Visul unei nopti de vara In fata portii palatului santinelele fusesera dublate. Everard vru sa afle care e pricina de la caporalul pe care-1 gasi in hall cu soldatii ce edeau sau dormeau in jurul unui foc mare intrecinut pe seama scaunelor i bancilor sculptate, ale caror ramaite mai puteau fi recunoscute. - De buns Rana, rispunse omul, marirea corpului de gardi tnseamna pentru not sporirea indatoririlor istovitoare; numai ca frica ne aline calea la tot pasul, i nici un om nu vrea sa stea singer de paza. Deci am adus cateva ajutoare de la avanposturile noastre din Banbury i de prin alte parti; allele urmeaza sa ne soseasca maine de la Oxford. Everard continua minute in ir si se intereseze de pozitia santinelelor dinlauntrul i dinafara Lojii; gasi ca regulile de discipline i de prude* fusesera riguros respectate in distributia posturilor. Altceva nu-i mai ramase de facut deck si recomande, amintindu-i propria aventura de seal* ca sa fie plasata o santinela aditionala, dad o socoteau indispensabila, in vestibulul, sau antecamera, care (Mtn spre lunga galerie ce comunica cu un fir intreg de inciperi. Caporalul promitandu-i indeplinirea intocmai a ordinului, Everard chema servitorii care, de asemeni, sosira cu forte indoite; vru sa tie dad comisarii mersera la culcare sau dad se poate vorbi cu ei. 176

- Ei se gasesc, negreit, in dormitoare, rispunse unul dintre cei intrebati, dar nu cred sa se fi dezbracat... - CO! exclama Everard; colonelul Desborough i master Bletson se afla ambii in aceeali camera de culcare? - Aa au doritltimile lor, raspunse omul; iar secretarii for stau de paza toata noaptea. - Pe aici este dar mods sa dublezi paza in toata casa! zise Wildrake. Tare mi-ar place sa dau ochii cu o camerista aratoasa, cat ai clipi din ochi m-a conforma modes... - Tacere, bezmeticule! spuse Everard. Si unde sunt primarul Si master Holdenough? Primarul s-a intors calare in orael in urma soldatului plecat la Oxiar omul bisericii s-a instalat in camera ocupata, noaptea ford dupa trecuta, de catre colonelul Desborough, acolo fund locul cei mai probabil ca sa intalneasca pe..., inaltimea voastra intelege.., Domnul aiba mill. de noi, suntem intr-o casa cumplit incercata. - Si unde sunt oamenii generalului Harrison? intreba Tomkins; de ce nu se prezinta ca si-lconduca in camera lui? - Aid... aici... aici... master Tomkins, raspunsera deodata trei indivizi, zorindu-se inainte cu aceeai buimaceala pe chipuri care parea sa-i fi cuprins pe toti locuitorii Woodstock-ului. Ei, la treaba atunci! Si nu prea vorbiti multe cu inaltimea sa. Vedeti doar ca nu-i in toanele sale. - intr-adevar, observa colonelul Everard, el arata cu deosebire palid; chipu-i pare marcat de un atac de paralizie; i, cu toate ca, venind incoace, a vorbit din belpg, n-a mai deschis gura de cand sosiram aid. - Este felul sau de a se purta dupa asemenea vizite, zise Tomkins. Zedekiah i Jonathan, dati-i bratul i conduceti-lpe inaltimea sa. ilvoi urma i eu numaidecat. Nicodemus, to ateapta-mi: nu e prea bine sa umbli de unul singer prin castelul acesta... - Master Tomkins, spuse colonelul, am auzit deseori ca eti un om ascutit la minte i inteligent; spune-mi deschis: to temi de adeviratelea de fiintele supranaturale din acestea ma? - N-ak vrea sa ma pasca primejdia, Sir, rispunse, cu gravitate, Tomkins. Nu trebuie deal sa to uiti la preacinstitul meu stapan ca sa pricepi pe data cum poate sa arate o fiinta vie ce a vorbit cu un mort. Spunand acestea, se retrase dupa ce facu o plecaciune adanca. Everard se duse in odaia pe care ceilalti doi comisari hotarasera s-o locuiasca impreuna spre a se incuraja reciproc. Amandoi tresarira cand 177

se deschise up; amandoi se bucurara vazindu-1 doar pe Everard intrand. - Dati-mi ascultare o clips, zise Bletson, luandu-1 la o parte. Ticalosul asta este tare ca un bou i fricos ca o oaie: a tinut neaparat s ma culc aici ca sa-lprotejez. Avea-vom oare parte de o noapte vesela, ce ziceti? Am putea-o vedea, dad ati lua in primire cel de al treilea pat, pregatit pentru Harrison; el a pornit ca un lunatec sa caute valea Armageddon din parcul Woodstock. - Generalul Harrison s-a rotors chiar acum cu mine, spuse Everard. Chiar de ar fi aka, pe viata mea, n-are ce cauta in camera noastra, zise Desborough, care auzise fara sa vrea ultimele cuvinte. Un om care a cinat cu diavolul n-are dreptul, dupa tiinta mea, sa doarma printre cretini! - N-are de gand s-o fad, replica Everard: el doarme, precum am inteles, separat i de unul singur. - Nu pe de-a-ntregul singur, cutez a zice, relua Desborough; cad Harrison are o anume atractie pentru demoni, care zboara in juru-i la fel ca fluturii in jurul unei candele. Dar pe tine, bunule Everard, rogu-te, rAmai cu noi! Nu tiu cum se face, dar, cu toate ca to nu eti mereu cu cele sfinte pe buze, nu foloseti duium de vorbe nedeslugte pe tema asta, ca Harrison, nici nu tii lungi predici ca o oarecare rubedenie a mea pe care nu o voi numi, eu ma simt oarecum mai sigur in compania to deck a lor. Cat despre acest Bletson, asta nu-i decal un blasfemiator pe care teams mi-e c-o s-1 ia dracul inainte de sosirea diminetii. - Mai vazut-ati vreodata un asemenea netrebnic de fricos? ii zise Bleston aparte lui Everard. Ramai, cu toate astea, onorate colonel. Eu iti cunosc zelul in a-i ajuta pe cei in restrite, apoi vezi ca Desborough a ajuns intr-atat la stramtoare ca va avea trebuinta mai mult deck de un exemplu ca sa-1 pazeasca de inchipuirile lui cu stafii i duhuri. - Regret ca nu va potindatora, domnilor; dar am luat hotararea sa dorm in camera lui Victor Lee, aka ca va urez: noapte bunk iar, daca vreti sa va odihniti fara vreo tulburare, v-as sfatui ca, pe timpul veghii de noapte, sa va incredintati Celui de sus pentru care noaptea este tocmai miezul zilei. Intentionasem sa am o convorbire cu dumneavoastra asta-seam asupra unui subiect care m-a adus aici; dar voi mina discutia pans lane cand, cred, voi fi in masura sa va ark excelentele ratiuni de a parasi Woodstock-ul. - Ne-am dat i pans acum seama de asta, cu prisosinta! izbucni Desborough. Cat despre mine, am venit aici ca sa slujesc statul, cu oarecare avantaje moderate, fara indoiala, pentru osteneala-mi; insa, de va fi pun iarai capul de izbelige la noapte, cum s-a intimplat in noaptea 178

dinainte, nu voi mai ramine, chiar de a citiga o coroana de rege, caci, nezmintit, grumazul meu n-ar mai fi in stare s Indure ditamai greutatea. - Noapte bunk domnilor, repeta Everard. Se pregatea sa iasi cand Bletson se apropie iarai 'de el i-i opti: Asculta putin, colonele, cunoti prietenia ce-ti port. Te implor lass-ti ua odaii dumitale deschisa, pentru ca, dad vei avea vreun necaz, eu sa te and chemandu-ma i sa viu la dumneata de indata. Procedeaza aa, drags Everard, fiindca altfel, grija ce-ti port nu ma va lasa sa inchid ochii; cad, aa cum imi e cunoscut, in ciuda excelentei tale judecati, nutreti unele dintre acele idei superstitioase pe care le sugem odata cu laptele mamei i care alcatuiesc temeiul spaimelor noastre in imprejurari precum cea de fats. Lasi-ti, deci, ua deschisa, dad ma iubeti, ca sa poti capata firs intarziere ajutor din parte-mi in caz de nevoie. - Stapanul meu, domnule, interveni Wildrake, iii pune increderea mai intai in Biblia lui, i apoi in spada-i. El nu crede ca Dracul poate fi tras pe sfoara grin farmecul a doi oameni care se culca intr-o incipere, i cu atit mai putin ca existenta lui Uciga-1 crucea poate fi puss in discutie de cite necredincioii clubului Rota. Everard it apuca de guler pe imprudentul sau prieten, Il trase dad in timp ce vorbea, i nu-1 slabi deck cand ajunsera in apartamentul lui Victor Lee, uncle statusera ei in noaptea dinainte. Continua Inca a-1 tine pe Wildrake pans ce servitorul care ducea lumanarile le puse pe o masa i se retrase; atunci, dandu-i drumul, ii adresi intrebarea dojenitoare: - N-ai de gand oare sa fii un om previzator i cu minte? Nu e cu putintA ca in nite timpuri ca acestea sa cauti cu tot dinadinsul sa te amesteci in dispute i certuri. Lipseti din fati-mi! - M-da, lipseti din fats-mi, rispunse Cavalerul; da, lipseti din fata-mi, dad nu eti o fiinta plecata care accepts sa se lase condus de cite un om ce nu e nici mai bine nascut, nici crescut, deck mine. Afla, Markham, ca te foloseti neloial de avantajul ce-1 ai asupra mea. De ce nu vrei sa" ma lag sail)" iau talpaita, ca s traiesc i sa mor dupla bunul meu plac. - Din pricina ca, inainte de-a fi trecut o saptimana de la despartire, vol fi auzit ca ai pierit ca un dine. Dumirete-ma, prietene drag, ce fel de sminteala ti-a venit ca ai putut sa te iei la bataie cu Harrison, apoi sa intri fara rost in dispute cu Bletson? - Noi ne of lam, pe cat imi pare, in casa Dracului; aka ca, oriunde umblu, ii dau bucuros proprietarului ce i se cuvine. Ziceam sa trimit acum drept gustare pe Harrison_ pe Bletson, spre a ji potoli pofta, pink and Crom... - Ssst! Perecii au urechi, exclama Everard, rotinduli de jur-imprejur privirea. 179

Aid ai ce sa bei la noapte. Pune-ti. armele la indemana ca va trebui sa fim cu ochii-n patru, ca i cum Razbunatorul Sangelui s-ar of la in spatele nostru. Patti! iti e dincolo, i eu, aim vezi, am unul pregatit in salon. Ne desparte doar - Pe care o voi lasa intredeschisa pentru cazul ca vei avea nevoie de ajutor, aa cum zicea necredinciosul acela. Dar cum se face, bunule patron, ca lucrurile sunt pe aici atat de bine gezate la locul lor? - I-am dat de tire intendentului Tomkins despre intentia mea de a dormi aid. - Ciudat individ; imi vine a crede cal a lust masura piciorului fiecaruia. Totul pare sa tread prin mainile lei. - Este, din cite am inteles, unul din oamenii plamaditi de catre vremurile acestea; are darul de a predica ceea ce face sa aibi mare trecere pe linga Independenti i se face util oamenilor mai moderati, prin inteligenta i activitate. - Sinceritatea nu i-a fost puss niciodad la indoiala? - Nicicand, dupa Cate tiu: dimpotriva, este numit, familiar, Cinstitul Joe i Credinciosul Tomkins. in ce ma privete, cred ca sinceritatea i-a mers intotdeauna mans in mina cu interesul. Dar hai, di cupa pe gat - la culcare. Ce? ai dat-o gata dintr-o sorbire? - Pe top dracii! da. Legamantul meu imi interzice s trag la ma'sea pocalul cu intreruperi; dar fii pe pace, boneta de noapte imi va infierbanta doar mintea, fara s-o blocheze. Ada c, om sau diavol, daci cineva te tulbura, di-mi de veste i te poti bizui pe mine cat ai clipi. Spunand acestea, Cavalerul se retrase in odaia sa; iar colonelul, debarasandu-se de vemintele cele mai stanjenitoare, se intinse pe pat i nu Intarzie s adoarma. Fu deteptat din somn de o muzica inceata i solemna care pierdea din tarie pe masura ce se depirta. Tresari i iii dibui armele Pe care le pusese la indemana. Patul sau vremelnic neavand perdele, putu, fAra dificultate, sa arunce o privire de jur-imprejur, dar, cum ramasesera in camin prea putini taciuni roiatici din focul pregitit inainte de culcare, ii fu peste putinta sa discearna ceva. Simti, cu toate acestea, in ciuda curajului sau firesc, acea nedefinid i palpitantA specie de infiorare care te incearca in ageptarea unei primejdii apropiate, careia nu i se cunoate pricing i natura. Refuzbd sa dea crezare aparitiilor supranaturale, el nu era cu totul necredincios, cum am mai spus-o; poate, chiar in mai scepticul secol actual exista, de departe, mai putini necredincioi deplini pe un asemenea dram deck sunt cei care o pretind sus i tare. Nefiind sigur daca nu cumva visa sunetele care pareau viva in urechi, el nu se incumeta sa se expuna 180

batjocurii prietenului sau chemandu-1 in ajutor. Se Mica, totui, in capul oaselor, nu fara a incerca acea agitatie nervoasa pe care o resimt atat oamenii bravi cat i cei fricog cu deosebirea ca acetia din urma se lass copleiti, ca vita de vie de bataia grindinii, iar ceilalti ii aduna puterile spre a fi gata de lupta, aka cum cedrul din Liban se zice ca-i ridica ramurile spre a scutura zapada care s-a adunat asupra i. In pofida lui insui, Si cu toate ca avea 'o banuiala secrets asupra vreunor stratageme sau complicitati, povestea lui Harrison ii reveni in minte la acea ors a intunericului i singuratatii. ii aminti ca" Harrison descrisese vedenia prin mijlocirea propriei circumstance, una deosebita fats de ceea ce el avea de gand sa-i sugereze: acea batista insingerata, apasata intr-o parte, pe care o vedeau flea incetare fie ochii sai, fie imaginatia lui tulburata. Era oare cu putinta ca ucisul sa-1 caute pe acela care-1 fortase sa paraseasca scena acestei vieti cu toate nenumaratele-i pacate? Iar, dad a facut-o, de ce nu ar fi fost incuviintate i alte vizite de aceegi natura, spre a preveni, - a instrui, - a pedepsi? - Nesibuiti creduli trebule sa fie, trase el concluzia, cei care iau drept adevaraa fiecare poveste de acest dar nu mai putin necugetat este sa margineti puterea Creatorului asupra lucrurilor pe care El lea infiptuit i sa presupui ca, prin ingaduinta Autorului naturii, legile firii n-ar putea fi - in imprejurari deosebite i pentru nite teluri inalte - suspendate temporar. In timp ce &duffle acestea se perindau prin mintea lui Everard, simtiri necunoscute lui, chiar atunci cand treshise mai intai la chemarea primejdiei catigau temei asupri-i. Se temea fdra sa tie de ce: cad vreme un pericol deschis i perceptibil i-ar fi starnit curajul, nesiguranta absoluta a situatiei ii sporea aprehensiunea. Simti o dorinti aproape irezistibila sa sari din pat i sa reinsufleteasci jaraticul pe cale sa se stings, in gteptarea unui straniu spectacol. Fu chiar puternic ispitit sa-1 trezeasca pe Wildrake, dar rugnea, mai tare decat insai teama, infringe impulsul acesta. sa se creada ca Markham Everard, socotit unul dintre cei mai buni soldati care au tras spada in acest rizboi, el, Markham Everard, care, deg foarte tartar, a obtinut un rang de frunte in armata Parlamentului, sa se teama a ratnine singur in camera-i la miezul noptli? Asta nu se va spune niciodata! Aceasta reflectie nu avu totui harul de a-i schimba cursul gandurilor. Feluritele traditii ale odaii lui Victor Lee se napustira asupri-i; i, cu toate ca le dispretuise adesea ca pe nite zvonuri vagi, neautentice i inconsistente, niscute de strivechea superstitie i transmise din generatie in generatie de catre credulitatea guraliva, de nu alcatuiau un subject de meditatie prielnic linithii nervilor sai. far apoi, cand ii veneau in minte evenimentele acelei 181

seri - arma apasata pe gatlejul-i i puternicul brat care-1 imbrancise indArat pe podea dad amintirea ii facea sa abandoneze ideea aparitiei fantomelor, il indemna neindoielnic sa creada ca, in vreun colt al vastului caste!, putea exista un grup de Cavaleri, sau Rauvoitori, in stare sa apara noaptea spre a pune stapanire pe garzi, iar, pe urma, sa-i execute pe top, i cu deosebire pe Harrison, ca pe unul dintre judecatorii regicizi, rizbunarea dorita cu atata sete de adeptii devotati ai monarhului ucis. Cauta sa se liniteasca gandindu-se la numarul i pozitia soldatilor de straja. Totug se mustra pentru a nu-i fi luat precautii mai severe i de a se fi multumit cu o promisiune smulsa prin violenta, care putea sa expuna pe atatia din partidul sau primejdiei asasinarii. Gandurile acestea, asociate indatoririlor lui militare, dadura ref lectiilor sale un alt curs. Chibzui ca tot ceea ce putea acum face era sa cerceteze santinelele i sa se asigure ca erau treze, ci vegheau cu vigilenta i ca erau astfel aezate ca, in caz de nevoie, sa se poata sprijini la timp unele pe altele. - Asta mi se potrivete mai mult, gandi el, deck sa stau aid infricoandu-ma, ca un copil dintr-o legends cu o femeie batrana, de care am ras pe cand abia imi dadea mustata. Ce poate sa insemne daci Victor Lee s-a facut vinovat de sacrilegiu, aka cum se spune, i a pregatit bere in fantana luata stravechiului palat din Holyrood, in vreme ce biserica i cladirea dirnpreuna erau in flacari? $i ce daci sau cel mare i-a gasit moartea cazind Si oparindu-se in acelgi vas? Cate biserici n-au mai fost daramate de atunci! Cite &mini profanate! Atat de multe, in adevar, ca, daci Cerul le-ar fi razbunat mereu prin asemenea agresiuni supranaturale, nu s-ar fi gasit vreun colt in Anglia, nisi vreo cat de marunta biserica parohiala care sa nu-i aiba vedenia sa. Acestea sunt inchipuiri zadarnice, nevrednice sa fie luate in seams, mai ales de cite cei educati sa creada ca sfintenia rezida in intentie i in act, nu in cladiri, on fintani, on formele exterioare ale cultului. In vreme ce el chema in iajutor articolele crezului sau calvinist, limba marelui orologiu (semn rareori silentios in relatarea unor astfel de scene) suna ora trei, i fu urmata numaidecat de glasul riguit al santinelelor pe sub bolti i coridoare, in sus i in jos, chemand 1 rispunzanduli uncle altora cu obinuitele parole: - Totul e in ordine! Vocile li se amestecau cu adancul dangat al orologiului, ele incetaserainaintea acestuia, astfel ca, pe cand glasul li se, pierdea, ecoul dangatului se prelungea facandu-se tot mai incet auzit. Dar, inainte ca ultimul sunetindepartat sa se fi risipit in tacere, dadu impresia a fi fost readus la viata. Everard putu cu greu aprecia la inceput daci un nou ecou sosea pans la el, sau daca alte sunete distincte tulburau iarai castelului i a padurii dimprejur, dupa ce glasul dintai al orologului incetase.
182

insi indoiala u fu in curand limpezita. Tonurile muzicale, care se amestecau cu ecourile in risipire ale dangatului, pareau la inceput sa-1 prelungeasca, iar apoi sa-i supravietuiasci 0 melodie fara seaman rasuna venind din departare i rasunand tot mai tare pe masura ce parea si tread' din incipere in incipere, din condor in condor, din hall in pavilion, prin ruinile pustii i pangarite ale reedintei atator suverani; i, cu toate ca se apropia, nici un soldat nu dadea alarma i nici unul din oaspetii de felurite ranguri care petreceau o noapte de spaima i nelinite in stravechiul castel anunte celuilalt neinteleasa pricing a aprehensiunii. nu indraznea Mintea *tad a lui Everard nu-i mai ingadui sa ramina pasiv. Sunetele ajunsera atat de apropiate ca pareau s oficieze in chiar inciperea vecina un serviciu pentru morti, cand el dadu alarma chemindu-1 cu glas puternic pe prietenul i slujitorul sail de incredere, Wildrake, care dormea, aim se tie, in odaia aliturata doar cu o ua intre ei, i aceea intredeschisa. - Wildrake! Wildrake! Sus! Sus! Nu auzi alarma? Nu priori nici un fel de rispuns, cu toate ca muzica rasuna acum atat de aproape de parca executantii s-ar fi gasit in chiar camera lui Victor Lee, avand destula tide sa trezeasca un om fara a mai fi nevoie de strigatele cuiva. - Manna, Roger Wildrake, alarma! chema din nou Everard Wind din pat i apucanduli armele. - la o lumanare i striga: alarma! Tot nu auzi nici un raspuns. Glasu-i slabea pe masura ce sunetele muzicii ii pierdeau de asemeni din tarie; i aceeai voce dulce Si abia auzita din galerie, care-i amintea pe Alice, rasuna In incipere, - pe cat i se paru, la mica distanta: - Camaradul tau nu-ti va raspunde. Cei a caror contiinta e impicata nu and alarma. - Din nou aceasta mascarada! spuse Everard. Numal ca acum sunt mai bine Marina deck am fost inainte; iar, fara sunetul acestei voci, cel care-mi vorbege si-ar fi platit i atunci scump indrizneala. Era ciudat - am putea remarca in trecere de fiecare data, and vocea omeneasca se facea, distinct, auzita de catre Everard, once gaud de aparitie supranaturala disparea, iar farmecul care-i subjuga inchipuirea se destrama, intr-atat tine inraurirea teroarei superstitoase asupra unui om inzestrat cu judecata sanatoasa de ceea ce e vag i ambiguu ca nu trebuie deck citeva sunete distincte, i idei precise spre a-i readuce judecata in matca vietii obinuite. Vocea ii intoarse raspunsul, ca Si cum i-ar fi inteles gindurile on i-ar fi auzit vorbele. - Ne vine si radem de armele cu care crezi ca ne inspaimanti. Asupra aparatorilor Woodstock-ului ele nu au putere. Aprinde focul dad vrei i 183

incearca sa vezi la ce-ti folosete. Afla insa ca nu sta in telul nostru aducem tie vreo vatamare; to eti din neamul oimibrT firea iti e cu toate ca eti rau dresat i te-ai inhaitat cu ulii i cu ciorile cele bicisnice. Ia-ti zborul Wine din aceste locuri, cad dad mai intarzii cu liliecii, bufnitele, vulturii i corbii care cred ca se pot cuibari pe veci, vei fi inevitabil partapl soartei lor. Plead dar, pentru ca aceste sali sa fie curatite i Impodobite Intru primirea celor cu adevarat indreptatiti sa le locuiasca. - VA intiintez Inca o data, spuse Everard cu voce mai ridicata, sa nu va puneti in gand a ma sfida zadarnic. Nu sunt un copil bun de speriat cu poveti despre duhuri, i nici un la care, avand armele In maini, sa se lase inspaimantat de banditi. Dad va acord o clips de ragaz, o fac din consideratie pentru nite prieteni dragi i rau sfatuiti, ce ar putea fi atrag intr-un joc primejdios. Aflati ca Imi sta la indemana sa Inconjur castelul cu soldati, care & cerceteze in cotloanele cele mai ascunse pe autorii indraznetei farse; iar clad urmarirea aceasta ar qua, n-ar trebui deck putine butoaie cu pulbere spre a preface palatul Intr-un morman de ruine i a ingropa sub ele pe uneltitorii unei asemenea distractii necugetate. - Vorbeti cu mandrie, domnule colonel, spuse o alts voce mai aspra i mai puternica, asemanatoare celui de al doilea glas care se facuse auzit in galerie; pune-ti, dar, la incercare curajul in directia asta. - Dumneata n-ai indrazni sa-mi glasuieti astfel a doua oars, zise colonelul Everard, de-ar fi o cat de mica licarire ca sa zaresc tinta. Abia rosti aceste cuvinte ca o scaparare subita de lumina de o stralucire aproape orbitoare navali In incipere, descoperindu-i desluit un chip asemanator cu cel al lui Victor Lee, aa cum Il infatip portretul: andu-i un brat unei doamne acoperite in intregime cu un val, iar cu celalalt tinand bastonul de comandant. Amandoua figurile erau insufletite i pareau sa se gaseasca la vreo ase picioare departare de el. suferi o astfel - Daca nu m-ar retine aceasta femeie, zise Everard, de insults. - Nu purta de grija parch femeieti i fa ceea ce-ti cere onoarea, replica aceeai voce. Eu te sfidez. - Repeta-ti sfidarea and voi fi numara pand la trei, rosti Everard, it! vei primi pedeapsa pentru insolenta! Unu - Mi-am armat pistolul. Doi Niciodata eu n-am greit tinta - pe tot ce este slant, apes pe tragaci daca nu te retragi numaidecat. Cand voi fi pronuntat urmatorul numar, vei muri acolo unde te afli. Eu nu doresc totui sa van singe. Iti dau Inca o ansl sa it! iei zborul; reincep: - Unu. - Doi. - Trei! 184

Everard ochi pieptul Si iii descirca pistolul. Figura ii flutura mina in semn de dispret i un puternic hohot de ras rasuna, in timp ce lumina care-i desluea trasaturile slabi treptat, juca, apoi licari pe fata varstnicului cavaler, pans cand disparu. Lui Everard singele Ii ingheta in vine. - Daci ar fi fost chip de om, gandi el, glontul meu ar fi trebuit sa-1 strapunga, insa eu n-am nici vointa nici puterea sa lupt cu fiintele supranaturale. Simtarnantul de opresiune era acum atat de puternic de parca ar fi fost covarit de o boala. Merse, totui, bajbaind pans la gura sobei i arunca peste taciunii, in care carbunii mai mocneau, o mina de vreascuri uscate. 0 flacara vie izbucni pe data. Si lumina ii ingadui sa cuprinda cu privirea intreaga camera. Se uita cu precautie, cu timiditate aproape, Imprejur i se gtepta acum ca vreo fantoma oribila sa iasi la vedere. Dar nu vazu nimic in afara mobilelor vechi, pupitrului i altor piese, ramose in aceeai stare in care fusesera lasate la plecarea lui Sir Henry Lee. Simti o dorinta irezistibili, amestecata cu aversiune, sa arunce o privire portretului cavalerului de odinioara caruia i se asemina at:It de mult aratarea pe care o vazuse. Ezita cateva clipe intre cele doui simtaminte potrivnice; in sfarit, apuca cu hotarare disperata lumanarea folositainainte, o reaprinse, o ridica spre portretul lui Victor Lee i it atinti cu o curiozitate vie, nelipsita de teams. Spaimele copilariei de altAdatA furl cat pe ce revina sub ochiul sever al rizboinicului incercat, care-1 ameninta cu nemultumirea-i. Cearta cu sine insug pe seama unui asemenea crez absurd fu de scurta durad; totui, continua Inca sa fie stapanit de simtiri amestecate cand rosti aceste cuvinte adresate pe jumatate vechiului portret: - Suflet al stramoilor mamei mele, fie ca vii pentru binefacere on pentru napasta, fie prin puterea oamenilor uneltitori on a fiintelor supranaturale ca sa tulburi pacea acestui vechi caste!, eu sunt hotarat s-1 parasesc maine. - MA bucur din tot sufletul sa and asta, glasui o voce dindaratul sau. Se intoarse, vazu o aratare inalta imbracata cu totul in alb, cu un soi de turban de aceegi culoare. Lasand, in opintire, sa i cads lumanarea, se napusti - cel putin eti palpabil! izbucni el. -Palpabil!... rispunse cel pe care-lingicase cu stranicie. Mii de draci! Nu poti oare sate incredintezi fara ate stradui sa ma sugrumi? Dad nu ma lai, iti voi dovedi ca sunt gata sa Incep o partida de lupte. - Roger Wildrake! exclama Everard dandu-i drumul i ficand un pas indarat. 185

- Se intelege ca Roger Wildrake. Doar n-o sa ma iei drept Roger Bacon'. , cel venit dea o rani de ajutor ca sa 1 chemi pe diavol? caci al naibii miroase aici a pucioasal... - E de la focal pistolului. Nu 1-ai auzit? - Asta m-a i trezit; cad boneta pe care mi-am tras-o pe cap m-a facut s dorm dus. Pfui! i acum imi simt capul cam greu... - Si de ce n-ai venit numaidecat? Niciodata n-am avut mai multi nevoie de ajutor. - Am venit atat de repede pe cat am putut; dar mi-a trebuit oarece timp pana mi-am revenit in simturi, cad tocmai visam blestemata aceea de batilie de la Naseby; iar apoi ua camerei mete era inchisa, i greu am deschis-o, pana ce m-am jucat de-a licatuul cu piciorul... - Cum?! Era doar deschisa and m-am culcat eu. - Era incuiad and m-am ridicat eu din pat; i ma mira ca nu ti-a ajuns la urechi zgomotul facut pe cand o foqam. - Mintea mea era dusa in alts parte - Ei bine, ce s-a intimplat? Iata-ma drept ca sageate i gata sa daca-mi di pace cascatul asta. Cea mai tare bere de la mama Redcap e mai slabs deck aceea pe care am dat-o pe gat aseara. Am... am tras la masea elixirul maltului. - Si cu ceva opium pe deasupra... imi vine a crede... - Se prea poate... se prea poate... A trebuit un foc de pistol ca sa ma trezeasca... tocmai pe mine cel care aveam un somn atat de uor ca o fecioara care, la intai de mai, ateapta prima raza a soarelui spre a culege roua. Iar acum ce ai de gand s faci? - Nimic. - Nimic? - Chiar aka. Si adaug, mai putin pentru informarea ta cat a acelora care s-ar putea sa ma auda, ca voi parasi Loja maine dimineata i, pe cat imi va sta in putinta, ii voi inlatura pe comisari. - Asculta! zise Wildrake. Nu auzi cumva un fel de zgomot asemanator unor indepartate aplauze dintr-un teatru? Duhurile castelului se bucura de plecarea ta. - Voi lasa Woodstock-ul, continua Everard, in stapanirea unchiului meu i a familiei sale, dad ei hotarisc sa-i reintre in drepturi. Nu din
Roger Bacon (1214-1294), calugar franciscan savant medieval; supranumit Doctorul admirabil, a avut faima unui vrajitor, - vizati in context. (n.t.) Expresie engleza: drept ca sageata" - bolt upright. (n. t.)

186

pricing ca m-au infricoat artificiile care au fost puse la cale am ajuns la. aceasta concesie, ci pur i simplu pentru ca aceasta a fost intentia mea dintru inceput. Insa tin sa avertizez, adauga el ridicand glasul, partile interesate in aceasta combinatie ca, dei lucrul ar putea avea deplina reuita pe langa un nebun ca Desborough, un vizionar ca Harrison, un la ca Bletson... - Sau un Om intelept, moderat i hotarat precum colonelul Everard, se auzi o voce distincti ce parea a glAsui chiar linga ei. - Pe Ceruri! glasul vine din pictura! exclama Wildrake tragand spada. Gandesc sa-i pun la incercare rezistenta armurii... - Nu to lasa in voia violentei, zise Everald nu fail a tresari la intreruperea dinainte, insa reluand firul spuselor sale. Aceia care ma and sa nu piarda din vedere ca urzeala iretlicurilor acestora poate avea sorti de izbanda pentru moment, dar ca, de indata ce lucrurile vor fi cercetate indeaproape, s-ar putea atepta la pedepsirea celor implicati, la surparea totals a Woodstock-ului la iremediabila cadere a familiei Lee. SA is aminte la toate i sa renunte la timp. Ticu i aproape atepta un rispuns, dar nu primi vreunul. - Este un lucru cat se poate de ciudat, zise Wildrake; mintea mea nu-1 poate cuprinde tocmai acum. Capul mi-i se invarte cum ai intoarce nite paine prajita intr-o cups de yin muscadin. Trebuie sa ma aez... aa... aa... i sa discut pe indelete. Mare multumita, prea bunule jilt! Zicand aceste cuvinte, se lass, on mai degraba se scufunda, intr-un fotoliu mare care sustinuse adesea greutatea respectabila a lui Sir Henry Lee, i intr-o clipa cazu intr-un somn adanc. Everard era aproape de a resimti aceegi pofta de a dormi, cu toate ca se linitise dinspre teama ca va avea parte de o noui vizita in noaptea aceea; caci socotea acordul sau in vederea evacuarii Woodstock-ului ca pe unul facut cunoscut i acceptat de catre aceia pe care intruziunea comisarilor ii impinse spre nite mijloace atit de singulare ca alunge. inclinat o vreme sa creada in amestecul supranaturalului in cele auzite, modul sau de a gandi se intorcea acum cite o abordare mai rationala a complotului caruia un castel ca Woodstock-ul ii oferea atit de multe inlesniri. Reinsufleti cu lemne focul din van* aprinse lumanarea i, dupa ce-i arunca o privire bietului Wildrake, il geza mai comod pe fotoliu, cavalerul lasandu-se micat aserneni unui copil. Starea in care i se gasea prietenul ii sugera i mai desluit gindul uneltirii i conspiratiei, deoarece stafiile nu obinuiesc sa administreze oamenilor narcotice. 187

In sfarit, se rasa el insui pe pat, i, in vreme ce cugeta la straniile intimplari traite, acordurile unei muzici dulci i melodioase u ajunsera la urechi, dimpreuna cu vorbele repetate de trei ori: - Noapte burial - Noapte bunk"! - Noapte bunk"! De fiecare data rasunau tot mai slab i mai indepartat, parand a-1 asigura ca va interveni un ragaz, dad nu chiar pace intre duhuri i el, i ca in noaptea aceea nu va mai fi tulburat. Abia avu curajul sa rosteasca la randu-i: - Noapte buna!, caci, dei era convins de existenta unei urzeli, nu-1 ocolise cu totul simtamantul de teams pe care 11 incerci in fata unei scene tragice, cunoscuta ca fictiva, dar tulburatoare prin apropierea de natura a pasiunilor. In cele din urma, somnuliltoropi, i nu se trezi deck la lumina deplini a diminetii urmatoare.

188

CAPITOLUL XVI

A Aurorei stea inainte mergatoare In zori vezi cum indeamna ratticitoare Duhuri spre iintirim a face cale-ntoarsii. SHAKESPEARE, Visul unei nopti de vara Prospetimea aerului i sosirea diminetii risipira toate simtamintele incercate de Everard in cursul noptii, in afara mirarii ca evenimentele al caror manor fusese putusera avea loc. Cerceta deci intreaga incipere, sonda atat podeaua cat i lambriurile, batandu-le cu degetul i bastonul, Uri ins* a ajunge sa descopere vreo ieire secret** poarta, asigurata de un puternic zavor dublu, in afara lacitului, ramasese la fel de teapana ca in seara precedents and fusese incuiata. Chibzui apoi la aparitia fiintei asemanatoare cu Victor Lee: poveti ridicole umblau despre aceasta intruchipare, on a uneia aidoma ei, cum ca ar fi fost intalnita prin vastele inciperi i coridoare ale palatului; in copilaria-i, Markham Everard le auzise adesea. Acum era nemultumit sa-i aminteasca defectiunea curajului sau i fiorul pe care-1 resirntise in clipele chid, neindoielnic, prin uneltire, un asemenea object ii fusese aezat in fata ochilor. - De buni wan* ii zise, acest acces de nebunie puerila nu m-a putut face si-mi greesc tinta; mai lesne de crezut e ca glontele fi fost sustras clandestin din pistol. - Examina arma descarcata; gasi glontele iniuntru. Cerceta inciperea inspre direccia in care trasese i, la cinci picioare deasupra pardoselei, in linie dreapta de la locul impugarii i cel in care se ivise aratarea, un glonte se infipsese in lambriu. Nu avea deci nici cea mai mica indoiala ca trasese in directia cea buns; i intr-adevar, ca si fi ajuns in locul unde se gasea, glontul trebuia s fi trecut prin aratarea pe care o ochise, spre a se duce apoi in peretele din spate. Acest mister it racu s se intrebe daca puterea vrajitoriei sau doar uneltirea slujise magnatille conspiratorilor indrazneti care, muritori fiind, ar fi putut totui chema i obtine, mina in mina cu crezul acelor vremuri, ajutorul lumii celeilalte. 189

Atentia i se indrepta apoi spre portretul lui Victor Lee. Cum statea in fata-i, II cerceta cu grija i compare contururile Intunecate abia schicate, culorile-i ofilite, linitea severs a ochilor i paliditatea cadaverica parca a chipului cu infatiarea-i total deosebita avuta noaptea, in clipa and fusese brusc iluminat de lucirea artificiala aruncata asupra-i, ce rasa in partials obscuritate celelalte zone ale odaii. Atunci trasiturile pareau sa alba o imbujorare nefireasca, iar Malik, in cregere i scadere palpaitoare, le dadeau o aparenta migare. Acum, la lumina zilei, avea inainte-i doar o picture din greoaia i vechea coala a lui Holbein. Hotkat si dea de capatul urzelilor, se urca pe un scaun aezat pe masa, examine indeapoape portretul i se stradui sa descopere existenta vreunui resort in stare sal mite din loc, dispozitiv adesea intalnit in cladirile vechi, inzestrate din belug cu mijloace de acces i ieire, cunoscute doar stapanilor castelelor sau confidentilor for apropiati. Dar panoul pe care era pictat Victor Lee statea bine intepenit pe lambriul incaperii, i colonelul se simti satisfacut la gandul ca nu fusese folosit in scopul pe care-1 suspecta. II detepta pe credinciosul sau scutier, Wildrake, care, in ciuda portiei de somn binecuvantat", nu se debarasase cu totul de efectele pocalului de ramas bun, dat pe gat in seara dinainte. Era, dupe parerea lui, o recompense a cumpatarii, caci, dei daduse de duca o singura cups, el dormise mai mull i mai adanc deck atunci and se facuse vinovat de nenumaratele-i cini ulterioare' , prelungite cu stranice chefuri. - Aa de cumpatat ai tras la masea, zise Everard ca, dad ai mai fi adaugat o idee de cumpatare, cred ca doar trambita din ziva de apoi te-ar fi deteptat. Iar atunci, rispunse Wildrake, m-a fi trezit cu o zdravana durere de cap; cad, pe cat yid, nici sorbirea-mi cu totul modesta m-a scutit pe de-a-ntregul de epilogul cunoscut. Insa, hai sa ieim ca sa of lam cum au petrecut ceilalti noaptea asta poznaa. Imi inchipui c sunt, cu trup i suflet, bucuroi sa teargi putina din Woodstock, doar dad nu cumva s-au odihnit mai bine on au fost mai norocoi ca not in alegerea dormitoarelor. - In cazul acesta, to voi trimite jos in coliba lui Joceline ca sa negociezi reintrarea lui Sir Henry Lee i a familiei sale in vechile for odai; cred ca creditul
Cinile ulterioare (rere-suppers) apartineau unui soi de lux inaugurat in veselele zile ale extravagantei regelui Jacob i continuate sub urmatoarele domnii. Cina avea loc la o ors timpurie, base sau apte cel tarziu; cina ulterioara era un ultim banchet, un hors d'oeuvre care se oferea la ceasurile zece sau unsprezece, i servea ca pretext pentru a prelungi masa !Ana la miezul noptii. (n. a.)

190

meu pe tangs general, alaturat faimei suspecte a locului, va micora cu totul posibilitatea ca ei sa mai fie tulburati de comisarii de acum on de altii. - Dar cum au sa se apere ei impotriva duhurilor, viteazule colonel? Pe legea mea, dad eu i-a purta de grip unei fete aka de dragalge cum e cea cu care to poti fudulului tu, nu m-a incumeta s-o expun terorilor unei ederi la Woodstock, unde diavolii atia - le cer iertare, cad presupun ca ei and fiecare cuvant ce ne zboara din gull - zic, diavolii 4tia zburdalnici pun la cale atatea trebuoare vesele din amurg i pans-n zori. - $i eu cred impreuna cu tine, drags Wildrake, ca se prea poate ca vorbele noastre sa fie auzite; dar nu-mi pasi i-mi voi spune gandul pe leau. Trag nadejcle ca Sir Henry i Alice nu sunt angajaci in complotul acesta nechibzuit; nu-mi vine s impac astfel de scene cu mandria unuia, modestia celeilalte i bunul simt al amandurora; nici o ratiune n-ar putea sa-i angajeze in nite initiative atat de stranii. Insa, duhurile sunt toate de partea convingerii tale politice, Wildrake, adica get-beget Cavaleri; i sunt incredintat ca, dei Sir Henry i Alice Lee nu se of 1a in legatura cu ele, n-au nici cea mai mica pricing sa se teams de mainatiile for demonice. De altfel, Sir Henry i cu Joceline trebuie sa cunoasca fiecare colt al castelului, aka ca ar fi mutt mai anevoios sa pui la cale o mainarie cu fantome in fata for deck in a strainilor. Dar hai sa tragem hainele pe not i, dupa ce apa i peria ii vor fi facut treaba, vom vedea ce avem de &cut. - Aceste nenorocite straie puritane de pe mine nu prea merits osteneala sa le perii; jar cat despre spada asta ruginita, in greutate de o suta de livre, ma face sa ma aseamin mai mult cu un quaker falit deck cu orice altceva. Dar o sa ma impopotonez ca voi, mai dihai deck a facut-o niscaiva potlogar de fonfait din partidul vostru. Zicand acestea, prinse a ingina binecunoscutul cantec al Cavalerilor: Defi azi, la Whitehall, pe pereli Vezi prinze de paianjen cum se-anina, Nu peste multporuncd da-va Cerul Ca Regele in dreptu4 sd revina 111-i uiti pe cei de-afara, zise colonelul Everard. - Nu, eu mi-i amintesc pe cei dinlauntru; eu nu cant deck pentru veselele mele ziuhuri care mayor indragi i mai mutt pentru asta. Ehei, omule, diavolii sunt ai mei bonos socios2 i pun ramaag ca ei s-ar dovedi nite baieti tot
Buni camarazi.

191

atat de dezlintuiti pe cum i-am cunoscut pe and serveam sub Lundford i Goring; nite nacai inarmati cu unghii lungi, carora nimic nu le scat* nite stomacuri fara fund pe care nimic nu le umple, nebuni dupa prizi, palivrageli, gata sa doarma ca vai de lume in tranee i sa moara cu inclaradnicie in cizme. Ah! S-au dus acele vesele zile! Acum e moda printre Cavaleri sa sperie lumea cu nite mutre grave, - in deosebi, fetele bisericeti care i-au pierdut zeciuiala. Cat, insa, despre mine, eu ma simteam pe atunci in elementul meu i niciodata n-am dorit, nici voi dori zile mai fericite deck cele petrecute in vremea acelei rebeliuni barbare, sangeroase i nefireti. - 111 ai fost dintotdeauna o pasare de mare salbatica, precum to arata i numele, Wildrake, avand mai mult la inima uraganul deck linitea, oceanul in tumult deck lacul potolit, lupta aspra i necrutatoare cu vantul deck hrana, tihna i calmul de toate zilele - La naiba cu locul tau potolit! parc-a vedea o cocogea femeie batrana ce mi-ar arunca grauntele ramase de la niscaiva berar, iar saracul ratoi obligat sa viva leganandu-se de indata ce s-ar auzi fluierat. Everard, mie imi place sa simt vantul fonindu-mi in aripi: and scufundandu-ma, cand pe creasta vreunui val, and in ocean, and in aril; asta-i placerea ratoiului salbatic, gravul meu colonel. lar, in Razboiul civil, aka ne-a mers not& la Valliant intr-un comitat, la inaltime intr-altul, astazi batuti-mar, maine biruitori, astazi muritori de foame la vreun parlit de regalist, maine (land iama in camara vreunui presbiterian plin de bani, avand la cheremul nostru pivnitele-i, visaria de argint, bijuteriile i slujnica nurlie... - Mai incet, prietene; is seama ca i eu sunt unul din tagma asta. - Cu atat mai rau, Mark, cu gat mai rau; dar, cum zici, n-ar strica s-o lasam bald. Hai mai bine sa vedem cum i-a mers pastorului tau presbiterian, jupan Holdenough, i dad s-a dovedit mai vrednic in a-I scarmana pe Sarsaila deck tine, inviticelul i enorigul sau. Parisid deci incaperea, i furl numaidecat covariti de incoerentele rapoarte de tot felul ale santinelelor i servitorilor, carora le fusese dat sa vada sau sa audi ceva extraordinar in cursul noptii. E inutil sa intram in detaliile acestor rumori diverse, mai ales ca, in astfel de imprejurari, in locul voiciunii intalneti un soi de ruine in a recunoate ca ai vazut sau suferit la fel de mult ca altii. Cei mai moderati dintre povestitori se multumeau sa vorbeasca despre nite sunete aducand ba a mieunat de pisica, ba a latrat de dine, ba, mai cu semi, a grohait de port. Unii auzisera, tot astfel, batandu-se cuie, taindu-se cu ferastraul, zanginindu-se flare, on fonet al unor rochii de matase i franturi muzicale, pe scurt, tot soiul de zgomote care nu aveau 192

a face unele cu allele. Altii jurau ca simtisera mirosuri de deosebite feluri, mai cu seams bituminoase, indicand o izvodire satanica, iar altii, chiar daci nu jurau, in schimb sustineau ca vazusera cavaleri in armura, cai fara de cap, magari cu coarne i vaci cu ase picioare, ca sa nu mai vorbim de nite aratari negre, ale caror copite dadeau o informatie desluita asupra tarimului de care tineau... Dar toate aceste feluri de tulburari nocturne atestate cu tine se ivisera cu atat de generals raspandire ca santinelele nu mai avura cand da alarma on cere ajutor cuiva, astfel ca soldatii, aflati la datorie in corpul de garda, se multumira sa tremure de spaima, fara a indrazni paraseasca postul; un dugnan intreprinzator ar fi putut astfel veni de hac intregii garnizoane. Totui, in decursul acestei alarme generale, nici o violenta, necaz sau stricaciune nu pan' a fi fost in intentia duhurilor, exceptie facand un biet fartat de ost4 care-I insocise pe Harrison in jumatate din campaniile lui, iar acum facuse de straja tocmai in vestibulul unde Everard poruncise sa fie plasata o santinela. Prezentase carabina cuiva care venea pe neateptate asupra lui, cand ii fu smulsa din maini, iar el trantit la pamint cu o lovitura a patului putii. Capul sau spart i aternutul ud al lui Desborough, peste care fusese aruncat in timp ce dormea un ciubar de api murdara, erau singurele marturii palpabile in stare sa adevereasca involburarile acelei nopti. Raportul facut asupra incaperii lui Harrison, aa cum il dadea gravel jupan Tomkins, arata ca, in adevar, generalul petrecuse noaptea netulburat, chiar dad bratele-i strinse pe piept aratau ca se scufundase intr-un somn adanc din cale-afara; de unde Everard trase incheierea c uneltitorii apreciasera partea lui Harrison din nota de plad indeajuns de achitad in seara precedent& Se indrepti atunci spre apartamentul a carui dubla garnizoana se compunea din venerabilul Desborougk i filosoficul Bletson. Amandoi se sculasera i ii trageau straiele pe ei, cel dintai continuand s caste cu o expresie de teams i suferinta. 1ntr-adevar, abia intra Everard ca umezitul i speriatul colonel se planse amarnic pentru chipul in care ii petrecuse noaptea i bombani nu putin impotriva autoritarei lui rubedenii pentru a-1 fi pus la o treaba atat de suparatoare. - Excelenta sa, ruda mea Noll, zise el, nu putea dea sarmanului sau cumnat o altfel de merinde deck acest Woodstock ce pare a fi taman terciul dracului? Mie nu-mi vine, pe legea mea, s sorb zeama cot la cot cu diavolul: nu, n-am o lingura atit de lungs... Nu putea el oare sal ma incartiruiasca intr-un oarecare colt linktit i sa-i dea locul acesta bantuit vreunuia din predicatorii lui militari, care cunosc Biblia intocmai ca registrele? In ce ma privete, eu ma pricep mai bine la copitele unui cal 193

iute de picior, on la insugrile unui atelaj de boi, deck la toate cartile lui Moise. Dar it voi Lisa balta, de indata pentru totdeauna. Sperantele unui catig lumesc nu ma vor mai face vreodata sa ma expun riscului de a fi inhatat de cite dracul gol, lira a-i socoti pe cel de a fi proptit in cap o noapte intreaga sau de a fi murat cu apa jegoasi in urmatoarea. Nu - nu; Eu sunt prea intelept pentru asta. Master Bletson avea de jucat un altfel de no!. El nu se plangea de necazurile personale; dimpotriva - declara - nicicand in viata lui n-ar fi dormit mai bine, fara dezordinile abominabile din jurul sau ale unor oameni ce chemau la arme la fiecare jumatate de ors, on de cite on vreo pisica trecea in trap pe linga posturile tor! Ar fi preferat sa doarma in mijlocul unui sabat de vrajitoare daca asemenea creaturi ar fi fost cu putinta sa fie gisite. - Deci dumneata, master Bletson, nu crezi ca exists astfel de aparitii? zise Everard. Si eu obinuiam sa fiu sceptic in aceasta privinta; numai ca, pe viata mea, asta-noapte am vazut una. - Visuri - visuri - visuri, bunul meu colonel, rispunse Bletson, cu toate ca fata-i panda i madularele tremurande ii dezminteau spusele ostentativ curajoase. Batranul Chaucer, domnule, ne-a dezvaluit pricina reala a visurilor. El era un vechi frecventator al padurii Woodstock, unde... - Chaser3 intervene Desborough. Oarece vanator, de buni semi, dupa cum il arati numele. Duhul lui pribegete oare asemenea lui Hearne la Windsor4 ? - Chaucer, dragul meu Desborough, relua Bletson, este unul dintre acei minunati in0 care traiesc multe sute de ani dupa ce au fost inmormantati, i ale caror cuvinte dau tarcoale urechilor noastre i dupa ce ei au ajuns oale i ulcele. - Da, da! prea bine, zise Desborough, caruia evocarea unui poet de odinioara nu-i prea era pe inteles, deck in tovaraga unuia ca el, mai bine lipsa! Pun chezaie ca e unul dintre vrajitorii dumitale. Dar, ce zice el despre treaba asta? Numai cateva versuri imi voi lua ingicluinta sa be repet colonelului Everard, rispunse Bletson, care, insa, ar suna in grecete pentru tine, Desborough. Batranul Chaucer pune intreaga vina a tulburarilor noastre nocturne pe seama prisosintei umorilor noastre.
3 Substituire rezultati din pronuntia intrucatva aseminatoare a cuvintelor Chaucer i chaser = vanator. (a. t.) 4 Fantoma vanatorului Hearne are whit sau in intriga comediei lui Shakespeare Nevestele vesele din Windsor (n. t.)

194

Astfel in vise prindformd j puteri Sdgeti si limbs' defiticari in roli sceinteieri; Colo pe unul, iatti, melancolialfreinge Ward de ztibavii in somn incepe-a pliinge; Altora ur1 groaznici le ies de-ndatd-nfag, Ba veld ci demoni negri cum jute ii inhard. In timp ce declama astfel, Everard zari o carte villa sub perna patului ocupat mai devreme de onorabilul membru al Camerei Comunelor. E Chaucer? intreba el, pregatindu-se s-o ridice. - Chaucer! repeta Bletson grabindu-se si-i taie drumul; nu, e Lucretiu dragul meu Lucretius Dar nu pot sa v-o day. Am aici nite note cu caracter personal. Dar intre timp, Everard luase cartea in mina. - Lucretiu?! exclama el. Nu, master Bletson, acesta nu e Lucretiu, ci o mai potrivita mingaiere la vreme de frica ori primejdie. De ce sa to ruinezi? Doar ca, Bletson, in loc sel ti odihneti capul, ti-ai putea ancora inima in volumul acesta; ti-ar fi mai de folos decal Lucretiu on chiar deck Chaucer. - Ei bine, care e cartea? zise Bletson, roind de ruinea de a fi prins asupra faptului. Oh, Biblia! apoi, aruncand-o cu dispret: - careva din carOle camaradului meu Gibeon. Evreii atia au fost dintotdeauna superstitioi, titi doar ci pand i Juvenal spune: Qualicumque volesJudaei somnia vendunt5 Pun cheziie ca mi-o fi lasat stravechea carte drept talisman; cad, dei prostanac, nu-i lipsit de intentii bune. - Nu-mi vine-a crede ca un evreu fi lasat o Biblie cu Noul Testament. Hai, dragul meu Bletson, nu fi atat de ruinat de cel mai intelept lucru pe care l-ai facut in viata dumitale, presupunand ci, intr-o ora de aprehensiune, ai luat Biblia ca sel profiti-de ceea ce confine. Vanitatea lui Bletson fu in aa masura ranita ci ii invinse laitatea. Roi pans in albul ochilor, degetele-i subtiri tremurara, vocea-i deveni agitata, ca i cum, intr-un cuvant, n-ar mai fi fost ale unui filosof. - Master Everard, zise el, dumneavoastra sunteti un om de spada, domnule; i pareti a presupune ca sunteti indreptatit sel spuneti ce va trece
Oricare vise vrei, iudeii ti le valid (n. t.)

195

prin minte despre un civil, domnule. Dar eu a vrea sa vi amintesc, domnule, ca exists granite dincolo de care rabdarea omeneasca poate fi siluita, domnule, i glume pe care nici un om de onoare nu le poate indura, domnule; de aceea, eu wept scuze pentru limbajul folosit, colonele Everard, i pentru aceste glume nemanierate, ori, dad nu, puteti avea ansa sa ma auziti vorbind intr-un chip ce n-o sa va convina. Everard nu putu sa-i ascunda un zambet la aceasta explozie de vitejie starnita de un amor propriu iritat. - Asculta, master Bletson, rispunse el, e adevarat ca eu sunt un soldat; dar n-am iubit nicicand singele, i, ca cretin, nu ma bucura sa populez regatul tenebrelor trimitand intr-acolo un nou vasal inainte de-a-i fi batut ceasul. Dad cerul iti cli ragazul sa te caleti, nu vad vreo ratiune ca mina mea sill rapeasca prilejul, de vreme ce, avand o confruntare not doi, soarta ti-ar atarna de varful unei spade sau de apasarea pe un tragaci. De aceea, eu prefer sa-mi cer scuze; i it chem pe Desborough, dad si-a revenit in simtire, sa fie martor ca eu imi cer scuze pentru a te fi suspectat pe dumneata, care eti in intregime sclavul propriei vanitati, de o anume inclinatie, chiar dad slat* spre rugaciune i bun simt. Imi cer de asemenea scuze pentru timpul pe care 1-am risipit straduindu-ma sa inalbesc capul unui negru, on sa recomand cercetarea rationale unui ateu indaratnic. Bletson fu incantat de intorsitura pe care o luasera lucrurile, caci provocarea abia-i ieise pe gull and incepu sa tremure la gandul consecintelor, rispunse cu un aer de ravna sporita i servilism: - Chiar aka, dragul meu colonel, nici un cuvant in plus; o scuza este tot ceea ce trebuie intre nite oameni de onoare; nu-1 Iasi in dezonoare pe cel care o cere, nici nu implica degradare celui care o prezinta. - Cel putin, nu o scuza de felul celei facute de mine, trag nadejde..., spuse colonelul. - Nu, nu -, de buns semi, nu; o scuza ma multumqte la fel de bine ca aim; Desborough va depune ma'rturie ca domnia voastra mi-ati prezentat una, i asta e tot ce poate fi spus asupra acestui subiect. - Master Desborough i dumneata, nposta colonelul, sa aveti grip' cum relatati intamplarea, ma incumet a va zice; va recomand amandurora ca spusele mele sa fie reproduse corect. - Desigur, desigur, sa nu mai vorbim despre asta; sa dam totul uitarii in momentul acesta. Numai sa nu ma banuiti niciodata capabil de slabiciuni superstitioase. Dad mi-a fost teama de un pericol aparent, sau real, da, o asemenea dispozitie sufleteasca pot avea i eu la fel ca altul. Dar sa fiu crezut in stare de a recurge la farmece, i a dormi cu nite carti sub perna 196

ca sa ma apar Impotriva stafiilor pe cuvantul meu, aa ceva e prea indeajuns ca sa provoace pe cineva la cearta, pentru o clipa, chiar i cu cel mai bun prieten. Iar acum, colonele, ce e de facut i cum ne vom achita de indatoririle ce avem de indeplinit in acest castel blestemat? Dad a fi incercat o scalds ca a lui Desborough, n-ak fi scapat fara un guturai zdravan, cu toate ca, precum se vede, peel, asta nu 1-a facut s sufere mai mult deck o galeata cu apa pe un cal de pota. Domnia voastra sunteci, presupun, confratele nostru in misiunea de fats. Care va e parerea despre drumul pe care-1 avem de urmat? - lad ca la timp sosete i Harrison, zise Everard, astfel ca voi infatia insarcinarea data de Lordul General in fata tuturor. Duper aim vezi colonele Desborough, va ordona sa renuntati la autoritatea pe care o detineti, vi " face cunoscut ca bunul sau plac este deci sa evacuati locul acesta. Desborough lua hartia i citi semnatura. - Da, este chiar semnitura lui Noll. Doar ca, de fiecare data in ultima vreme, it face pe Oliver" mare cat un uria, in timp ce Cromwell" se furieaza duper el aidoma unui pitic, ca i aim acesta din urma s-ar pregiti sa dispara cu totul in zilele de acum. Numai ca Excelenta sa, varul nostru Noll Cromwell, cad mai poarti Inca acest mime, este atat de nesabuit Meat crede ca rudele i prietenii sai pot fi gezati in cap liana le intepenete gatul, facuti leoarca de parca ar fi fost bine pui in adapatoarea cailor, inspaimantati zi i noapte de toate soiurile de diavoli, vrajitoare, zine, - toate, fara a priori nici macar un penny, de consolare? La mama dracului! - iertati-mi injuratura - dad asta-i treaba, a prefera sa ma intorc la gospodaria mea ca sa-mi yid de pluguri i de cirezi decal sa ma atin pe urmele unui ins aka de nerecunoscator, cu toate ca m-am insurat cu sora lui. Ea era destul de saraca pe cand am luat-o de nevasta, chiar daca Noll umbra acum cu nasul pe sus. - Nu Intel in intentiile mele, zise Bletson, sa atat disputa in aceasta inalta adunare; i nimeni nu se poate indoi de veneratia i ataamentul ce le nutresc fats de nobilul nostru general, pe care cursul evenimentelor, curajul i perseverenta lui fara seaman 1-au ridicat atat de sus in aceste zile vrednice de plans. Daca 1-a fi numit o emanatie a lui Animus Mundi insug - ceea ce natura este minded de a fi produs, straduindu-se, precum e legea ei, sa conserve creatiile carora le-a dat na,5tere - a exprima abia ideea pe care am preluat-o de la el; i nu ostenesc sa asigur, atunci and nu sunt crezut, ca admit cu adevarat, i nu doar recunosc, de dragul argumentarii, posibila existenta a acelei specii de emanatii on exhalatii a lui Animus Mundt despre care faceam mentiune. Te Intel) deci pe tine, colonele Desborough, rubedenia Excelentei sale, pe domnia ta, colonele Everard, 197

care detii un titlu Inca i mai drag, de prieten al sau, fac eu oare exces de zel in folosul lui? Conteni: in vreme ce Everard rispunse printr-o inclinare a capului, dea mai deplin consimtimantul la cele Desborough crezu nimerit spuse. - Da, despre asta sunt gata si aduc marturie, zise el. Am vazut and te potriveti eghiletii, on sa-i perii mantaua, on altele aratai dispus asemenea. Ca sa te vezi tratat ca atata nerecunotinta, i indepartat de toate prilejurile favorabile care ti-au fost date, and nu aveai deck sa... - Nu e vorba de asta, zise Bletson, miganduli cu grape mina. E0 nedrept cu mine, master Desborough, iar dumneata ma tratezi deopotriva, Area distins domn, chiar daca tiu ca nu o faci intentionat. Nu, domnule, nici un considerent de interes particular nu m-a determinat sa-mi asum aceasta sarcina. Ea mi-a fost conferita de cite Parlamentul Angliei, in numele caruia a inceput razboiul, i de cite Consiliul de Stat, pastratorii libertatii engleze. Cine ne-a pus oare armele in mina clad nu ansa i sfanta speranta CA am putea, dumneata, master Desborough i dumneata, onorate Harrison i eu, care sunt mai presus de once considerente egoiste - aka aim cred ca a ti i domnia ta, colonele Everard, devreme ce ai fost numit in aceasta comisie, faca-se voia Cerului! - cine, zic, ne-a pus armele in mina dui nu nadejdea de a ne servi Cara, cu ajutorul unor atat de respectabili asociati, - din numarul carora presupun, colonele Everard, ca faci parte? Da, speranta aceasta m-a indemnat sa accept, fares a gtepta plata, prilejul de a oferi, cu concursul vostru, un serviciu atat de important dragei noastre mame, Republica Angliei. Iar arum, fiesta ordinul Lordului General venit sa dizolve autoritatea cu care noi am fost investiti! Domnilor, eu intreb aceasta onorabila adunare - cu tot respectul datorat Excelentei sale - dad oare Imputernicirea lui este superioara aceleia de la care el insug define, nemijlocit, propria sa imputernicire. Nimeni nu o va putea pretinde. Eu intreb dad el s-a urcat pe scaunul de pe care a coborat fostul Barbat, daca define un mare sigiliu on este in posesia vreunei prerogative pentru a actiona astfel. Nu intrevad nici o ratiune ca s-o cred, i de aceea trebuie sa rezist unei asemenea doctrine. Eu sunt la indemana judecatii voastre, bravii i onorabilii mei colegi. Dar, dupes umila mea opinie, ma gasesc in nefericita necesitate de a gandi ca noi trebuie sa continuam a actiona ca i aim nici o intrerupere n-ar fi avut loc; cu un adaos insa, acela ca Departamentul Sechestratorilor sa salaluiasca in aceegi Loja a Woodstock-ului, doar ziva, spre a impaca mintea celor slabi de Inger, pe care i-ar putea ingrijora rionurile superstitioase, tot astfel spre a-i sustrage pe oamenii notri de magnatiile puse la cale de catre Rauvoitorii 198

ce, am convingerea, sunt activi prin imprejurimi, pentru ca, dupa apusul soarelui, sane mutam reedinta la Hanul George din orkselul vecin. Bunule master Bletson, rispunse colonelul Everard, nu e de caderea mea sa-ti dau replica. Dar dumneata s-ar putea sa cunoti felul in care aceasta armata a Angliei i generalul ei ii prescriu autoritatea. Ma tem ca adnotarea la acest precept al generalului va fi facuta prin marul unei companii de cavalerie de la Oxford spre a o vedea executata. Cred ca exists ordine in aceasta privinta; i dumneata tii din experienta recenta ca soldatul ii va asculta generalul deopotriva impotriva Regelui ca a Pariamentului. - Aceasta obedienp este conditionata, exclama Harrison ridicandu-se cu mandrie. Nu fiti oare, Markham Everard, ca eu 1-am urmat pe omul numit Cromwell la fel de indeaproape ca buldogul pe stapanu-i? Si o s-o mai fac. Dar eu nu sunt un prepelicar care se Iasi' batut i rabda sa-i fie smulsa de la gura hrana catigata, ca unei javre de nimic, a carui risplata este cravaa i pasta propria-i piele. Am vazut, trei dintre noi, ca am ingaduinta de putea face rost, in chip onest, pios i cu folos pentru Republica, de trei sau, poate, patru mu de lire. Si ii inchipuie oare Cromwell CI ajunge un singur cuvant aspru ca sa-mi abandonez partea? Nici un om nu merge la razboi pe propria-i cheltuiala. Acela care slujete altarul trebuie sa traiasca linga aldobandi hamuri bune i cai proaspeti tar, iar sfintii trebuie sa fie in stare impotriva profanilor i necredincioglor. Crede cumva Cromwell ca eu sunt un tigru gata imblanzit ca sa-i ingadui sa-mi smulga dupa bunu-i plac jalnica pomana pe care mi-a aruncat-o. Cu siguranta, voi rezista; i soldatii de aid, cei mai multi find din propriul meu regiment - oameni care ateapta i care spera, cu lampile aprinse i alele incinse, fiecare cu arma batandu-i coapsa -, ma vor ajuta sa tin piept in aceasta casi contra oricarui asalt - da, chiar impotriva lui Cromwell insui, pans la venires cea de pe urma. Selah... Selah! - Iar eu, zise Desborough, voi merge sa-mi iau locul in Parlament spre a face cunoscuta aceasta afacere. Everard fu in mica masura micat de toate aceste amenintari. Singura de temut era cea a lui Harrison, al carui entuziasm, adaugat curajului, incapatinarii i creditului de care se bucura printre fanaticii de-o seams cu el, '11 faceau un adversar periculos. Inainte de a recurge la unele argumente pe linga refractarul general-maior, Everard se stradui sa-1 cheme la moderatie aruncand in cumpana cite ceva din involburarile ultimei nopti. -Nu-mi vorbi mie de tulburari supranaturale, tinere, izbucni Harrison; nu-mi vorbi de potrivnicii dinlauntrul on dinafara trupului. Nu sunt eu oare campionul ales i imputernicit infrunt i sa-1 infrang pe marele Dragon bestia care se ivete din mare? N-o sa comand eu aripa stinga i doui 199

regimente din centru cand sfintii vor infrunta legiunile fara numar ale lui Gog i Magog? AM ca numele meu scris este pe marea de cristal amestecata cu foc, i ca voi tine in pastrare acest loc at Woodstock-ului impotriva tuturor muritorilor i impotriva diavolilor, fie ei pe campuri on in odaie, fie in paduri on pe pajiti, pans in ziva domniei sfintilor intru plinatatea gloriei lor. Everard intelese ca era timpul sa puna la bataie cateva din randurile datorate mainii lui Cromwell, primite de la general ()data cu depea trimisi prin Wildrake. Informatia pe care o continea era planuita sa lin4teasca nemultumirea comisarilor. Documentul dezvaluia drept principala ratiune a dizolvarii comisiei din Woodstock proiectul pe care avea de gand propuna Parlamentului ca sa solicite aportul generalului Harrison, al colonelului Desborough i al lui master Bletson, onorabilul deputat de Littlefaith, intr-o misiune mutt mai importanta, anume in a dispune de proprietatea i de *urea regala de la Windsor. De indad ce ideea aceasta ii lug zborul, partite interesate ciulira urechile, iar privirile for consternate, sumbre vindicative incepura sa lase locul zambetelor curtenitoare i veseliei care be lucea in ochi i facea sa le tresara in sus mustatile. Colonelul Desborough it absolvi pe onorabilul i excelentul sau cumnat de orice soi de cruzime; master Bletson descoperi c statul era de trei on mai angajat in buna administratie a Windsor-ului deck in aceea a Woodstock-ului; cat despre Harrison, el exclama, fara ocoluri on ezitari, ca stransul ciorchinilor din podgoriile de la Windsor este mai bun deck culesul strugurilor de la Woodstock. Zicand acestea, lucirea ochilor sai intunecati exprima atata bucurie pentru ateptatele for avantaje paminteti de parca n-ar fi trebuit sa le schimbe in curand, conform zadarnicului sau crez, pentru partea sa din domnia milleniumului. Placerea lui, pe scurt, se asemana cu multumirea vulturului care se ospateaza cu un miel seara, fail a i se micora pofta din pricing ca zarete in departare o suta de mii de oameni pregatiti sa se bats a doua zi dimineata, i care-i anunta un ospat nesfarit pe socoteala vitejilor ce vor amine pe campul de bataie. Toti se aratara, deci, gata sa se puni de acord in aceasta afacere cu placerea generalului. Totui, drept masura de precautie, Bletson propuse ca, pentru o vreme, comisarii sa ramina in oraul Woodstock; ceea ce fu adoptat, conform considerentului prudent ca nu e bine sa desfaci un nod inainte ca altul sa fi fost legat. Fiecare comisar u scrise deci personal lui Oliver Cromwell, aratandu-i, in felul sau, adancimea i inaltimea, lungimea i largimea ataamentului asculte fara cracnire ordinele; fats de el. Fiecare se declara hotarat 200

insa, cu acelai scrupulos devotament aratat Parlamentului, fiecare se arata pus in incurcatura in a se revoca din comisia incredintata for i, drept urmare, se simtea indemnat de contiinta fixeze reedinta in burgul Woodstock ceea ce insemna ca nu avea de Wand sail abandoneze insarcinarea data lui pans cand el ar fi fost chemat sa administreze bunurile mai importante de la Windsor, carora era bucuros sa se dedice numaidecat, in conformitate cu bunul plac al Excelentei sale. Acesta era stilul general al scrisorilor, felurit dupa caracteristicile inflorituri ale scriitorilor. Desborough, de pilda, spunea ceva despre datoria religioasi de a purta de grija familiei, - doar ca se cam poticnea in exprimare. Bleston vorbea, in cuvinte sforaitoare, despre obligatiile politice care-i revin fiecarui membru al societatii, fiecarui individ, de a-i sacrifica timpul i talentele in slujba tilt sale; dinspre partea sa, Harrison vorbea despre micimea treburilor prezente in comparatie cu apropiatele schimbari ingrozitoare ale tuturor lucrurilor de sub soare. Insa, in profida varieticii podoabelor celor trei epistole, incheierea era aceeai, adica hotararea for de a nu pierde, in cele din urma, din vedere Woodstock-ul pans and aveau sa primeasca asigurari asupra unor mai bune i mai profitabile insarcinari. Everard ii scrise de asemeni lui Cromwell o epistola in termenii cei mai agreabili, care ar fi fost, poate, mai putin calduroi dad el ar fi tiut desluit ca Wildrake nu crezuse de cuviinta sa-i explice perspectivele sub care vicleanul general ii aprobase cererea. El ii da de tire Excelentei sale asupra ratiunii raminerii la Woodstock, gat pentru lua masurile de prevedere in privinta micarii celor trei comisari cat i pentru a vedea dad ei n-ar fi contravenit renuntarii la imputemicirile primite, i dad' nu cumva o oarecare imprejurare extraordinary n-ar fi survenit in Loja, ceea ce &incluse in vileag ar fi starnit o mare tulburare a linitii publice. El tia, dupla cum o arata in scris, ca Excelenta sa era in aka masura prietenul ordinei ca ar fi preferat ca dezordinile i insurectiile sa fie mai degraba prevenite deck pedepsite. II invita deci pe general sa aiba incredere in staruintele sale de orice fel inchinate serviciului public, fara a cunoate - merits observat - in care directie anume figicluintele sale puteau fi interpretate. Adunate intr-un singur pachet, cele patru scrisori furs expediate printr-un soldat, trimis cu aceasta misiune, la Winsdor.

201

CAPITOLUL XVII

In clipe de repaus trecutul nostru zel Se-ntamplo scl-nceteze a maifi model. Anomymus

In timp ce comisarii se pregateau si paraseasca Loja spre a se muta in hanul din burgul Woodstock cu tot tacamul i forfota ce insotesc migarile marimilor zilei, i mai ales ale acelora ce nu sunt pe de-a-ntregul familiarizati cu maretia, Everard avu o convorbire cu pastorul presbiterian, Holdenough, care tocmai ieea din apartamentul sau, i a carui fats palida i frunte ingandurata aratau ca nu petrecuse noaptea mai placut deck ceilalti locatari al Lojii. Cum colonelul ii oferi reverendului o bautura ricoritoare, primi raspunsul acesta: - Astazi n-o si ma ating de nici o mancare, in afara de cea trebuitoare asigurarii subzistentei noastre, cad scris este ca painea sa ne fie data i apa sa ne fie la indemana. Asta, nu pentru ci a posti, cugetand, asemeni papistailor, c-o si imbogatesc astfel nite merite care nu sunt decat un morman de zdrente scarbavnice, ci fiindca nu gasesc trebuitor ca nite bucate grosiere si se aeze, astazi, asemeni unui nor asupra intelegerii mete on si fad mai putin pure i vii multumirile pe care le datorez Cerului pentru a ma fi ajutat, in chip minunat, sa mai vietuiesc. -Master Holdenough, zise Everard, dumneata eti, precum tiu, deopotriva omul bun temerar pe care 1-am vazut in seara trecuta mergand, cu curaj, sa-i indeplineasca indatoririle sacre, in timp ce soldatii, ba chiar unii dintre cei incercati, pareau cat se poate de infricoati. - Cu prea mult curaj, - cu prea multi cutezanta! fu replica pastorului, a carui temeritate parea s se fi ofilit cu totul. Suntem nite fipturi firave, master Everard, i ajungem mai firave cu cat ne credem mai taxi. Oh! colonele Everard, adauga el dupa un moment de Were, ca i cum destainuirea i-ar fi, in oarecare masura mai presus de voia lui, - am vazut supravietuiesc! ceva caruia nu cred 202

- Ma uimeti, domnule reverend, zise Everard; to-a putea oare ruga sa vorbeti mai limpede? Am auzit nite poveti din aceasta noapte ciudati, ba, char eu am fost martorul unor lucruri stranii; dar a vrea tare must sa cunosc natura pataniei domniei tale. - Dumneata, domnule, eti un gentleman discret, rispunse Holdenough, i, cu toate ca nu m-ar bucura ca aceti eretici, schizmatici, Browniti, Muggletonieni, anabaptiti i atatia allii sa aiba prilejul unui triumf de felul celui pe care 1-ar oferi infringerea mea in aceasta imprejurare, totui, cu dumneata, care ai fost dintotdeauna un adept dreptcredincios al bisericii noastre, i eti devotat cauzei marii Ligi nationale i Covenantului' , cu dumneata, zic, a putea vorbi mai deschis. Sa ne aezam deci aici, i ingaduie-mi sa cer un pahar cu apa curata, caci incerc o oarecare nevointa trupeasca, cu toate ca, Cerul fie laudat, intru spiritul meu, sunt tot atat de hotarat i calm cat ar fi once simplu muritor dupa o asemenea aparitie. Se zice, preacinstite colonel, ca vederea unor asemenea lucruri prezice sau pricinuiete o moarte apropiati Dad e aa - ceea ce nu-mi este cunoscut - voi parasi aceasta viata intocmai ca o santinela istovita, pe care ofiterul sau vine s-o ridice din post; voi fi bucuros ca aceti ochi obositi sa-i Oar& vazul, iar aceste urechi hartuite sa nu-i mai audi pe toti aceti Antinomieni, Pelagieni, Socinieni, Arminieni, Arieni i Nullifidieni, care s-au rispandit in Anglia asemeni acelor reptile dezgustatoare trimise de Domnul sub acoperamintul Faraonului. In clipa aceea, un servitor care fusese chemat intra cu un pahar cu apa; dandu-1 pastorului, II mind cu nite ochi perpleci, ca i aim s-ar fi straduit sa patrunda taina povetii lui tragice, scrisa pe fruntea-i; se retrase clatinanduli cipatina cu aerul cuiva care e mandru de a fi descoperit ca nu toate erau in regula, char dad nu reuise sa dibuiasca ce anume mergea rau. Colonelul II invita pe bunul om sa is un intaritor mai prielnic deck apa de izvor, dar fu refuzat: Intr-un anume fel, eu sunt un fel de campion, zise el, i, cu toate ca am suferit o infringere in disputa cu Cel viclean, mai am asupra-mi trompeta sa sun alarma i spada ascutita sa mai lovesc. De aceea, asemenea Nazaritenilor din vechime, nu voi da de duca nimic ce purcede de la vita de vie, on vreo alts bautura din cele tari, pans and zilele acestea de batilie nu se vor fi petrecut. Cu bunavointa respectuoasa, colonelul u indemna din nou pe master
' Solemn Liga si Covenantul o intelegere dintre Scotia Parlament in 1643, impotriva lui Charles I. Republica insa vizeazi mai ales Covenantul national, o declaratie scotiana din 1638 indreptata contra doctrinelor papale. (n. t.)

203

Holdenough sa i dea de tire despre intimplarile care se abitusera asupri-i in noaptea dinainte; i bunul pastor ii facu pe plac, cum se va vedea, cu acea upara nuanta de vanitate caracteristica, care descindea firesc din rolul jucat de el in lume i din inraurirea pe care o exercitase asupra mintii altora. - Eram in vremea tineretii la Universitatea din Cambridge, zise, cand m-am legat printr-o prietenie deosebita de unul din colegii mei, poate din pricing ca eram apreciati - dei e zadarnicie s-o spui i cei mai de nadejde colari din colegiul nostru; astfel inaintam amandoi deopotriva, incat cu greu ai fi putut zice care e mai iscusit la studii. Doar profesorul nostru, master Purefoy, obinuia sa spuni ca, in vreme ce camaradul meu avea asupra-mi avantajul zestrei intelectuale, eu i-o luam inainte in privinta harului divin; cad el se ataase studiului profan al autorilor clasici, pururi nefolositori, adesea necredincioi i impuri, iar pe mine Cerul ma luminase si ma indrept spre studiul limbilor sacre. Astfel ne deosebeam in .privinta parerilor noastre asupra bisericii Angliei, caci el impart4ea opiniile Armenienilor, de felul lui Laud' i ale acelora care ar vrea sa amestece randuielile noastre ecleziastice cu cele civile, i sa fad biserica dependents de inspiracia unui om supus celor paminteti. Intr-un cuvant, el favoriza episcopatul atat in dogma cat i in ceremonial, i, dei ne-am despartit cu lacrimi in ochi i imbratiandu-ne, am facut-o ca sa urmam drumuri foarte deosebite. El obtinu o treaptA ecleziastica i deveni un mare scriitor polemic in favoarea episcopilor i a cunii. Din parte-mi, precum o tii, cu cele mai bune din bietele mele mijloace mi-am ascutit papa in sprijinul sarmanului popor oprimat, a carui contiinta firava a respins riturile i ceremoniile mai potrivite papistgilor decal unei biserici reformate i care, conform politicii oarbe a curtii, au fost sustinute prin pedepse i amenzi. Veni atunci Razboiul Civil i eu - imboldit numaidecat de conOinta mea, i netemandu-ma nici previzand jalnicele urmari ce aveau si se intim* data cu ridicarea Independentilor - am consimcit si-mi dedic sprijinul i stradania marii lucrari, devenind capelan al regimentului colonelului Harrison. Nu ma gandeam si ridic armele carnale pe campurile de bataie - cad Cerul interzice asta unui slujitor al altarului insa predicam, dadeam indemnuri, indeplineam chiar in caz de nevoie indeletnicirea de chirurg, vindecand ranile trupului ca i pe acelea ale sufletului. lata insa
z Willian Laud (1573-1645), arhiepiscop de Canterbury adversar al presbiterienilor cunoscut prin incercarea de a impune uniformizarea ierarhiei bisericii. Inovatiile acestea ecleziastice au provocat in Scotia o reaqie dezastruoasi pentru cauza patronului sau, Charles I. A fost executat pentru tradare. (n. t.) 204

spre sfaritul rizboiului, o parte a Rauvoitorilor pusera stapanire pe un castel intarit din comitatul Shrewsbury, aezat pe o mica insula a unui lac i unde se ajungea doar printr-un dig foarte stramt. De acolo ei descindeau i faceau stricaciuni prin imprejurimi, astfel ca veni vremea sa-i suprimam, i un detgament al regimentului nostru fu trimis sa le vina de hac. Mi se ceru i mie sa-i insotesc, caci numarul alor notri era mic pentru a cuceri un loc atat de intarit, i colonelul socoti ca indemnurile mete i-ar putea face sa lupte vitejege. In chipul acesta, contrar obiceiului meu, mersei cu ei pe campul de bitaie, unde se dadu o lupta curajoasi de ambele parti. Totui, Rauvoitorii, datoriti artileriei aezate pe ziduri, aveau avantaj asugra noastra; drept care, colonelul Harrison, dupa ce le-a distrus portile cu salve de tun, porunci oamenilor sai sa inainteze pe dig i sa is cu asalt locul. Oamenii ncltri o ficura cu indrazneala i in buns ordine; dar, copleiti din toate partile de focul vrajmailor, se vazura abituti in neoranduiala i, la urma, se retrasera cu maxi pierderi; Harrison lupta cu vitejie in ariergarda ca sa le acopere retragerea, in timp ce inamicul, care ieise in urmarirea tor, se batea cu Acuma, colonele Everard, caracterul meu este, in chip natural, iute i vehement, cu toate ca nite invatatwi mai bune dealt legea veche m-au ficut vad pe bland i rabdator, precum ma vezi acum. Ada ca nu putui indura Israelitii notri fugind din fata Filistenilor. Ma napustii pe dig cu Biblia intr-o mina i cu o halebarda, pe care o ridicasem, in cealald, i pornii sa-i intorc pe voi strapunge pe primul care ki va mai urma fuga, ' fugari, amenintar aratindu-le in acelgi timp un preot in sutana, cum ii spun ei, ce se of la printre Rauvoitori, lintrebandu-i daci nu 1-ar asculta tot astfel pe un adevarat slujitor al Cerului pe cat ar face-o un circumcis pentru un preot at lui Baal. Vorbele-mi biruitoare: ei se intoarsera de indata i strigara: - Nara i cateva lovituri Baal i inchinatorii lui! Trecura la atac atit de neaseptat Meat nu doar ca-i gonira indarat pe Rauvoitori, dar patrunsera chiar de-a valeta cu ei in castel. Eu insumi intrai impreuna cu ei, in parte, zorit de multime, in parte, pentru ai pe soldatii furioi sa-i crute pe invini; cad inima mea era malinitl sa yid nite cretini i englezi hicuindu-se cu sabiile i paturile putii aka cum to poiti pe strada cu nis ste caini turbati. In chipul acesta luptand i spintecIid, iar eu chemandu-i sa puna frau furiei , puseram stapanire pe podul care era o platforma acoperid cu plumb unde, drept ultim adapost in fata masacrului, se refugiaserl Cavalerii. Eu insumi am fost purtat pe ingusta scars rotitoare de catre soldatii notri care se napusteau asemenea cainilor de vanatoare asupra prazii; i cand ajunsei sus, rn-am aflat in fata unei scene oribile. Aparatorii risipiti ba rezistau cu furia disperarii, ba implorau, in genunchi, compatimirea cu nite cuvinte i accente in stare sail rupa inima doar cand iti 205

aminteti. Altii cereau iertarea lui Dumnezeu, - era chiar timpul, cad oamenii o pierduseri Ii vedeai pe unii intini la pamint din pricina loviturilor, strapuni de sibii, azvarliti de pe creasta zidurilor in lac; strigatele salbatice ale invingatorilor amestecate cu gemetele, tipetele i plansetele invinilor produceau un tumult atit de groaznic ca singura moarteal-ar putea terge din amintirea-mi. Iar oamenii care-i macelareau pe semenii or nu erau nici nite pagani din indepartate taxi salbatice, nici nite brute, pleava i drojdia natiei lor; erau, atunci and avusesera singe rece, nite fiinte rezonabile, religioase chiar, bucurandu-se de o buns reputatie deopotriva inaintea celor cereti i celor pamanteti. Ah, colonele Everard, meseria voastra de purtatori ai rizboiului trebuie temuta i ocoliti cad vreme preface oamenii in nite lupi fats de aproapele lor. - Este o crudi rxecesitate, zise Everard coborand privirea, i doar astfel este justificabila. Insa, continuati, domnule reverend; nu prea vad legatura dintre cele petrecute in noaptea trecuta i asaltul acesta, care e un incident prea frecvent in razboiul din urma. - 0 sa aflati indata, rispunse master Holdenough; apoi se opri asemeni unui om ce se straduiete din greu sa se stapaneasca inainte de a reinnoda firul unei relatari foarte tulburatoare. In acel tumult infernal spuse in sfaqit caci nimic pe pamint nu amintege atat de mult infernul ca vederea unor oameni lasandu-se astfel prada aversiunii mortale impotriva semenilor - 1-am vazut pe acelgi preot pe care 11 recunoscusem pe dig. Era 'inghesuit intr-un colt de catre asaltatori impreuna cu vreo doi sau trei Rauvoitori, i se aparau aka cum o fac cei carora nu le-a mai rams nici o speranta. L-am vazut..., 1-am recunoscut... ah! colonele Everard! Spunand acestea, ii prinse bratul lui Everard cu mina sa stanga, iar palma dreptei i-o apasa pe fata i frunte, suspinand din greu. - Era colegul dumneavoastra de colegiu? zise colonelul, prevazand catastrofa. - Intocmai: vechiul..., singurul meu prieten, cel cu care petrecusem zilele fericite ale tinerecii! M-am napustit inainte, m-am batut, am implorat. Dar osteneala face si-mi slabeasca glasul i vorbele. Toate fora inecate in ticalosul strigat pe care eu insumi it ra'cusem sa rasune: - Jos cu preotii lui Baal! Moarte lui Mathan! Ucideti-1 pe treptele altarului sau! Cand sa fie aruncat peste creneluri in Limp ce mai lupta, 1-am vazut agatandu-se de una din acele ieituri destinate scurgerii apei de ploaie; dar fu lovit peste brate i maim. Auzii greaua lui Were in abisul fa'ra fund. Scuzati-ma; nu mai pot continua! - E cu putinta ca sa fi scapat. - Oh! nu, nu, nu, nu! Turnul avea o inaltime de patru etaje. Chiar cei care 206

se aruncara in lac de la ferestrele mai joase, in nadejdea de a se salva inotand, nu ajunsera la liman; cad soldati calari, ming" de aceeai sete de singe aratata de asaltatorii castelului, galopau de-a lungul malurilor i u impugau pe cei care nazuiau sa puns piciorul pe pamint. Toti, pana la ultimul, furs rapui. ridice glasul spre cer. Oh! fie ca Oh! fie ca singele varsat in acea zi parnantul sa l primeasd in afundurile sale. Oh! fie ca sa se amestece pentru totdeauna cu vele intunecate ale lacului aceluia, astfel ca nicickld sa nu cheme la rizbunareimpotriva celor in stare de o mane atat de crud Si de o furie atat de necrutatoare. Si Oh! fie ca omul ratacit printre soldati, i a carui voce le-a incurajat cruzimea, sa ji poata primi iertarea. Oh! Albany, fratele meu..., fratele meu, varsat-am lacrimi pentru tine intocmai ca David pentru Jonathan! Bunul om continua sa suspine; i colonelul Everard u impartgi intr-atat emotiile ca se abtinu sa-1 mai indemne a-i satisface curiozitatea pans cand torentul pasiunii lui, incarcate de remugari, nu se va fi micorat. Omul ii arata, poate, tulburarea cu atat mai violent cu cat blandetea era strains caracterului sau sever i ascetic, a carui traire puternica rabufnea acum rupand toate zagazurile. Mari lacrimi ii iroiau pe trasaturile tremuratoare ale chipului slab, aspru indeobte, on cel putin auster. Ii stranse cu putere mina lui Everard, ca i cum i-ar fi multumit astfel pentru simpatia ce-i aratase. Apoi, tergandu-i ochii i indepartanduli domol mina de cea a lui Everard, relua cu mai multi stapanire de sine: se. Stiu Area bine ca nu se cuvine - lertati-mi izbucnirea unei simtiri patimas unui om ce poard imbricamintea mea, care ar trebui sa aduca mingaiere altora, sa se lase purtat pina la extrema suparare, ceea ce inseanula cel putin slibiciune, dad nu cumva, in adevar, picat; caci ce suntem not ca sa plangem i sa murmuram fatA de cele ingaduite de sus? Dar Albany era pentru mine ca un frate; in compania lui petrecusem cele mai fericite zile ale vietii, inainte de a fi fost chemat, conform indatoririlor mele, sa ma amestec in certurile din tars. Vai! trebuie sa scurtez restul povestirii mele. Dupa aceste cuvinte, apropiinduji scaunul de cel al lui Everard, rosti pe un ton solemn i misterios, cu voce scazuta, aproape - L-am vazut azi noapte. - L-ati vazut pe el? Pe cine? intreba Everard. Doar nu vi ganditi la persoana pe care... - Pe care am vazut-o ucisi firs mita vechiul meu prieten din colegiu, Joseph Albany. - Master Holdenough, vemintele precum i caracterul dumneavoastra nu vi ingaduie sa glumiti pe seama unui astfel de subiect. - Sa glumesc? glumi tot atat de uor pe seama patului meu de moarte ba, chiar i pe a Bibliei! 207

- Atunci trebuie sa va fi inelat. Aceasta poveste tragica va revine inevitabile deseori in minte, iar in clipele and inchipuirea depaete evidenta simturilor, fantezia va duce spre aparente inelatoare. Nimic mai probabil, cand spiritul se ateapti sa vada ceva supranatural, deck ca puna in loc o himera, in vreme ce simtamintele exaltate imaginatia peste masura fac anevoioasi risipirea iluziei. - Colonele Everard, rispunse Holdenough cu gravitate, indeplinindu-mi indatorirea, eu nu trebuie sa ma tern de fata nimanui, de aceea iti spun desluit, aa cum am facut-o inainte cu mai putina retinere, ca atunci and te bizui pe invatatura i judecata lumeasca - prea inradicinata in firea-ti ca sa cercetezi lucruri ale celeilalte lumi, e ca i cum, cu palma Negreit, te afli in eroare, prea mainii tale, ai lua masura apelor confunde bunule domn, i le dai oamenilor prea mult prilejul onorabilul nume cu cel al avocatilor, vrajitoarelor, al liber cugetatorilor, al ateilor, intr-un cuvant, al unora de felul acestui ins, Bleston, pe care, dad disciplina bisericii si-ar fi pastrat aria mainilor avuta la inceputul acestui mare conflict, 1-ar fi azvarlit demult de la sanul sau i 1-ar fi izbavit prin pedeapsa data carnii, pentru ca spiritul sau, dad mai e cu putinta, sa fie salvat. - Greeti, master Holdenough; eu nu neg existenta aparitiilor supranaturale, pentru ca nu pot, nici nu indraznesc, sa ridic glasul opiniei mele impotriva marturiei veacurilor, intarite de nite oameni aa de invitati ca domnia ta. Totui, chiar dad admit posibilitatea unor asemenea fapte, n-am auzit, de and suet, de vreun exemplu intr-atat de intemeiat pe evidenta Mat sa pot spune numaidecat raspicat: - Asta trebuie sa se fi intimplat prin interventie supranaturala, i nu altminteri. - Asculta atunci ce am sa-ti spun, pe cuvantul de credinta al unui om, al unui cretin i, ceea ce e mai mult, a unui servitor al sfintei noastre biserici; ba Inca, dei nevrednic, at unui Mai mare' i un invitator at cretinilor, - Imi luasem in primire postul ieri seara in inciperea pe jumatate mobilata, unde se eta o oglindA uriga in care s-ar fi putut admira Goliath pe cand era invemantat din cap pans-n picioare in armura-i de arama. Eu alesesem locul, intrucat aflasem ca era odaia vrednica de locuit cea mai apropiata de galeria unde se spune ca dumneata insuti ai fost asaltat in acea seara de cite Cei viclean. Ada a fost, rogu-te?
ce trece prin Oxford. (n. t.) Mai mare sau Batran (elder) - denumire data de ierarhia bisericii presbiteriene celor carora li se incredinteazi carmuirea spirituals administrativa. (n. t.) 208
3 Rau

- Am fost atacat de cineva care nu avea bune intentii. Pang aici, erati informat corect. - Deci nil-am ales postul pe cat am putut mai bine, aa cum un general hotarat ii apropie tabara i intkirile cat mai mull cu putinta de ors ul asediat. Si, vorbind cu dreptate, daci am simtit oarecare senzatie de &id trupeasca de vreme ce insui Ilie i profetii, care poruncira elementelor, fost-au partgi la firava noastra natura, - e de inteles sa nu fie scutitA o sarmana fiinta picatoasi ca mine; totui, nadejdea i curajul imi erau la inaltime; i cugetam la textele de care ma puteam servi, nu ca la nite farmece sau talismane, aa cum le intrebuinteaza orbii papistai, impreuna cu semnul crucii i alte zadarnice forme, ci ca i cum a fi hranit i intarit acea adevarata incredere in binecuvantatele figaduinti, date noui ca paviza a credincei, spre a respinge i toci sagetile de foc ale lui Satan. Astfel inannat i pregatit, ma as sezai i incepui sa citesc totodad sa scriu ca sa-mi impiedic mintea sa poarte grij a subiectelor potrivite cu situatia in care ma of lam, prevenind ratacirile neingaduite ale imaginatiei, izvoditoare de spaime dearte. Scrisei astfel, cu metoda, ceea ce mi se paru potrivit momentului, i unele suflete infometate duhovnicete ar putea Inca s profite de hrana pe care le-am pregatit-o atunci. - Fu un lucru pe cat de intelept pe atat de vrednic, domnule reverend. Continuati, rogu-vi. - Pe cand eram astfel ocupat, domnule, i se scursese pret de vreo trei ceasuri, fara a ceda ostenelii, un straniu for puse stapanire pe simturile mele. Vechea incipere imi paru ca crete in largime, ca devine mai sumbra, asemuindu-se cu o petera, in Limp ce aerul noptii parea mai rece, mai glacial. Nu tiu daci asta se intimpla din pricing ca focul Incepea sa scads on pentru ca, inaintea unor fapte ca acela ce avea sa vina, se isca totodata o adiere, o atmosfera de teroare, precum o spune by intr-un verset bine cunoscut: Spaima i tremurul, instapanindu-se asupra-mi, pornira si-mi scuture oasele". Simtii ca urechile imi tiuie, Tar capul imi e cuprins de ameteli: eram asemeni celor care chiami ajutor cand nu exists primejdie, asemeni celor care fug fad sa-i urmareasca cineva. Chiar atunci ceva paru sa tread in spatele meu, aruncanduli imaginea in marea oglinda inaintea careia imi gezasem masa de scris; lumina se impritia in fati-mi. Ridicai ochii i vazui distinct trasiturile unui barbat; tot atat de sigur pe cat cuvintele ce le auzi ies din gura mea, acesta nu era altul decal acela0 Joseph Albany, camaradul tineretii mele, - el pe care-1 vazusem aruncat de pe meterezele castelului Clidesthrough in adancimile lacului de sub el. - i ce ati facut? - Imi veni pe data in minte ca filosoful stoic Athenodorus se ferise de 209

ororile unei astfel de viziuni continuanduli rabdator studiul care-i preocupa i imi amintii in acelai Limp ca eu, predicator al cretinismului i pazitor al misterelor, aveam mai putine pricini de teams i mai multe temeiuri de a-mi intrebuinta bine *duffle deck un pagan orbit de MOO intelepciunea lui. Deci, lira a trada vreo spaima, fara chiar a intoarce capul, continuai sa scriu; dar marturisesc ca inima-mi batea i ca mana-rni tremura. - Dad domnia ta eti in stare sa scrii, coplegt de o asemenea traire, inseamna ca poti fi pus in fruntea armatei Angliei pentru hotarare neinfricata! - Curajul nostru nu ne apaine, colonele, i nu trebuie sa ne Milan ca i cum ar veni de la noi. Dar Inca o dad: and vorbeti despre aceastA stranie vitune ca despre o iluzie ainchipuirii , iar nu ca despre o realitate neindoielnica a simturilor, da mi voie sa-ti spun caintelepciunea voastra lumeasca nu e deck nebunie intrata in atingere cu lucruri ce nu tin de lumea asta. Ati mai aruncat o privire inspre oglinda? - Da, dupa ce am copiat textul consolator: Tki it vei calca pe Satana, chiar cu picioarele tale." - Si ce ati vazut atunci? Oglindirea aceluiai Joseph Albany trecand pe indelete in spatele scaunului meu, avand acelegi trisituri pe care i le cunoscusem din tinerete, doar c obrazu-i arata semnele unei varste mai inaintate deck cea avuta cand ii pierduse viata, i era foarte palid. - Si ce ati facut apoi? - Ma intorsei de asta data, i foarte desluit vazui chipul care se reflectase in oglinda retragandu-se inspre u, fara graba, nici incetineara, cu pag fermi, parca alunecatori. Linga ua se Intoarse i iarai imi arid fata-i palida, inspaimantatoare, Inainte de a dispare. Dar cum a parasit camera, dad a folosit ua sau altcumva, spiritul meu era prea agitat ca sa remarce exact; nici n-am fost in stare prin vreun efort de memorie, sa-mi amintesc in chip desluit. - Este o aparitie foarte stranie i, dezvaluita de o persoana ca domnia ta, una atestata cu asupra de masura. Totug, master Holdenough, daca cineva de pe cealalta lume ti s-a aratat, dupa cum socoti, - posibilitate pe care eu n-o voi contesta - fii incredintat ca exista de asemeni oameni interesati in aceste ma Irani. Eu insumi am avut nite ietalnirI cu vizitatori inzestrati cu putere trupeasca i purtatori, sunt singur, ai unor arme prea paminteti. -Fara indoiala, faraindoialk lui Belzebuth ii place sa atace cu infanteria i cavaleria laolalta, aim ii statea in obicei batranului general scotian David 210

Leslie. Beizebuth are la indemana diavoli in carne i oase, dupa aim are i diavoli neintrupati, i ii folosete pe unii ca sa-i sprijine pe ceilalti. - Asta poate fi precum spui, domnule reverend. Insa ce sfat dai in cazul de fats? - Trebuie mai intai sa ma consult cu fratii mei. Si, dad au mai ramas pe meleagurile noastre cinci preoti ai adevaratei biserici, ne vom rizboi in lupta corp-la-corp cu Satana, i veti vedea dad nu vom fi in stare sa-i tinem piept, pans and it vom pune pe fuga. Dar, in lipsa unui armament spiritual contra potrivnicilor stranii i nepamanteni, parerea mea e ca acest gezimant al vrajitoriei ticalogei, aceasta vizuina pangarita a tiraniei prostitutiei sa fie data cu totul focului, ca nu cumva Satana, aici un cartier general atat de convenabil, sa &easel o garnizoana i un ascunzi, de unde ar putea avea o iegre ca sa infesteze toate imprejurimile. Nezmintit lucru e ca n-as indemna nici un suflet cretinesc sa locuiasca in aceasta gezare; iar, daca ar fi lasata in parasire, s-ar preface intr-un loc numai bun ca vracii sa se zbenguiasca in voie, vrajitoarele sa-i tins sabaturile, iar acei care, asemeni lui Demas, alearga dupa bogatiile acestei lumi, in cautarea aurului i argintului, sa se dedea descantecelor i vrajilor spre pierzania sufletelor celor dui in ispita. Crede-ma deci: mai bine e sa fie stricat i daramat, aka ca sa nu mai ramaie piatra pe piatra. - Cat despre asta, nu-ti dau dreptate, prea bunule prieten; caci Lordul General a ingaduit, prin propriu-i mandat, ca fratele mamei mele, Sir Henry Lee sa se intoarca impreuna cu familia in casa parintilor sai, aici find in adevar singurul acoperi sub care are ansa gasirii unui adapost vrednic de parul sail alb. - Si facutu-s-a asta prin sfatul dumitale, Markham Everard? vru sa tie, pe un ton sever, pastorul. - Cu siguranta ca da. Pentru ce nu mi-as fi folosit influents ca s obtin un loc de refugiu pentru fratele mamei mele? - Pe cat de netagaduit e ca ai un suflet viu, afla fi crezut adevarate vorbele acestea, rostite de gura altuia. Spune-mi: nu e oare acelai Henry Lee care, imbricat in tunica-i bivol i vesta-i verde, a indeplinit ordinul dat de cite un papista laic de a muta altarul la capatul dinspre rasarit al bisericii din Woodstock, i care a jurat pe barba lui va spanzura, drept in strada cea mare a orgului, pe oricine ar refuza sa bea in sanatatea Regelui? bar mana-i era inroita de sangele sfintilor? oare gasitu-s-a in toata armata Cavalerilor un om care sa fi luptat mai neimblanzit i necrutator pentru episcopat prerogativa regard? - Toate astea pot fi precum zici, prea bunule master Holdenough; 211

insa astazi unchiul meu este un batran slab, caruia i-a mai limas un singur soldat sa comande; i fiica lui este o fiinta pe care omul cel mai aspru n-ar putea-o privi fara sa planga de compasiune, o fiinta care... - Care ii este mai drags lui Everard deck bunul lui renume, deck fidelitatea fats de prietenii sai, &cat indatorirea fats de religia sa. Nu este momentul sa rostim vorbe dulci. Cararile pe care paeti sunt primejdioase. Dumneata nazuieti sa ridici sfenicul papista pe care cerul, in justitia sa, 1-a risturnat, sa aduci inapoi in aceasta zidire a vrajitoriilor chiar pe acei pacatoi care s-au lasat fermecati, precum el. Nu voi ingadui ca tara sg indure stricaciunea prezentei lor. Ei nu vor veni inapoi. Holdenough rosti aceste cuvinte cu vehementa, izbind pamintul cu bastonul, i colonelul foarte nemultumitincepu, la rindul sau, savorbeasca el insui cu semetie. -Inainte de a glasui cu atata hotarare, master Holdenough, ai face duci la indeplinire mai bine s iei seama Ia mijloacele pe care le ai ca amenintarile. - N-am primit eu oare puterea de a lega i dezlega? - Este o putere prea putin folositoare in afara celor ce tin de biserica dumitale, spuse Everard pe un ton aproape dispretuitor. - Ia seama, is seama! izbucni preotul care, dei un om excelent, se intimpla uneori s fie iritabil, precum am mai vazut-o cu un alt prilej. Nu ma insulta! Cinstete-1 pe mesager de dragul Celui al carui mesaj it poarta. indeplinesc datoria chiar dad a Nu ma sfida, iti zic: eu sunt tinut face-o spre neplacerea fratelui meu geaman. - Nu vad ce are a face datoria dumitale cu situatia de fats, zise colonelul cu rimed; i, din parte-mi, te sfatuiesc sa nu-0 depamti limitele amestecandu-te in ceea ce nu te privete deloc. Prea bine! Dumneata ma socoteti de pe acum tot gat de supus ca pe unul din grenadierii dumitale, replica clericul, a carui indignare facea sa-i tremure trasiturile fetei i sa i se agite parul sur; dar is aminte, domnule, ca nu sunt atat de lipsit de putere precum presupui. I1 voi indemna pe fiece cretin adevarat din Woodstock sa- i incinga alele i sa reziste restauratiei, episcopatului, opresiunii i relei-vointe in aceste meleaguri. Voi starni mania celui drept impotriva opresorului, - impotriva Ismaelitului, - impotriva Edomitului, impotriva rasei lui, i impotriva acelora care-1 sprijina i-1 incurajeaza sa ridice capul. Voi chema cu glas crut pieptul, i se vor ridica multi din cei instrainati de inalt, fara iubirea diving, ba chiar i multitudinea celor care au devenit de tot indiferenti. Se vor gasi unii care sa ma asculte; i voi lua atunci vergeaua 212

lui losif, care era in mina lui Efraim, i voi veni s purific acest loc de vraci, vrajitoare i farmece, i voi striga i voi indemna, zicand: - Vreti si slujiti lui? Nu? Atunci inhatati-i pe cuvantati pentru Baal? vreti oare profetii lui Baal! Nici unul din ei si nu scape! - Master Holdenough, intervene colonelul cu Ocilla nerabdare; dupa povestea spusainainte, ai predicat deja mai mutt deck trebuie pe textul acesta. Abia furs rostite cuvintele, ca batranul se pribui indarat pe un scaun gat de subit i de lipsit de vlaga de parca colonelul i-ar fi strapuns capul cu scape un glont de pistol. Regretand de indata reproul pe care-1 lasase ceara scuzele, chiar dad inconsistente, din impacienta, Everard se grabi care-i venire pe moment in minte. Insa batranul era prea adanc afectat; el refuza sa-i atinga mina, sa plece urechea la cele spuse de el, i, in cele din urma ridicandu-se, zise cu severitate: -Ai abuzat de increderea mea, domnule, ai abuzat pentru a o 'intoarce spre un repro pe care n-ai fi indraznit sa mi-1 adresezi dad' eram un om de spade. Dar bucura-te, domnule, de biruinta avuti asupra unui batran, prieten al tatalui dumitale: lovete dara In rana pe care increderea lui nesocotita ti-a aratat-o. - Preacinstitul i excelentul meu prieten... zise colonelul. - Prieten! riposte batranul cu vehementa. Noi suntem vrajmai, domnule, - vrajmai acum i pentru totdeauna! Zicand acestea, i indepartandu-se de scaunul pe care mai degraba cazuse deck se gezase, el parasi inciperea in mare pripa, dupa cum ii statea in obicei and se lasa purtat de firea-i iritabila; mai degraba inverunat deck demn, murmura printre dinti in timp ce Aea, ca i cum ar fi vrut sa-i intretina focal maniei, reamintinduli intruna ocara primita. - De minune! ii zise colonelul Everard; nu era inainte destula discordie intre unchiul meu i locuitorii Woodstock-ului; a trebuit neaparat ca eu sa arunc not seminte de zazanie infuriindu-1 pe acest irascibil batran, cu toate ca-i cunoteam ideile fixe despre guvernarea bisericii i prejudecatile tepene fatA de to cei de aid parere. Gloata din Woodstok se va ridica negreit, cad, deg el nu va afla acolo douizeci de ini gata sa-1 sprijine inspre un tel onest rezonabil, de indata ce va striga: pripad i distrugere!" pun cheziie ca se vor gasi destui urmeze. bar unchiul meu este in egala masura nest:40'1th i recalcitrant. Pentru toate domeniile pe care le-a stapanit vreodad, nu i-ar trebui deck vreo douizeci de soldati incartiruiti la el pentru aparare; i, dad ar famine singur on 1-ar avea doar pe Joceline alaturi, n-ar deschide mai putin focal impotriva acelora care ar ataca Loja deck dad ar fi in frunte a unei garnizoane de o suta de oameni, atunci la ce si to asepti de la o asemenea conduits in afar' de varsare de singe i primejdii de tot felul?
2 13

Urmarea suparatoarelor anticipari fu intrerupta de revenirea lui Holdenough, care patrunse in odaie cu aceigi pai precipitati cu care ieise, alerga drept spre colonel, i ii zise: - Ia-mi mina, Markham, ia-mi mina numaidecit, cad batranul Adam imi optete in adancul inimii ca este o ruine s-o tii intinsa aa de mult timp. - 0 primesc din toata inima, venerabile prieten, rispunse Everard; i am incredere ca mi-o oferi ca un semn al unei prietenii reinnoite. - Sigur, cat se poate de sigur, zise preotul, stringandu-i mina binevoitor. Mi-ai glasuit, e drept, amarnic, dar mi-ai spus adevarul, timp, i cred ca, dei vorbele-ti erau aspre, o faceai cu o intentie bund i demna de laudi Fara tagada, savaream un picat dad m-a fi grabit sa starnesc amintindu-mi ceea ce mi-ai zis cu ocara, cu... bunule master Holdenough. A fost un cuvant pripit. Nicidecum n-am avut de gand si va adresez de-a binelea o ocara. - Pace, rogu-te, pace! Eu zic ca aluzia aceea a fost o ocara spusa cu dreptate, - dei a sprit fierea unui om batran, ispititorul fiind pururi la panda ca sa intinda capcane - i ca, in loc si-mi starneasca suparare, ar fi trebuit si fie primita din parte-mi ca o favoare, cad astfel sunt ranile provocate de prietenul cel credincios. Si cu siguranta, eu care printr-un indemn nefericit la lupta i dihonie, am trimis pe cei vii la moarte, i - teams mi-e - am adus indarat atatia morti printre cei vii, trebuie acum sa n-am alts grija deck pacea, bunavointa i impicarea, Wand pedeapsa pe seama Fiintei atotputernice, ale carei legi ne sunt necunoscute, i de la care se cuvine sa porneasca rizbunarea and u va veni vremea. Fata batranului exprima o umilinta sincera, luminata doar de modesta incredere in sine datorata recunoaterii pe care tocmai o facuse; colonelul Everard, care-i cunotea infirmitatile congenitale i prejudecatile vechi asupra pastoratului sau, in fine, sentimentul importantei lui, pe care trebuia sa-1 infrineze inainte de a ajunge la tonul acesta de candoare, se grabi si-i arate admiratia fats de bunitatea-i cretina, i sa-i reprogze siei pentru a-1 fi ofensat atat de crud. - Nu to mai gandi la asta, excelentul meu tanar, zise Holdenough; not ne-am aflat amandoi in eroare, - eu, tolerand ca zelul meu s-o is inaintea caritatii, dumneata, poate, apasandu-1 prea tare pe un om batran i morocanos care-i revarsase suferintele in sanul prieteniei. Si le dam pe toate uitarii. Sa i Warn pe prietenii dumitale, dad nu sunt descurajati de recapete locuinta oricat de cele ce s-au intimplat in aceasta aezare, grabnic o doresc. Dace ei pot si se protejeze singuri impotriva puterilor aerului, crede-ma ca, pe cat imi stain putinta, ei nu vor avea nici o suparare
214

din partea vecinilor paminteni. Si fii incredintat, prea bunul meu domn, ca glasul meu are Inca destula trecere pe linga vrednicul primar, pe linga cinstitii aldermeni pe langa locuitorii de frunte ai oraului, chiar dad clasele inferioare se Iasi antrenate de cite primul \rant al oricarei doctrine. Fii, in egala masura, convins, colonele, ca, dad fratele mamei dumitale, sau altcineva din familia lui, s-ar potrivi sa aiba vreun bucluc intorcandu-se in aceasta nefericita i profana casa, sau ar resimti oarecare remugari in inima i contiinta lor care le-ar cere anumite mangaieri spirituale, Nehemiah Holdenough va sta la porunca lor, fie noapte on zi, ca i cum ar fi fost crescuti sub aripa sfintei biserici, at carei nevrednic slujitor este. Nici spaima de ceea ce este infricogtor sa vezi intre aceti pereti, nici cunoaterea starii de orbire a celor crescuti sub ingaduinta episcopala, nu-1 vor Impiedica sa savareasca cele ce stau in slabele lui mijloace pentru protectia i edificarea lor. - Sunt contient de puterea bunatatii dumitale, domnule reverend, rispunse colonelul Everard; insa nu-mi pare probabil ca unchiul meu sa v produce incurcaturi de vreun fel sau altul. El este un om obinuit sa-i fie propriul protector la vreme de primejdie, iar cat privete dubiile spirituale, sa alba Incredere in propriile rugaciuni i in acelea ale bisericii sale. - Nadajduiesc sa nu ma fi facut vinovat de prezumtie oferindu-mi asistenta, zise batranul intrucatva lezat fiindca ajutorul sau spiritual oferit se dovedise mai degraba inoportun. va cer iertare dad aceasta e situatia, v cer cu umilinta iertare; n-as dori sa trec drept prezumtios. Colonelul se grabi sa lin4teasca noua alarms care se abatea asupra preotului, mereu vigilent i preocupat de ceea ce putea s-i micoreze importanta; era singurul cusur al acestui vrednic om, in afara ardorii violente a unui caracter pe care nu-1 putea intotdeauna stapani. 1i regasisera deci raporturile prieteneti dinainte, cand Roger Wildrake reveni din coliba lui Joceline, si-i opti patronului sau ca misiunea lui avusese succes. Colonelul se adresa atunci pastorului, i-1 informs devreme ce comisarii parasisera deja Woodstock-ul iar unchiul sau, Sir Henry Lee, ii propunea sa se intoarca spre amiaza, dad era pe placul sfintiei sale, el it va atepta sa plece impreuna in ora. - Nu vei famine oare, zise reverendul cu o anumita aprehensiune intrebatoare in glas, sa le spui bun-venit rudelor dumitale la revenire in casa lor? - Nu, prea bunul meu prieten, zise colonelul Everard. Partidul caruia m-am alaturat in aceste nefericite neintelegeri, poate, de asemeni, natura 215

religiei in care am fost educat, m-au prejudiciat intr-atat in opinia unchiului meu ca va trebui un oarecare timp sa fiu un strain pentru casa i familia lui. - In adevar! Sunt incantat sa and asta, din toad inima din tot sufletul meu. Scuza-mi franchetea, - insa, cu adevarat, ma bucur. Gandeam, - prea putin imports ce gandeam... N-a mai voi sa va ofensez Insa, totui, chiar dad fata are trisaturi placute iar batranul, aka aim se spune, este un om fara prihand, in ce privqte lucrurile acestei lumi... Dar vad ca va mahnesc, la urma urmei, nu voi mai spune altele, deck doar ca vei putea primi, la porunca dumitale, indrumarile mele sincere i lipsite de prejudecAti, dar pe care nu ti le voi impune in chip prezumtios. - Ei bine, sa ne indreptim spre ora impreuna! Placuta solitudine a padurii ne va predispune se ne deschidem inimile unul altuia. Pornira pe jos spre micul burg; i, oarecum, spre surpriza lui master Holdenough, cu toate ca vorbira despre multe lucruri, colonelul nu-i ceru nici o indrumare spirituals asupra iubirii lui pentru frumoasa-i veripara. La fel de adevarat e ca, mai presus de gteptarile tanarului militar, clericul iii tinu intru totul cuvantul; i, ca si ne slujim de cuvintele sale, nu fu gat de prezumtios ca ofere, asupra unui subiect gat de delicat, sfaturile ce nu i se cereau.

216

CAPITOLUL XVIII

Harpiile iat-au zburat! Dar silltilui-vom oare unde ele au stat Pant peretii, de necuratele ptistiri plingtiriti, De spurcata atingere nu vorji curaliti? Agamemnon

Succesul obtinut de dire Wildrake in solia sa era in primul rand datorat preotului episcopal pe care 1-am gasit inainte indeplinind atributiile de capelan al familiei lui Sir Henry Lee, asupra caruia avea o mare influenta in multe privinti. Cu putine momente inainte de amiaza, Sir Henry, impreuna cu suita sa putin numeroasa, era din nou in posesia necontestata a odailor pe care ei le ocupasera in Lop; i straduintele combinate ale lui Joceline Joliffe, Phoebe i ale batrinei Joan fuel folosite ca sa dreaga ceea ce recentii intrui lamed in mare dezordine. Ca toate persoanele de calitate ale acelei perioade, Sir Henry Lee avea o dragoste pentru ordine dusa pans la meticulozitate; el se simtea insultat i umilit de cite degntata neoranduiala in care gasise lucrurile casei, i era nerabdator ca locuinta si-i fie purificad de urmele intruziunii. In mania-i, &idea mai multe ordine deck numarul limitat al servitorilor avea probabil timpul, on mainile, sa execute. - Mizerabilii 4tia au lasat in urma for un iz sulfuros, zicea el, ca i cum batranul Davie Leslie ar fi avut aici cartierul general impreuna cu intreaga armata scotiana. - Si asta nu-i lucrul cel mai grozav, spuse Joceline, caci oamenii vorbesc cu incredintare ca diavolul s-ar fi aratat in piele i oase printre ei, i i-ar fi facut sa margluiasca in directia - Inseamna atunci, relua cavalerul, ca Printul intunericului este un 217

gentleman, aka cum spune Shakespeare. El nu intervine nicicand impotriva celor de-un rang cu el; cad cei din familia Lee traiesc aici, din tats in fiu, de cinci sute de ani Uri vreo tulburare; i uite ca abia au pus piciorul aceti mitocani i neamuri proaste ca le-a i venit de hac. - Micar, tot ne-au lasat ceva pentru care putem sa le multumim, spuse Joliffe; o camara i o pivnita pline cu de toate, cum rareori s-a putut vedea in Loja Woodstock de multi vreme: of intregi, halci marl de came de vita, lazi cu tot felul de prajituri, butoaie cu bere i yin, i ce n-a mai limas? Vom putea petrece regete papa pe la jumatatea iernii, i Joan trebuie de indata sa se apuce de sarat i pus saramura. - la, mai slabete-ma! izbucni batranul cavaler; am ajuns not oare sa ne hranim cu resturile lasate de aceasta drojdie a pamintului?! Arunale pe fereastra numaidecat! Ba, nu; asta ar fi un pacat. Da'ruiete-le saracilor, sau celor carora le apartin. Vara-ti bine in cap: nu-mi trebuie nici o picatura din bauturile dori mai degraba sa am parte de bautura unui pustnic pentru toata viata cleat sa ma ating de ramaitele acestor canalii, aka cum vreun ticalos de slujitor la mesele unui birt da pe gat pana la fund ce a mai ramas in sticle dupa ce muterii au platit i s-au dus. Si mai afla ca nu voi gusta nici macar apa din cisterna care a servit acestor sclavi; du-te jos adu-mi un urcior din fintana Rosamundei. Alice auzi porunca; i, tiind prea bine ca servitorii aveau destula veal* lug in linige o cans mica, i, aruncanduli o pelerina pe umeri, merse ea insai sa procure apa dorita de tatal ei. Atunci Joceline marturisi, cu oarecare ovaire, ca mai ramasese in castel un individ apartinator tagmei strainilor. Este insarcinat, spuse, sa vegheze asupra transportului bagajelor comisarilor, i ar putea sa preia poruncile Luminatiei sale in privinta proviziilor. - Trimite-I incoace. - Dialogul avea loc in hall. - Dar ce s-a intamplat de dai ga din colt in colt. - Atka doar, domnule,... imi dau cu socoteala... ca s-ar putea ca Luminatia voastra sa nu doreasca a-I mai vedea, fiind tocm ' ai acela care, nu demult... Se opri. - A facut sa zboare rapiera mea in inaltul cerului. Si ce dad? I-am purtat eu vreodata sambetele vreunui ins pentru a se fi tinut tare luptand impotriva-mi? rick ar fi de Cap-Rotund, imi place mai mult pentru asta, nicidecum mai putin. Sunt infometat i insetat sa ma mason din nou cu el. M-am tot gandit la pasa lui de atunci i cred ca, dad am ajunge iardi sa ne infruntam, n-ar mai apuca el sa ma dezarmeze. Adu-1 aici numaidecat. Credinciosul Tomkins ii facu intrarea in scurta vreme inarmat cu 218

aceeai gravitate de fier, netulburata nici de spaimele noptii precedente nici de tinuta demna a nobilului personaj dinainte-i, pe care, pret de o fusese In stare sa-1 intreaci. - Cum o mai duci, prietene? zise Sir Henry; tare mi-ar place saii mai pun la Incercare destoinicia scrimei, dupa ce bine de tot mi-a venit de hac seara trecuta; numai ca, in adevar, lumina era cam slabs pentru ochii mei batrani. Ia o floreta, omule, eu ma plimb in acest hall, aim zice Hamlet; e un ceas al zilei and pot respira. - Haide, is o floreta in mina. - De vreme ce asta e dorinta Luminatiei voastre, cu placere, rispunse Tomkins, Wand sa-i cad lunga manta i luand floreta. - Atunci, dad cineva pregatit vorbete, eu sunt gata. Zic deci ca a fost deajuns sa pun piciorul pe aceasta straveche pardoseala ca s vrajesc picatura care ma ameninta. Paesc tot atat de hotarat ca un coco. Aici!... Aici! Incepura duelul cu multi indemanare; i, fie ca. ' batranul cavaler lupta cu mai mult singe-rece cu o aria tocita deck cu una ascutita sau fie ca Imputernicitul ii rasa un uor avantaj in noua Infruntare mai degraba sportiva, sigur e CA Sir Henry se comports mai bine in acest asalt. Succesul ii dadu o excelenta dispozitie. - Vezi dar ca ti-am descoperit iretlicul, zise el; a doua oars nu ma mai picAleti in acelai chip. Era o fend cat se poate de evidenta, doar lumina n-a fost destula in noaptea aceia. Dar s-o lasam; ajunge cu subiectul acesta. N-o sa-i imit eu pe nesocotitii Cavaleri care atata v-au batut pe voi, punggii de Capete-Rotunde, 'Ana' and, In cele din urma, v-au invitat sa ne bateci pe noi. Si pentru ca veni vorba, spunemi de ce 'anti camara aa de plina? Credeti oare ca eu i familia mea ne vom Infrupta din resturile voastre? Cc? N-aveti ceva mai bun de ficut cu halcile de carne sechestrata deck s le lasati in urma voastra and v schimbati cartierul? - Se prea poate ca Luminatia voastra sa nu doreasca carnea de vita, berbec sau capra. Totui, cand veti of la ca proviziile sunt platite cu veniturile propriului dumneavoastra domeniu de Ditchley, i sechestrate in profitul statului in urma cu mai mult de un an, yeti avea mai putine scrupule in a le folosi. - Ceea ce voi i face, negreit, exclama Sir Henry, i sunt bucuros ca-mi veniti in ajutor cu propriul meu avut. De buns seams a fi fost un magar sa-i banuiesc pe stapanii dumitale ca ar putea sa se intretina altfel deck pe cheltuiala oamenilor cinstiti. - Si cat privete crupele de vita, continua Tomkins cu aceeai gravi219

tate, exists o Noada la Westminster care di mult de furca armatei in a o taia i cioparti, inainte ca not s-o mancam dupa bunul nostru plac... Sir Henry pasta un moment de tacere ca i cum ar fi chibzuit asupra intelesului acestei aluzii cad nu avea o imaginatie foarte vie. Dar, and ajunse sa-1 priceapa, izbucni intr-un hohot rasunator de ras, cum Joceline fi auzit. nuli mai amintea demult - Chiar aa, bati-te sate bats, zise el. Imi place gluma. Este o adevarata morala a unui spectacol cu marionete. Faust' 1-a chemat pe diavol, aa cum Parlamentul a chemat armata; iar apoi diavolul 1-a inhatat pe Faust, aka cum armata o sa inhate Parlamentul, - sau Noada, cum numeti tu ceea ce a mai ramas din aa-zisul Parlament. Si pe urma, vezi tu, prietene, cel mai mare diavol dintre toti are intregul meu consimtimant sa inhate, la randu-i, armata, de la cel mai de frunte general Orli la cel mai de jos toboar. Da; nu Incrunta sprinceana, prietene; amintete-ti ca ne dram arum in lumina deplina a zilei, numai buns pentru un duel cu arma ascutita. Credinciosul Tomkins crezu de cuviinta ca e mai bine sill reprime nemultumirea; i, observand ca trasaturile erau gata sa transporte la Woodstock lucrurile comisarilor, ii lua rams bun de la Sir Henry Lee. In acest timp, batranul continua sa masoare cu paii regasitul hall, frecanduli mainile cu un aer de veselie pe care nu-1 mai aratase dupa fatala zi de 30 Ianuarie. dar din nou in stravechea vizuina, joliffe, - i Inca bine indestulati cu provizii. Cum a tiut ticalosul s-mi deslege cazul de contiinta! Cel mai prostanac dintre ei este un excelent cazuist atunci and intra in joc interesul. la seama, Joceline, dad nu di tarcoale prin Imprejurimi vreunul din soldatii notri in zdrente, pentru care pantecele plin ar fi un dar de la Dumnezeu. Iar apoi, scrima lui! Individul dueleaza binior; - chiar suficient de bine. Numai ca tu vazui cum am gasit eu ac de cojocul lui cand nu-mi lipsea lumina potrivita. - Chiar aa; Luminatia voastra 1-a invitat bine de tot sa-1 deosebeasca pe ducele de Norfolk de Saunders Gardner' . Pun ramaag ca nu se va grabi sa ajunga iar pe mina Luminatiei voastre. - Atat doar ca incep sa imba'trinesc. Dar indemanarea nu ruginete odata cu anii, chiar dad mughii ajung sa-i piarda vioiciunea. Numai ca varsta mea e aidoma unei ierni aspre, precum spune batranul Will: geroasi
Legenda lui Faust nu era mai putin populara in Anglia ca in Germania. Christopher Marlowe, contemporanul lui Shakespeare, ii dedicase Tragica istorie a doctorului Faust (1601). (n. t.) 2 Expresie mai putin uzuala, folosita, pare-se, de dire practicantii duelului. (n. t.) 220

dar placuta. Si ce dad! aa batrani cum suntem, traim cu nadejdea c-o s vedem nite zile Inca i mai frumoase! Si fii pe pace ca-mi place inciierarea dintre pungagi din Parlament i pungatii din armati. Cand talharii se cearta Intre ei, oamenii cinstiti au Hansa sa-i recapete avutul. Astfel batranul Cavaler inregistra intreita glorie de a ji fi regasit locuinta, de a ji fi recatigat, precum credea el, reputatia de om de spada, i in fine de a fi descoperit unele semne ale schimbarii vremurilor, in care el nu-i pierdea nadejdea recunoaterii unei posibile intorsituri favorabile cauzei regale. In acest timp, Alice, cu aceegi inima impicata i luminoasa care-i devenise i ei strains de multe zile, se indrepta, cu gandul de a da o mina de ajutor la treburile casei, spre dorita apa proaspata din Fantana Frumoasei Rosamunda. Ii amintea, poate, ca, in copilarie, varul ei Markham o punea sa fad aceegi treaba, in vreme ce ea intruchipa rolul unei printese troiene captive, condamnata sa scoati apa din vreo fantana greceasca pentru folosul mandrului invingator. Oricum ar fi fost, era cu siguranta bucuroasa sa-i vada tatal reinstalat in vechea-i locuinta; i bucuria nu-i era mai putin sincera cat timp tia ca revenirea for la Woodstock le fusese procurata prin mijioacele varului ei care, dei prejudiciat in ochii tatalui ei, se dezvinovatise intr-o oarecare masura de acuzele aduse impotriva-i; in sfarit, &idea ea, chiar dad impicarea nu se infaptuise Inca, preliminariile fusesera stabilite intr-un fel care sa poata aduce cu uprinta aceasta Incheiere dezirabila. Destinul indoielnic al fratelui ei ar fi putut innoura aceste momentane raze de soare. Insa Alice fusese crescuta in timpul deselor lupte ale rizboiului civil i dobandinse obinuinta sperantei pentru cei dragi ei pans cand mai palpaia ultima licarire de nadejde. In imprejurarea de fats, toate zvonurile pareau s-o incredinteze de siguranta fratelui ei. Dincolo de aceste pricini de voioie, Alice Lee incerca bucuria regasirii casei copilariei, cu locurile pe care le cutreierase adesea, i de care se despartise cu o mahnire cu gat mai vie cu cat incercase s-o ascuncla pentru a nu adauga amaraciunii tatalui ei propriile regrete. In fine, ea incerca acel simtamint de multumire ce le insufletete adesea pe tinere and au aduca micile servicii pe care cei in prilejul sa se fad folositoare i varsta be primesc cu atata placere din partea tinerecii. In chipul acesta, ea strabaru vestigiile in ruina ale loculuipustiu, amintit inainte, iar de acolo intra in parc ca umple urciorul de la fantana Rosamundei. Preocuparea faci de lucrul ei ii insufletea trasaturile, facandu-le sa-i regaseasca acea 221

voiciune care fusese insuirea particulars a frumusetii sale in zilele mai fericite ale primei tinereti. Fantana aceasta straveche fusese decorata odinioara cu ornamente arhitectonice in stilul secolului al aisprezecelea, inspirate mai cu seams din mitologia antics. Ravaite i paraginite in timp, toate ajunsesera nite ruine acoperite cu muchi, dar izvorul viu continua zi de zi ofere comoara de o puritate fara pereche, tanind printre pietrele desfaciite i iroind pe vestigiile vechii sculpturi. Cu pasul uor i surasul pe buze, dram miss Lee se apropia de fantana indeobte gat de solitara, card zari pe cineva stand in preajma. Se opri o clip* dar, viand ea persoana era femeie, continua totui sa inainteze, dei cu pai mai putin zoriti. Pima sa fie o servitoare din ora trimisaintamplator de vreo stapana capricioasi si-i aduca o apa renumita prin limpezime, on o femeie in varsta care facea vreun negot ducand-o familiilor mai de soi, spre a o vinde pe cateva parale. Nu era deci nici o pricing de aprehensiune. $i totui spaimele vremurilor erau de atatea feluri ca Alice n-o putu privi pe strains fara o oarecare nelinite. Femei care nu-i mai pastrau atributele sexului urmau, cum era obiceiul, taberele ambelor armate in timpul rizboiului civil, ba luand-o inspre partea desfraului fati i impietatii, ba ' tonul impostor al fanatismului i ipocriziei i punanduli de fiecare adoptar data la bataie, aproape in aceegi masura, inclinatiile spre alma i jaf. Insa cum era in miez de zi, Loja se afla la o aruncitura de bat, i, dei intrucatva ingrijorata sa intalneasca o straina intr-un loc tiut dintotdeauna singuratic, fiica batranului i mandrului cavaler mosenise indeajuns insugrile unei tariff sufleteti leonine spre a nu se lasa in voia unei frici fara pricing. Femeia, a carei prezenta o surprinse pe Alice, apartinea claselor de jos ale societatii. Mantaua roie, fusta bruna, basmaua cu un tiv albastru i o 'Marie grosolana in forma de clopotnita intiinta cel mull o sotie de mic fermier sau de intendent, dad nu cumva to puteai teme aijderea de ceva mai rau. Vemintele ei nu erau totui uzate; dar - ceea ce unui ochi feminin nu-i scapa de la prima vedere - erau ajustate cu neglijenta. Statura ii era - ceea ce, la fel, nu-i scapa Alice-i - neobinuit de Malta, chipul oache i mai cu seams rigid, iar tinuta vadit neprietenoasi. umple urciorul, Alice mai ca dorea s se reintoarca i Aplecandu-se pe Joceline in aceasta misiune; dar Cairo era arum prea tarzie, ascunda cat putea mai bine neplacutele i nu-i mai raminea deck simtAminte. - Binecuvantarile acestei zile luminoase si cacti asupra unei fiinte tot atat de luminoase, spuse cu o voce aspra, insa lipsita de ostilitate. 222

- Va multumesc, u rispunse Alice, continuand sail umple urciorul cu ajutorul unei galeci de fier 'egad cu un lant de o piatra dinafara fintanii. - Dad mi-ai accepta ajutorul, preafrumoasa fata, ai isprivi, poate, mai devreme treaba. - Va multumesc; insa, dad aveam nevoie de ajutor, fi adus pe cineva sa mi-I dea. - Nu ma indoiesc de asta, preafrumoasi fad; se gasesc destui Mai la Woodstock care tiu sa vada... Nu ma indoiesc ca 1-ai fi putut aduce cu tine pe oricare din ei, doar sa-i fi aruncat o privire. Mice nu dadu nici un rispuns caci nu-i placu libertatea vorbelor femeii, i era dornica s incheie convorbirea. - Te-am ofensat, drlagalaa mea fata? continua straina. Departe de mine asemenea intentie. Iti voi adresa atunci intr-alt chip o intrebare. Sunt oare bunele doamne din Woodstock gat de nepasitoare flap de fiicele for incit o lass pe cea care este aici floarea sa rataceasca prin parcul salbatec Para o mama, on cineva care sa-1 impiedice pe lup sa prinda mielul. Imi pare ca aceasta lipsa de grip arata putina afectiune. - Multumqte-te sa tii, buns femeie, ca nu-mi lipsete deloc protectia i ajutorul, raspunse Mice, careia obraznicia noii ei cunotinte ii displacea din ce in ce mai mult. - Vai! frurnoasa mea fad, continua straina, mangaind cu o mina mare i grea capul Alice-i care continua sa stea aplecata Wand ape, ar fi greu sa ti se audi uieratul Orli in oraul Woodstock, sau tipatul, oridt de tare ai vrea tu sa fie. Alice indeparta cu o micare manioasa mina femeii, iii ridica urciorul, cu toate ca nu era decat pe jumatate plin, i vazand-o pe straina ridicandu-se in acelgi timp, ii zise, nu WI teams neindoielnic, dar pe un ton natural de nemultumire i demnitate: N-am nici un motiv sa-mi fac auzit tipatul Orli in orgul Woodstock; la o adica s-ar gasi ajutoare mai la indemana. Ea nu vorbea fara temei; cad in aceegi clipa tani dintre tufiuri i veni sa i se alature nobilul dine de vanatoare, Bevis, atintind-o pe straina cu ochi amenintatori, zbarlinduli parul precum tepii unui mistret incoltit i aratanduli doui randuri de dinti aidoma unui lup din Rusia; fail a Tatra on schimba pozitia, 'Area, prin maraitul sill surd dar hotarat, sa nu atepte decal un semn ca sa se rapusteasca asupra femeii suspecte. Insa straina nu se pierdu cu firea. - Frumoasi fata, zise ea, tu ai, in adevar, aici un paznic grozav care i-ar baga in sperieti pe careva tanci sau neamuri proaste. Numai ca noi, care suntem dintre cei care am facut razboiul, tim ce fel de vraji trebuie ca sa imblanzim asemenea dragoni furioi. Aa ca impiedica-1 pe protectorul tau patruped sa se apropie de
2 23

mine, caci este un animal nobil i, din nevoia de a ma apara, i-as putea pricinui vreo neplacere. Spunand acestea, scoase un pistol din sin i tragandu-i piedica, it indrepta spre cline ca i aim s-ar fi temut c-o sa sari - Stapinete-te, femeie, oprete! exclama Alice; cainele nu-ti va face nici un rau. Culcat Bevis, - culcat! Si inainte de-a incerca rineti, nu uita ca este cainele favorit at lui Sir Henry Lee de Ditchley, intretinatorul parcului Woodstock, care va rizbuna cu strapicie once necaz i s-ar pricinui. - Iar tu, frumoaso, eti de buns seama menajera batranului cavaler. Am auzit deseori ca cei din familia Lee nu duc lipsa de bun gust. Sunt fiica lui! buns femeie. - Fiica lui! oarba deci fost-am; dar, cum acesta e adevarul, nimic mai desavarit nu corespunde imaginii pe care miss Lee o are pe buzele tuturor. Nadajduiesc ca nebunia mea nu va fi adus vreo ofensa tinerei domnite i in semn de reconciliere, ea imi va ingadui sa-i umplu urciorul i sa duc pans unde imi va da voie. - Cum vrei, buns mama; dar eu urmeaza sa ma intorc de indata la Lora, unde, in nite timpuri ca acestea, nu pot admite straini. Dumneata nu ma poti insoti dincolo de marginea parcului, iar eu sunt acum prea demult plecati de acasa; limas bun; voi trimite pe cineva sate intalneasca is urciorul. i La aceste cuvinte, ii intoarse spatele cu un simtamint de spaima pe care anevoie i-lputea explica, i iuti pasul, cu gandul de a se descotorosi de nelinititoarea ei cunotinta. Dar ea ii facea socoteala gra sa tins seama de musafira-i; caci, dupa cateva clipe, noua sa insotitoare ii era alaturi, fora a alerga, e drept, dar inaintand cu nite pai uimitori de maxi i improprii unei femei, care o adusera in curand langa grabita i infricoata fati. Dar, cu toate ca vocea continua sa-i fie neobinuit de aspra i neplacuta, tinuta ii era acum mai respectuoasi ca inainte i intreaga-i infatiare sugera un fel de vaga, dar irezistibila aprehensiune. - Iertati-i unei straine, fermecatoare miss Lee, ii zise persecutoarea ei, pentru a nu fi fost in stare sa distinga intre o persoana de conditia voastra i o fats de la tara, precum i pentru a va fi vorbit cu un grad de libertate nepotrivit, desigur, rangului vostru. Teama mi-e sa nu va fi adus o ofensa. - Nici un fel de ofensa, rispunse Alice; insa eu sunt aproape de casa, i ma veti scuza pentru a nu ma putea insoci mai departe. Imi sunteti cu totul necunoscuta. - Ceea ce, insa, nu inseamna ca steaua voastrd cea buns nu poate 224

mie sa-mi fie cunoscuta, frumoasi miss Alice. Priviti fata-mi smeada, Anglia n-a mai dat la iveala una asemeni; i, in Cara din care vin, soarele, care ne innegrete chipul, ne despagrubete pentru asta prin nite cunotinte duc traiul intr-un climat mai putin cald. Lasati-mi sa va refuzate celor privesc gingaa mina, i va figicluiesc ca veti auzi ceea ce va place. - Aud chiar acum ceea ce nu-mi place, zise Alice retraganduli mina pe care straina incerca si i-o prinda. Va puteti incerca iretlicurile ghicirii viitorului i chiromantiei la nlte satence. Noi, cei de alts conditie, le privim ca pe o imposture sau cunoatere - Nu yeti fi totui suparata sa auziti vorbindu-se despre un anumit colonel, nu ma indoiesc, pe care nite imprejurari nefericite 1-au despartit de familia lui. Imi veti da mai mult decal argint dad v-a putea incredinta c-o s-1 vedeti intr-o zi sau doua, poate chiar mai curind. - Nu tiu despre ce vorbeti, buns femeie; dad voieti pomana, poftim o piesa de argint; este tot ce am in punga. - Ar fi picat s-o iau; i totui, dati-mi-o. In toate povetile cu zine, printesa trebuie intotdeauna sa merite marinimia zinei bune inainte ca ea s-o rasplateasca acordandu-i protectia. - Ia-o; ia-o; da-mi cana, i du-te; iata-I pe unul din slujitorii tatalui meu. - Ei, Joceline, aici; vino, Joceline! Prezicatoarea viitorului Iasi in grabs sa cads ceva in urcior, i-1 inapoie Alice-i, i, intinzind-o la drum cu pa ii sai mari, disparu cu repeziciune sub acoperamantul Bevis se intoarse, i arata o oarecare pofta sa hartuiasca retragerea persoanei care-i era suspecti. Totui, pared nehotarandu-se, alerga maraind prietenos spre Joceline ca i aim i-ar fi cerut parerea sau incurajarea. Joceline '11 liniti i, apropiindu-se de tanara lui stapana o intreba, mirat, ce i se intimplase pentru ce arata speriata. Alice arunci putina lumina atribuie un asupra tulbura'rii ei, careia, intr-adevar, ea n-ar fi putut motiv foarte rational, caci manierele femeii cu toate ca indraznete i familiare, nu fusesera amenintatoare. Se multumi s spuna doar ca intalnise o prezicatoare linga Fantana Rosamundei i ca avusese o oarecare dificultate in a se descotorosi de ea. - Ah, hoata de tiganci! exelama Joliffe. A mirosit ea ca in Camara suet de-a gurii, nu gluma! Au, vagabonzii atia, un nas taman ca al corbilor. Priviti de jur-imprejur, domnipara" Alice; n-o sa vedeti in inaltul cerului vreun corb, nici macar, o cioara; dar ajunge ca o oaie sa cacti deodata pe o pajite i, inainte ca biata fiinta sa se fi pripadit, pofteasca yeti auzi o duzina de asemenea musafiri croncanind ca 225

pe ceilalti la chiolhan. Aa e i cu infigaretii atia de ceretori. Cand nu e ceva de capitat, nici nu tii dad mai fac umbra pamintului. Dar ajunge sa miroasi carnea puss la foc in oala ca se i inghesuie sa-i ia cio svart a. vezi pe toti dandu- Eti aa de mandru de recentele tale provizii le tarcoale. Eu nu cred ca femeia asta pune la cale o apropiere de bucataria ta, Joceline. da o ospitare care numai - I-o doresc pentru sanatatea ei, cad bine i-ar sta in gat! Dar dati-mi urciorul, domnipara Alice; e mai potrivit sa-I duc eu. Dar ce mai e i cu asta? Ce zornaie acolo pe fund? Ati lust oare apa amestecata cu pietricele? - Cred ca femeia a lasat ceva sa cada in urcior. - Si vedem dara ce poate sa fie, caci e intocmai ca o vraja, not ne-am pricopsit cu destule lucruri de-ale Necuratului la Woodstock. Grija apei sa n-o avem; dau eu o fuga Inapoi la fantana ca sa umplu urciorul. Varsa apa pe iarba, i pe fundul urciorului gasi un inel de our pe care era montat un rubin in aparenta de oarecare pret. - Dad nu-i vraja, nu tiu ce poate sa fie, zise Joceline. Parerea mea, domnipara Alice, e c-ar fi mai bine sa arunci cat colo aceste fleacuri, zau aka. Asemenea daruri primite din astfel de mini suet un fel de arvuna data de catre diavol celor pe care vrea sa-i inroleze in regimentele lui de vrajitoare; i cine se incumeta sa ia de la el pana i o letcaie ajunge sa fie robul lui pe viata. Da, uitati-va bine la zorzoana asta; lane veti gasi in locu-i un inel de plumb i o pietricica oarecare. - Ba eu spun, Joceline, c-ar fi mai bine s-o gaseti pe femeia aceea cu restitui un obiect ce pare sa aibi o anumita valoare. chip oachq i Incearca deci sa-i dai de urma i sa-i inapoiezi inelul. Pare prea valoros ca sa fie distrus. - Ufl aa-i intotdeauna cu femeile, murmurs printre dinti Joceline. Iao i pe cea mai buna dintre ele, i tot va fi Bata oricand sa fad scapata o bucatica de podoaba. Eu a zice, miss Alice, ca sunteti prea tiara i prea frumoasa ca sa va inrolati intr-un regiment de vrajitoare... - N-o sa ma tem de ele deck cand chiar to vei fi devenit vrajitor, Joceline; grabete deci spre fintana, unde mai poti 5-0 gaseti Inca pe femeie, i da-i de tire ca Alice nu-i dorete mai mult darurile decal societatea. Spunand acestea, tiara lady ii urma drumul spre Loja, in timp ce indeplini misiunea. Joceline se indrepta spre Fantana Rosamundei spre 226

Dar prezicatoarea, sau oricine va fi fost, nu mai era acolo, el nu-i dadu osteneala dea de urma prin alte paqi. - Cutez a zice ca poama a furat inelul de undeva, iii zise padurarul, i dad o fi pretuind citiva nobili, e mai bine sa se afle in nite maini cinstite deck in acelea ale unor vagabonzi. De astfel, stapanul meu are drept asupra lucrurilor pierdute i vitelor gasite, i de buna seams un astfel de inel, aflat in stapanirea unei tiganci, trebuie sa fie un bun lara proprietar. II voi confisca deci fara scrupule i voi folosi produsul pentru a aproviziona camara lui Sir Henry, care va fi mai uor de golit deck de umplut. Cerul fie laudat, experienta militara m-a invitat sa-mi pun carlige la capatul degetelor... ceea ce-i o lege soldateasca. Iar, la urma urmelor, a face mai bine sa-i arat inelul sa-i cer sfatul lui Markham Everard. Eu it socotesc drept un invitat om de legi in ceea ce privete afacerile domniparei Alice i un prealuminat sfetnic in cele privitoare la biserica, stat i Sir Henry Lee. Sunt gata sa-mi las prada maruntaiele ulilor i corbilor, dad se va dovedi ca mi acord astfel increderea cuiva unde sa nu se afle in rani bune.

227

CAPITOLUL XIX

Strainfde de prieteni, in loc neprimitor, Noul sosit se-ndeamnii cu pas $ovelitor. SHAKESPEARE A douisprezecea noapte Cand sosi ora mesei, cateva reluari ale pregatirilor protocolare filed indeajuns ca sa dovedeasca, in opinia putinilor dar credincioOlor sai servitori, ca bunul cavaler se intorsese in triumf acasa. Marea cupa reprezentandu-1 in basorelief pe sfintul Mihai calcandu-1 in picioare pe Tartor fu gezata pe masa, i Joceline i Phoebe gteptand in ascultare, primul in spatele jiltului lui Sir Henry, a doua, dupd scaunul tinerei ei stapane, indeplineau deopotriva nite indatoriri care suplineau lipsa unui numar mai mare de slujitori. - In sanatatea Regelui Charles, inching batranul cavaler intinzand marea cupa spre Mica lui. Bea, drags mea Alice, cu toate ca ni s-a lasat o bere... rebels. Voi inchina eu pentru tine; caci toastul va face si se tread cu vederea bautura, chiar dad insui Noll ar fi fabricat-o. Tiara lady atinse paharul cu buzele, i it dadu tatalui ei, care it puse pe masa dupa ce it upra binior. - Nu le voi da urarea mea de bine, zise el; dar trebuie sa recunosc ca borfa0i trag la marea o bere bund. - Nu e de mirare, domnule, zise Joceline. Mal;ul e la indemana lor, i precupeceasca. n-au nici o pricing - Ada vorbeti tu? zise Sir Henry. Ei bine, vei goli cupa chiar de dragul acestei vorbe in doi peri. Padurarul nu se Iasi indemnat a doua oars ca sa bea la randul sau in sanatatea Regelui. Se inclina spre stapanul sau i, regezand pocalul pe masa, dupa o victorioasi privire spre basorelief, zise: - N-au trecut deck cateva clipe de cand tocmai vorbeam cu acelgi Haina-Rode despre sfantul Mihai. - Haina-Rqie! Cum? Care Haina-Roie? izbucni nabadaiosul batran. 228

Mai sta pitit vreunul din aceti ticaloi prin Woodstock? Di-1 de-a dura pe scarf, Joceline; fi-i \rant pe vreo fereastra! - Cu voia Luminatiei voastre, este unul limas cu nite treburi pe aici, i care ova lua neintarziat la sanatoasa. este cel... cel care a avut o intalnire cu Luminatia voastra pe o alee a parcului. - 0! numai ca eu i-am platit-o cu varf i indesat, precum ai vazut-o. Nicicand n-am fost mai pregatit pentru duel, Joceline. Numai ca potlogarul asta nu-i chiar pe potriva celorlalti de felul lui, Joceline. Dueleaza bine, incerci tu norocul cu el, maine in hail, neobipuit de bine. Mi-ar place dei cred ca e prea tare pentru tine. Eu iti cunosc puterea de-a fir-a-par. El o putea spune cu oarecare indreptatire, caci se intimpla adesea cheme pe Joceline la o partida de scrims: atat doar ca, in astfel de cazuri, acesta avea grija sa-i puna in joc fix/a Findemanarea spre a nu face biruinta Area qoara, lasand insa, de fiecare dad ca un slujitor discret ce era, onorurile triumfului stapanului sau. - Si ce spunea intendentul acela Cap-Rotund despre marele nostru sfant Mihai intruchipat pe cupa? - Pe legea mea, ii batea joc de bunul nostru sfant, i spunea ca nu-i cu nimic mai de pre; ca viteii de our ai lui Bethel. Dar eu i-am zis si nu fie aka de slobod la gura, pans cand careva din sfincii lui, Capete-Rotunde, va fi aiderea in stare si fad harcea-parcea din necuratul, precum se arata sfantul Mihai sculptat pe cupa de cob. Cu asta 1-am facut sa taci mak. Pe urma, mai voia tie: cum se face ca Luminatia voastra i domnipara Alice, ca sa nu mai pomenesc de batrana Joan i de mine, ca unii ce aveti placerea si gasiti odihni in paturile de aici, nu titi de spaima cand dormiti intr-o casi care a fost aka de involburata. Insa eu i-am rispuns ca not nu ne temem de demoni nici de duhuri din pricing ca noui ni se citeau rugaciuni la biserica in fiecare sears. - Joceline, ti-ai pierdut mintile, it intrerupse Alice. Nu tii tu oare cu cite riscuri pentru not i el insu0 se achita bunul preot de indatoririle sale? - Oh! domnipara Alice, rispunse Joceline, cam descumpanit, puteti fi sigura ca n-am suflat o vorba despre pthintele. Nu, nu; nu i-am impartagt eu taina ca avem aici un reverend capelan. De Adel, tiu bine ce-i poate pielea insului astuia. Am tras la toarta cu el un chef pe cinste, aka ca ne potrivim impreuna ca sacul cu petecul, rick de strapic fanatic ar fi. - Nu to prea increde in el, spuse cavalerul. Teams mi-e si nu fi savarit deja ceva nesocotinta care si puns in primejdie venirea bunului om aici dupa caderea noptii, precum ne-am inteles. Independentii ace 0a au un nas aidoma copoilor, pot adulmeca un regalist sub once deghizare. 229

- Dad Luminatia voastra gandete aka, voi veghea la siguranta parintelui. 11 voi aduce in odaia asta prin vechea portita blocata, pe unde unul ca Tomkins nici nu viseaza ca se poate intra; va putea deci fara grip sa se bucure de un pat in Lop. lar dad Luminatia voastra crede ca nu-i totul prea sigur, sunt gata tai insului cu pricina beregata, cad pentru mine nu-i mai de pret deck o ceapa degerata. - Asta nu-i pe placul lui Dumnezeu, spuse cavalerul; el e sub acopiriul nostru, i deci un oaspete, chiar dad nu unul invitat. Du-te, Joceline; va trebui sate pocaie0 pentru a-ti fi lasat limba prea sloboda, veghind asupra bunului Doctor i avand grija sa se afle in dad de primejdie cat timp ne va frecventa. Una sau doua nopti de octombrie petrecute in padure ar putea insemna staritul bravului om. - Eu zic ca mai degraba se va sfari octombrie decal it va sfari octombrie pe el, zise Joceline retragandu-se, in time ce lasa in urma-i zambetul incurajator al staparrillui sau. I1 fluiera pe Bevis ca sa stea la pinda impreuna cu el, i, de indata ce afla pe unde ar trebui sa-1 caute pe cleric, figAdui ca-i va purta de grija fara de preget. Cand servitorii se retrasera, dupa ce mai inainte ii terminasera treburile, batranul cavaler, scufundandu-se in jilcul sau, se rasa purtat de nite reverii mull mai placute deck cele pe care i le ingaduise Villa de curand imaginatia; pe netiute, 1 fura somnul. In acest timp, fiica sa, neindraznind sa mearga deck in varful picioarelor, lua un oarecare lucru de cusut i, gezandu-se linga bate* se puse pe treat* intorcand din and in and ochii spre tatal ei cu zelul afectuos, dad nu cu cereasca influenta a unui finger pazitor. In gar*, lumina pali tot mai mull, noaptea sosi, i ea fu cat p-ad sa porunceasca s i se aduca lumanari. Dar, amintinduji cat de rau se odihnise tatal sau in coliba lui Joceline, nu se incumeta sa-i intrerupa primul somn linitit i inviorator de care probabil se bucura de doui zile incoace. Aezata in fata intrandului marii ferestre, prin care Wildrake ii vazuse pe Tomkins i Joceline dedandu-se libatiilor, ea nu mai avu alt chip sill petreaci timpul decal privind nite nori pe care un vant lene ba ii alunga din fata discului lunii, ba ii lasa sa se ingramideasca i sa-i fure lumina. Exists nu tiu ce fel de placere particulara a imaginatiei in a contempla regina noptii trecand prin vadul negurilor, fara a avea puterea sa le risipeasca, dar i fad a-i lasa eclipsata cu totul stralucirea: este o remarcabila imagine a virtu;ii rabdatoare, urmanduli drumul printre renumele cel bun i cel rau, inzestrata cu acea excelenta care ar trebui sa starneasca admiracia tuturor, dar care este umbrita in ochii lumii de cave suferinta, nenoroc i calomnie. 230

In timp ce nite reflectii ca acestea treceau, poate, prin inchipuirea Alice-i, ea vazu, pe cat de uimita pe atat de alarmata, ca cineva se catarase la fereastra i privea in camera. Nici o clips nu o cuprinse frica de vreo aparitie supranaturalk ochii ei erau prea obinuiti cu locul i imprejurarea in care se afla, - cad nu ni s-arata nicicand spectre in ambianta familiars a copilariei. Dar primejdia unor soldati pradalnici intr-o ;ark' ravaita putea insemna o pricing de teams, iar gandul acesta o inarma pe inimoasa Alice cu un asemenea curaj disperat ca apuca un pistol de pe peretele pe care mai atarnau i alte arme de foc, i, in vreme ce strigatele ei it indemnau pe tatal sau sa se scoale, avu prezenta de spirit sa-1 indrepte spre fereastra. Facu migarea aceasta cu atat mai iute cu cat i se paru ca recunoate pe fata zarita trisaturile femeii suspecte intalnite la Fantana Rosamundei. ' idu-se intr-o tresarire, tatal ei iii lua spada i alerga spre adandtura. Deteptar Ingrijorat de aceste demonstratii, individul de la fereastra, care-i va fi fost sexul, vru sa coboare in grab** dar piciorul it alunecii, cum i se intimplase cu alt prilej Cavalerului Wildrake, i se Kiva"' cu mare zgomot. Primirea de care avu parte la sanul mamei noastre comune nu fu nid moale nid tocmai sigura; cad un latrat grozav dadu de tire di Bevis se napustise asupra nepoftitei sau nepoftitului musafir inainte de a avea ragazul s-o is la fuga. - Tine-te bine! dar nu mica, striga cavalerul. Alice, to eti regina sexului tau. Stai aici pans cand fug eu jos sa-1 inhat pe ticalosul - Nu, tats, in numele Cerului, nu face asta! exclama Alice. Joceline va fi acolo numaidecat. Asculta! Ii i and vocea. Se auzeau intr-adevir jos cuvinte agitate, i doui lumini se micau, amestecate, incoace i incolo, vorbele celor care le purtau find rostite cu glas scazut ca i cum n-ar fi vrut sa le audi altcineva in afara lor. Individul care cazuse sub puterea lui Bevis era, insa, foarte nerabdator i striga cu mai putina precautie: trag un glonte. - Lee! Strajerule! Cheama-ti cainele, dad nu vrei zbor creierii, raspunse de la - Vezi-ti de treaba, de n-ai pofta fereastra Sir Henry. Hopi! Joceline, hotii! Haide i prinde-1 pe banditul asta! Bevis, line-te bine! _ - Inapoi, Bevis - culcat! striga Joceline. Yin acum, domnule, yin acum, Sir Henry! Sfinte Mihai, o sa-mi pierd capul! Un gand teribil se ivi deodata in mintea Alice-i: nu cumva Joceline a ajuns sa-i tradeze, devreme ce-1 indeparteaza pe Bevis de ticalos, in loc de a-1 incuraja sa nu-1 lase scapat? Tatal ei, cuprins, poate, de o banuiala asemanatoare, se retrace in grabs din bataia lunii, i o trase pe Alice linga el, ca sa se faca nevazuti de afara, insa astfel plasati ca sa audi tot ce se 231

petrecea. inciierarea dintre Bevis i prizonier parea sa fi luat sfaqit prin interventia lui Joceline, i pret de cateva clipe se auzira oapte ca i cum mai multi oameni ar fi stat la sfat. - Totul este In ordine acum, spuse o voce; eu voi urca sa v pregatesc drumul. Si numaidecat un om aparu in afara ferestrei, dadu la o parte zabrelele, i sari in incapere. insa abia atinsese podeiva, sau, cel putin, inainte de a fi stat bine pe picioare, ca batranul cavaler, ce avea rapiera in mina, ii i dadu necunoscutului o lovitura atat de inverpnata risturna la pamint. joceline, care se catarase in urma-i, impratiind lumina palida a unei lanterne, scoase un strigat infiorator cand vazu ce se intimplase: ucis propriul fiu! - Dumnezeule din Ceruri, - Nu... nu; v-o spun eu ca nu! exclama omul cazut, care era in adevar tanarul Albert Lee, fiul unit al batranului cavaler; nu sunt ranit. Nici un zgomot, - de dragul vietilor voastre! Faceti numaidecat lumina! In acelgi timp, se ridica cat putu de repede, haina i mantaua fiindu-i prinse impreuna de cite lama rapierei care, printr-un mare noroc, ii ocolise corpul, sub brat, pe cand ii strapungea hainele; minerul fusese cel care-1 fi regasit echilibrul. trimisese la podea inainte de In vremea asta, Joceline le porunci tuturor Were, in numele celor mai stricte legaminte: - Linite, daci vreti viata lungs pe pamant! dad voiti sa aveti un loc in Ceruri! - Linite, cateva clipe; vietile noastre sunt in joc. Intre timp, facu rost de nite lumanari cu o repeziciune incredibila, atunci vazura ca Sir Henry, auzind cuvintele fatale rostite de Joceline la sosire, cazuse Indarat pe un fotoliu mare, nemicat, palid fara vreun semn de viata. - Oh! frate-meu, exclama Alice, cum poti veni in chipul acesta?! - Nu-mi pune intrebari. Dumnezeule mare! Ce mi-a fost rezervat? Vorbind astfel, ii privea tatal, ale carui trasaturi de o imobilitate teapina, cu bratele atarnate, lipsite de vlaga, aminteau mai degraba imaginea mor ii pe un monument deck cea a unei existence suspendate Inca de o fiinta. Viata mea a fost oare crutata, adauga Albert, ridicand mainile spre Cer intr-un gest deznadajduit, doar ca sa fiu martorul unui spectacol ca acesta?! - Suferim ceea ce ingaduie Cerul, tinere; ne Induram viata atata cat Cerul ne-o prelungete, zise preotul care citise rugaciuni in coliba lui Joceline, ieOnd in fats in aceeai clips. - Permiteti-mi sa ma apropiu, i dati-mi apa fad intarziere. Alice, manata de acea tandrete sprintend pe care nu o intarzie 232

tinguirile zadarnice cat timp mai nutrete oarecare nadejde, iei i se intoarse incredibil de repede cu ceea ce-i ceruse clericul. - Nu e deck un Jelin, zise el, luandu-i pulsul lui Sir Henry, un lein produs de emotia ark de negteptata. Intarete-ti inima, Albert. Iti garantez ca nu e deck o sincopa. 0 ceaca, draga mea Alice, o panglica, sau un bandaj trebuie si-i iau ceva singe -, gijderi, nite mirodenii, dad e cu putinta. Dar, in timp ce Alice facea rost de cele cerute, ii scotea uor bratul din mineca hainei, i parea chiar s-i ghiceasca toate poruncile reverendului doctor, fratele ei, neauzind nici un cuvant consolator i nevizand nici un semn de speranta, raminea in picioare, cu mainile impreunate ridicate in aer, mut de deznadejde; toate trasiturile-i pareau si exprime &dui: lata zacand leul tatalui meu; eu, cu nesibuinta mea, 1-am ucis! Dar, cand picaturile de singe incepura si urmeze lanteta, una cite una mai intai, curgand uvoi pe urma, cand, in continuare, ii furs frecate tamplele cu apa rece i se dadu sa re,spire mirodeniile, iar batranul suspina mite membrele, Albert Lee ii schimba deodata uor i se stradui atitudinea, se arunci la picioarele preotului i i-ar fi sarutat, daci-i ingaduia, pulpana sutanei incaltamintea. - Ridica-te, tinere nechibzuit, zise bunul om cu dojana; cuvine-se oare si te porti astfel? Pleaci-ti genunchii in fata lui Dumnezeu, nu in a celui mai slab dintre uneltele sale. 111 ai scapat cu bine de o mare primejdie; daca vrei si te arati vrednic de bunitatea Cerului, gandete-te la telul pentru care te-a crutat. Retrage-te impreuna cu Joceline; ai o datorie de indeplinit; i fii incredintat ca tatal tau ii va reveni mai bine in fire dad nu te va vedea vreme de cateva minute. Coboara; coboara numaidecat, i adu-1 pe cel care te insotete. - Va multumesc; de o mie de on va multumesc! exclama Albert; i, sarind pe fereastra, disparu tot atat de fara veste pe cat intrase. Joceline it urma pe acelag drum. Alice, ale carei temeri pentru viata tatilui ei se micorasera, viand noua migare a personajelor scenei, nu se putu impiedica sa nu-i spuna venerabilului preot - Preabunule Doctor, rispunde-mi la o singura intrebare: fost-a aievea fratele meu, Albert, aid mai inainte, sau eu visat-am toate cite s-au intimplat de vreo zece minute? Va veti mira, dar, dad n-ati fi acum de lip, a fi ispitita si cred ca totul mi s-a petrecut in somn: i lovitura aceea groaznica de spada, i infa'tiarea neinsufletita parca a acestui batran, i soldatul acela in prada disperarii mute. Trebuie ca voi fi visat. - Dad to ai visat, scumpa mea, Alice, rispunse duhovnicul, eu a dori ca toate infirmierele s alba, in stare de veghe calitatile pe care le-ai aratat 233

to in timp ce dormeai... insa visul a venit pe poarta cea de corn' , draga mea prietena, de care imprejurare va trebui aduci aminte ca sa ti-o explic pe indelete. Da. Albert a fost cu adevarat aid, i ti se va infatia - Albert! repeta Sir Henry, cine vorbege de fiul meu? - Eu, bunul meu stapan. Ingaduie-mi si-ti oblojesc bratul. - Rana mea? din toata inima, spuse Sir Henry, ridicandu-seji recipatanduli incet-incet puterile. Stiam demult ca eti la fel de bun medic al trupului ca al sufletului, i imi amintesc ca, in regimentul meu, erai atat chirurg cat i capelan. Dar unde-i ticalosul pe care 1-am omorat? Nicicand in viata n-am dat o mai frumoasi lovitura de stramacon. Rapiera 1-a strapuns pans la garda. Trebuie sa fie mort, on mana-mi dreapta si-a uitat dibacia. - Nimeni n-a fost ucis, zise Doctorul, i se cade sa-i multumim Domnului pentru asta, cAci doar prietenii ar fi fost omorati. Dar o manta i un pieptar au fost totui astfel ranite vor pretinde oarecare indemanare croitorului... Insa eu ti-am fost ultimul potrivnic, i ti-am luat singe, doar spre a te aduce in stare sa suporti surpriza i placerea de a-ti revedea fiul care, dei urmarit indeaproape, precum o poti prea bine presupune, a gasit mijloacele de a-i croi drum, de la Worcester incoace, unde, cu ajutorul lui Joceline, nadajduiesc sa avem grija de siguranta-i. Tocmai in acest scop te-am indemnat sa accepti propunerea nepotului tau de a reveni in batrana Loja, unde o suta de oameni ar putea ramine ascuni, chiar dad aka suta s-ar stradui sa-i descopere. Nicicand nu vei mai afla un asemenea loc sa te joci de-a v-ati-ascunselea, aka cum o voi dovedi atunci and voi gasi mijloacele sa-mi public Minunile din Woodstock. - Dar fiul meu, dragul meu Albert! de ce nu-1 yid? Si pentru ce nu m-ati intiintat de acest fericit eveniment? - Fiindca nu eram sigur de migarile sale. Socoteam ca va cauta mai degraba sa ajunga la mare; i imi parea mai chibzuit vorbesc de soarta lui and s-ar fi imbarcat in siguranta, i-ar fi pornit spre Franca. Eram intelei sa-ti dam de tire despre toate and voi fi venit aici asta-noapte. Dar se afla o Haina-R0e in acest caste! in care nu ne putem increde mai mult deck ne e de fobs. Nu indrazneam, de aceea, sa ne incumetam prin hall; astfel ca, and tarcoale cladirii, Albert ne spuse ca, pe cind era mult mai tanar, una din escapadele lui preferate consta in a patrunde prin
' Aluzie la eresul mitologiei clasice potrivit caruia palatul Somnului are doui poqi: una de corn, pentru visele ce se adeveresc, i cealalta de filde, pentru cele inelatoare. (Vezi: Virgiliu, Eneida, VI, 893-93) (n.t.)

234

aceasta fereastra. Nevizand lumina in camera i razele lunii expunandu-ne sa fim descoperiti unde eram, un tank care era cu not vru sa faca incercarea. Piciorul ii aluneca, prietenul nostru Bevis veni asupra noastra, i iata intimplarea. - La drept vorbind, ati actionat simplu: sa ataci o garnizoana firs fi adresat o somatie. Dar totul nu inseamna nimic pe langa fiul meu. Unde e el? Vreau s-1 - Putina rabdare, Sir Henry, pans and puterile revenite... - Lovi-le-ar ciuma, omule, de puteri ale mele revenite! izbucni cavalerul, in care vechea sa fire navalnica incepea sa se detepte. Oare nu-ti aminteti cis eu am zacut o noapte intreaga pe campul de bataie de la Edgehill, sangerand din cinci rani marl i ca imi duceam armele dupa ase saptamini? Jar tu-mi vorbeti de cateva picaturi de singe, ce se puteau ivi i dupa zgarietura de la laba unei pisici! - Ei bine, zise Doctorul, dad ai atata curaj, iti voi aduce fiul; el nu se afla la mare distanta. Spunand acestea, parasi inciperea, facandu-i un semn Alice-i sa rarnana, in caz ca unele simptome ale slabiciunii tatalui ei ar reveni. Fu spre norocul lui, poate, ca Sir Henry nu paru sa-i aminteasca atunci natura precisi a alarmei care, deodata, ca lovitura unui fulger, ii suspendase pentru moment facultatile. El mai vorbi nu doar o data despre efectul fatal pe care-I produsese cu acea stramacon, cum o numea el; dar aducea aminte ca pericolul acela 1 pandise tocmai pe fiul sau. Alice bucuroasi sa vada ca tatal ei parea sa fi uitat o circumstanta atat de ingrozitoare, - aim este adesea uitata pricina fizica sau morals ce duce la pierderea cunotintei -, se folosi de confuzia momentului pentru a face trecuta cu vederea intimplarea. Si dupa putine minute, Albert puse capat tuturor intrebarilor ulterioare, intrand in camera, urmat de Doctor, i aruncandu-Se rand pe rand in bratele tatalui i ale surorii sale.

235

CAPITOLUL XX Bdiatul e... ell Haimana, deci..-cum to numesc? A, da, desigur, - acum imi amintesc CRABBE.

Membrii familiei Lee se regaseau, cu tandrete, reuniti, asemenea celor care, intalnindu-se sub o mare adversitate, simt cel putin fericirea de a o suporta impreuna. Se imbratiau iar i iar, i se lasau in voia efuziunilor care dezvaluie upreaza in acelai timp framintirile unor imagini indelung incercate. In stargt, avantul emotiei incepu sa sada; Sir Henry, tinand Inca mina fiului sau in a sa, ii regasi stapanirea de sine care-i era indeobte proprie. - Deci tu ai fost martor, Albert, la ultima dintre bataliile noastre, zise el, i ai vazut stindardele Regelui cazind pentru totdeauna in fata rebellion - Lucrurile nu stau tocmai aa, rispunse tanarul; era o ultima aruncare de zaruri, pierduta, vai! la Worcester. Norocul 1-a intimpinat acolo pe Cromwell, aa cum a facut-o pretutindeni acolo unde el insug s-a aratat. - Ei bine, asta va tine doar o vreme, - da, doar o vreme va tine. covareasca cu Diavolul, zice-se, este in stare sa-i ridice favoritii i bunuri. Dar nu le poate asigura deck nite concesiuni de scurta durata. Si Regele, Albert? - Regele? Regele? Vorbege-mi la ureche, - incet, incet. - Ultimele noastre veti ne incredintau ca s-a imbarcat la Bristol. - Domnul fie laudat! - Domnul fie laudat! unde 1-ai lasat? - Aproape toate trupele noastre au fost acute bucati la trecerea podului; dar eu 1-am urmat pe Rege cu vreo cinci sute de ()Med gentlemeni hotarati sa murim Tanga el. Dar o escorts aa de numeroasa Wind sa fim urmariti cu gat mai inverunat, majestatea sa socoti potrivit sa ne concedieze, dupa ce ne aduse multumiri tuturor, in general, i multora dintre noi, in special. Tie, tats, ti-a trimis, in particular, salutul regal, i mia spus chiar mai mult deck ar fi potrivit sa repet. - Vreau sa and fiecare cuvant, baiete. Oare certitudinea ca tu ti-ai facut datoria i aceea ca Regele Charles o recunoate nu e destul ca sa ma 236

consoleze pentru tot ce am pierdut i suferit? Ai vrea s ma privezi de aceasta mingaiere printr-o falsa modestie? inci o data: ce ti-a spus? Trebuie sa-ti smulg vorbele din gura? - Nu-i necesard o astfel de constringere, tats. Majestatea sa a binevoit a-mi cere sa-i spun, in numele sau, lui Sir Henry Lee ca, dad fiul sau nu i-ar putea vreodata depag tatal in cariera loialitatii, "11 urmeaza macar pas cu pas, s-ar putea gasi curand unul langa - Spusuli-a el asta? Batranul Victor Lee se va uita cu mandrie la tine, Albert. Dar fad ca uit: tu trebuie sa fii ostenit i flarnand. - Chiar aa tad; numai ca oboseala i foamea sunt nite lucruri pe care m-am desprins s le uit in ultima vreme pentru a ma gandi la siguranta-mi. Joceline! - hei, Joceline! Paznicul padurar intra, i primi porunca sa serveasca cina fara intarziere. - Fiul meu, i Doctorul Rochecliffe sunt pe jumatate morti de foame, adauga cavalerul. - i mai este de asemeni jos, rispunse Joceline, un Mau, un paj at colonelului Albert; pantecele lui suns la fel de grozav a gol! Cred ca ar fi in stare sainghita un cal cu a cu tot, aim se spune prin comitatul York. Prefera sa se hrineasca chiar langa bufet; a devorat o cocogea paine intreaga cu unt, atat de repede ca Phoebe mai ca nu prididea s-o taie in rand cu el; nici o clips nu i se ostoia stomacul. De altminteri, cred ca ati face bine sa aveti ochii pe el; caci Tomkins, dad-1 intalnete jos, i-ar putea pune n4te intrebari stanjenitoare. Mai ales ca feciorul imi pare cam zvapaiat, cum sunt toti pajii, i cam obraznic cu femeile. - Despre cine vorbete? Ce paj ai luat cu tine, Albert, care se poarta gat de rau? - Fiul unui prieten drag, un nobil lord at Scotiei, care a urmat stindardul marelui Montrose, apoi s-a alaturat Regelui Scotiei, il-a insotit pans la Worcester. Ranit in ajunul bataliei, el m-a conjurat iau sub supravegherea mea pe acest tank; ceea ce am facut, intrucatva nu chiar cu draga inima; dar nu putem refuza un tats aflat, poate, pe patul care pleda pentru siguranta singurului sau fiu. - Tu meritai treangul dad ai fi ezitat. Fie copacul cat de mic, i tot ofera oarecare adapost, imi face placere sa tiu ca vechiul trunchi al celor din familia Lee n-a ajuns atat de deplin istovit ca sa nu mai poata da un refugiu pentru cei aflati in restrite. Adu-1 incoace pe Canals; el este de conditie nobila, i in astfel de timpuri nu e loc pentru ceremonie; va sta cu not la aceeai masa, chiar dad o fi paj. Si dad tu nu 1-ai invitat Inca 237

indeajuns sa aibi maniere frumoase, ernu va fi in pierdere sa primeasca astfel de lectii de la mine. - Ii vei scuza accentul sau national, tad; intrucat tiu ca nu-ti place. - Nu e fara pricina, Albert; nu e fara pricina. Cine a starnit toate aceste disensiuni? Scotienii. Cine a intarit mainile Parlamentului and cauza lui era la doi pai de mina? Din nou, scotienii. Cine 1-a abandonat pe rege, compatriotul lor, atunci and le-a incredintat protectia-i? Din nou, scotienii. insa parintele acestui tank a luptat alaturi de nobilul Montrose; i un astfel de om ca marele marchiz poate face uitata degenerarea unui intreg popor. - Neindoielnic, tad; i trebuie sa adaug ca, dei tanarul poate fi ciudat, capricios i, precum vei vedea, cam voluntar, Regele nu are un prieten mai zelos in Ariglia; i, de cite on s-a ivit prilejul, a luptat temerar in apararea lui. Pentru ce oare nu vine? - Tocmai a facut o bale, zise Joceline, i n-a fost chip sa-1 facem s-o amine; cina, a spus el, poate ff pregatita in timpul asta. Comanda tuturor de parca ar fi in vechiul castel al lui tatal sau, unde, pun ramaag, va chema mult i bine inainte de a gasi pe cineva rispunda. - Aa deci? zise Sir Henry; inseamna ca e un pui de cocos care s-a apucat sa cante de timpuriu. Care e numele lui? - Numele lui? Imi scapa de fiecare data, atata e de greu de pronuntat, spuse Albert: numele lui este Kerneguy - Louis Kerneguy; i tatal sat' a fost lordul Killstewers de Kincardineshire. - Kerneguy, i Killstewers, i Kin... i mai cum? Pe legea mea, numele i titlurile acestor oameni din nord au izul originii lor; suns asemeni unui vent dinspre nord-vest care duduie i mugete printre buruieni stanci! - Sunt asperitatile dialectelor celtice i saxone, spuse Doctorul Rochecliffe, care, potrivit lui Verstegan' , staruie Inca in acele locuri nordice ale insulei. Dar linite! iata ca sosete cina i master Louis Kerneguy. Cina intra in adevar, adusa de Joceline i Phoebe, iar in urma-le sprijinindu-se intr-un enorm baston noduros, cu nasul in \rant, ca un zavod care adulmeca, cad atentia ii parea atrasi de cave merindele de soi care-1 precedau, venea master Kerneguy, care se aeza fara multi ceremonie la capatul de mai jos al mesei. Era un Mau inalt, foarte slab, cu parul stufos i, asemeni multora din concetatenii sal, de un rou aprins; asprimea trasiturilor nationale era accentuate de contrastul unui ten devenit aproape negru prin expunerea la
' Autor englez (1565-1620) specializat in antichitati, Richard Verstegan a trait multi ani la Anvers. (n.t.)

238

toate schimbarile vremii pe care viata de azi pe maine, in pribeaga cautare de ascunziufi, erau obligati s-o duel fugarii regaliti. Purtarea sa n-avea nimic prevenitor, fiind un amestec de stangacie i indrizneala, i dovedea intr-un grad remarcabil ca poti sa fii lipsit de indemanare i totui sa ai un admirabil fond de siguranta. Fata-i &idea la iveall cateva zgarieturi recente care, decorate, prin grija Doctorului Rochecliffe, cu o seams de cataplasme, ii sporea i mai mult uratenia naturals. Cu toate acestea, ochii ii erau stralucitori i expresivi, iar fizionomia-i, in ciuda neregularititii trasiturilor, videa sagacitate i hotarare. imbricamintea lui Albert inn* era de departe sub calitatea sa de fiu at lui Sir Henry Lee i de comandant al unui regiment in serviciul Regelui; dar cea a pajului sau era Inca i mai jerpelita; o dezastruoasi jached verde careia soarele i ploaia u daduse o suti de nuance, astfel ca originalul culorii abia mai putea fi ghicit, incaltAri maxi peticite, pantaloni de piele aka cum poarti padurarii, ciorapi grosolani de lank aceasta era imbricamintea onorabilului tanar; chiopitatul uor at mersului i se adauga dizgratiei tinutei, aratand in acelgi tamp intinderea suferintelor pe care le indurase, intr-un cuvancintreg exteriorul sau sugera intr-o aka masura ceea ce, in chip curent, este socotit drept fistichiu, ca Alice mai ca nu si-ar fi putut refine un zambet dad n-ar fi precumpanit sim*nantul compasiunii. Binecuvantarea mesei fiind, data, tanarul Albert Lee de Ditchley i Doctorul Rochecliffe cinstira excelent mancarurile intr-un fel care dovedea ca nu avusesera parte in fiecare zi de o asemenea calitate i abundenta. Dar faptele for erau jocuri de copii pe lingi ispravile tanarului scotian. Departe de a trada vreun simptom ca painea i untul nu i-ar fi lasat loc liber in stomac, pofta pima sa-i fi fost atatati de noui zile de post. Vizandu1, cavalerului mai ca-i venea sa creada ca insug geniul foamei, iegt din tinuturile sale natale din nord, venise sa 1 onoreze cu o vizita; in acelgi Limp, ca i cum s-ar fi temut sa nu-i fie distrasi atentia de la stridaniile lui, master Kerneguy nu-i ridica ochii din farfurie, nici nu simtea imboldul sa adreseze cuiva vreo vorba. Sunt bucuros sa yid, tinere gentleman, ca arati un bun apetit pentru mancarurile de la noi, zise Sir Henry. - Ba bine ca nu, glasui pajuL treaba sa-mi dau eu drumul la apetit, pot s-o tin tat aka cite zile are anul. Drept ii dara ca, osebit, de vreo trei, patru zile imi da pinteni apetitul din pricina, bag-sama, ca, pe aici, prin tinuturile din sud, carnea-i rara i greu de capitat; aka ca, domnule, eu cuget sa urmez pilda unui cimpoier de pe la noi din Sligo care zicea ca-i rascumpara timpul dus pe apa sambetei cand des gata singur o jumatate de oaie... 239

- Tu ai fost, se vede, crescut la tad, tinere, spuse cavalerul, care, asemeni altora din vremea sa, tinea mai degraba stranse fraiele disciplinei fati de generatia care se ridica. La drept vorbind, dad e sa judecam dupa tinerii din Scotia pe care i-am vizut la curtea Majestatii sale, fostul Rege, in nite zile mai fericite ei aveau mai putin apetit i mai multi.. mai multi... Si in timp ce el cauta calificativul perifrazei care sa tins loc de bone maniere", oaspetele-i puse capat, in felul sau, aprecierii: - Mai multi carne, ce mai! Ferice de ei! Sir Henry it atinti cu ochii mariti, dar nu zise nimic. Fiul sau crezu de cuviinta, ca era timpul sa intervina. - Drags ta', zise el, amintete-ti cati ani s-au scurs de la inceputul tulburarilor din Scotia in 1638, i sunt sigur ca nu to vei mira dandu-ti seama ca baronii scotieni, aflandu-se necontenit pe campurile de bataie pentru o cauza sau alta, educatia copiilor for de acasi a ramas cu totul neglijata, i ca tinerii de varsta prietenului tiu mai bine sa manuiasca o spadi sau sa azvarle o sulita decat sa se achite de indatoririle cuviincioase ale societatii. - Argumentul e suficient, rispunse cavalerul i, de vreme ce spui ca insotitorul tau Kernigo e in stare sa lupte, nu vom lasa sa-i lipseasca bucatele, pentru Dumnezeu! Uita-te la el ce priviri manioase arunci halcii aceleia reci de berbec. In numele Cerului, pune-i-o in farfurie! - Nu-s de dispretuit nici darabul, nici ditamai ciozvarta, zise onorabilul master Kemeguy; cainele rupt de foame nu is seama la scatoalca cat de zdravana, cand i se azvarle ciolanul. - Ierte-ma Dumnezeu, Albert, i se adreseaza Sir Henry fiului sau cu voce scazuta, insa dad acesta e fiul unui pair scolian, eu n-a dori, simplu plugar englez de-a fi, sa-mi schimb cu el manierele, i dea in schimb tot singele-i albastru, nobletea, ba i domeniul sau, dad va fi avand vreunul. Pe cat de adevarat e ca sunt cretin, a mancat patru livre de carne din cea mai buns de macelarie, i cu aceeai gratie cu care un lup infuleca oasele unui cal mort. 0! jai' ca in fine bea. Aha! ii terge gura; totui,i0 inmoaie degetele in cana cu apa, i le terge, recunosc, cu ervetul. La urma urmelor, nu-i chiar de tot necioplit. - Ridic stacana i va doresc sa fiti tati sanatoi ca tunul! inching fiul de nobil scotian, i dadu pe gat o duga proportionala cu hrana solids inghitita inainte; apoi iii arunci, neindemanatic, cutitul i furculita pe farfurie, be impinse 'Ana' spre mijlocul mesei, ii intinse picioarele dedesuptul acesteia pans and be sprijini pe calcaie, i se rezema pe spitarul scaunului ca un om dispus a se pregati sa atipeasca. - Aha! onorabilul master Kernigo a depus deci armele. Luati lucrurile 240

acestea i aduceti paharele. Umple-le, Joceline; Si dad dracul i Parlamentul gijderea m-ar asculta, aid de fats, sa auda ca Henry Lee Ditchley bea in sanatatea Regelui Charles pentru destrarnarea vrajmailor sal! - Amin! spuse o voce din spatele uii. Toti comesenii se privira unii pe altii, uimiti de rispunsul gat de putin ateptat. Acesta fu urmat de mai multe batai in ui solemne i de un fel aparte limbaj al franc-masoneriei ce fusese introdus printre regaliti, i prin care se obinuisera a se face cunoscuti, ei i principiile lor, and se intalneau din intimplare. - Nu este vreun pericol, spuse Albert recunoscand semnul; e un prieten; cu toate ca a fi dorit s-ltiu arum departe de locul acesta. - Side ce te-ar supara, fiule, prezenta unui om loial care, poate, dorete si fie parta la abundenta noastra intr-unul din rarele prilejuri and prisosul ne e la-ndemana. Du-te, Joceline, vezi cine bate, i daci-i om de incredere, lass-ls intre. - lax daci-i intr-alt chip, zise Joceline, fiti siguri ca sunt in stare si-1 impiedic sa tulbure lumea de fati. - Fara violenta, Joceline, pe viata ta! exclama Albert Lee. - Pentru numele lui Dumnezeu, fara violenta! repeta Alice. - Fara violenta, cel putin dad nu-i necesar, zise batranui cavaler; cad, dad imprejurarea o cere, vreau si se tie ca sunt stapan in propria-mi casa. Joceline Joliffe facu un semn de incuviintare due tustrei vorbitorii, se indrepta cu precautie spre ui i, inainte de a o deschide, barn la randu-i, schimband vreo doui-trei alte semne tainice. Este de remarcat ca specia aceasta de asociatie secrets, cu semnalele-i de recunoatere i unire, exista printre cei din clasa cea mai desfranata mai disperata a Cavalerilor, - oameni invitati sa-i risipeasca viata intr-o armati rau disciplinata in care, din *ate, once amintea de ordine i regularitate era socotit drept marturie a puritanismului; aceti baieti zurbagii" se intalneau prin dughene jalnice, i cand, din intimplare, aveau ansa si Nina putini bani sau oarecare credit, se hotarau si puni la cale o contrarevolutie, declaranduli intrunirile permanente, i cantand vreunul din refrenele for preferate: Bea-vom, pand aind, jar, pe-a mea lege! In triumfrevedea-l-vom pe Rege! Conducatorii i apropiatii for de o conditie mai inalta i cu moravuri mai regulate nu impartaFau aceste excese, dar iii mentineau totui ochii 241

atintiti asupra unei categorii de oameni care, prin curajul for nesibuit, erau capabili sa serveasca, daca s-ar fi ivit prilejul, cauza doborata a regalitatii. Ei tineau socoteala hanurilor i tavernelor deocheate unde acetia se intalneau, aka cum negustorii cu ridicata cunosc locurile frecventate de clue lucratorii pe care-i angajeaza, i tiu unde cheme and au nevoie. Am mai putea adauga ca, atat printre clasele de jos cat uneori, printre cele mai de sus, se regaseau oameni capabili sa tradeze proiectele i conspiratiile, bine sau mediocre puse la cale, divulgandu-le carmuitorilor statului. Cromwell, in deosebi, ii catigase cateva asemenea iscoade de o reputatie neindoielnica printre regalitii de frunte care, dad iii faceau scrupule in a acuza sau trada nominal pe cei ce le acordau increderea, nu ezitau si divulge intenciile tuturor conjuratiilor. Sa revenim la istoria nostra. Intr-un ristimp mult mai scurf deck cel trebuitor noua ca amintiqcititorului aceste detalii istorice, Joliffe iii incheiase comunicatiile misteiioase; i, incredintandu-se ca raspunsurile rasara inainte erau ale unui initiat, deschise up; tocmai la timp ca vechiul nostru prieten Roger Wildrake, in straie de Cap-Rotund, aa cum o cerea siguranta-i in functiile lui pe langa colonelul Everard; numai purtata in vadita maniera de Cavaler, imbricamintea contrasta cu atat mai izbitor cu tinuta i limbajul celui care o pusese pe el. Maria lui puritans, emblems a aceleia a lui Ralpho in gravurile lui Hudibras, sau, cum o numea el, umbrela-i de fetru, era trasi pe o ureche, in felul unei palarii spaniole cu pans; mantaua-i de postav, de culoare inchisa i lipsita de podoabe, era aruncata neglijent pe un umar, ca i cum ar fi fost una din tafta, dublad cu matase stacojie; foarte mandru se arata cu uriaele-i cizme din piele de vitel, ca i cum ar fi fost din piele de Spania, cu rozete pe flancuri. Intr-un cuvint, avea aerul unei infatigri proprii, prin excelenta, Cavalerilor; i se adauga stralucirea Oa de sine a privirii i semetia inimitabila a mersului, toate intruchipandu-i firea zapacita, infumurata i lipsita de griji, in opozitie directi cu gravitatea imbricamintei. Pe de ald parte, nu se poate nega ca, in ciuda unei nuance ridicole a firii sale, i a putinei precuiri pentru morals, cu care se deprinsese in viata de placed a Londrei i, pe urma, in traiul dezordonat de soldat, Wildrake sugera nite insuOri in stare si-1 fad deopotriva temut i respectat. Cu toata insolenta-i, era un bkbat frumos, inzestrat cu un curaj neaba'tut, dei fanfaronada-i it facea cateodata si pars indoielnic; in sfarit, era devotat principiilor lui politice, cu toate ca le afia adesea cu o prezumtie dusa pans la imprudenta, careia i se alatura dependenta fatA de colonelul Everard, suficiend in ochii multor oameni prudenti ca sa i pund la indoiala sinceritatea. 242

Acesta era insul ce intra in odaia lui Victor Lee, cu pasul degajat at cuiva contient ca prezentei sale dezirabile i se cuvine primirea cea mai buns cu putinta. Siguranta lui era mutt ajutata i de Imprejurarea ca veselul Cavaler, dad facuse legamant de cumpatare sa bea la fiecare masa o singura sorbire, aceasta se cam prelungise in man adancimi i lungimi ale clondirului... - Plecaciune, domnilor, plecaciune. Va salut, Sir Henry Lee, cu toate ca de-abia am avut onoarea sa fiu cunoscut de Domnia voastra. Va salut, venerabile Doctor, i fie ca biserica Angliei sa re invie cat mai repede din mina. - Fii binevenit, domnule, spuse Sir Henry Lee, al carui simt de ospitalitate i de protectie frateasca fats de un regalist aflat in restrite il indupleci sa tolereze aceasta vizita negteptatA mai mutt deck ar fi facut-o altminteri. Daca ai luptat i suferit pentru Rege, domnule, este o scull valabila ca sa ni to alaturi i sa primeti in once fel serviciile care ne stau la indemana, cu toate ca suntem in acest moment in familie. Insa cred ca te-am vizut gteptandu-1 pe master Markham Everard, care 10 spun siei colonelul Everard. Dad mesajul dumitale e de la el, doreti, poate, sa-mi vorbeti in particular? - Catui de putin Sir Henry, catui de putin. Da, adevarat este ca soarta mea cea rea a vrut ca, aflandu-mainspre gardul batut de vanturile furtunii, precum toti oamenii cinstiti - ma intelegeti, Sir Henry - sa fiu bucuros a primi sprijinul unui vechi prieten i camarad, fara a-mi injosi sau renega principiile, domnule, - eu desfid asemenea practici - insa facandu-i unele mici servicii atunci and mi le-a cerut. Treceam, zic, pe aid ducand un mesaj al sau clue batranul Cap-Rotund, fiul unei c..., - cer iertare tinerei lady din varful parului pana la capatul degetelor din ghete. Cautandu-mi deci drumul i bajbaind prin intuneric, v-am auzit ridicand un toast, Sir, care mi-a incalzit inima, i mi-o va incalzi pururi, Sir, pana and moartea ova fi i astfel, gadar, mi-am luat inima-n dinti. ca sa va dau de tire ca un om cinstit va aude. Aceasta fu auto-prezentarea lui master Wildrake, careia cavalerul ii raspunse invitandu-1 sa se geze i sa bea un pahar de vin in cinstea glorioasei restaurari a Majestatii sale. Fara a sta pe ganduri, Wildrake se inghesui langa tanarul scotian i dadu curs indemnului gazdei, nu numai ridicand paharul, dar i and glas de bunivoie catorva stihuri din cantecu-i favorit. Regele bucura-se-va de-al sdu drept. Inflacararea pe care o punea in cantecul sau deschise inca i mai mult inim batranului cavaler, chiar daca Albert i Alice schimbau in trecere priviri prea putin incantate de vizita acestui intrus. Cat despre onorabilul master Kerneguy, acesta, fie ca avea acea fericita indiferenta a firii care nu catadicsete sa is seama la astfel 243

de imprejuraii, fie ca simula de minune atitudinea, se multumea sa sparga nuci i sa soarba din vin din and in eland, ca i cum nici n-ar fi bagat de seams sporirea numarului partailor la petrecere. Widrake, care iubea bautura i compania, se arata foarte bucuros s is asuprali osteneala conversatiei adresandu-se gazdei. - Vorbiti despre lupte i suferinte, Sir Henry Lee, - de care numai Domnul tie cat am avut parte cu tocii. Nimeni nu trece cu vederea peste cele savarite de Sir Henry Lee pe campul de bataie de la Edgehill; cad, oriunde un stindard regal a fost ridicat, n-a intarziat sa fie trasi o spada credincioasa. Si Dumnezeu asemenea tie ca nici eu n-am limas cu bratele incrucipte! Numele meu este Roger Widrake de Squattlesea Mere, comitatul Lincoln; n-as crede sa VA fie cunoscut, dar eu eram capitan in cavaleria wall a lui Lunsford, domnule; apoi am servit sub Goring. Si anal" ca eram un naincalor de copii, domnule. - Am auzit vorbindu-se despre ispravile regimentului dumitale, domnule; i, dad am petrecelece minute impreuna, ai vedea ca eu am fost martorul unora dintre ele. Si cred, aijderea, ca am auzit i de numele dumitale. Beau in sanatatea dumitale, capitane Wildrake de Squattlesea Mere, comitatul Lincoln. - Jar eu, in a domniei tale, Sir Henry, voi goli pocalul asta de o oca; i a face-o cu aceegi inima (privind spre Albert), in a tanarului gentleman, i la fel, in a scutierului in bluza verde, presupunand ca e verde, caci ochii mei nu disting intotdeauna culorile foarte desluit... 0 parte remarcabila a ceea ce traditia teatrala numete vorbirea aparte in semi se recunotea in cuvintele in oapta schimbate de Albert cu Doctorul Rochecliffe, chiar mai mult decal preotul era dornic s-o fad; cu toate acestea, convorbirea for particulars, oricare i-ar fi fost subiectul, nu-lpriva deloc pe tanarui colonel de putinta de a asculta cele ce se spuneau in cercul mai larg, i chiar sa intervina din cand in cand, asemeni unui dine la panda care nu Iasi scape cea mai mica pricing de alarms chiar and e cu totul preocupat sa-i is hrana. - capitane Wildrake, zise el, not n-avem nici o pricing - prietenul meu i cu mine, vreau s zic - de a nu fi vorbareti cand se ivesc cuvenite prilejuri. Dar dumneata care ai trecut prin atatea restriti trebuie sa tii, domnule, ca pot fi intalniri intamplatoare in care oamenii nu-i spun numele dad nu li se cere in chip special. E o chestiune de contiinta, domnule, a fi in stare sa spui, dad protectorul dumitale, capitanul Everard, daca e colonel, to interogheaza sub juramant: - Nu tiu cine erau indivizii pe care i-am auzit rostind cutare sau cutare toast. - Pe legea mea, eu am pentru asta, onorate domn, un mijloc mai bun. 244

Pot, i de-ar fi viata mea in joc, sa nu-mi amintesc absolut deloc cu cine am tras la masea i ridicat cutare sau cutare toast. Sunt inzestrat cu un straniu dar al uitarii. - Prea bine, domnule, rispunse tanarui Lee; numai ca noi, care din nenorocire avem o memorie mai tenace, am fi bucuroi sa raminem credincioi regulei... - Sunt, din toga inima, de aceeai parere, domnule, zise Widrake. Eu nu fortez increderea nimanui; i, dragul sa ma ia, v-am vorbit doar de dragul politetei, neavand alt gand deck sa beau in sanatatea dumneavoastra intr-un fel placut. Pe urma, incepu sa intoneze cantul: Ce dacti stinatatea vine $i pleacti ford veste, .Si de mdtase (i-s ciorapii cei lucitori Mai bine las' genunchiul ca sei sdrute glia Wainte ca de dusscil sd dai paharul plin. - Nu i to pune impotriva, spuse Sir Henry adresandu-se fiului sau. Master Wildrake este unul din cei de coala veche, - dintre cei pe care-i numim baieti de mare galop; trebuie sa le trecem unele cu vederea; caci, dad beau din greu, ei i lupta bine! Nu voi uita nicicand cum unul din detaamentele for a venit taman la Limp sa ne salveze pe noi , Slujbaii din Oxford, aim era numit regimentul caruia-i apartineam, intr-o blestemata de incurcatura petrecuta in timpul atacului de la Brentford. Eram incoltiti din fats i din spate de sulitele pacatoglor de londonezi, i am fi ieit rau din afacerea aceea dad nu ne-ar fi despresurat printr-o arja cavaleria wail a lui Lundsford, mancatorii de copii, cum li se spunea. - Sunt foarte bucuros, Sir Henry, ca v-ati gandit la asta, spuse Widrake; i vi amintiti ce-a zis ofiterul comandant al detaamentului lui Lundsford? - Cred ca da, spuse Sir Henry zambind,. - Ei bine, dupa aceea, and un card de femei ne inconjura urland intocmai ca n4te harpii, cum i erau, nu le-a glasuit el oare: - N-are nici una din voi un copil durduliu ca sa ne fie dat repede de dejun? - Chiar aka; i o huiduma de femeie grasana pai inainte cu un prunc i-1 oferi presupusului canibal! Toti cei de la masa, cu exceptia lui master Kerneguy, care parea a gandi ca orice fel de came este binevenita intr-un stomac infometat, ridicara mainile in semn de oroare i de uimire. - Da, relua Widrake, c... - hm! - ii cer iarai iertare tinerei lady din 245

varful cretetului pans la ultimul tiv la rochiei sale -, dar ticaloasa creatura se dovedi a fi o doica parohiala care fusese platita pentru copil cu o jumatate de an inainte. Pe toti dracii, -am smuls pe copil din mainile acestei lupoaice; i, dei eu insumi am dus-o ca vai de lume, cum numai Dumnezeu tie, am gasit mijloacele sa-1 cresc pe micul meu Dejun, cum ii spun. Am facut-o, macar ca plateam scump pentru o gluma. - Domnule, te cinstesc pentru omenia dumitale, iti multumesc pentru curajul dumitale i sunt incantat sa te yid aici, spuse bunul cavaler, ai carui ochi se umezisera. Deci dumneata erai ofiterul comandant care a taiat playa in care eram? Ah, domnule, daca te-ai fi oprit and te chemam, i ne-ai fi ingaduit sa-i Wain pe mughetarii notri sa curete strazile din Brentford, ne-am fi gasit chiar in ziva aceea la portile Londrei! Dar ati facut ceea ce vi s-a parut voila mai bun. -Fara indoiala, aka a fost, spuse Wildrake, gezandu-se mai bine in scaun, cu chipul incalzit de gloria triumfului. lar arum beau pentru toate inimile brave ale celor care au luptat i au cazut in aceegi furtuna de la Brentford. Noi am vanat totul din fata noastra ca pe o plea* i nu ne-am oprit pink n-am ajuns in pravaliile ce vindeau rachiu i alte ispite irezistibile.. Mii de draci, Sir! not mancatorii de copii aveam prea multe cunotinte in Brentford, i viteazul nostru print Rupert era mereu mai de pret in atac deck in aparare. Cat despre mine, m-am dus in casa unei biete vicluve ce avea o multime de fete, pe care o cunoteam de mult, ca sa i dau nutret calului; abia dad awl timp sa pun ceva in gull, i aka mai departe, and blestematii accia de londonezi, cum le-ati spus, se adunara i se napustira cu sulitele inainte ca nite berbeci. Coborii in mare iuteala scarile i sarii pe cal; dar mi se pare ca to:4i soldatii aveau de consolat cite o vaduva sau cite o fata orfana, aka aim eu aveam grija doar de cinci... Dejun al meu numai ce 1-am ridicat in fata mea in In mijlocul tipetelor i urletelor, de parca intreg rap' ar fi crezut c-o sa-1 spintec, c-o s-1 pun pe frigare -o s-linfulec pe bietul copil de indata ce-o sa ajung in cantonamentele noastre. Numai ca dracul 1-ar fi luat pe londonezul care s-ar fi apropiat de murgul meu ca sa-lscape pe plod. Strigau doar Haro" i Dupa el inainte", i se atinteau la distanta. - Vai! Vai! spuse cavalerul, faceam aa ca sa parem mai nevrednici deck eram in fapt; i ne comportam prea rau, ca sa meritim binecuvantarea Celui de sus, chiar intr-o cauza Innis Dar e inutil sa mai privim Mark. Noi nu eram vrednici de biruintele pe care Domnul ni le daruia, pentru ca nicicand n-am profitat de ele ca buni soldati i adevarati cretini; astfel ca le-am lasat avantaj asupri-ne acestor netrebnici de fanatici care, din ipocrizie, ii insugau disciplina i respectul fata de ordine, pe 246

care ar fi trebuit sa le pretuim mai degraba not cei ce traseseram spada pentru o cauza mai dreapta. Dar iata mina mea, capitane. Am dorit adesea si-lvad pe bravul ofiter care a arjat atat de iscusit ca si ne despresoare, i ma Inclin pentru grija ce i-ai purtat bietului copil. Sunt bucuros ca acest castel pradat mai este Inca in stare sail ofere oarecare specie, cu toate ca nu to putem trata cu un prune fript sau flert! - Ce zici, capitane? - Ce-i drept, Sir Henry, scandalul acela dureros pornit impotriva-ne ne-a costat calomnii dintre cele mai crude. Imi amintesc CA Lacy, care era un batran actor i locotenent in compania mea, a facut haz pe socoteala intimplarii intr-o piesa ce se juca uneori la Oxford cand inimile ne erau mai vesele, i care se numea, cred, Vechea Trupti. Vorbind astfel, i familiarizandu-se pe masura ce meritele sale erau cunoscute, ii mica scaunul inspre cel al tanarului scotian de linga el. Acesta, mutandu-1 pe al sau, fu destul de stingaci ca s-o deranjeze pe miss Lee, care statea in fata-i, atingandu-i pe sub masa piciorul. Alice, oarecum sau, cel putin, stingherita, ii trace indarat scaunul indepartandu-lde masa. - Va cer iertare, zise onorabilul master Kerneguy, numa' ca intorcandu-se spre Wildrake - dumneata fost-ai de price dac-am lovit fluierul piciorului acestei domnioare. - Iertare, domnule, i o implor mai cu seama pe cea a frumoasei lady. totui, spintecat sa fiu dad eu v-am Impins scaunul spre curmeziul mesei, cum se vede... Mu de draci, Sir, eu n-am adus cu mine nici ciuma, nici molima, nici o alts dezordine infectioasa, spre a vi fi imboldit sa va indepartati cat colo de mine, ca i aim a fi vreun lepros, cu riscul de-a tulbura pe doamna, lucru pe care l-a fi prevenit chiar de mi-as fi pus i viata in joc. Domnule, dad sunteti niscut in nord aka cum accentul vostru o arata, pe legea mea, riscul era de partea mea sa vi stau in preajma... aka ca n-aveti nici un motiv s-o luati din loc. - Master Wildrake, interveni Albert, acest tanar gentleman este un strain, ca dumneata, aflat sub protec;ia ospitalitatii lui Sir Henry, i nu poate fi placut pentru tatal meu sl vada iscandu-se dispute intre oaspetii sai. Infatiarea de acum a tanarului gentleman tear putea face si to-neli asupra calitatii lui: el este onorabilul master Louis Kerneguy, domnule, fiul lordului Killstewers de Kincardineshire, i a luptat pentru Rege, aa tank cum it vezi. - Nici o cearta nu se va ivi din pricina mea, Sir, nici una, spuse Wildrake. Prezentarea dumneavoastra e suficienta. - Master Louis Girnigo, fiu al lordului Kilsteer de Gringardenshire, sunt umilul vostru servitor, domnule, i beau in sanatatea i onoarea voastra i a tuturor scotienilor adevarati care au tras spada pentru cauza cea dreapta. 247

- Va sunt indatorat i va multumesc, domnule, zise tanarul cu o anumita semetie care se potrivea prea putin cu rusticitatea sa; i va urez sanatate buna cu draga inima. Un om mai chibzuit ar fi incheiat aici conversatia; dar una din insuirile caracteristice ale lui Wildrake era aceea de a nu lasa lucrurile unde se aflau atunci cand ajungeau cu bine intr-un loc. El continua deci sa-i poarte sambetele tanarului timid, mandru i stingaci aruncand in cumpana i alte observatii. - Dumneavoastra, master Girnigo, va vorbiti dialectul national cu un accent foarte pronuntat, zise el; dar nu cred sa fie tocmai acesta limbajul intalnit printre unil Cavaleri scotieni mai spilcuiti pe care i-am cunoscut, nite Gordoni de pilda, multi altii de o buna reputatie. Ei spuneau mereufin loc de wh,i rosteau intotdeaunafaat pentru what fan pentru when, i aa mai departe. Albert Lee interveni de asta data i spuse ca provinciile Scotiei, asemeni celor din Anglia, au felurite moduri de pronuntare. - Aveti deplina dreptate, Sir, relua Wildrake. Socot ca eu insumi vorbesc binior acest afurisit de jargon, - fie zis fara a-1 ofensa pe junele gentleman. Cu toate astea, data, pe and cutreieram Muntii de sud, aim ii numesc ei nemernicele acelea de pustietati - din nou, fara gand de ofensa - i, cum ma ratacisem intr-o zi pe and eram singur, i-am zis unui cioban intalnit in cale deschizand gura cat puteam de larga i strigand din risputeri: Whore am I ganging till? Buimacit, fartatul nu-mi putu raspunde, doar dad nu facea pe surdul, aa cum se poarta cateodata mitocanii fats de gentlemenii care manuiesc spada. Vorbea astfel pe un ton familiar, i cu toate ca parea sa se adreseze indeosebi lui Albert, se intorcea adesea spre vecinul sau, tanarul scotian, care, fie din timiditate, fie din alta pricing, nu !Area is in seama atentiile. Doar cand Wildrake ii dadu una sau doui lovituri ware cu cotul, in timpul ultimei lui cuvantari, ca pentru a-i atrage in chip special atentia, se multumi sa-i raspunda: - Te-ai putea atepta la bruftuluieri and oamenii vorbesc in dialecte felurite... Wildrake, care apucase sa bea cu mult mai zdravan deck s-ar fi cuvenit intr-o buna companie, prinse vorba din zbor: - Eh, bruftuluieri, - domnule, bruftuluieri! Nu prea tiu ce vreti sa ziceti, domnule. Dar, dad e s ne luam dupa zgarieturile de pe onorabila voastra fizionomie, a prezice ca ati avut de curand o bruftuluiala cu o pisica, domnule... - Te afli in greeala, prietene, cad a fost una cu un Caine, raspunse sec scotianul aruncand o privire spre Albert. 248

- Am avut oarecare neplaceri cu cainii de paid sosind atat de tarziu, seara, interveni Albert; i tanarul a cazut peste nite daramaturi care i-au pricinuit zgarieturile. - Si acum, draga Sir Henry, spuse Doctorul Rochecliffe, ingaduie-mi amintesc de guta dumitale i de lungul drum strabitut. 0 fac cu atat mai grabnic cu cat bunul meu prieten, fiul dumitale, mi-a pus nite intrebari pe care ar fi ficut mai bine si le pastreze pans maine. Avem deci ingaduinta si ne retragem spre a ne odihni. - Aceste comitete private intr-o adunare vesela, zise Wildrake, sunt un solecism pentru bunele uzante. Imi aduc aminte mereu de blestematele comitete de la Westminster. Dar ne putem oare cocota pe o craca inainte de a trezi bufnica printr-o cantare? - Aha, poti si-1 citezi pe Shakespeare? exclama Sir Henry, incantat si descopere o calitate in plus cunoOntei sale, ale carui servicii militare puteau la randul for si contrabalanseze felul cam liber al conversatiei lui. Ei bine, in numele veselului Will, pe care nu 1-am vazut niciodata, cu toate ca i-am cunoscut pe multi din camarazii sii, ca Alley& , Hemminge i altii asemenea, vom canta un cantec, i vom inchina un pahar inainte de-a ne vedea de odihni. Dupa o obipuita discutie privind alegerea cantecului i partea care-i revenea fiecaruia, ii unira glasurile intr-o cantare loiala, populara pe atunci, i compusa de o persoana despre care se credea ca era nimeni altul deck insug Doctorul Rochecliffe:

iNCHINARE REGELUI CHARLES

Pocalul ridicafi-1 acum cu mic cu mare $ifilril-ntdrziere, viteji, hai sd-1 golim In cinstea Antru gloria aceluia pe care Din leagdn Invd(a-vom cu tolii iubim. Vrajmafifilrel rufine 0 lege: la o parte! Pe voi insti, prieteni de arme, eu vd chem; Chiar dacti, sorbindu-1, ajunge-vom la moarte, Sa bem in sanatatea Regelui! Sti bem!
2

Edward Alleyn (1566-1626), actor faimos, fondator al Colegiului Dulwich. (n.t.) 249

Dezmogenit de dreptu-i din ordine haine, Pribeag, printre primejdii, mereu rdtdcitor, Purtat de voia soriii spre-atil tea porti strdine, Lipsit de ocrotire 0 de vreun ajutor; Ce dacti-i elfin calea rebelifiird de numb.? In noi ii sta scdparea, ajunge doar sei vrein A-ifi in preajma ageri, toli, um& ldngd umdr, Sa bem in sandtatea Regelull Sd bem! Simfirii noastre treze sd-ifacem dar dovadd. Onorul cuvenit lui reabeascd-n darz cuvdnt; Sd apdsum puternic pe dreapta noastrel spades, Pleclindu-ne genunchiul, sd- punem pe pdmant, Cdci noi trdi-voin clipa and vechea-ne credinta strdlucitd la fats s-o vedem, Cdnd triimbila suna-va cea sfeinta biruinial Sd bem zn stineltatea Regelui! Sd bem!
Dupes efuziunea aceasta de loialitate i o libatiune finals, convivii se pregatira sa se desparta. Sir Henry ii oferi vechii sale cunotinte, Widrake, un pat, subiect pe care acesta-1 comenta cam in chipul urmator: - Ca s-o spun pe cea dreapti, patronul meu o sa ma atepte in ora; doar ca el e petrec pe afara noptile. Pe de alts parte, se zice ca obinuit ca eu diavolul ar bantui castelul; dar, cu binecuvantarea reverendului Doctor, it desfid, pe el i toate lucrarile lui. De altminteri, n-am dat ochii cu el vreme de doui nopti cite am dormit aici, i dad nu si-a varat coada pe atunci, n-are cum s fie adus de cave Sir Henry i familia sa. Deci vi accept ospetia, Sir Henry, i vi multumesc aa cum un cavaler al lui Lundsford trebuie sa-i multumeasca unui invitat de la Oxford. Dumnezeu s-1 binecuvateze pe Rege! Putin imi pasi cine asculta, i la naiba cu Noll i cu nasul lui rou! - La aceste cuvinte, pled, cu mersul cam inraurit de sticlele golite, condus de Joceline, caruia Albert ii recomandase in oapta sa-laeze intr-o camera mai indepartata de restul familiei. Tanarul Lee 4i imbratia sora, i, urmand o dating a timpului, ceru i primi binecuvantarea tatalui sau inainte de a-1 imbratia la randu-i. Pajul sau paru dornic sa imite o parte a exemplului sau, dar, and inainta spre Alice, ea it salutes cu amabilitate Wand un pas inapoi. Ii lug limas bun de 250

la Sir Henry printr-o inclinare- stingace a capului; urandu-i noapte bunk batranul cavaler adauga: Sunt bucuros sa yid, tinere, ca ai invitat cel putin respectul datorat varstei. Nu-1 pierde din vedere niciodata, domnule; cad, purtandu-te astfel, nu faci deck si dai altora cinstirea pe care dumneata insuti gtepti s-o primeti and to apropii de sorocul vietii. Iti voi spune mai multe pe care le ai de indeplinit ca paj. Slujba asta era altadata o adevarata coala a cavalerismului, in loc de a deveni, ca in vremurile de dezordine din urma, o pepiniera a necuviintei neinfranate, ceea ce-1 face pe Ben Johnson si exclame... - Tata, it intrerupse Albert, trebuie s iei in seams oboseala adunata de not astazi. Bietul Mau iata adoarme in picioare; maine va fi in stare sa-ti asculte placutele sfaturi cu mai mult folos. Si tu, Louis, amintete-ti macar o parte a datoriei tale: is nite sfenice, i vezi de lumina. lad ca vine Joceline si ne arate drumul. Noapte bunk preabunule Doctor Rochecliffe; - noapte bunk tuturor.

251

CAPITOLUL XXI Randaul: Marire tie, printule regesc! Richard: mulfumesc, nobile sfetnic; cred Ca cel mai ieftin pret ce ni se cade E mult prea scump. SHAKESPEARE, Richard al II-lea

Albert i pajul sau furs condui de Joceline in ceea ce se numea Apartamentul spaniol. Era o larga incipere-dormitor, aflati mai degraba intr-o stare de ruins, dar inzestrata cu un pat mare pentru stapa'n i cu un altul de campanie pentru servitor, cum era obinuinta in castelele engleze pana intr-o epoca destul de apropiata, cand gentlemenii puteau avea nevoie adesea de asistenta propriilor slujitori. Peretii erau tapisati in piele aurita de Cordoba, reprezentkid lupte intre spanioli i mauri, infruntari cu tauri i alte divertismente caracteristice in Peninsula, - de unde venea i numele apartamentului. Uzati peste tot, tapiseria aceasta atarna in zdrente pe alocuri on chiar sfa,,iata cu totul. Dar Albert nu crezu de cuviinta sa fad vreo observatie, nerabdator, aim pa'rea, sa-1 vada plecat mai repede pe Joceline, i, cand acesta intreba daci n-ar mai fi nevoie de lemne de foc i sa i mai aduca de baut, ii rispunse cu un nu laconic si-i inapoie cu aceeai concizie bunele urari pentru noapte. In sfarit, padurarul se ratrase cam fail placere, ca i cum cugeta ca, dupa o atat de lunga absents, tanarul sau stapan ar fi putut adresa cateva cuvinte in plus unui vechi i credincios servitor. De indata ce Joceline iei, i inainte ca vreun cuvant s fi fost schimbat intre Albert Lee i pajul sau, cel dintai se apropie de ua examina lacatul, clanta i zavorul, i le 'inchise cu cea mai scrupuloasi atentie. Ba chiar, nemultumit cu aceste precautii, scoase din buzunar o lunga tip' de fier in forma de urub pe care o vara in zavor, in aka fel ca si nu fie cu putinta clintirea lui decal cu pretul ruperii uii. Albert se aezase in genunchi pentru aceasta operatie, pe care o duse la capat cu repeziciune i indemanare, ajutat de lumina primita de la paj. Dar, cand se ridica, o schimbare totel se Instapani intre cei doi. Onorabilul 252

master Kerneguy, dintr-un flicaiandru scotian, necioplit, paru dintr-odata si arate gratia i indemanarea pe care nu le-ar fi putut primi decat intr-o timpurie i familiars ambianta de cea mai buns calitate. El ii restitui lui Albert lumanarea tinuta pans atunci cu indiferenta wad a unui superior care-i cere oarecare serviciu neinsemnat unui subordonat. La randul sau, Albert, cu aerul celei mai marl pretuiri, iii prelua rolul de purtator de torta si-i lumina drumul pajului sau, mergand de-a-ndaratul spre a nu-i intoarce spatele. Punand lumanarea pe o masa de linga pat, el se apropie de tanar cu adanca veneratie, i-1 ajuta sa-i scoati decolorata jacheta verde, ca i cum ar fi fost primul lord arnbelan sau oarecare alt ofiter al casei regelui care i-ar fi ajutat suveranul si se debareze de ordinul Jarretierei. Tanarul caruia u erau dedicate aceste semne de cinstire le primi vreme de unul sau doul minute cu o gravitate netulburata; dar apoi, izbucnind intr-un hohot de ras, exclami - Ce dracu' inseamna toate formalitatile astea, Lee? 111 onorezi zdrentele acestea nemernice ca i aim ar fi fost de matase i hermina, site pogi cu bietul Louis Kerneguy ca i cum ar fi Regele Marii Britanii. - Sire, rispunse Albert, daci ordinele Majestatii voastre i imprejurarile acestor timpuri m-au facut, pentru un moment, si uit ca sunteti suveranul meu, trebuie si-mi fie ingaduit sa va aduc omagiul acum cand sunteti in palatul vostru de la Woodstock. - In adevar, zise monarhul deghizat, suveranul i palatul nu sunt rau asortate. Tapiseria de colo ce atarna in faii i jacheta asta zdrentuita yin admirabil una cu alta. Si acest Woodstock! - acest lica de placed unde un rege normand se intalnea cu frumoasa Rosamunda Clifford. Pe legea mea, e un loc de intalnire pentru bufnite. - Apoi, clanduli seama de indata, cu politetea-i fireasci, ca cele spuse ar putea rani sensibilitatea lui Albert, adauga: - La drept vorbind, Lee, cu cat locuinta aceasta e mai obscure i mai retrasa cu atat mai mult convine scopului nostru, iar dad are aerul unui cuib de bufnite, ceea ce nu se poate nega, not tim totui ca de aici au pornit vulturi. Cum vorbea, se lasa pe un scaun i, cu indolenta, dar i cu gratie, ii primi serviciile lui Albert care-i descheia relele jambiere de piele; apoi adauga: - Ce frumos specimen al vechilor timpuri este tatal tau, Sir Henry! E lucru de mirare ca nu 1-am intalnit pana acum; dar 1-am auzit adesea pe meal meu vorbind de el ca despre unul dintre cei ce alcatuiesc floarea adevaratei nibilimi engleze. Dad e sa ne luam dupe felul cum a inceput sa ma educe, pot ghici ca te-a tinut steins in haturi, Albert. Pun prinsoare ca n-ai aparut nicicand inainte-i deck cu 'Arida scoasa... 253

- Cel putin, Sire, n-am infundat-o pe cap in prezenta lui, cum am vazut ca i-o ingaduie unii tineri; iar daca o faceam, mi-ar fi trebuit o palarie cat se poate de tare ca sa ma fereasca de un cap spart! - Oho! De asta nu ma indoiesc e un batran falnic, insa unul dintre cei convini ca nu trebuie neaparat sa 1 urati pe copil ca sal croiegi cu nuiaua. Asculta, Albert. Presupunand ca glorioasa Restauratie e aproape i nu poate fi departe, de vreme ce, band pentru sosirea-i, poate fi grabid, indatorire pe care, cu deosebire, aderentii notri nu o presupunand deci ca ea vine i ca tatal tau ajunge, aim i se cuvine, conte i membru al consiliului privat, ei dracia dracului! omule, mi-ar fi tot atat de frica de el pe cat i-a fost lui Henric al patrulea de batranul Sully' . Imagineazi-ti ca s-ar putea gasi la curte un giuvaer ca frumoasa Rosamunda sau frumoasa Gabriella, ce osteneala pentru pajii i valetii de camera s-o conduce clandestin pe dragalga bijuterie pe o scara ascunsa, ca pe o marfa de contrabands, and paii contelui de Woodstock s-ar face auziti in antecamera! - Sunt bucuros sa-1 yid pe Majestatea voastra aa de vesel dupa osteneala atator calatorii. - Osteneala nu inseamna nimic, omule, o buna primire i o masa buna te rasplatesc pentru toate. Insa ei trebuie sa fi crezut ca ai adus cu tine un lup din codrii de la Badenoch, in lac de o fiinta bipedi care n-are mai mult deck un dulap obinuit pentru provizii. Imi era cu adevarat ruine de pofta mea de mancare, dar tu tii ca nu pusesem nimic in gull de douizeci i cinci de ceasuri in afara unui ou crud pe care tu i1 furasei pentru minetlin cotetul unei femei batrine. Roeam de ruine sa ma ark atat de infometat in fata acestui respectabil i distins gentleman, tatal tau, i inaintea preafrumoasei fete, sora ta - sau verioara ta, - cine-i ea? - E sora mea, raspunse Albert Lee; i adauga numaidecat: - Apetitul Majestatii voastre se potrivea prea bine cu firea unui flicau din nord. N-ar fi pe placul Majestatii voastre sa se retraga pentru odihni? - Peste vreo doui minute, rispunse Charles lira sa se ridice. Abia astazi limba-mi si-a rupt lanturile, omule. bar, apoi, sa vorbegi graiul acela din nord! i mai ales sa te osteneti sa nu spui un singur cuvant care sa nu fie in rol, - la naiba, e ca i aim ai merge ca ocnaii continentului, cu o ghiulea de douizeci i patru de livre inlantuita de picioare: ei pot s-o tarasca, dar nu se pot mica cu uprinta. Si, pentru ca veni vorba, tu intarzii
Henric al IV-lea (1553-1610), regele Frantei i autorul tolerantului Edict de la Nantes (1598) era tatal Henriettei, sotia lui Charles 1. Ducele de Sully a fost unul din sfetnicii sai influenti.(n.t.)

254

sa-mi plateti tributul de complimente pentru imitatia mea. Nu-i aa c-am jucat pe cinste rolul lui Louis Kerneguy? - Dad Majestatea voastra imi cere serios parerea, nadajduiesc sa fiu iertat and voi spune ca dialectul vostru era intrucatva cam prea vulgar pentru un tanar scotian de buns conditie, iar manierele vi erau putin prea necioplite. Mi s-a parut de asemenea dei nu pretind a fi un cunoscator ca scotiana voastra nu suna intotdeauna foarte autentic. - Nu suna autentic! Nu e0 uor de multumit, Albert. $i cine oare ar putea vorbi scotiana mai autentic ca mine? N-am fost eu regele Scotiei vreme de zece luni? Si dad in acest ristimp n-am invicat limba tarii, tare a vrea sa tiu cu ce m-am ales? N-am auzit eu comitatele din est, din sud, din vest i din munti, tipand, crocanin.d i racnind in jurul meu o pronuntie adanc guturala i larg taraginatA, iar pe alocuri cu cite vreun accent malt ascutit? La naiba, omule, n-am cunoscut eu discursurile oratorilor lor, adresele senatorilor, reproprile minktrilor lor? Nu m-am aezat eu pe jilcul de cainta2 i n-am privit eu, drept o grade de la cuviosul Mas John3 Gillespie, privilegiul ce ni se ingaduia sa-mi fac ispairea in propria mea camera, i nu in fata congregatiei? Si, dupa toate, o sa-mi spui ca nu vorbesc destul de bine scotiana ca amagesc pe un cavaler de Oxford i familia sa? - 0 rog pe Majestatea sa s-i aduca aminte ca am inceput prin a spune ca nu sunt un bun judecator al dialectului scotian. - Haida-de, Albert, asta-i pura invidie! La Norton, imi spuneai ca sunt prea curtenitor i plicticos pentru un paj anal.; acum ma crezi prea grosolan. - Este un mijloc in toate; trebuie doar sa fie gasit, zise Albert, aparand parerea pe acelai ton cu care Regele o ataca. De pilda, azi-dimineata and purtati imbricaminte femeiasca v-ati ridicat fusta nepotrivit de sus and a trebuit sa treceti primul paraia; iar and am ajuns la urmatorul, pentru a dovedi ce bine v-ati inswit cele spuse de mine, ati tarat-o prin apa fara s-o ridicati... - Si le is dracu' de haine femeieti! izbucni Charles, sper sa nu mai trebuiasca sa ma deghizez astfel vreodata. Ma faceau gat de urat ca figura mea ar fi fost de ajuns ca sa scoata pentru totdeauna din mods rochii, bonete i jupoane. Pana i cainii fugeau de mine! dad a fi trecut prin vreun catun cu cinci colibe, n-a fi scapat Ora sa fiu begat i cufundat intr-un eleteu, ca o defaimare a neamului femeiesc! Aceti pantaioni de piele
2 3

Un scaun pe care erau pui sa stea in bisericile sco(iene penitentii Titlu familiar i dispretuitor dat unui preot presbiterian. (n.t.)

255

nu-s ei prea aratoi dar sunt propria quae maribus4 , i de buns seams ma bucura sa ma imbrac cu ei. Iti voi spune, de asemenea, prietene, ca impreuna cu imbricamintea-mi proprie, imi voi recatiga toate privilegiile masculine; i dad aa, dupa cum mi-ai spus, am fost asta-sears prea grosolan, maine ma voi purta cu Miss Alice ca un adevarat curtezan. Am facut deja un fel de cunotinta pe cand paream de aceigi sex cu ea, i am descoperit ca vantul mina in partea asta alti colonei deck tine, colonele Albert Lee... - Poate Majestatea sa ar vrea..., spuse Albert, i se opri scurt din pricina dificultatii gasirii cuvintelor care exprime natura neplacuta a Faptul nu-i scapa lui Charles. Dar el continua flea vreun scrupul. - Ma filesc cu tiinta mea de a patrunde in sufletul tinerelor doamne tot gat de departe ca multi altii, dei Dumnezeu tie ca uneori gaseti acolo mai multi adancime deck banuiesc cei mai intelepti dintre noi. Mind pe o ghicitoare a viitorului, i-am spus surorii tale - crezand, biet om naiv, ca o fad de la tad n-ar avea la cine gandi in afara de fratele ei - ca e nelinitita din pricina unui oarecare colonel. Eu nimeream tema, dar nu i persoana; cad faceam aluzie la tine, Albert; iar rwata aparuta pe fata-i la vorbele mele era prea vie spre a fi prilejuita de o dragoste frateasca. Deci ea se indeparta deodati de mine, luanduli zborul ca un nagat. Eu pot s-o scuz din toata inima; caci, privindu-ma in fantana Rosamundei, imi veni sacred ca, dad fi intalnit o creatura pe potriva felului cum aratam eu, fi adus foc i lemne ca s-o ard! Ce crezi despre asta, Albert? Cine poate fi acest rival care e mai mult decat rivalul tau in inima surorii tale? Albert, care prea bine ca felul Regelui de a vorbi despre sexul frumos era mai degraba vesel deck delicat, dud sa puns capat convorbirii dand raspunsului un ton gray. - Sora mea, spuse el, a fost crescuta intr-o oarecare masura cu fiul unchiului ei dinspre partea mamei, Markham Everard. Insa, cum tail lui i el insui adoptasera cauza Capetelor-Rotunde, cele doui familii intrara, drept consecinta, in dezacord i proiectele care se faurisera, poate, inainte furs uitate demult de catre ambele parti. - Te ineli, Albert, to ineli, replica Regele, continuand fara mils sa vorbeasci pe un ton de gluma. Voi coloneii care purtati earfe albastre sau portocalii sunteti nite baieti prea chipei pentru ca sa dati uitarii uor o cauza pe care ati imbratiat-o. Dar nu e de ingaduit ca miss Alice, care e atat
Lucruri caracteristice barbatilorn. (n.t.)

256

de frumoasa, i care se roaga pentru restauratia Regelui cu privirea accentul unui finger, i ale carei rugaciuni trebuie s se fad ascultate, sa mai pastreze amintirea unei ipocrit de Cap-Rotund. Ce zici? Imi dai voie sa i intind o mina de ajutor in aceasta privinta? La urma urmelor, eu sunt mai interesat ca oricine sa intretin loialitatea supuilor mei; iar daca voi catiga bunavointa unei fete frumoase, aceea a iubitului ei ova urma in curand. Era felul de a fi al veselului Rege Eduard, - Eduard al IV-lea, tii tu. El a fost detronat nu doar o singura dad de cite contele Warwick, facatorul de regi, acel Cromwell al timpului sail; insa el avea de partea lui inimile doamnelor voioase ale Londrei, i Meth de viata iii singerau bucuros punga i venele ca sa-1 readuca pe tron. Ei bine, ce zici? Si ma scutur de carapacea mea septentrionala i sa i vorbesc in felul meu natural, aratandu-i cum educatia i bunele maniere o pot despagrubi pentru o figura urata? - Sire, spuse Albert cu o expresie stanjenita; nu ma ateptam ca Majestatea voastram Se intrerupse, nevenindu-i la indemana vorbele in stare sa-i exprime, fara a se lipsi de respectul datorat unui Rege care primea ospitalitatea tatalui sau, i asupra sigurantei caruia se angajase el singur sa vegheze. - Si la ce oare nu se atepta master Lee? intreba Charles, cu o marcata gravitate, la randu-i. Albert incerca din nou un rispuns, dar nu inainta dincolo de aceste cuvinte: Sper, Sire, ca Majestatea voastram, arid se opri iarai, respectul profund i ereditar pentru suveranul sau, precum i simtul ospitalitatii datorat nenorocirilor lui, impiedicandu-1 sa dea glas iritatei sale porniri. - Si ce spera oare colonelul Lee? relua Charles pe acelgi ton sec i rece. Nici un rispuns? Atunci, la randul meu, sper ca Albert Lee sa nu vada intr-o gluma uprateca nimic ce ar putea fl ofensator onoarei familiei sale, deoarece, in acest caz, i-ar face un mediocru compliment surorii lui, tatalui sau i lui insui, ca sa nu-1 mentionez pe Charles Stuart, pe care el it numete regele sau; i ma a,stept sa nu fi fost atat de rau interpretat incit sa fiu presupus capabil a uita ca miss Alice este fiica unui supus credincios, a unei gazde i sora calauzei i ocrotitorului meu. - Hai, hai, Albert, adauga el, reluanduli deodata tonul franc i familiar care-i era firesc, tu uiti cat Limp am petrecut eu inafara granitelor, unde barbatii, femeile i copiii vorbesc curtenitor dimineata, la amiazi i seara, fara aid intentie deck de a face sa tread vremea. Insa uitasem ca tu eti din vechea coala a Angliei, fiul de inima al lui Sir Henry, care nu intelegi glumele pe astfel de subiect. Dar eu iti cer iertare, Albert, in chip sincer, dad to-am ofensat cu adevarat. 257

Pronuntand cuvintele acestea, ii intinse mina colonelului Lee care, simcind ca fusese prea grabit sa is in serios ceea ce nu era deck o gluma, o saruta reverentios i incerca sa se scuze. - Nici un cuvant mai mult, zise printul, bun din fire, ridicandu-1 pe credinciosul sau supus care ingenunchiase inainte-i; ne-am intelekunul pe altul. te temi putin de reputatia de galanterie pe care mi-am facut-o in Scotia; dar te asigur ca voi fi tot gat de stupid in prezenta lui miss Alice pe cat tu sau celalalt colonel, varul tau, ar putea s-o doreasca. Imi voi rezerva toate complimentele, dad mai am cateva ram4ite, pentru dragalga mica subreta care ne-a servit la masa numai sa nu ridici tu insuti pretentii asupra ei, colonele Albert... - Pretentiile sunt ridicate chiar indeajuns, Sire, insa nu de mine, ci de catre Joliffe, padurarul; i trebuie sa ne pazim sa-1 nemultumim, caci i-am incredintat cam multe despre noi, i imprejurarile ne-ar putea obliga sa i ne incredintam in intregime. Imi vine sa cred ca el banuiete cine e Louis Kerneguy in realitate. - Voi amorezii 4tia din Woodstock, zise Regele !land, sunteti o bands de acaparatori! Dad avea fantezia - ceea ce un francez nu s-ar da in laturi s-o fad' intr-un asemenea caz - sa strecor cateva vorbe dulci la urechea batrinei femei surde pe care am vazut-o in bucatarie, indraznesc sa presupun c mi s-ar zice ca urechea aceea este acaparata in exclusivitate de cave Doctorul Rochecliffe... - Sunt incantat de vorbele de duh ale Majestatii voastre care, dupa o zi de pericole, oboseala i accidente, mai gasqte puterea sa se amuze astfel. - Ceea ce ar vrea sa spuna c ambelanul dorete ca Majestatea sa sa mearga la culcare. Ei bine, un cuvant sau doul asupra afacerilor mai serioase i am terminat. M-am lasat cu totul condus de catre tine i Rochecliffe. Am lasat hainele femeieti pentru ale lua de indata pe cele de paj. Mi-am schimbat drumul, plecand din Hampshire, pentru a cauta adapost aid. Tot mai crezi ci asta e calea cea mai prudenta? - Am mare incredere in Doctorul Rochecliffe, Sire. Legaturile sale cu regal4tii impritiati ii dau putinta sa primeasca informatiile cele mai exacte. Mandria pe care i-o inspira intinderea corespondentei sale i complicatele planuri pe care le urzete in serviciul Majestatii voastre sunt in adevar hrana vietii sale; dar istetimea-i este egala cu vanitatea sa. Pe de alts parte, increderea mea in joliffe este fara margini. De tatal i sora mea nu e nevoie sa vorbesc. Totui, n-as vrea, fara pricini serioase, ca persoana Majestatii vostre sa fie cunoscuta de nici un individ mai mult deck e neaparat necesar. 258

- Dar este frumos din partea mea, spune Charles, limas pe ganduri, sa nu-i acord intreaga mea incredere lui Sir Henry Lee? - Majestatea voastra a auzit de leinul primejdios incercat de el astaseal* Nu trebuie sa ne grabim a-i da veti care 1-ar putea agita. - Ai dreptate. Dar nu avem a ne teme de o vizita a Hainelor-Roii? Exists detaamente la Woodstock ca i la Oxford. - Doctorul Rochecliffe spune, nu fara intelepciune, ca e mai bine sa stai linga foc atunci and vatra fumega; i ca Woodstock-ul, aflat pans foarte de curand in posesia sechestratorilor i Inca in vecinatatea soldatilor va fi mai putin suspect mai neglijent supravegheat deck nite locuri mai indepartate care ar parea si promita mai multi siguranta. De altfel, Rochecliffe e in stapanirea unor curioase i importante tiri privind starea lucrurilor in palatul acesta; i ele sunt foarte favorabile proiectului de a-I tine pe Majestatea voastra ascuns aici timp de dot* trei zile, pans cand vi se va asigura o corabie pentru plecare. Mai Mai, Parlamentul sau Consiliul de Stat uzurpator, a trimis incoace nite sechestratori pe care reaua for contiinta, ajutata, poate, de renghiurile catorva Cavaleri Intreprinzatori, i-a viral in sperieti, ficandu-i sa plece fad a mai don nicidecum sa se reintoarca. Pe urma, uzurpatorul mai formidabil, Cromwell, i-a acordat posesia colonelului Everard, care n-a cerut-o deck cu scopul readucerii unchiului in Lora, care a ramas in burgul Woodstock pentru a avea grip ca Sir Henry sa nu fie tulburat. - Ce! Colonelul doamnei Alice! lad ceva vrednic sa sune alarma! Cad, presupunand va tine in frau pe ceilalti indivizi de seama lui, nu crezi oare, master Albert, ca el va avea o suta de pretexte pe zi ca sa vina aici in persoana? - Nu; cad Doctorul Rochecliffe ne Incredinteaza ca tratatul dintre Sir Henry i nepotul sau it obliga pe ultimul s nu se apropie de Loja fara a fi invitat. Intr-adevar, asta nu s-a facut fara marl dificultati, i fad a pune in cumpana toate avantajele de catigat pentru cauza Majestatii voastre, anume ca Doctorul 1-a putut indupleca pe tatal meu sa revina in palat; dar fiti sigur ca el nu va fi deloc grabit sa-i timid o invitatie colonelului. - Iar to fii sigur ca, fara a atepta vreo invitatie, colonelul are sa vina aici. Lucrurile nu pot fi judecate corect atunci ca'nd e vorba de o sora; eti prea familiarizat cu magnetul ca dai seama de puterea lui de atractie. Everard va veni aid, ti-o spun, - va veni ca i cum ar fi tras de patru cai! Nici lanturile, ca sa nu mai vorbim de promisiuni, nu-1 vor tine! Si, in acest caz, ne paste o oarecare primejdie. - Sper s nu fie aa, Sire. Mai intai, tiu ca Markham este sclavul 259

cuvantului sau. Pe urma, dad o anumita intimplare 1-ar aduce aici, cred ca Majestatea voastra ar putea lesne trece in fata lui drept Louis Kerneguy. Apoi, dei varul meu i cu mine nu ne-am aflat in bune raporturi de cativa ani, it cred incapabil si-1 tradeze pe Majestatea voastra, i, in sfaqit, dad a vedea cea mai mica primejdie, fie el de zece on fiul surorii marnei mele, ii voi strapunge corpul cu spada-mi inainte de a avea timpul sill execute planul. - Mai am o singura intrebare, Albert, dupa care to las sate odihneti. '111 pari a fi incredintat ca nu va fi puss la cale vreo cercetare. Lucrul e posibil; dar, in oricare alts tad, povestea asta despre duhuri, care zboara pe la atatea urechi, ar aduce aid preoti i slujitori ai justitiei ca sa examineze temeiul istoriei, ba chiar i liote de pierde-vara ca satisfaca curiozitatea. - In privinta primei temeri, sa nadajduim i sa credem ca influenta colonelului Everard va preveni once ancheta imediata, din grija de a pastra netulburati linitea familiei unchiului sau. Inca i mai putin avem a purta grija ca oricine ar putea intra fara si fie autorizat, cunoscand dragostea i teama nutrite de vecini fata de tatal meu. De altfel, duhurile din Woodstock au impratiat o asemenea agitatie ca spaima va tine curiozitatea la respect. - In ultima instants deci, ansele sigurantei par in favoarea planului adoptat de noi, ceea ce e tot ce pot nadajdui intr-o situatie atat de nastatornica. Episcopul mi 1-a recomandat pe Doctorul Rochecliffe, ca pe unul din cei mai ingenioi, cutezatori i loiali fii ai bisericii anglicane; tu, Albert Lee, mi-ai dat o suta de probe de credinta. Pe tine, deci, i pe cunotintele tale in partea locului ma bizui. Jar arum, pregatete-ne armele. Viu nu ma vor lua vreodata! $i totui nu pot crede ca fiul Regelui Angliei, motenitorul legitim al tronului acestei tad, poate fi Whit primejdiei in propriul sau palat i sub garda credincioglor Lee. Albert Lee aeza pistoalele i spadele in preajma patului Regelui i al sau; i Charles, dupa cateva cuvinte de scuza se intinse pe patul mare i bun cu un suspin de placere, ca un om ce nu se bucurase demult de o asemenea favoare. Ii ura noapte buna fidelului sau insotitor care se aezase pe patul de campanie; i amandoi, monarh i supus, nu intarziara si se lase in voia somnului.

260

CAPITOLUL XXII

Liludati-1pe batrdnul Sir Nicholas! Pe gdnduri mult el n-a prea rdmas Unei tinere pasdri sa-idea ajutor, Ctind coimii deasupra-i planau In zbor. Cand primejdia mare dual afost, lqind din cugel, eai vdzu de-al ei rost. WORDSWORTH In ciuda tuturor incercarilor, princul fugar gusts acea odihni adanci pe care doar tineretea i oboseala o inspira. In schimb, tanarul Cavaler care-i slujea de calauza i garda petrecu o noapte mai agitata, trezindu-se din cand in and ascultand, cad, in ciuda asigurarilor Doctorului Rochecliffe, nu era scutit de nelinite, i ar fi vrut sa alba tiri mai sigure deck ceea ce izbutise sa afle pana atunci asupra celor ce se petreceau in jurul lor. Se scula de indata ce ziva se ivi. Dar, in pofida grijii de a face cat mai putin zgomot, somnul lui Charles fu tulburat. Acesta se ridica in capul oaselor i intreba dad e vreo pridni de alarms. - Nici una, Sire, rispunse Lee. Doar ca, reflectand is intrebarile Majestatii voastre de asta-noapte, i la feluritele incidente neprevazute care v-ar putea pune in primejdie siguranta, m-am gandit sa ma trezesc devreme pentru o intrevedere cu Doctorul Rochecliffe, i spre a supraveghea mai cu grip acest loc unde se of la scum in joc viitorul Angliei. Ma tem ca va trebui si-i cer Majestatii voastre dea osteneala sa inchida singur ua dupa ce voi fi plecat. - Ah, fara atata Majestate, pentru Dumnezeu, draga Albert! zise bietul Rege, straduindu-se sa-i puns o parte a vegnintelor spre a traversa camera. Cand pieptarul i pantalonii unui rege sunt atat de zdrentuiti este tot atat greu sa-i traga pe el pe cat i-ar fi sa strabata fara calauza *urea de la Dean, mai poti rasa Majestatea la o parte pans cand are putinta sa se arate sub un exterior putin mai decent. De altfel, ne pandete ansa ca acest cuvant rasunitor sa ajunga din nebagare de seams la nite urechi deloc sigure. - Porunca voastra va fi indeplinita, rispunse Albert, care tocmai 261

dand sa plece. Iei, lasandu-i Regelui, ce parasise patul i deschidea strabatea pe jumatate imbricat inciperea, grija de a o inchide, i rugandu-1 sa n-o deschida pentru nici un motiv nimanui, decal doar daci-i va recunoate vocea sau pe cea a lui Rochecliffe Albert porni in cautarea odaii Doctorului Rochecliffe, care nu era cunoscuta deck de el i de credinciosul Joliffe, i unde se ascunsese, in epoci osebite, neabatutul om al bisericii pe care caracterul sau indraznet i intreprinzator it antrenase in manevre pe cat de vaste pe atat de riscante, expunandu-1 urmaririlor staruitoare ale celor din partidul republican.De o vreme incoace, nu i se mai purta de grija pentru ca parasise, din prudenta, scena intrigilor sale. Dar, dupa pierderea batiliei de la Worcester, redeveni mai activ ca oricand i, ajutat de prieteni, oameni de legatura, i mai cu semi de episcopul de ***, condusese fuga Regelui spre Woodstock, cu toate ca abia in chiar ziva sosirii lui putuse sa-i dea speranta unui refugiu sigur in vechiul castel. Albert, dei pretuia deopotriva spiritul neinfricat i resursele inepuizabile ale neobositului cleric, simtea c acesta nu-i desluOse Inca raspunsul la cateva din intrebarile de azi-noapte ale lui Charles intr-un fel ateptat de stapanul sau din partea celui caruia ii incredintase siguranta. Scopul sau era deci sa cunoasca, dad era posibil, toate fetele unei afaceri gat de importante, ca unul asupra caruia apasa din plin o asemenea raspundere. Cunoaterea locului anevoie i-ar fi fost de-ajuns ca sa &eased odaia secrets a Doctorului, dad un miros ispititor de vanat fript nu i-ar fi slujit de calauza prin coridoarele obscure, pe scarile ruinate care urcau on coborau, ca i prin trapele i dulapurile aparente pe care le avea de strabitut. Ajunsese astfel la un fel de sanctuar unde Joceline Joliffe ii servea bunului Doctor un dejun solemn, consistand din vanat impreuna cu o cups mica de bere in care se imbiba o ramura de rozmarin, bautura preferata de catre Rochecliffe altora mai tad. Langa el era Bevis, aezat pe coada, lingandu-se pe buze i Wand pe amabilul, mirosul seducator al dejunului coplejindu-i demnitatea naturals a caracterului. Incaperea in care Doctorul se stabilise era o mica odaie octogonala ai card pereti de o grosime ieita din comun ascundeau numeroase ieiri ce comunicau cu.diferite parti ale cladirii. In juru-i se vedeau manunchiuri de arme, i langa ele un mic butoi umplut, se parea, cu pulbere, teancuri de hartii, cateva chei servind la descifrarea corespondentei secrete,vreo doui suluri de pergamente acoperite cu hieroglife pe care Albert le lua drept semne ale zodiacului, i diverse modele de maini, caci Doctorul era, de 262

asemeni, un initiat in mecanica; in sfarit, unelte, mati, un felinar cu geamuri opace, mantale, veminte de tot felul, impreuna cu o multime de alte obiecte apartinand meseriei de conspirator. Intr-un colt se afla o cased plina cu monede de our i argint din diferite tart i care ramasese deschisa neglijent, ca i cum 1-ar fi interesat in ultimul rand pe Doctorul Rochecliffe, dei imbricamintea-i anunta o oarecare stramtoare dad nu chiar saracie. Linga farfuria-i era o Biblie i o carte de rugaciuni, cu nite coli de tipar, cum se numesc in limbaj tehnic, ce pareau de curand ieite de sub press. Putin mai incolo, dar la indemana, se vedea un dirk adica un pumnal scocian, un corn cu pulbere, o muscheta i o pereche de frumoase pistoale de buzunar. In mipocul acestei amestecate colectii, Doctorul iii lua dejunul cu mare pofta, firs a fi mai nelinitit de primejdioasele ustensile din juru-i deck un muncitor obinuit sa braveze pericolele unei manufacturi de pulbere. - Ei bine, tinere gentleman, zise el ridicandu-se i intinzandu-i mina, vii sa dejunezi cu mine in buns prietenie sau ca sa mi tulburi masa de dimineata, aa cum ai facut cu cina de azi-noapte, punandu-mi intrebari premature? - 0 s rod un os impreuna cu dumneata din toga inima, rispunse Albert; i, daca-mi dai voie, Doctore, o si-ti pun cateva intrebari care nu par deloc inoportune. asista pe Doctor in a da gata, Spunand acestea, se aeza la masa multumitor, o pereche de rate salbatice i Inca vreo cateva liite. Bevis, care se atinea pe locu-i cu mare rabdare i destula insinuare, se alese cu partea lui de vitel, care de asemeni nu lipsea de pe imbelpgata masa; caci, aidoma cainilor bine dresati, el dispretuia carnea pasarilor acvatice. - vedem dar, Albert Lee, despre ce e vorba, zise Doctorul, ksezandu-i pe farfurie cutitul i scotanduli ervetul atarnat sub barbie, de indata ce Joceline se retrasese; yid ca ai limas acelai Mau pe care to tiu de and eram invatatorul tau; niciodata multumit cu invitarea unei reguli gramaticale, ma persecutai mereu cu intrebarea: de ce regula asta e aka i nu altfel, - avid de detalii pe care nu le-ai fi putut intelege, aa cum Bevis ravnete i schiauna dupa o aripa de rata salbatica pe care n-ar manca-o. aminteti - Nadajduiesc si ma gaseti mai rezonabil, Doctore, i ca acum nu mai sunt sub/ens/a' ,ci plasat in nite imprejurari unde nu am libertatea si ma comport dupa ipsedixit2 al niciunui om, daca propria-mi
' Sub nuia". (n.t.) El a spus-o"; expresia echivalenta e magister dixit". (n.t.)

263

judecata nu m-a convins. Eu a merita din plin sa fiu spanzurat, rupt in bucati, sfartecat de patru cai, clack din greeala mea, s-ar intimpla vreo nenorocire in aceasta afacere. - Si chiar de aceea, Albert, am dorit sa ai deplina incredere in mine, fara a to amesteca. Spuneai ca nu mai eti sub ferula; - prea 1)ine, insa amintete-ti ca, in timp ce luptai pe campurile de bataie, eu puneam la cale comploturi in odaia mea de lucru, - in aa fel ca tiu toate urzelile prietenilor Regelui, ca i toate migarile dumanilor sai, intocmai cum un paianjen iii cunoate firele panzei. la seama la experienta mea, omule. In toad tara nu vei gasi vreun Cavaler, care sa nu fi aflat de Rochecliffe Complotistul. Eu am fost bratul principal in toate cite s-au pus la cale din 1642, am intocmit declaratii, am tinut corespondents, am comunicat cu efii, am recrutat soldati, am procurat arme, am facut rost de bani, am pus la cale intalniri. Am fost prezent in Riscoala din vest; i inainte de aceea, in Petitia Cetatii Londra, in ridicarea lui Sir John Owen in Tara Galilor. Intr-un cuvant, am fost sufletul tuturor conspiratiilor pentru Rege, de la afacerea Tomkins i Challone3 incoace. - Dar oare n-au quat toate aceste comploturi? Tomkins Challone n-au fost ei spanzurati? - Adevarat, tinere prieten, raspunse cu gravitate Doctorul; ca i multi altii care au lucrat cu mine. Insa numai pentru ca nu mi-au urmat sfaturile fara sa cracneasca. Despre mine n-ai auzit nicicand sa fi fost spanzurat! - Asta poate sa se intimple, Doctore; urciorul merge deseori la fintana... Proverbul acesta, cum ar zice tata, are un iz cam mucegait. Insa eu am, aijderea, o oarecare incredere in propria-mi judecata, i, crick a venera biserica, nu pot subscrie cu totul la o obedienta pasiva. Iti voi spune, intr-un cuvant, in ce privinte imi trebuie o explicatie, pe urma, fie mi-o dai, fie ii voi duce rispuns Regelui c nu vrei s-i faci cunoscut planul; in care caz, daca va proceda dupa sfatul meu, va parasi Woodstock-ul, i-i va relua intaiul proiect de a se indrepta spre coasts fara intarziere. Ei bine, atunci, monstrule suspicios, pune-ti intrebarile, iar dad ele nu-mi cer sa tradez increderea acordata, iti voi rispunde. - In primul rand, ce e toata istoria asta cu duhuri, aparitii i vraji? Si socoti oare dumneata ca e prudent ca Majestatea sa sa ramana intr-o casa supusa unor asemenea vizite, reale sau pretinse?
3 Aceasta ultima initiative amintita, viand, in 1643, impacarea Regelui cu Parlamentul a dus la executarea celor doi. Rascoala din vest s-a petrecut in 1645, Petitia antiepiscopala a Cetatii Londra, in 1641, iar ridicarea galeza a lui John Owen, in 1648. (n.t.)

264

- Trebuie sa te multumeti cu raspunsul meu in verbo sacerdotis4 . Imprejurarile despre care vorbeti nu vor mai starni nici o neplacere cat timp Regele va edea la Woodstock. Mai multe nu-ti pot explica; dar pentru asta raspund cu capul. - In acest caz, trebuie sa luam de buns cheziia Doctorului Rochecliffe aim CA diavolul se obliga sa traiasca in pace cu suveranul i stipanul nostru, Regele... Prea bine. Mai tiu ca un individ numit Tomkins a dat tarcoale toata dupa-amiaza de ieri, i ca, poate, a dormit aici. E un Independent inrait, secretar, functionar, sau cam aa ceva, al cainelui de regicid, Desborough. Insul e bine cunoscut drept fanatic declamator de vorbe umfiate in opiniile religioase dar, in afacerile private, clarvizator, viclean i interesat ca toti ticaloii de teapa lui. - Fii sigur ca ne vom folosi de fanatismul lui smintit ca dejudecam viclenia. Un dine poate conduce un porc, daca are bunul gand sa-i lege o sfoara de inelul pe care i-1 trece prin rad. - Ai putea sa te ineli. Intalneti astazi multi asemenea indivizi, at caror viz asupra lumii spirituale a celei laice este atat de diferit ca se aseamina ochilor saii, - dintre care, unul, oblic i deformat, nu vede dincolo de lungul nasului, in time ce celalalt, departe de a mai impartAi acelai defect, este inzestrat cu o vedere lungs, penetrants, ce retine cu ascutime tot ceea ce scruteaza. - Insa noi punem un bandaj peste ochiul bun, i el nu va putea vedea deck cu cel imperfect. Trebuie sa tii ca individul a vazut mereu cel mai mare numar de aparitii i dintre cele mai hidoase. El n-are curajul unei pisici in asemenea ocazii, cu toate ca nu-i lipsit de hotarare and are in potrivnici lumeti. L-am dat in grija lui joceline joliffe care, tragand cu el la masea i vorbindu-i despre stafii, it va face sic nu mai priceapa ce se petrece chiar atunci cand to it vei proclama pe Rege in prezenta - Dar de ce sa incuviintam un asemenea nemernic aici? - Oh, Sir, fii pe pace. El e un sot, sau un fel de ambasador al onorabililor lui stapani, iar noi putem fi siguri ca nu le vom primi vizita, atata timp cat ei vor avea tiri de la Woodstock prin credinciosul Tomkins. - Am toad increderea In Joceline, dad el ma poate asigura ca va veghea asupra acestui ins, voi fi flea grija. El nu tie, ce-i drept, cat e de mare miza jocului; dar gandul ca totul are atingere cu viata mea este indeajuns ca tina treazi vigilenta. Ei bine, sa mergem mai departe. Dar dad Markham Everard are sa vina aici?
4

Pe cuvantul unui preot". (n.t.)

265

- Avem cuvantul lui in privinta contrariului - cuvantul de onoare transmis prin prietenul sau. Crezi ca omul e in stare sa-1 calce? - Nu-1 socot capabil s-o fad'. A zice chiar ca Markham, chiar de ar avea tiinta de ceva, nu va profita intr-un sens rau. Insa, Doamne ferete s fim nevoiti sa ne incredem in cineva care a arborat culorile Parlamentului atunci cand e vorba de o afacere atat de insemnati - Amin! Iti mai raman de impicat i alte neliniti? - Am Inca o obiectie: insul acela obraznic i dezmatat ce se di drept Cavaler, care a navalit in compania noastra azi-noapte, i i-a catigat inima tatalui meu cu istoria asediului de la Brentford, unde indraznesc a zice ca potlogarul n-a fost nicicand. - judeci gre0t, draga Albert. Roger Wildrake, cu toate ca-1 cunosc de putina vreme, personal, este un gentleman; a invitat dreptul la Inns of cheltuit averea in slujba Regelui. Court i - Dad nu, mai degraba, in serviciul dracului! Ii tiu eu pe afurisitii de teapa lui, care, dupa ce au adus coruptia in randurile noastre, nu s-au lasat pans cand n-au infestat tara cu lenevia, desfraul i talhiriile lor; prin scandalurile din carciumile i tavernele unde gaseau bauturi pans-n zori, prin injuraturile lor de pomina, loialitatea lor infierbantata i vitejia lor cherchelita, ei i-au facut pe oamenii cumsecade sa deteste numele de Cavaler. - Vai! asta nu-i deck prea adevarat. Dar, la ce to-ai fi putut atepta? Cand clasele cele mai de sus i mai indrituite sunt date la o parte i amestecate de-a valma cu ordinele inferioare, in confuzia generala a moralei i moravurilor, primele ii pierd cele mai de pret insuiri ale lor, - aa cum un pumn de medalii de argint vor ajunge desfigurate decolorate dad le scuturi talme-balme impreuna cu nite grosolane monede de amnia. Chiar cea dintai medalie din toate, pe care noi, regaligii, o purtim atat de bucurog langa inimile noastre, n-a fost scutita, poate, cu totul de o oarecare deteriorare. Dar sa vorbeasca alte limbi deck a mea despre subiectul acesta. Albert Lee reflects adanc vreme de cateva clipe asupra celor auzite. Doctore, spuse el in sfarit, este in genere recunoscut, chiar de catre cei ce gandesc, ca dumneata ai fost cateodata cam prea inflacarat impingandu-i pe oameni in actiuni primejdioase... - Dumnezeu ierte pe cei care i-au format despre mine o parere greita! - Cat timp, totui, ai facut i suferit pentru cauza Regelui mai mult deck oricare alt slujitor al profesiei dumitale. - Ei imi recunosc meritele in aceasta privinta, - cu absoluta justicie. 266

- Sunt deci dispus sa ma bizui pe opinia dumitale dad, avandu-le pe toate in vedere, crezi ca putem famine in siguranta la Woodstock. - Nu de asta e vorba. - Dar de ce atunci? - Sa tim dad poate fi gasita o cale mai sigura. Cad, cu *ere de rau, spun ca intrebarea trebuie puss in chip comparativ, ca o chestiune de alegere. Siguranta absoluta este - vai! - pentru moment, inafara discutiei. Insa eu spun ca Woodstock-ul, cu resursele ce ne fed i precautiile pe care le vom lua, este de departe cel mai multumitor loc de ascunzatoare. - Destul; iti impartiesc parerea, ca pe una venita de la o persoana inzestrata cu cunoOnte mai intinse deck ale mele in astfel de afaceri importante, ca sa nu mai vorbim de varsta experienta dumitale. - Procedezi bine, spuse Rochecliffe; i dad altii ar fi aratat aceegi neincredere fats de tiinta lor, i o incredere corespunzatoare in persoanele competente, ar fi fost mai bine pentru veacul acesta. Astfel mintea se zavorete in fortareata-i, i spiritul urca spre inaltimea turnului sails . Inteleptul prevede furtuna are grip sa se puni la adapost, adauga el privind de jur-imprejur cu multumire de sine. - Ei bine, Doctore, sa ne punem prevederea in slujba acelora care sunt de departe mai de pret deck noi. Ingaduie-mi sa to intreb de ai chibzuit indeajuns asupra intrebarii dad cel care inseamni indatorirea noastra de capetenie trebuie sa ramana in societatea familiei mele, sau e mai bine ca el sa stea intr-unul din ungherele tainice ale castelului. spune Louis - Hm! - cred ca va fi mai sigur ca el sa continue Kerneguy, i ca sa se afle in preajma ta... - Ma tem sa nu fie nevoie ca eu sa ies putin in recunogtere, sa ma .arat la oarecare departare in tinut, - pentru ca nu cumva venind cineva aici in cautarea mea, sa dea peste o prada mai scumpa. - Nu ma intrerupe, rogu-te; - sa se afle, zic, in preajma ta, sau a tatalui tau, fie in apartamentul lui Victor Lee, fie in vreo incipere foarte apropiata. Stii ca ar putea disparea cu uprinta dad 1-ar ameninta vreun pi ricol. Pentru prezent, acesta-mi pare lucrul cel mai bun de facut. Nadajduiesc sa aflu veti despre corabie astazi, cel mai tarziu maine. Albert se desparti de activul, dar incipatinatul batran, admirand specia de placere care izvora pentru el din intrigile ce-i devenisera un fel de element al sau, in pofida celor spuse de poet despre ororile ce se ivesc intre conceptia executia unei conspiratii.
Citat biblic. (n.t.)

267

leind din sanctuarul Doctorului Rochecliffe, it intalni pe Joceline care-1 cauta nu Mel o anume nelinite, i se adresa cu un accent tainic: - Tanarul gentleman scotian s-a deteptat; auzindu-ma trecand pe linga odaia lui, m-a chemat iniuntru. - Prea bine, merg numaidecat la el. - Mi-a cerut albituri alte haine, domnule. Doar ca este un om obinuit sa fie ascultat, aka ca i-am dat imbracamintea completa care se intimpla sa se afle in turnui dinspre asfintit, i cite ceva potrivit din rufaria dumneavoastra. Apoi, dupa ce s-a imbracat, mi-a poruncit s-1 conduc in camera unde erau Sir Henry Lee i tanara mea stapand, drept care am vrut sa-i spun oarece despre trebuinta de a atepta sa veniti dumneavoastra, dar el m-a tras uprel de ureche - ca unul care are, se vede, o rara inclinare spre haz - i mi-a spus ca este oaspetele, iar nu prizonierul lui master Albert Lee. Deci, domnule, dei m-am gandit c-o sa va supar lasandu-1 sa iasa, i, poate, aratandu-1 acelora care n-ar fi trebuit sa-1 vada, - ce puteam face? - Tu eti un baiat de bun simt, Joceline, i intele0 intotdeauna ceea ce ti se recomanda. Teams mi-e ca tanarul acesta nu va fi stApanit de cite nici unul din noi; insa trebuie sa i puteam indeaproage de grija. Fiindca veni vorba, veghe7i oare cum se cuvine asupra individului aceluia iscoditor, imputemicitul? - Lasati-1 in seama mea; nici o teams dinspre partea asta. Dar, ah, sir, a vrea sa-lvad pe tanarul scotian iarai in hainele-i dinainte, caci straiele pe care le poarta acum ii dau o cu totul alts infatiare. Dupa felul in care vorbea credinciosul sau slujitor, Albert vizu c el banuia cine era pajul scotian in realitate; totui, nu socoti potrivit adevereasca un fapt de o asemenea insemnate, fiind sigur deopotriva de fidelitatea lui, fie ca-i acorda, explicit, o incredere deplina, fie ca o rasa in voia propriilor lui presupuneri. Napadit de ingrijorare el insui, se indrepta spre apartamentul lui Victor Lee, unde Joliffe ii spuse ca se adunase lumea. Hohotele de ras pe care le auzi in timp ce punea mina pe cianta mai ca-1 facura sa tresara, atat de curios contrastau cu reflectiile melancolice i nelinitite care-1 cuprinsesera. Intra, i it gasi pe LICA' sau rizand i stand la taifas in cea mai buni dispozitie cu tanarul paj, a carui infatiare era intr-adevar atat de mult schimbata in avantajul sau ca parea greu de crezut ca odihna noptii, putina gateala i vemintele cuviincioase sa fi fost de-ajuns pentru o metamorfoza aa de favorabild. De buns seama, nu putea fi atribuita schimbarii imbricamintei, cu toate ca circumstanta avea, neindoielnic, efectul sau. Totui, nu era nimic splendid in noul strai al lui Louis Kerneguy, caruia vom continua sa-i dam acest nume de imprumut. Era vorba de o haina de stofd 268

cenuie, galonata cu aur, de felul celor purtate chid calareau de catre gentlemenii de la tars. Dar intamplarea facea el se potrivea de minune cu tenul sau bronzat, acum mai cu seams, cand ii Linea fruntea sus i arata manierele nu doar ale unui tanar bine crescut, ci i ale unui gentleman desavarit. Mersul sau, care in ajun chiopita intr-un chip stingaci i neplacut, nu mai arata deck o stanjenire uoara ce, departe de a displace, putea avea ceva interesant in timpurile acelea de primejdii, putand fi urmarea unei rani. Trasaturile regelui pribeag erau aspre ca inainte, dar el se despartise de peruca rocata, iar parul oache, potrivit cu ajutorul lui Joceline cadea pe frunte-i in bucle, sub care straluceau nice frumoi ochi negri care se potriveau cu expresia insufletita a fizionomiei lui. Felul sau de-a vorbi abandonase asprimea dialectului pe care-1 afectase in ajun, i, dei concontinua tinua sa-i amestece vorbirea cu cateva expresii scotiene spre rolul, aceasta nu se mai intimpla intr-un grad care sa-i faca limb ajul neinteles sau neplacut, ci doar pentru a-i da o oarecare nuanta dorica4 , esentiala personajului pe care-1 reprezenta. Nimeni pe lume nu tia mai bine sa se acomodeze cu societatea in care se &ea; exilul it facuse sa cunoasca toate umbrele i varietitile vietii. Firea sa nu era uniforms, ci una disponibila. Era inzestrat cu acea specie de filosofie epicureica care, chiar in extremele necazuri sau primejdii, se poate rasa din cand in cand luata de placerile momentului. Intr-un cuvant, era in tinerete, i din nefericire, ceea ce a fost mai tarziu, in conditia-i regali un voluptuos de buns dispozitie, dar cu inima insensibila; intelept, dad nu interveneau pasiunile-i; marinimos, dui prodigalitatea nu-1 deposeda de mijloace, sau prejudiciul dorintei nu-1 instraina de obiectul acesteia. Defectele-i erau dintre cele ce ar fi putut starni ura, dad nu s-ar fi alaturat unei asemenea urbanitati Meat cei ce incerca din parte-i o injustitie se gasea in imposibilitate de a-i 'Astra resentimente. Albert Lee ii gasi pe tatal, pe sora sa pe presupusul paj aezati la masa pentru dejun, unde deasemeni lua i el loc. Privea cu un aer ganditor i nelinitit la tot ce se petrecea, in vreme ce pajul, care, intre limp, cagigase cu totul inima batranului Cavaler imitand felul de a predica al preotilor scotieni in favoarea bunului Lord marchiz de Argyle' i solemnei Ligi a Covenantului",tocmai se straduia s-o intereseze pe frumoasa Alice cu anecdote on povestindu-i aventuri rizboinice i primejdioase, pe care
la simplitatea stilului doric. (n.t.) Cel de al optulea marchiz de Argyle (1607-1661) a lasat amintirea unui om politic nestatornic. Fu de doui on oponentul, iar o data adeptul Coroanei. In cele din urma a fost executat pentru tradare. (n.t.)
6 Aluzie

269

urechea unei femei le-a ascultat dintotdeauna cu interes Inca de pe timpul Desdemonei. Insa, nu doar despre pericolele infruntate pe pliant i pe mare ii vorbea deghizatul rege, ci mult mai pe indelete despre serbarile, banchetele i balurile unde maretia Frantei, Spaniei sau Tarilor de Jos. se desfaura in fata ochilor celor mai stralucite frumuseti ale lor. Crescuta, din pricina rizboiului civil, la tars, unde traise mai adesea in singuratate, Alice nu e de mirare ca asculta cu placere cele ce tanarul gentleman, oaspetele for i protejatul fratelui ei, istorisea cu atata voioie, amestecand povestea isprivilor rizboinice cu reflectiile serioase, ca spre a preveni aparenta de ouratate i de frivolitate. Intr-un cuvant, Sir Henry 'idea din toga inima, Alice zambea din timp in timp, i toti erau multumiti, cu exceptia lui Albert, care incerca o greutate pe suflet careia cu greu i-ar fi putut gasi o ratiune suficientg. In sfaqit, lucrurile de pe masa full luate gratie superintendentei active a gentilei Phoebe, ce mai arunca peste mar, cite o ochiada, i zabovea nu doar o data ca sa asculte fluentul discurs al noului for oaspete, pe care, servindu-i in ajun cina, it socotise drept unul din cei mai stupizi indivizi dintre cei carora li se deschisesera vreodata portile Woodstock-ului de pe vremea frumoasei Rosamunda. Cand zgomotul pricinuit de golirea mesei lua sfarit i Phoebe pled, Louis Kerneguy paru ali aminti ca prietenul i - de ochii lumii - patronul sau nu trebuia sa !iambi cu totul in umbra, in timp ce el acapara atentia celorialti membri ai familiei In care intrase atat de recent. Se ridica i, sprijinindu-se de spitarul scaunului lui Albert, ii zise pe un ton de buns dispozitie ce-i facea intentia pe deplin inteligibila. - Fie ca bunul meu prieten, ghid i patron a of lat in dimineata aceasta nite ve0 rele, despre care nu are grip sa ne faca part*, fie ci s-a poticnit in jacheta zdrentuita i pantalonii mei de piele i a cipatat, prin atingere, intregul maidar de stupiditate de care eu m-am scuturat azi-noapte data cu acele jalnice veminte. Curaj, dragul meu colonel Albert, daca ii ingadui devotatului tau paj sail vorbeasca astfel. Te afli in preajma unor persoane, a caror societate, draga strainilor, trebuie sa fie de doui on tot astfel pentru tine. La naiba! inveselete-te omule. Te-am vazut voios pe cand te saturai, colea, cu pesmeti i cu nite fire de nasturel. Nu-i dai voie inimii sa te asculte dupd nite vanat stropit cu yin de Rin? - Dragul meu Louis, spuse Albert facand un efort i intrucatva ruinat de propria-i tacere, eu am dormit mai du i m-am trezit mai devreme deck tine. - Chiar de-ar fi aa, interveni tatal sau, i tot nu e o scuza valabila 270

pentru ticerea ta ursuza, Albert; tu-i reintalneti pe tatal sora ta aproape ca pe nite straini. Si cu toate astea, dupa o aka de indelungata despartire dupa atata nelinite cu gandul la tine, iati-te reintors in siguranta i regasindu-ne pe amandoi sanatoi. - Reintors, intr-adevar; insa, cat despre siguranta, draga tats, cuvantul acesta trebuie o vreme sa ne fie strain noua celor reveniti de la Worcester. Si totui, nu pentru propria-mi siguranta sunt nelinitit. - Dar cine atunci to-ar neliniti? Toate tirile noastre sunt de acord ca Regele este, din fericire, in afara gurii cainilor. - Dei, nu fare o oarecare primejdie, de buna semi, repeta cavalerul; insa, aka cum spune batranul Will: Cu atdta wire& Ceru4 miruie pe-un Rege Cd nainte-i nu clintege $i-a truckiriifdrdelege... Da, da, sa-i multumim lui Dumnezeu pentru a-i fi purtat de grija, speranta i norocul e ca - toate tirile ne asigura - a scapat la Bristol dugnanilor sai. Dad m-a indoi, Albert, a fi la fel de mahnit ca tine. De altminteri, eu insumi am stat o lung intreaga ascuns in aceasta cask intr-o vreme and descoperirea mea ar fi insemnat moartea; i n-a trecut mult timp de atunci, cad era dupa razvratirea lordului Holland i a ducelui de Buckingham la Kingstons . Dar spanzurat sa fiu dad m-am gandit vreodata si-mi brazdez fruntea cu o aa de tragica incruntare ca a ta. Mi-am pus palaria pe-o ureche i nici ca m-am sinchisit de necaz, aka cum ii vine bine unui Cavaler. - Dad mi-ar fi permis sa adaug o vorba, spuse Louis, a face-o ca sa-1 incredintez pe colonelul Albert Lee ca Regele, oricare i-ar fi soarta in aceasta clipa, ar socoti-o ca mult mai rea dad a ti ca supuii sai cei mai buni sunt cuprini de deprimare din pricina lui. Rispunzi cu indrizneala in numele Regelui, tinere, spuse Sir Henry. - Oh, tatal meu haliduia adesea pe linga persoana sa, replica Louis cu accent scotian, amintindu-i de rolul sau. - Nu ma mai mir deci, spuse Sir Henry, ca ti-ai regasit buna dispozitie i bunele maniere afland ca Majestatea sa a scapat de vrajmaii sai. Zau a'a; nu mai semeni cu flicaul de azi-noapte, aa cum cel mai bun cal de vanatoare pe care 1-am avut nu se asemana cu un cal de caruta. - Oho! o noapte de odihni, o dna buna i n4te straie pe potriva fac minuni, raspunse Louis. Cu greu mai recunoti gloaba de cal din ajun cand
8

Insurectia a avut loc in 1648. (n.t.) 271

it revezi a doua zi micanduli in neastampar picioarele, nechezand, i gata iarai de plecare dupa ce s-a odihnit bine, a primit viz i a fost tesalat, mai cu seama dad e de rasa, cad atia se refac cel mai repede. - Ei bine, fiindca tatal tau era curtean, i tu insuti ai invitat, cred, ceva din indeletnicirea aceasta, spune-ne ceva, master Kerneguy, despre cel de care dorim atata sa auzim vorbindu-se, - regele, suntem toti oameni de incredere i discreti, nu trebuie sail fie teams. Era un dnar datator de mari sperante. Florile promit ele oare ca se fac fructe frumoase? In timp ce Sir Henry vorbea astfel, Louis pled ochii i paru mai Mai s ezite asupra celor ce avea sa spuna. Dar inzestrat cu o admirabila uprinta in a ieg din astfel de incurcaturi, rispunse ca nu-i ingaduia, in fapt, sa vorbeasca despre un asemenea subiect in prezenta patronului sau, colonelul Albert Lee, care trebuia sa fie un mult mai bun judecator deck el al caracterului Regelui Charles. Spre Albert se indreptard deci insistentele cavalerului, i Alice i se alatura. - Nu voi vorbi deck dupa fapte, spuse Albert, i drept urmare, nu voi putea fi acuzat de partinire. Dad regele n-ar fi avut initiative i indemanare militara, n-ar fi incercat vreodata expeditia de la Worcester. Dad n-ar fi avut curaj, nu 0-ar fi disputat gat de mult timp lupta, Meat Cromwell aproape o crezu pierduta. Ca nu-i lipsqte nici rabdarea, au dovedit-o imprejurarile fugii sale; i e vadit ca are dragostea supwilor sai, pentru ca, fiind recunoscut de cite multi dintre ei, nu 1-a tradat niciunul. - Scutqte-ma, Albert, izbucni sora lui; in felul acesta drimuiete un bun Cavaler caracterul printului sau, aplicand o proba pentru fiecare concesie, aa cum un vanzator ambulant is seama la lungimea panzei cu masura-i? S-o lasam. Nu e de mirare ca ati fost batuti, daca ati luptat cu atata raceala pentru Regele vostru cad aratati and vorbiti despre el. - Eu i-am conturat cat mai bine liniile, dupa ceea ce am vazut i am cunoscut, ca sa se asemene cu originalul, sora mea, daca tu vrei un portret inchipuit, adreseazi-te unui pictor care are mai multi imaginatie deck mine. - Voi fi eu insarni acel artist, i in portretul meu, deoarece nutresc atat de inalte pretentii, monarhul nostru va apare intreg ceea ce ar putea sa fie; intreg ceea ce ar trebui sa fie, avand o atat de nobila ascendents; intreg ceea ce sunt sigura ca este i trebuie sa creada fiecare inima loiala din Regat. - Bine spus, Alice, interveni tatal ei. Vom privi amandoul portretele, i prietenul nostru va judeca. Pun prinsoare pe calul meu adica pune dad mi-ar fi fost lasat vreunul - ca Alice va fi cea mai buna din cei doi pictori. Cred ca mintea fiului meu e Inca acoperita de ceturi de la 272

infrangerea sa incoace. El mai este in mijlocul fumului de la Worcester. Mai mare ruinea! un om tanar sa se lase doborat de o singura infringere! Daci ai fi fost izbit de douizeci de on ca mine, ai fi avut timp sa aduni atata gravitate. Dar hai, Alice, Incepe; culorile sunt amestecate pe paleta-ti. Di-ne ceva care sa se asemene cu viile portrete ale lui Van Dyck, linga imaginea seaci i mohorata de colo a stramoplui nostru, Victor Lee. Se cuvine sa observim ca Alice fusese crescuta de catre tatal ei in simtamintele acelui loialism exaltat care-i caracteriza pe Cavaleri, i ca era cu adevarat o entuziasta pentru cauza regala. Dar mai mult Inca, ea era insuflecita de bucuria fericitei intoarceri a fratelui ei; i, in sfarit, dorea sa prelungeasca veselia tat:tut cu care atat de rar o rasfatase in ultima vreme. - Ei bine, deci, spuse ea, dei nu sunt un Appelles9 , voi incerca sa pictez un Alexandru, at carui model exists - precum sper, i sunt hotarata sa cred in persoana suveranului nostru exilat, pe care trag nadejde sa-1 vad curand pe al sau tron. Trisaturile nu i le voi cauta decal in propria-i familie. El trebuie sa alba tot curajul cavaleresc, toad indemanarea rizboinica a bunicului sau, Henric de Franca, ca sa revina pe tron; toad bunitatea, dragostea poporului i rabdarea, chiar fats de povetele neplacute, toad promptitudinea in jertfi dorintele i placerile pentru binele poporului, spre a fi iubit i binecuvintat cit time va purta coroana, i tinut minte dupa moarte, astfel ca veacurile sa socoata drept sacrilegiu defaimarea tronului de cite el ocupat. Mult timp dupa savargrea lui din viata, dad va amine un batran tare sa-1 fi vazut, chiar de n-ar mai fi cleat un randa sau servitor, varstnicul om va trebui gazduit i hrinit pe cheltuiala publics, iar paru-i carunt, privit cu mai multi veneratie deck coronita unui conte, fiindca va aduce aminte de cel de al doilea Charles, suveranul tuturor inimilor Angliei. In timp ce vorbea astfel, Alice abia dacali mai dadea seama ca o mai asculti i altcineva in afara de tatal i fratele ei; cad pajul se retrase, indepartandu-se intrucatva i nimic nu i-1 mai amintea. Ea se Iasi deci In voia entuziasmului, i cum o lacrima ii straluci in ochi i frumoasele-i trasituri se insuflecira, parea un finger pogorat din ceruri ca sa proclame virtutile unui monarh patriot. Persoana interesata in cel mai malt grad de spusele ei se Linea la distanta, aim am spus-o i ii ascundea in parte fata, dar intr-un fel care sa-i ingaduie a o vedea pe frumoasa entuziasta. Albert, care tia in prezenta cui era pronuntat elogiul, era foarte stingherit; dar tatal sau, ale carui simtaminte loialiste erau magulite de panegiricul acesta, se of in extaz
9

Faimos pictor grec, contemporan cu Alexandru cel Mare, protectorul sau. (n.t.)

273

- Aa se vorbete despre rege, Alice, zise el; iar arum ce ne vei spune despre beirbat? - Cat despre barbat, raspunse Alice pe acelgi ton, nu-i voi ura altceva deck virtutile nefericitului sau parinte. Cei mai cruzi vrajmai ai acestui print napastuit au trebuit sa-i aduca aminte ca, de vreme ce virtutile morale i credinta religioasi sunt calitAtile ce indreptatesc o coroana, nimeni n-ar fi meritat-o intr-un grad mai inalt. Cumpatat, intelept i econom, insa generos in a rasplati meritul - prieten al literelor i muzelor, dar descurajand sever greita intrebuintare a acestor daruri - gentleman adevarat stapan bland, - cel mai bun prieten, cel mai bun tats, cel mai ovaie, iar tatal ei apucase si-i duel batista bun cretin... Voceaincepea la ochi. - Acesta era el, fats, acesta era! exclama Sir Henry; dar nu spune mai multe, ti-o cer eu; mai multe nu trebuie; destul; fie ca fiul lui posede doar virtutile, sa aibi sfetnici mai buni, noroc mai mult, i va fi tot ceea ce Anglia poate ravni in dorintele-i cele mai fierbinti! Urma o pauza de cateva clipe; cad Alice incepu a simti ca vorbise cu prea multa franchete i zel pentru tineretea i sexul ei; Sir Henry era cuprins de amintirile-i dureroase asupra soartei fostului suveran; Kerneguy i presupusul sau patron se aflau in incurcatura, prilejuita, poate, i pentru ca simteau amandoi ca adevaratul Charles nu se asemana pe de-a-ntregul cu portretul ideal zugravit inainte in culorile atat de stralucite. Exists imprejurari and elogiile exagerate sau rau atribuite se prefac in satira cea mai severs. Dar cel caruia reflectiile acestea i-ar fi putut fi foarte avantajoase nu era omul care si se lase mult timp in voia lor. El adopts tonul de zeflemea care este, poate, cel mai prompt mipoc de a to sustrage auto-reproprilor: - Orice Cavaler, zise el, ar trebui sa-i plece genunchiul in fata domniparei Alice Lee spre a-i multumi pentru portretul atat de magulitor al Regelui, patronul nostru, punand la contributie pentru el mate virtutile stramoilor. Exists doar un singur punct asupra caruia n-a fi crezut ca o femeie-pictor ar putea pastra tacerea. Dupa ce 1-a facut, ca motenitor al virtutilor bunicului i tatalui sau, un compendiu al tuturor calitatilor regale i individuale, de ce nu 1-a inzestrat in acelai timp cu trasiturile mamei sale? Pentru ce fiul Henriettei Maria, femeia cea mai frumoasi a timpului sau, adauge insuirilor de inima i de spirit pretuirea pentru n-ar fi trebuit un chip agreabil pentru o infatiare atragatoare? El avea acelai drept ereditar la frumusetea fizica ca i la calitatile morale. Portretul, cu adaosul acesta, ar fi, in felul sau, desavarit, - i dea Domnul si aiba asemanare. - Te inteleg, master Kerneguy, spuse Alice; dar eu nu sunt o zany care 274

sa daruiesc, precum se vede in basmele cu care suntem leganati, darurile

pe care Providenta ni le-a refuzat. Eu sunt Indeajuns femeie pentru a avea informatii asupra acestui subiect, i tiu ca Regele, dei fiul unor parinti remarcabili grin frumusete, este de o uratenie putin obinuita. - Dumnezeule mare, sora mea! izbucni Albert ridicandu-se cu nerabdare. - Chiar tu insuti mi-ai spus-o, replica Alice, surprinsa de emotia pe care o arata; chiar tu m-ai incredintat - Asta-i de nesuportat! murmurs Albert. Eu trebuie sa ies ca spun lui Joceline ceva ce nu sufere aminare. - Louis, adauga el adresandu-se pajului cu o privire rugatoare, de buns seams ca o sa ma insotegi. - A vrea-o din toga inima, raspunse Kerneguy cu un zambet malitios; insa, vezi tu, eu mai chiopatez Inca. Haida-de, Albert, spuse el cu glas scazut, rezistand la stradaniile tanarului Lee de a-1 indupleca sa paraseasca odaia: poti sa presupui ca a fi gat de nebun ca sa ma simt jignit pentru asta? Dimpotriva, doresc sa profit de cele auzite. - Dea Domnul sa fie aa! gandi Albert ieind din incipere; asta va fi prima invicatura de care vei profita; i dracul sa scarmene comploturile pe complotitii care m-au facut sa to aduc aid! Spunand acestea, iei sa-i plimbe nemultumirea in parc.

275

CAPITOLUL XXIII Umbleind, se zice, pe caile pierzdrii, Ajuns-a lesne-n mreaja desfrdndrii; In ceata dezmdfaki 4i face o onoare Sdfle printre primii cu kindrd ardoare. SHAKESPEARE, Richard al II-lea

Conversatia, pe care Albert se straduise in van s-o intrerupa, continua pe aceeai tema i dupa plecarea lui. Ea it amuza pe Louis Kerneguy, cad vanitatea personals i resentimentul fats de un repro meritat erau departe de a se numara printre defectele sale; firea lui se situa deasupra acestor slabiciuni, - i, inzestrata cu mai multi fermitate in principii, consecventa in stradanii i putere de a rezista pasiunilor, 1-ar fi aezat pe Charles II foarte sus in rangul monarhilor englezi. Cat despre sine, Sir Henry asculta cu o placere naturals simtamintele nobile exprimate de o fiinta atat de indragita ca fiica sa; el era inzestrat cu acel soi de imaginatie care nu-i is uor zborul firs a intra in atingere cu o alta, aa cum globul electric nu produce sante' deck prin frecare. Il asculta deci cu placere pe Kerneguy reinnodand convorbirea cu observatia ca miss Alice Lee nu explicase de ce aceeai aria buns care ne daruiete calitati morale nu poate tot astfel sa ne scuteasca de cusururile fizice. - GreOti, domnule, raspunse Alice; eu nu daruiesc nimic, ci doar ma straduiesc s-1 pictez pe Regele nostru aa cum sper ca este, - aa cum sunt sigura ci ar putea fi daca ar dori-o. Aceeai opinie publics care-i atribuie trasituri putin atragatoare ii zugravete talentele ca fiind de prim ordin. El are deci mijloacele de a ajunge la desavarire, dad vrea sa-i domine patimile i sa se lase calauzit de ratiune. Nu once om virtuos este neaparat dotat cu talente; dar sta in puterea oricarui om inzestrat cu talente s se distinga prin virtute, dad crede de cuviinta. Tanarul Kerneguy se ridica cu vioiciune, facu inconjurul camerei, i inainte ca batranul cavaler sa fi avut ragazul vreunei remarci asupra ciudatei vivacitati care-1 cuprinsese, se rasa iar pe scaunul sau, i spuse cu o voce putin cam alterata: 276

- Se pare, miss Lee, ca bunii prieteni care v-au vorbit despre acest biet rege v-au dat o apreciere la fel de nefavorabila asupra conduitei ca i a persoanei lui. - Dumneavoastra puteti cunoate adevarul mull mai bine ca mine, domnule; dar anumite zvonuri it acuza de o libertate a moravurilor care, once ar spune linguitorii spre a-1 scuza, nu-1 avantajeaza., ca sa nu spun mai mull, pe fiul Regelui martin. A fi foarte fericita sa and dezmintite aceste vorbe de cite o buni autoritate. Sunt surprins de nerozia ta, Mice, exclama Sir Henry. Cum poti face aluzie la asemenea lucruii? Calomnii inventate de bandicii care au uzurpat guvernul, - minciuni scornite de dumanii notri. - Uprel, domnule, spuse Kerneguy zambind; nu trebuie ca zelul vostru sa le puns in circa dumanilor notri mai multe prejudicii deck merits cu adevarat. Mie mi-a fost adresad de cite miss Alice intrebarea; i voi spune ca nimeni nu poate fi mai devotat Regelui ca mine; ca sunt partinitor fats de meritele lui, i orb fats de defectele lui; intr-un cuvant, ca sunt ultimul om din lume care sa-i abandonez cauza cat timp mai poate fi aparati. Totui, trebuie sa marturisesc ca, daca moravurile bunicului sau, regele de Navarra, nu sunt in intregime i ale sale, acest biet rege a motenit o parte din defectele care au micorat stralucirea acelui mare print, - ca Charles are o inima putin cam tandra, putin cam slabs, cand e vorba de sexul frumos. Nu-1 blamati prea sever, dragalga miss Alice. Cand soarta cruda a unui om ii arunca intre spini, e un semn de asprime sa-1 dojeneti pentru ea se amuza culegand cateva roze... Alice, care gandi ca, probabil, conversatia fusese impinsa prea departe, se ridica in timp ce master Kerneguy vorbea Inca, i parasi camera, rad a parea sa i fi auzit ultimele cuvinte. Taal eiii aproba plecarea, cugeLind ' dintorsatura pe care pajul o (Muse discutiei nu era cu total potrivita pentru fiica lui, i, dorind sa intrerupa politicos intrevederea, ii spuse lui Louis Kerneguy: - Imi dau seama ea a sosit clipa cand, precum spune Will, treburile casei o cheama pe fiica mew, iti voi propune deci, tinere, sa ti pui in migare madularele, luandu-te la intrecere cu mine, fie cu rapiera singura, fie cu rapiera i pumnalul, on cu armele voastre nationale, adica claymore-ul' i scutul. Le vom gasi pe toate acestea in hall. - Ar Insemna sa-i dati prea multi cinstire unui biet paj, raspunse master Kerneguy, ingaduindu-i sa incrucieze armele cu un cavaler at& de vestit ca Sir Henry Lee; gv-gfiintr-adevarrecunoscatordacami-ati acorda onoareainainte de a parasi Woodstock-ul; dar in prezent piciorul meu continua in aa fel sa chiopiteze ca incercarea asta n-ar face decal sa ma acopere de ruine.
' Spada scotiana, lungs i lata (n. t.).

277

Sir Henry ii propuse atunci citeasca o piesa de Shakespeare, i alese Richard al II-lea. Insa, abia incepu sa declame: Bdtrdne John de Gaunt, cinstite Lancaster, ca tanarul fu cuprins de accesul unei crampe gat de violente ca nimic nu 1-ar fi putut liniti, cum spuse el, mai bine ca putina micare. Ceru deci ingaduinta s fad o plimbare in jurul castelului, dad Sir Henry Lee considera ca s-ar fi putut aventura fare pericol. - Pot raspunde de doi sau trei dintre oamenii care ne-au mai dmas, spuse cavalerul; i tiu ca fiul meu i-a poruncit unuia dintre ei sa stea la panda. Dad auzi rasunand clopotul castelului, iti recomand sa to intorci numaidecat pe drumul cel mai scurt, indreptandu-se spre Stejarul Regelui - arborele acela pe care-1 vezi ridicandu-se deasupra celorlalti in luminiul de cob(); vom posta pe cineva in ace! loc ca sa to introduce secret in castel. Pajul asculta aceste sfaturi prudente cu nerabdarea unui colar care, " se bucure de vacanta, aude fare sa le dea atentie indemnurilor dornic sa. tatalui on preparatorului sau sa se pazeasca de un guturai. Plecarea Alicei Lee &use sa dispara tot ceea ce facea interiorul Lojei agreabil tanarului paj, i el se grabi sa scape de exercitiul i distractia pe care i be propusese Sir Henry. Iii incinse rapiera, iii arunci pe umar mantaua, sau mai degraba ceea ce tinea de costumul sau imprumutat, i ii ridica pulpana astfel ca sa-i ascunda partea de jos a fetei, lasanduli la vedere doar ochii. Aceasta maniera de a purta o manta era adesea intalnita in vremurile acelea, prin orae, la tars, prin locurile publice, atunci cand oamenii voiau sa-i apartina mergand, i sa evite saluturile i urarile cunotintelor. El strabitu spatiul deschis care despallea Loja de parc ca o pasare scapata din colivie, dar care, dei bucuroasi de a fi in libertate, simte in acelag timp ca are nevoie de protectie i adapost. Padurea i le oferea pe amandoua fugarului, ca i cum le-ar fi dat pasarii despre care veni vorba. Mid se afla in umbra ramurilor, sub poala codrului, ferit de priviri, dar avand totui vedere spre fatada Lojei, el se rasa' in voia gandurilor. - Ce ansa am scapat! SA duelez cu un batran atins de guts care, cutez a zice, nu cunoate vreo fend care s nu fi fost practicata pe vremea lui Vincent Saviolo2 ! - sau, ceea ce nu e deck un alt gen de mizerie, - s-1 aud citind unul din acele labirinturi de scene pe care englezii il numesc tragedie, de la prolog pans la epilog!de la prima intrare papa la exeunt omnes3 Ar
Autor i profesor de scrims italian din secolul al XVI-lea. (n. t) toate personajele. Notatie latina (ca i dramatis personae sau Hamlet solus), amintind nu numai reputatul traditionalism britanic, dar i influenta universitatilor asupra infiripirii teatrului englez. (n. t.)
a les

278

fi fost o oroare fara pereche, o penitents care facea i mai sumbra o temnita, i sporea posomorarea Woodstock-ului. Aici se opri o clips, arunci o ochire in juru-i i ii relua cursul meditatiilor. - Aadar aici iii ascundea veselul rege normand frumoasa-i iubital . Pun prinsoare, fara s-o fi vazut vreodad, ca Rosamunda Clifford n-a fost nici pe jumatate aa de frumoasi ea aceasfa dragsalgiAlice Lee. Ce sufletii stralucete in ochi! Cu ce abandon se Iasi dusa de entuziasmul ei! Daci ar trebui sa ramin mult timp aid, a fi ispitit, in pofida prudentei i a cinci sau ase obstacole venerabile, sa incerc s-o impac cu fats dezagreabila a acelui urat print. Ural! A vorbi astfel despre trisaturile unui rege este un fel de inalta tradare pentru o femeie cu gat de inalte pretentii de loialism. Ah. Frumoasi miss Alice! multe miss Alice, care au rostit, inaintea ta, groaznice aprecieri asupra iregularitatii chipului i ticalogei barbatilor, au sfarit prin a fi bucuroase sa-i ceara scuze spre a ajunge si se poarte intocmai ca altele. Dar ce e de facut cu tat;41 ei, acest batran i bray cavaler, - prietenul de odinioara al tatAlui meu? Dad un astfel de lucru s-ar intampla, i-ar zdrobi inima. Ce mai calea-valea, mintea-i nu s-ar impaca cu aka ceva. Dad i-ar da nepotului sau dreptul sa adauge armele Angliei ecusonului sau, ce importantA ar avea de s-ar vedea semnul naterii nelegitime. Departe de a fi o degradare, ar insemna o onoare. Profesorli de arta heraldica 1-ar plasa sus pe treptele nobilimii engleze. Pe urma, dad ar ajunge si gaseasca afacerea putin cam umilitoare, batranul tradator va fi meritat o parte din pedeapsa mai intai, prin intentia neloiala" de a-mi Fasa pe trup semne albastre i negre cu nite florete de rand; pe urma, pentru a fi ursuzi, complotul atroce, impreuna cu invechitul sau de Will Shakespeare de a ma asasina cu cinci acte dintr-o piesa istorica, on cronica: Viata i Moartea jalnica a lui Richard al II-lea. Ei, dracia dracului, propria-mi viata este ea ins4i destul de jalnica, mi se pare, iar moartea mea ar putea sa-i fie pe potriva, dupa cite pot prevedea. Ah! dar fratele meu! = prietenul meu, caliuza mea, - unica mea strafa de corp! in ceea ce-lprivege, aceasta mica intriga inpetto ar putea si nu-i apara cu total onorabila. Lusa, destull aceti frati impetuoi, semeti, vindicativi, nu exists deck in teatru! Duhul acesta de razbunare, at care un frate il urmarete pe eel care i-a sedus sora, on a fost sedus de ea, precum ar putea fi cazul, pornirea asta a ieit de buns seams din moda, de card Dorset1a ucis pe lordul Bruce in urma cu multi anti . Bunkand un rege este ofensatorul, omul cel mai curajos poate disimula o mica ofensa pe care personal nu o poate
4 Aceasta trista poveste poate fi gasitA in The Guardian. 0 intriga a lordului Sackwille, mai tarziu, conte de Dorset, a fost cauza fatalului duel. (n. a.)

279

razbuna. In Franta nu exista o singura familie nobila care sa puns palaria pe-o ureche dad' s-ar putea lauda cu o astfel de alianta a mainii stangi cu marele monarh. Gandurile acestea ii treceau lui Charles prin minte in timp ce se indeparta de Loja de Woodstock i se cufundi in padure. Logica sa libertine nu era totui rezultatul dispozitiei sale naturale, nici nu ii era urmata fare scrupule de catre ratiunea-i sanatoasa. Optica era rodul legaturilor sale prea stranse cu nite tineri de calitate, spirituali Si desfranati, ca Villiers, Wilmot, Sedley i alcii, al caror geniu era destinat sa corupa veacul i pe monarhul lor. Aceti oameni, crescuti in dezmatul rizboiului civil, Si neinvitati nicicand cu fraul pe care, in timpuri obinuite, autoritatea parintilor '11 impune pasiunilor precipitate ale tineretii, treceau drept maetri in once specie de viciu; ei it inspirau atat prin preceptele cat i prin exemplul lor, i intorceau fare mils spre ridicol toate simtirile nobile care-1 impiedica pe om sa dea curs dorintelor lui nelegitime. Evenimentele vietii Regelui favorizasera aijderea Insuirea acestei doctrine epicuriene. Cu toate ca i s-ar fi cuvenit simpatia i ajutorul, el s-a vazut privit cu raceala la curtile pe care le vizitase, i primit mai degraba ca un solicitant tolerat deck ca un monarh exilat. Adesea ii vazuse tratate cu dispret i indiferenta drepturile i pretentiile legitime; i, in aceeai proportie, se obinuise cu duritatea inimii, egoismul i distractia, care-i promiteau plAcerile de moment. Dad i le procura pe seama fericirii altora, trebuia oare sa fie foarte scrupulos in aceasta privinta, el care nu facea deck sa trateze pe altii aa cum lumea it tratase pe el Insui? Dar chiar dad' germenele acestor dispozitii nefericite exista, printul era Inca departe de a i se fi devotat atat de nechibzuit pe cat a facut-o and ua restauratiei i se deschise pe neateptate. Aceasta logics a coruptiei mai era Inca intimpinata in sufletul sill de cateva bune principii, in stare s-o respinga; el chibzui deci ca ceea ce ar trece, poate, drept o anecdote amuzanta in Franca sau Olanda, sau le-ar oferi un subiect de zeflemea spiritelor subtiri ale curtii sale ratacitoare, ar fi, fare indoiala, privit de catre nobilimea engleza de al doilea rang ca o fats a ingratitudinii oribile i tradarii infame, i ar da o lovitura cumplita, poate chiar mortals, . elor mai respectabili. intereselor sale, intrainandu-i inimile partizanilor c Ii trecu de asemeni prin minte, nepierzand din vedere propriu-i interes in chiar chipul de a privi subiectul ca era in puterea lui Sir Henry Lee i a fiului sau; ca amandoi erau foarte susceptibili asupra a tot ce privete onoarea; c dad ei ar banui numai intentia de a aduce un afront 280

ar gasi cu uprinti mijloacele unei razbunthi de pomina, fie prin insug bratul lor, fie adoptand pe acela al partidei dominante. - Riscul de a face si se redeschida fereastra fatala la Whitehall i de a se reinnoi tragedia Omului Mascat5 , iii spuse el drept reflectie finals, ar fi o penitenta mai rea deck aceea a scaunului de ispaire din Scotia; i wick de frumoasi ar fi miss Alice Lee, nu-mi pot ingadui sa fortez atat de mult mina hazardului. Aadar, adio, incantkoare fata! - doar clack aa cum se intampla uneori, to nu vei avea fantezia sa to arunci la picioarele regelui tau, in care caz eu sunt Area marinimos pentru refuza protectia. Si totui, inchipui pe acest batran intins in fata mea, palid, clzut in lein, cand aim era ieri sears! - and mi-I imaginez pe Albert Lee fierband de minie, cu mina pe garda spadei pe care doar loialismul 1-ar impiedica s-o implante in inima suveranului ski! Nu! tabloul acesta este prea oribil! trebuie sa-mi schimb numele de Charles in acela de Iosif6 , data tarie ar avea ispitele; i fie ca norocul, in indurarea-i, sa-mi fie oprelite. Ca si spunem adevarul asupra unui print nefericit in alegerea primilor prieteni, i ale carui greeli furs consecinta inaspririi dobandite prin aventurile tineretii i dezordinea vietii sale mai degraba deck a dispozitiilor lui naturale, Charles ajunse cu atat mai lesne la aceasta concluzie inteleapta cu cat nu era supus acelor violente accese de pasiune pentru satisfacerea careia ai fi in stare si dai o lume. Iubirile sale, asemeni multora din acele vremi, erau mai degraba o afacere de obicei i de mods decat de afectiune i de tandrete; comparandu-se in aceasta privinta cu bunicul sau, Henry IV, el nu facea perfecta dreptate nici inaintgului sau, nici lui Insult. Pentru a parodia cuvintele unui poet, framintat doar de patimi furtunoase pe care un libertin intrigant le simuleaza doar, Charles Nu era din cei care and in iubire, Nu era din cei ce iubesc cu orbire. Dragosteainsemna pentru el o afacere de amuzament, o consecinta naturals, cum "ii parea, a cursului obinuit al lucrurilor in societate. &idea osteneala
5 Charles I a fost decapitat de un om mascat pe un eafod ridicat in fata unei ferestre a palatului sau de la Whitehall. (n. t.) 6 Aluzie la infranarea simturilor evocata de un episod al Vechiului Testament. losif, fiul lui lacob i al Rachelei, ajunge, vandut de fratii sal, in Egipt. Soda lui Putifar, un ofiter al curtii faraonului, incearca sa-I seduck el o respinge, dar ii lass mantia in mainile acestei femei care, apoi, II acuza de a fi vrut s-o dezonoreze. Credul, Putifar it va arunca pe losif in temnita. (n. t.)

281

sa practice arta seductiei, pentru ca prea arar avusese prilejul de a o folosi, rangui sau malt i moravurile slobode ale catorva din femeile cu care avusese a face facand-o inutill Mai trebuie adiugat ca, din aceegi pricing, rareori intalnise impotrivirea dna a rudelor, on chiar a sotilor, care, in genere, se aratau binevoitori ca astfel de combinatii sa ji ulnae cursul. Astfel deci, cu toate ca ji facuse un obicei din a nu crede nici in virtutea femeilor nici in onoarea barbatilor fats de reputatia rubedeniilor sau a sotiilor lor, Charles nu era omul care sa introduca dezonoarea intr-o familie, In care cucerirea ar fi putut fi violent contestata, cats vreme biruinta cu greu obtinuta ar fi adus o restr4te generals, starnind toate pasiunile impotriva autorului scandalului. Dar primejdia ambiantei Regelui consta mai cu seams in aceea ca el nu credea ca s-ar putea intimpla ca remugarea sa umple de amiaciune viata victimei ca resentimentul rudelor sa poata deveni primejdios. Pe continent, vAzuse tradndu-se asemenea intamplari ca nite lucruri de toate zilele, i care, atunci and priveau un om de Malta influents, puteau fi aranjate cu uurinti; ajunsese astfel la un veritabil scepticism asupra virtutii celor clod sere, i era inclinat sa considere drept un val, la femei, prudenta for simulata, i drept ipocrizie, la barbati, vanzarea pe un pret cat mai ridicat a complezentei. In vreme ce not discutim natura inclinatiei spre galanterie a monarhului fugar, printul urma, la intamplare, cotiturile unei poteci care-1 calauzi in cele din urma sub ferestrele apartamentului lui Victor Lee, dintre care, la una, o lad pe Alice Lee stropind nite vaze de flori aezate pe balcon. Ea insa nu era singura; tatal sau aparu de asemeni in spatele ei, i it chema sus printr-un semn. Petrecerea familiala parea mai promitatoare decal inainte, i printul fugar, plictisit de dilemele de congiinta, era mult mai dispus sa lase lucrurile purtate de bunul plac al hazardului. Fereastra era lesne de escaladat la lumina zilei, chiar daca, noaptea, incercarea nu se aratase lipsita de pericol. 0 urca uor, i se bucura pe data de cea mai buns primire din partea batranului cavaler, in ochii caruia agilitatea se of la mare cinste. Bucuroasa, de asemeni, sa revada un om a carui vioiciune o amuza fara afectare, Alice 11 stimuli sa desfaoare resursele de spirit i voioie in care nu-1 intrecea nimeni. Verva-i satirica '11 incita pe batran, care rase pans la lacrimi in vreme ce pretinsul paj imita, rand pe rand, pronuntia clericului presbiterian scotian, mandrului i saracului hidalgo al nordului, vorbirea patimag a capateniei muntene, on cea inceata i mai pedants a locuitorului tinuturilor joase, manifestari cu care ederea-i in Scotia it familiarizasera. Alice, la randu-iii aplauda stradaniile, i se amuza cu atat mai mult cu cat it vedea pe tatal ei desfatandu-se. 282

Toad societatea era in totul veseliei card sosi Albert Lee. El iI cauta pe Louis Kerneguy ca conduca la o consfatuire tainica impreuna cu Doctorul Rochecliffe, al carui zel, asiduitate i uprinta minunatA in a-i procura informatiile d:idusera menirea de pilot de prim rang pe marea agitatil a acelor vremi. E inutil sa i dam cititorului circumstantele amanuntite ale acestei intrevederi. Informatiile obtinute erau cat se poate de favorabile, intrucat se pima ca inamicul nu aflase de drumul spre sud al regelui i ramanea convins ca se imbarcase la Bristol, precum se zvonea, i cum el avusese cu adevarat intentia s-o &ca. Ce-i drept, capitanul vasului care trebuia sa-1 primeasca pe Rege la bord primise semnalul de alarms ridicase ancora Para a-1 atepta. Totui, plecarea-i subita i banuiala asupra serviciului pentru care fusese angajat slujeau pArerea generall ca Regele plecase impreuna cu el. Insa, oricat de incurajatoare era aceasta veste, Doctorul mai aflase alte noutati mai putin placute. Intampinau marl dificultati in a gasi un vas caruia sa i se poata incredinta o custodie atat de pretioasa ca aceea a persoanei Regelui, i i se recomanda indeosebi Majestatii sale sa" nu se apropie de malul marl sub nici un motiv, inainte de a fi fost prevenit c nimic nu lipsea pregatirilor necesare pentru plecare. Nimeni nu putea sa-i ofere Regelui un loc mai sigur decat cel pe care 11 ocupa acum. Colonelul Everard nu era socotit, cu certitudine, un duman personal al Regelui, iar Cromwell, cum se presupunea, u acorda lui Everard o Incredere Bra margini. Interiorul Lojei punea la dispozitie ascunzatori i ieiri tainice cunoscute doar locuitorilor sai din vechime, - de departe mai familiare ca oricui lui Rochecliffe; cad, pe cAnd era rectorul oraplui din apropiere, gustul sau de anticar it indemnase sa intreprinda vaste cercetli grin pArtile ruinate ale castelului, unde se credea ca descoperise lucruri numai de el tiute. Pe de alta parte, avantajele pe care le oferea Loja nu erau cu totul straine oricarui inconvenient. Se tia ca nu era deloc mare distanta la care se aflau comisarii, i to puteai atepta ca ei s fie dispui sa-i arate autoritatea cu prima ocazie. Numai ca nimeni nu socotea probabila aparitia acestei ocazii; iar cum influenta lui Cromwell i a armatei cretea din zi in zi, fiecare credea ca, amagiti de speranta tor, nu vor indrazni sa intreprinda nimic impotriva bunului sau plac, i ca von a,5tepta o alta misiune care sa-i despagubeasca pentru cea care be fusese rapita. Umbla chiar vorba, pornita de la master Joseph Tomkins, ca hotarasera sa se retraga la Oxford, i ca incepusera pregatirile de plecare. Imprejurarea fagaduia sa dea Inca mai multe chezaii de siguranta la Woodstock. Fu deci luad hotararea ca Regele, sub numele de Louis Kerneguy, sa continue a ramanea in Lop pans chid putea fi procurata o nava la bordul careia sa se indrepte spre portul care ar fi fost socotit cel mai sigur i mai convenabil. 283

CAPITOLUL XXIV

Cei mai cruzi xrpi se ascund printre flori, Intr-un amestec amdgitor de culori. Printre lujeri, ochii for streducesc, Ca smaltul de roud darul ceresc. Calcdnd fdra preget, de-al for venin Inocenta candidd atinsa-i din pin. Comedic veche Charles, - cad trebuie arum sa i ream adevaratul salt nume cu uprinta, act de circumstantele care faceau din ederea sa la Woodstock o decizie prudenta. El ar fi preferat fara indoiala sa se pima in siguranta fugind neintarziat din Anglia; dar fusese deja condamnat sa se ascunda in adaposturi atat de incomode, sa poarte deghizari atat de dezagreabile, sa intreprinda calatorii atat de lungi i grele, - in timpul carora ofiteri de justitie, apartinand partidului dominant, i palcuri de soldati, ai caror efi luau de obicei asuprale propria autoritate, it facura sa infrunte mai mult deck o data riscul de a fi descopetit; tocmai de aceea, alaturand prin comparatie lucrurile, el se bucura pe deplin de ragazul de odihni i siguranta. Trebuie de asemeni sa attain ca Charles gusta mai mult societatea de la Woodstock de cand o cuncltea mai bine. El ig daduse seama ca, pentru a o interesa pe frumoasa Alice i a se afla mai des in compania ei, nimic nu era mai necesar deck s se supuna dispozitiilor i sa cultive intimitatea batranului Cavaler, tatal ei. Cateva reprize de duel in care avea grija sa nu-i arate intreaga indemanare, nici toga vigoarea i energia varstei; complezenta de a asculta cateva scene din Shakespeare pe care cavalerul le citea cu mai mult zel decat gust; putina inzestrare in muzica, tiinta in care batranul se mandrea de a fi un cunoscator; consideratia aratata opiniilor de mods veche, de care Charles radea in sinea-i, - mate acestea, laolalta, ii ajungeau printului deghizat ca sa catige interesul lui Henry Lee i sa-i atraga in egala masura bunivointa incantatoarei lui fiice. N-au existat nicicand doi tineri despre care sa se poata spune ea au 284

inceput acest gen de intimitate cu avantaje atat de inegale. Charles era un libertin care, dad nu hotarase cu singe-rece sa-i indrepte pasiunea pentru Alice spre o incheiere dezonoranta, putea cel putin ceda in fiecare clips ispitei de a pune la incercare puterea unei virtuti in care nu credea. Alice, dinspre partea ei, abia dad' ce inseamna cuvintele libertin i seducator. Ea ii pieduse mama la inceputul razboiul civil i fusese educata mai mult impreuna cu vArul el.; de unde rezulta ca exista in toata conduita-i o franchete care nu cunotea teama nici banuiala, i pe care Charles era bucuros sau dorea s-o interpreteze intr-un chip favorabil vederilor lui. Nici chiar dragostea pentru varul ei, acest prim sentiment, care deteapta in inima cea mai inocenta i mai naiva un instinct de sfiiciune i de rezerva fats de oameni in general - nu putuse infiripa in sufletul ei o astfel de alarms. Ei erau rude apropiate; Everard, deg tank, era cu destui ani mai mare, i din copilarie fusese atilt obiectul afectiunii cat i al respectului sau. CAM prietenia aceasta copiareasca ajunsese s se prefacaintr-o iubire reciproca, multe nuance deosebeau tandretea for de aceea care-i unete de obicei pe iubitii strain, initial, unul fats de altul, pans cand sentimentele for ii vor fi apropiat, urmand cursul natural al lucrurilor. Dragostea for era mai tandra, mai familial* mai confidentiala, mai purl, poate, i mai libera de accesele de violenta pasionata, on de gelozie tematoare. Posibilitatea ca sa incerce cineva sa devinirivalul lui Everard in inima ei era o imprejurare care nu-i trecuse vreodatA prin minte; i nici ca tanarul acesta scotian, impreuna cu care !idea molipsiti de veselia lui i ale carui ciudatenii o amuzau, ar putea deveni un motiv de amenintare, sau macar de precautie. Felul de intimitate in care ea it admitea era acelag pe care 1-ar fi acordat unei insotitoare de sexul sau, ale Carei maniere nu le-ar fi aprobat intotdeauna, dar a card societate ar fi gasit-o distractive. Era natural ca regele, cu inclinatia-i spre galanterie, sa interpreteze drept un soi de incurajare conduita franca Si libera a Alice-i, care izvora dintr-o perfecti indiferentg; iar hotkirea luati de a rezista la once ispitA de a viola ospitalitatea primid incepu sa slabeasca pe masura ce prilejurile se inmulteau. Aceste prilejuri furl favorizate de plecarea lui Albert din Woodstock, chiar a doua zi dupe sosirea-i. Se convenise in ph consiliu, intre Charles, Rochecliffe i el, sa-i fad o vizita unchiului sau, Everard, in comitatul Kent, spre a indeparta, aratandu-se acolo, once pricing de suspiciune pe care ar fi putut-o isca ederea-i la Woodstock, i pentru a indeparta once pretext de a fi tulburata familia tatalui sau pe motiv ca adapostete pe cineva aflat papa de curand sub arme. El era de asemeni insarcinat - cu riscul unor man pericole si cerceteze diferite puncte ale coastelor malt ca s of le in care loc Regele s-ar putea imbarca cu mai multi siguranta pentru a parasi Anglia. 285

Proiectul era deci in egala masura menit sa i asigure Regelui siguranta i sa-i upreze fuga. insa Alice era privata astfel de prezenta unui (rate care putea fi protectorul ei vigilent; caci Albert atribuise vorbele uuratice rostite de Rege in cursul diminetii voioiei fire lei, i credea ca ar aduce o injurie suveranului sau dad 1-ar fi suspectat cu adevarat de o asemenea incalcare a ospetiei care sa o implice in chip dezordonat pe Alice. Existau totui in Loja din Woodstock doul fiinte care nu prea pareau sa-1 aibi la inima pe Louis Kerneguy on intentiile sale. Unul era Bevis ce, de la prima for intalnire putin amicala, parea sa pastreze impotriva pajului un soi de resentiment pe care avansurile acestuia nu-1 puteau imbuna. Dad, din intimplare tanarul scocian era singur cu stapana lui, el gasea Intotdeauna mijlocul de a face parte din societate, aezandu-se aproape de scaunul Alice-i i maraind surd and curtezanul se apropia prea mult. - E pacat, spuse odad printul deghizat, ca Bevis al vostru nu est un buldog; 1-am putea trata atunci ca pe of biet Cavaler lipsit de adapost. Sunt convins ca spiritul lui Pym sau Hampden' a transmigrat in acest potlogar, i continua astfel sa-i arate ura impotriva regalitatii i tuturor aderentilor sii. Alice raspunse ca Bevis era un supus loial In toate privintele, dar ca impart4ea, poate, prejudecatile tatalui ei impotriva scotienilor care, dupa cunotintele ei, erau destul de puternice. - Trebuie atunci sa gasesc o alts ratiune, spuse presupusul Louis, caci nu pot crede ca resentimentul lui Sir Bevis se sprijina doar pe antipatia nationals. Vom presupune deci ca un oarecare Cavaler curtezan, care a plecat la razboi i nu s-a rotors ind, a luat chipul acesta pentru a da tarcoale pe aici, de unde a plecat in silk Si CA el este gelos s-lvada chiar i pe bietul Louis Kerneguy apropiindu-se de doamna gandurilor lui. Vorbind astfel, ii apropie de ea scaunul, iar Bevis se puse serios pe marait. - In acest caz, spuse Alice rizand, ati face bine sa va tineti la distanta; caci mucatura unui dine in care s-ar gasi sufletul unui iubit gelos poate fi primejdioasa! Regele continua conversatia pe aceigi ton, i, cum Alice nu vedea nimic demn sa-i starneasca teama in vorbele galante ale unui tank paj excentric, pretinsul Louis Kerneguy se simti indemnat sa creada ca facuse una din acele cuceriri care atat de ades i de uor se intimpla sa fie beneficiul suveranilor.
' John Pym (1584-1643) i.John Hampden (1594-1643), influenti leaderi al partidului parlamentarilor. (n.t.)

286

in pofida ascutimii mintii sale, el nu tia indeajuns ca drumul ce conduce spre favorurile femeilor este deschis regilor doar and calatoresc in costum de mare tinuta, i ca atunci cand merg incognito, poteca galanteriei le infatiFaza riscul acelorni cotituri i obstacole ivite in calea unui particular. in afara de Bevis, mai exista cineva care avea neincetat ochii atintiti asupra lui Louis Kerneguy, i nu cu o privire favorabila. Aceasta era Phoebe Mayflower care, cu toate ca experienta-i nu se intindea dincolo de sfera satului ei, cunotea totqi lumea mult mai bine deck atApdna ei, i apoi avea cu cinci ani mai mutt. Fiind mai banuitoare, ca una care tia mai multe, ea gisi ca ciudatul baiat scotian 14i ingaduia cu miss Lee mai multi libertate deck se cuvenea conditiei lui de paj, chiar ca Alice ii da putin mai multgincurajare deck Parthenia i-ar fi acordat unui astfel de nerod in absenta lui Argalus; cad cartea tratand despre iubirile acestor celebri arcadieni era atunci in a a pastorilor indragostiti i a pastoritelor fidele. toad Anglia lectura favoriti Nutrind asemenea suspiciuni, Phoebe nu prea tia cum sa procedeze in aceasta imprejurare, i totui era hotkata sa nu admid nicidecum ca drumul dragostei adevarate a colonelului Everard sa fie impiedicat Rea a incerca o opozitie. Markham era cu deosebire in bunele sale gratii, i, de altminteri, el era, potrivit vorbelor ei, atat de aratos i de bine facut cum rar mai puteai gasi altul in comitatul Oxford, incat sperietoarea asta de scotian n-avea aim sa-i fie pus alituri. Totui, ea recunotea ca master Girnigy avea o limbs minunat de sprintena, Si ca astfel de curtezani nu erau de disprecuit. Ce era deci de facut? Ea nu avea deck banuieli vagi pe care nu le putea sprijini pe nici un fapt; i u era teama vorbesca doamnei ei, a drei bunatate pentru ea, rick de mare ar fi fost, nu incuraja totui familiaritatea. II sonda pe Joceline; dar el era - ea nu tia de ce - atat de aline interesat de acest flacau, i it aeza atat de sus in cinstirea lui ca nu putu face nici o impresie asupra-i. A-i vorbi batranului cavaler, ar fi insemnat a vrea sa starneti o furtura. Preacinstitul capelan, care era la Woodstock arbitrul tuturor afacerilor contestate, putea fi resursa naturals pentru ea, cad era prietenul pacii i at moralei prin profesie, i al politicii, prin obinuinta. Dar se intampla ca el o ofensase fara sa vrea pe Phoebe, desemnand-o prin epitetul clasic: rustica fidelis, expresie care-o nemultumi cu atat mai mult cu cat n-o intelegea, i, privind-o ca pe o declara ca ei nu-i placea ofiddle mai mult deck altei fete; i de atunci ea evitase, pe cat putuse, toate relatiile cu Doctorul Rochecliffe.
Phoebe confunda cuvantullatin, scripci. (n.t.) fidel, cu englezul fiddle, care inseamni

287

Master Tomkins pleca i venea Intruna sub diferite pretexte; dar el era un Cap-Rotund, i Phoebe era prea sincer devotata cauzei Cavalerilor pentru a-i incredinta unuia ca el nite pricini secrete de discordie; de altfel, el vorbea cu Phoebe intr-un fel care o indemna i renunte la orice forma de familiaritate. Raminea Cavalerul Wildrake pe care 1-ar fi putut consulta; insa Phoebe avea pricinile ei sa sputa - i o spunea cu oarecare emfaza acest Cavaler era un destrabilat obraznic din Londra. In cele din urma, comunice suspiciunile ei aceluia care era cel mai interesat sa hotari verifice dad erau intemeiate sau nu. - Ii voi da de tire lui master Markham Everard, ii zise ea, ca un viespe bizaie in jurul stupului sau, i, tot astfel, ca acesta tiara haimana scotiana si-a schimbat straiele femeieti pentru a-i lua haine de barbat la mama Green, careia i-a dat o piesi de our ca sa nu sufle vreo vorba despre asta; deci ea n-a mai spus altcuiva deck mie ce trebuia; i tot ea tie mai bine despre sine daca a schimbat sau nu aurul; numai ca master Louis este o pramatie ireata i se prea poate s-o puna la intrebari. Trei sau patru zile se scursera fara vreo schimbare in starealucrurilor, printul deghizat cugetand din and in and la nostima intriga pe care Fortuna i-o scosese in cale spre desfatarea sa, i folosind toate ocaziile ivite ai spori intimitatea legaturii cu Alice Lee, dar obosindu-1 Inca i mai ades pe Doctorul Rochecliffe cu intrebarile asupra posibilitatii parasirii Angliei; intr-atat de mult ca venerabilul om, nefiind in stare sa-i rispunda cu certitudine, hotail sa ocoleasca aceste inoportunitati regale petrecanduli cea mai mare parte a timpului in ascunzatorile cunoscute numai de el, i pe care le folosise vreme de vreo douizeci de ani ca sa-i compuna

Minunile Woodstock-ului
In a patra zi se potrivi ca o oarecare Imprejurare, inutil de amintit, it obligase pe batranul cavaler sa iasa, i '11 lasase pe tanarul scotian, ce era privit atunci ca Wand parte din familie, singur cu Alice in apartamentul lui Victor Lee. Charles se gandi ca era momentul favorabil sa inceapa un gen de galanterie care ar putea fi numit experimental, analog comportarii croatilor, care in incaierari ii tin in maini fraiele, gata s atace inamicul sau sa bats in retragere, dupa cum o cer imprejurarile. Dupa ce debits, pret de cateva minute, un fel de jargon metafizic pe care. Alice urmand bunu-i plac, 1-ar fi putut privi ca pe un alt limbaj al galanteriei, sau ca pe un anunt al pretentiilor serioase, in clipa chiar in care o presupunea interesata si-i patrunda intelesul vorbelor, Charles incerca umilirea de a descoperi, printr-o singura i scurta Intrebare, ca Alice nici macar nu-1 ascultase, i ca, in timp ce el rostea frumoasele-i fraze, ea se &idea la altceva. Ea-1 intreba 288

cat ar putea fi ceasul, i o facu pe un ton de reala curiozitate, cu totul strains de cea mai mica nuanta de cochetarie. Voi merge sa consult cadranul solar, miss Alice, raspunse Charles roind, jignit de dispretul cu care se credea tratat. da - Imi vei face o plicere, master Kerneguy, raspunse Alice, fara catui de putin seama de indignarea pe care o starnise. Master Kerneguy se ridica i iei de indata, nu pentru misiunea, ci pentru revarsa mania i a-si consola umilirea. Dei inzestrat cu o bunitate fireasca, el era print, neobinuit cu contradictia, Inca i mai putin cu dispretul, ceea ce facea sa-i simta din plin amorul propriu drill. Cu pai mari se afunda in padure, mai avand grija de siguranta-i doar prin alegerea cararilor celor mai Intunecoase i retrase, paind grabit cu vioiciunea-i naturals, regasita dupa zilele de odihni din urma, i hrininduli mania cu planuri de rizbunare contra cochetei de la Cara pe care, in viitor, nici o consideratie pentru legile ospeciei nu va cantari Indeajuns spre a o pune la adapost. Iritatul monarh trecu angel vechiul cadran de mughi inverzit, fara a socoti necesar sa i arunce o privire; de altfel, i dad avea o oarecare curiozitate, n-ar fi putut-o satisface, caci se intimpla ca soarele sa nu straluceasca in clipele acelea; continua sa mearga cu pai mad, cu obrazul invaluit in buns parte de manta i adus de spate, ceea ce-i micora oarecum inaltimea. Ajunse in curand sa se afunde in cele mai adanci i tenebroase poteci ale padurii pe care le strabatea in graba, fad sa tie prea bine Incotro de indrepta. Dintr-odata drumul ii fu intrerupt, intai printr-un: hei! hei!, pe urma printr-un ordin sa se opreasca i, in sfarit, ceea ce-i paru uimitor i extraordinar, prin atingerea umarului sau cu un baston, intr-un chip prietenos i familiar, dar i cam imperios. Existau putine persoane pe care Charles le-ar fi recunoscut cu placere in acel moment; dar infatiarea individului ce-1 oprea din mers astfei era a ultimului dintre cei pe care i-ar fi putut anticipa drept oportuni sau agreabili. Chid se intoarse, la primirea semnalului, vazu langa el un tanar Inalt i bine cladit, dar imbricamintea-i grava, dei curati i chiar eleganta, aerul de meticulozitate, de la cravata imaculata i scrobita Oa la curatenia excelenta a pantofilor din piele de Spania, dezviluiau o grija pentru sine cautata, strains Cavalerilor saraciti, proprie in schimb celor din partidul 289

biruitor care avusesera mijloacele unei tinute decente; avem in vedere clasele sus puse, mai respectabile, care ig puteau ingiclui sa punk pret pe infatiare i convenienta. Mai exista un dezavantaj pentru print ce facea i mai sesizabila inegalitatea dintre el i strainul risarit in fata-i. Cel care-i impunea o convorbire nedorita se remarca prin vigoare, autoritate i hotarare; purta o lungs rapiers in stinga, iar centura-i sustinea un pumnal i o pereche de pistoale redutabile. Louis Kerneguy n-avea alts arms deck. spada, - ceea ce n-ar fi fost deajuns chiar dad forta regelui ar fi fost deopotriva cu cea a necunoscutului care-1 oprea pe neateptate. Regretand amar accesul nechibzuit de manie care-1 aduse intr-o asemenea situatie, i in deosebi lipsa pistoalelor, uitate in urma-i, Charles aria totug curajul i prezenta de spirit care fusesera de secole insugrile distinctive ale aproape fiecarui principe din nefericita lui familie. Ramase deci ferm i nemigat, cu partea de jos a fetei acoperita cu mantaua,parand sa atepte o explicatie in caz ca ar fi fost luat drept altul. - Eu nu suet Joceline Joliffe, aim o puteti vedea, domnule, rispunse Louis Kerneguy cu calm, indreptandu-se spre a face sa se vada diferenta de talie i indepartanduli mantaua de fats. - In acest caz, domnule, spuse necunoscutul, in continuare surprins, am a va exprima regretul pentru a ma fi servit de baston in dorinta de a va opri. Vederea acestui vemant pe care-1 recunosc prea bine ca fiind al meu m-a facut sa cred ca erati Joceline, in grija caruia it lasasem in Loja din Woodstock. - Chiar dad a fi fost Joceline, domnule, puteati sa nu ma loviti atat de tare, raspunse pretinsul Louis Kerneguy cu perfecta stapanire de sine. Strainul fu evident incurcat de linitea netulburata pe care o intalnea, i un sentiment de politete il indemna sa-i reinnoiasca scuzele pentru greeala de a-1 fi luat drept altul. Master Kerneguy nu era in situatia de a fi prea susceptibil; il saluta deci cu gravitate pe strain, ca pentru a-i face cunoscut ca-i accepts scuzele; i, intorcandu-se, o apuca pe ceea ce credea el ca e drumul spre Lora, dei, cu prea multi promptitudine pentru a fi sigur ca alege calea cea buns in ocoliprile padurii. Fu cat se poate de stanjenit sa constate ca micarea de retragere nu-1 scapase de insotitoral dobandit fara voie. Fie ca mergea incet, fie ca mergea cu pai maxi, strainul imbracat in elegante haine puritane parea hail* sa !tins companie, i, fara a cauta sa i se alature sau a intra in convorbire cu el, it urmarea staruitor, lasandu-i mereu doar un avans de vreo cinci sau ase pai. Regele ii grab! mersul; dar cu toate ca era atunci, aa aim a 290

fost i la varsta adults, unul din cei mai buni pietoni din Anglia, strainul, flea a fi nevoit sa fuga, se mentinea mereu la aceeai departare cu o staruinta atat de neobosita ca-i rani orgoliul lui Charles si-i starni chiar temerile. Incepea deci sa i tread prin minte ca once primejdie 1-ar fi pandit intr-un duel, el ar fi avut mai bune sorti de izbanda in padure deck in vecinatatea oricarei locuinte, unde vreun om al puterii dominante i-ar fi putut gasi prieteni i sprijin. Dei cuprins de nelinite i in ciuda maniei, Charles se intoarse dintr-odata ca s-linfrunte pe cel care-i pa ea pe urme. Tocmai se aflau pe o alee stramta care ducea spre pajitea dominata de Stejarul Regelui, caruia i se vedeau, inspre capatul aleii pustii, trunchiul uria i ramurile stufoase, dei cam golae. - Domnule, u spuse urmaritorul sau, v-ati facut inainte vinovat fata de mine printr-o impertinent& Mi-ati cerut acuze; i, neavand tiinta de vreo pricing care sa va indemne a ma alege drept obiect al unei necuviinte, vi le-am acceptat fara preget. Mai famine oare ceva de deslugt intre noi, de ma urmariti in felul acesta? Dad e aka, a fi bucuros sa devina subiectul unei explicatii sau satisfactii. Cred ca nu-mi puteti nutri vreun resentiment, cad imi pare a nu va mai fi vazut pans in clipa de fata. Daca-i puteti invoca un bun temei spre a-mi cere satisfactie, sunt dispus sa v-o dau; dar, daca telul va este acela doar de a va multumi o curiozitate impertinenta, o sa va previn ca nu voi ingadui sa fiu urmarit in plimbarile mete personale de cite nimeni. - Cand imi recunosc propria manta pe umerii altuia, raspunse strainul sec, cred ca am dreptul firesc de a-i tine urma i a vedea ce va face cu ea; cad e bine sa titi, domnule, ca , dei m-am in plat in privinta insului care o poartA, ma socot indreptatit sa-mi apas bastonul pe mantaua care va acopera, aa cum once om e indreptatit sa-i perie imbricamintea. Dad deci e sa fim prieteni, va voi intreba, de pilda, cum se face ca-mi purtati hainele, i unde mergeti astfel imbricat. Altminteri, imi voi luaindrazneala s va opresc, precum i sunt indreptatit s-o fac. - Oh! nefericita manta! cugeta princul fugar; i de trei mai nefericit capiciu fara noima care m-a trimis aici astfel ingurat ca sa starnesc cearta i sa atrag privirile asupri-mi tocmai cand linitea i discretia erau atat de esentiale protectiei mele. - Dad imi ingaduiti o presupunere, domnule, continua strainul, care nu era altul deck Markham Everard, va voi dovedi ca sunteti mai bine cunoscut deck credeci. Domnul sa ma pazeasca! se rugs in gand regele, cu cea mai aprinsa devotiune din cite a aratat vreodata in intreaga-i viata. Totui, chiar i in 291

momentul acela de extrema primejdie, curajul i sangele-rece nu-1 parasira, i gandi ca era de enorma insemnitate sa nu se arate speriat i sa alba o explicatie care s-i dezvaluie mai multe despre intinderea informatiilor i suspiciunilor strainului. - Dad ma cunoateti, domnule, raspunse el, i sunteti un gentleman, precum v arata infatiprea, vi e uor sa ghiciti ce accident m-a fortat s port aceste haine despre care spuneti ca va apartin. - Oh! Domnule, replica Everard, a carui manie nu era nicidecum potolita de blandetea raspunsului,noi am invatat Area bine Metamodbzele noastre ale lui Ovidiu, i tim in ce scop oamenii tineri de calitate cAlatoresc deghizati. Noi tim chiar ca au recurs i la haine femeiegi in anumite ocazii; cunogtem povestea lui Vertumnus i Pomona3 Monarhul, aruncand in cumpana vorbelor acestea, rosti in sinei o noua rugaminte ferventa pentru ca neplacuta afacere s nu alba o pricing mai serioasi decal gelozia vreunui admirator al Alice-i Lee, promitanduli c, rick de devotat ar fi fost sexului frumos, nu-i va face nici un scrupul din a renunta la cea mai frumoasi dintre fiicele Evei spre a iei din incurcatura. - MO a fi un gentleman, domnule, aa ca n-am nici un motiv sa v ascund ca apartin aceleigi clase. - Sau, poate, unei clase putin mai inalte? - Cuvantul gentleman este un termen ce se aplica tuturor celor indreptatiti sa poarte blazon. Un duce, un lord, un print nu este cu nimic mai mult deck gentleman; i, dad e in nefericire, ca mine, se poate multumi bucuros cu acest titlu de politete. - N-am de gand nicidecum sa va smulg vreo martmisire care ar putea diuna sigurantei voastre; nu ma socot chemat sa arestez indivizi care s-au lasat raticiti de un sentiment al datoriei rau inteles, i pe care oamenii de planga mai degraba deck saincerce a-i pedepsi. buns-credinta trebuie insa, dad aceia care au picinuit in patria for tulburare i rizboi civil vreau gijderea sa aduca ruine i dezordonare in skull familiilor, daci ei incearca sa-i desfapare desfranarile chiar sub acoperiurile ospitaliere care le acorda un adapost contra rizbunarii publice, credeti oare, my lord, ca trebuie sa induram asta cu rabdare? - Dad v-ati pus in gand sa ma tarati intr-o cearta, spuneti-o desluOt ca un gentleman. Aveti, fara indoiala, avantajul armelor, dar aceasta
3 Vertumnus, zeul schimbarii anotimpurilor in mitologia romans, se deghiza adesea ca sa fie acceptat de Pomona, zeita fructelor. (n.t.)

292

superioritate nu ma va indupleca sa dau bir cu fugitii in fata unui singur om. Dad, dimpotriva, sunteti dispus sa ascultati glasul ratiunii, va voi spune, in cuvinte calme, ca nu banuiesc ofensa la care faceti aluzie, nici nu inteleg pentru ce-mi dati titlul de lord. - Negati deci ca sunteti lordul Wilmot? - Pot s-o neg cu cea mai deplina siguranta. - Poate preferati sa vi numiti conte de Rochester? Noi am auzit ca telul spre care nazuia ambitia voastra era sa obtina titlul de Rege al Scociei. - Nu sunt nici lord, nici conte, tot atat de sigur pe cat am un suflet cretinesc de mantuit. Numele meu este... - Nu vi degradati printr-o minciuna inutila, my lord, mai ales, in prezenta unui om care, aveti promisiunea mea, nu va chema justitia publics in ajutorul spadei sale, dad crede c trebuie s-o foloseasca. Puteti oare privi acest inel i nega ca sunteti lordul Wilmot? Ii inmana prin.tului deghizat un inel pe care-1 lua din punga-i, i pe care Charles it recunoscu numaidecit a fi drept cel lasat sa cads in ulciorul Alice-i linga fantana Rosamundei, ascultand Boar din imboldul curtenitor de a-i face un dar unei fete frumoase pe care o speriase fare sa vrea. - Cunosc inelul acesta, zise el, i admit ca a fost in posesia mea; dar, in ce fel dovedete ca fi lordul Wilmot este ceva ce nu pot concepe; i, in once caz, ofera o false marturie impotriva-mi. - Veti avea proba, spuse Everard; i, prinzand iarig inelul, apasa un mic resort ascuns in montura, i piatra, ridicandu-se, rasa sa se vada initialele lordului Wilmot perfect gravate in miniature, impreuna cu o coroana de conte. Ce spuneti acum, domnule? intreba el. - Ca presupunerile nu sunt probe, i ca nu se afla nimic care sa nu poata fi explicat cu uprinta. Eu sunt fiul unui nobil scotian care a fost ranit mortal i facut prizonier in bitalia de la Worcester. Poruncindu-mi sa ma salvez prin fuga, imi dadu putinele bijuterii pe care le avea asupra lui, printre care se gisea i aceasta. Ii auzisem ca schimbase inelele cu lordul Wilmot, cu un prilej oarecare, in Scotia; insa eu n-am tiut nicicand de resortul pe care mi 1-ati aratat. Este momentul sa spunem ca, in aceasta ultima privinta, Charles spunea adevarul. El ar fi avut grija sa se desparta de inelul acela daca putea banui ca va fi atat de uor recunoscut - Inca o data, domnule, relui el - cad v-am facut importante marturisiri ce au a face cu protectia mea - dad sunteti generos, veti fi de acord sa-mi vad de drum, Si ar putea veni o zi in care sa va fiu folositor la randu-mi. Dad aveti de gand sa ma arestati, trebuie s-o faceti aici, caci eu 293

nu v voi urma i nu voi permite sa" va tineti dupa mine. Daca-mi ingaduiti

sa trec, v voi multumi; dad nu, trageti spada.

- Tinere gentleman, spuse colonelul Everard, m-ai facut sa nu fiu sigur

ca eti tanarul i nobilul libertin drept care te lup.m; dar legaturile stranse
pe care marturiseti ca familia-0 le-a avut cu el, ma indeamna sa am prea putine indoieli cum ca ai fi inzestratul elev, ba chiar absolventul colii de desfrau, ai carei profesori sunt Wilmot i Villiers. Purtarea dumitale la Woodstock, unde ai risplatit o ospetie generoasi uneltind impotriva onoarei gazdelor dovedege ca ti-ai insugt prea bine lectiile primite intr-o astfel de academie. Intentionam doar sa te pun in garda pe aceasta Wink va fi greeala dumitale daca adaug pedeapsa admonestarii. - Punere in garda! pedeapsa! izbucni Charles cu indignare. Asta inseamna sa se pretincia rabdarii mele mai mutt deck ar cere-ogrija pentru siguranta dumitale. Sus spada, domnule! - Religia mea imi interzice sa vars singe in chip necugetat. Intoarcete acasa, domnule, - fii intelept, - asculta sfaturile onoarei i prudentei. Respecti cinstea familiei Lee, i tine minte ca cineva inrudit acesteia indeaproape iti va cere o socoteala severs pentru toate migarile dumitale. - Aha! exclama princul cu un suds amar; totul se explica acum; it avem in fati-ne pe colonelul Cap-Rotund, pe varul nostru puritan, - omul cu versete i invitaturi evanghelice de care Alice Lee rade din toata inima. Dad religia iti interzice, domnule, sa dai satisfactie unui om de onoare, ar trebui sa te opreasca i sa-1 insulti. Mania celor doi se dezlintui din plin. Trasera spada i lupta incepu, colonelul renuntand la avantajul pe care i 1-ar fi dat folosirea armelor de foc. 0 lovitura ran pasata sau o alunecare a piciorului ar fi putut, in acele clipe, schimba destinele Marii Britanii, - cand o a treia persoana iii facu aparitia i puse opal duelului.

294

CAPITOLUL XXV Destull Cdci regele zveirlitu-g-a cdt colo pazitorul. SHAKESPEARE, Richard II

Combatantii pe care i-am lasat infruntandu-se la sfaritul capitolului anterior 14i dadura unul altuia lovituri cu egala indemanare i indrazneali. Charles fusese pus prea ades la incercare ca victims a rizboiului civil, pentru a gasi ceva nou i surprinzAtor in obligatia de a se apara, cat despre Everard, el se distinsese atat prin bravura personals cat i prin alte calitati demne de un ofiter superior. Dar sosirea unui al treilea impiedica incheierea tragica a unei lupte in care biruinta n-ar fi putut fi deck o pricing de regret pentru invingator, oricare din cei doi potrivnici ar fi fost. Era batranul cavaler insug care se intorcea acasi calare pe un pony de fermier, caci razboiul i sechestrul nu-i lasasera alegerea unui cal mai de soi. El se aruncaintre combatant' i le porunci, pe viatalor, sa curme lupta, nu-i trebui mai mult de o ochire spre fiecare din cei doi ca sa afle cu tine are a face. - Diavolii din Woodstock, despre care se spun atatea, au pus stapanire pe voi, de indrazniti sa trageti spada in incinta unui parc regal? Va dau de tire amandurora ca, atata Limp cat batranul Henry Lee va fi la Woodstock, el va mentine imunitatile parcului ca i cum Regele s-ar gasi Inca pe tron. Nimeni nu se va bate aid in duel -, afara doar de cerbi, la vremea rutului. In teaca spada! Amandoi; on de nu, o voi trage i pe a mea, i s-ar putea sa-1 vedeti pe dracul cei mai turbat dintre tots trei. Cum zice Will: Printre voi cu spada imi voi face vad, C-o sa credeti ambii cdnd vd voi izbi, Cti-1 vedeti pe dracul cum iese din iad. Combatantii coborara armele, dar continuara sa se priveasca incruntati, aa aim li se intampla oamenilor intr-o asemenea situatie cand fiecare nu e bucuros sa pars a dori pacea mai mult deck celalalt, i deci sa fie primul care-i yid sabia in teaci. - Retrageti-vi armele, gentlemeni, porunci Sir Henry pe un ton Inca i mai hotarat. V-o spun fiecaruia in parte, i amandurora ors, de nu, veti 295

avea a face cu mine, v-o promit. Puteti multumi cerului ca vremurile s-au schimbat. Eu am cunoscut zilele cand insolenta voastra v-ar fi costat pe amandoi mana dreapta, doar dad n-ati fi rascumparat-o printr-o sums buns de bani. Nepoate, dad' n-ai de gand devii un strain pentru totdeauna, iti ordon sa-ti pui la loc spada. Master Kerneguy, eti oaspetele meu, iti cer sa nu-mi aduci insulta de a ramane cu spada in mina intr-un loc unde este de datoria mea sa mentin pacea. Va ascult, Sir Henry, raspunse Charles renezandu-si spada in teaca. Ce-i drept, abia stiu de ce m-a atacat acest gentleman. Va incredintez ca nimeni nu respects mai mult ca mine persoana Si privilegiile Regelui, chiar dad devotamentul acesta este cam ieit din mons. - Ne putem intalni, domnule; intr-un alt loc, unde nici persoana regala nici privilegiile regalitatii nu vor putea fi ofensate. - Pe legea mea, iata ceva dificil, domnule! raspunse Charles incapabil sa reziste ispitei de a playa aceasta gluma. Vreau s zic ca i-au limas regelui atat de putini partizani c pierderea celui mai insemnat dintre ei i-ar putea aduce oarecare prejudiciu. Totui, in ciuda unui astfel de risc, sunt gata sa te intalnesc oriunde un biet Cavaler pate spera sa fuga in siguranta, in caz ca are norocul sa iasa victorios. Primal gand care-i venise in minte lui Sir Henry fusese acela al insultei aduse unui domeniu regal, dar in acest moment incepu s alba grija ocrotirii nepotului sau i a celui pe care-1 privea drept un tank regalist. - Domnilor, spuse el, trebule s insist ca sa punem capat acestei afaceri. Nepoate Markham, ai de gand risplategi condescendenta de a reveni la Woodstock pe cheza0a ta, folosindu-te de primul prilej ca tai beregata unuia din oaspetii mei? - Dad i-ati cunoate telul ga cum i1 cunosc eu..., spuse Markham i se opri, contient ca n-ar fi facut deck Trite pe unchiul sat' fara a-1 convinge, i c tot ce i-ar spune despre intentiile lui Kerneguy fata de Alice ar fi fost atribuit banuielilor sale geloase. Isi pleca ochii i ramase - Si dumneata, master Kerneguy, imi vei spune ce pricina te inarmeaza impotriva vietii acestui tank caruia eu trebule totu0 sa-i port de grija, pentru ca este nepotul meu, cu toate ca, din pacate, i-a uitat datoriile de supus loial. - Nu eram intiintat ca domnul se bucura de acesta onoare, care, de buns seal* m-ar fi oprit sa trag spada impotriva lui. insa conflictul de la putea spune pentru ce a cautat galceava, doar dad el a pornit, pricina nu e deosebirea dintre opiniile noastre politice. - Dumneata cuno0 contrariul, replica Everard; cunoti, aka cum ti-am spus, ca, in calitate de regalist fugar, te afli in deplina siguranta dinspre 296

partea mea, iar ultimele-ti cuvinte au aratat ca aveai tiinta de inrudirea-mi cu Sir Henry. De altfel, acesta ultima imprejurare este de mica insemnitate; disprecui pe mine insumi dad a duce-o la lumina ca pe un mijloc eaci de protectie fats de dumneata sau fats de oricine. In vreme ce starulau astfel in disputa, fiecare din ei avand motive personale sa nu fad aluzie la adevarata cauza a certei, Sir Henry le impartea, rand pe rand, priviri pacificatoare. - Ce mai e i cu asta? exclama el, Ili vine a zice ca: Circe, vestita vrajitoare, V-a dat sei beti la rand din cupa-i trdddtoare. Haideti, tined domni, ingaduiti-i unui om batran s medieze intre voi. Eu n-am privirea scurta in astfel de afaceri; pricinile de discordie nu sunt uneori mai mad, decat aripa unui tantar. AS putea aminti cincizeci de exemple din vremea mea, and, cum spune Will, Corp la corp, rivalii se izbeau de zor, Nedorind nici unui silfie dator, fara ca vreunul din ei, dupa lupta, sai poata aminti pricina galcevei. Asa de neinsemnata e uneori! Ba ca s-a atins careva de perete; ba ca i-au frecat . interpretat. umarul trecand unul linga altul; ba o vorba pripita; ba un gest r. iu Hai, uitati pricina certei, oricare va fi fost. De altfel, v-ati luat cam pe nepusa masa; iar daca v-ati reaezat spadele in teaci neinsingerate, asta n-a fost din vina voastra, voi n-ati facut deck sa ascultati porunca unui varstnic care avea dreptul sa-i foloseasca autoritatea. La Malta, unde regulile duelului sunt perfect intelese i punct cu punct urinate, toti cei angajati intr-o lupta in doi sunt tinuti sa i puns capat la porunca unui cavaler, a unui preot sau a unei doamne; i cearta astfel intrerupta este privita ca incheiad onorabil, fdra a fi ingaduita reinnoirea. Nepoate, nu-mi vine sa cred ca nutreti ura impotriva acestui tank fiindca a luptat pentru regele sau. Asculta-mi propunerea prieteneasca, Markham. Tu tii ca nu-ti port ranchiuna, cu toate c am oarecare pricina sa fiu nemultumit de tine. Intinde-i mina lui master Kerneguy cu prietenie, i sane intoarcem tustrei in Loja, ca sa bem impreuna un pocal de yin de Rin in semn de impicare deplina. Markham Everard nu fu in stare sa reziste acestei reveniri inspre afectiune din partea unchiului sau. In adevar, el banuia - ceea ce era intr-o oarecare masura adevarat - ca invitatia aceasta nu pornea pe de-a-ntregul 297

din reinnoirea bunavointei, ci i din dorinta lui Sir Henry de a se asigura, prin gestul sau de solicitudine, macar de neutralitatea dad nu de ajutorul sau in sprijinul regalistului fugar. El simtea ci se gasea intr-o pozitie spinoasa, i ca putea deveni suspect propriulutpartid intretinand legaturi chiar i cu o rucla apropiata care adapostea astfel de oaspeti. Insa, pe de alai parte, &Idea ca serviciile pe care le adusese Republicii erau indeajuns de importante pentru a avea mai multi greutate deck orice ar fi putut sustine invidia impotriva i. Iar apoi, dei razboiul civil adusese, in fel i chip, discordia in multe familii, acum card luptele pareau sa fi sfarit prin biruinta republicanilor, turbarea aversiunilor politice incepea sa se micoreze, i vechile relatii de rudenie i prietenie incepea, micar in parte, sa-i regaseasca inraurirea dinainte. Multe impacthi avusesera loc, i cei care, ca Everard, apaqineau partidului biruitor ii exercitau adesea influenta in favoarea rudelor for ajunse in restrite. In vreme ce-i treceau prin minte toate aceste ganduri, insotite de perspectiva reinnodarii legaturilor cu Alice Lee, ceea ce i-ar fi permis s-o ocroteascaimpotriva oricarei injurii sau insulte, Markham Everard ii intinse mina presupusului paj scocian, spunandu-i totodati ca, in ceea ce-1 privete, era dispus sa uite cauza certei for ori, mai bine zis, s-o considere drept ofere lui master Kerneguy intreaga urmarea unei neintelegeri, Si prietenie ce putea exista intre nite oameni de onoare care imbrAtiasera crezuri deosebite in politica. Neputanduli depai sentimentul demnitatii, cu toate ca prudenta ii recomanda sa-1 fad uitat, Charles se margini sa-1 salute pe Everard fara a accepta mina pe care aceasta i-o oferea. Nu avea nevoie; spuse el, sa faca nici un efort ca sa uite pricina certei, evite pentru ca n-o putuse nicicand intelege; insa, aa cum nu cautase mania, era, in aceeai masura, bucuros sa-i redea tot ceea ce i-ar fi fost pe acorde spre a-i intra in bunele gratii. plac Everard ii retrase mina zambind, i-1 saluta pe paj la randu-i, atribuind rigiditatea cu care acesta-i primea avansurile firii mandre i suparacioase a unui tanar scotian crescut, pana la exagerare, in ideile importantei familiei i a demnitatii personale, idei pe care putina lui familiarizare cu lumea nu avusese cand le risipi. Sir Henry Lee, incantat savada astfel incheiata cearta, din consideratie pentru autoritatea sa, cum presupunea, i nefiind prea suparat in adancul inimii sale pentru a fi gasit prilejul sa-i redeschida usa unui nepot fats de care, in ciuda greelilor lui politice, avea mai multi afectiune deck ii dadea seama el insui, le spuse pe un ton consolator: 298

- Nu va simtiti jigniti, tineri gentlemeni; fiti siguri ca nu mi-a fost uor sa va despart vizand cat de frumos va comportati din dragoste curate pentru onoare, fara imboldul urii i a setei de singe. Va mai incredintez dace nu aveam aici indatorirea de Ranger, i n-a fi depus juramantul in aceasta calitate, v as fi fost mai degraba arbitru deck obstacol. Dar o cearta terminate este o cearta uitata, iar a voastra nu trebuie sa alba alts urmare deck pofta de mancare pe care a facut-o sa creasca. Spunand acestea, ii incaleca micul cal, i porni in triumf spre Lora, luand-o pe drumul cel mai curt. Cu piciparele atingand aproape parnantul, sprijinindu-se in scara elei, cu coapsele arcuite, cu calcaiele intoarse inafara i coborate pe cat posibil, cu corpul drept, cu haturile impartite metodic intre degetele mainii stangi, cu dreapta tinand o nuia indreptati in diagonals spre urechea stanga a calului, el parea un campion al manejului, vrednic sA-1 incalece pe Bucefal insui. Tinerii sai companioni, insotindu-1 pe ambele parti, ca doi scutieri, abia puteau "haw un zambet viand pozitia riguroasi i studiata a calaretului, in contrast cu statura mica a calului sau, cam netesalat, inzestrat cu o coma stufoasa, o coada lunga i nite ochi stralucitori ce rasareau din bogatia parului ca doi carbuni aprini. Dad cititorul a avut in mina lucrarea ducelui de Newcastle despre echitatie - splendida moles' - ii va face o idee despre infatiarea bunului cavaler dace i-1 va inchipui ca pe unul din cavalerii din stampele acestei lucrari, aezat, cu toate gratiile artei sale pe un pony din Tara Galilor sau Exmoor, in starea sa naturals salbatica, fad a mai fi fost dresat sau macar teselat, ridicolul ieind i mai mult in evidenta prin disproportia dintre statura animalului i a calaretului. Cavalerul remarci, pare-se, uimirea privirii lor, cad primele vorbe pe care le rosti, dupe ce porniri la drum, fuel: - Dei mic, Pixie e inimos, domnilor, (aici avu grija ca Pixie sa-i intareasca spusele printr-o cabrare wad). - Da, Pixie e mic, insa plin de ardoare; iar, dad eu n-ak fi cam mare alituri de un calaret pitic (cavalerul avea o inaltime de ase picioare), mi-a aminti intotdeauna and l-a incaleca de regele duhurilor pe care Mike Drayton 1-a descris astfel: Pe-o urechelniki calare, Dintr-odata el se urcti
' Ducele de Newcastle fu unul din liderii regalitilor, iar cartea sa, apreciata cu bunivointa hiperbolica, vag ironica, drept edificiu magnific (splendida moles), aparu in 1657. (n.t.)

299

Cu grozavd-ndemanare, Face once, nu se-ncurcti, Fuge-n trap, galop, ba sare, Pleacti, std, on se-nvtirte\fte; Mdndru e nevoie mare, and se-avantii voinicecte. - Batrine prieten, Pixie! zise Everard mingaind gatul calului; sunt bucuros ca a supravietuit acestor timpuri involburate. Pixie trebuie sa aiba mai mult de douizeci de ani, nu-i aa, Sir Henry? - Mai mutt de douizeci, de buns seams. Da, nepoate Markham, razboiul este uraganul care cruta ceea ce merits mai putin sa fie pastrat. Batranul Pixie i batranul lui stapan au supravietuit unor oameni maxi i unor cai bine legati, dei nici unul nici altul nu mai sunt buni de mare lucre. Cu toate astea, cum spune Will, un batran mai poate face cite ceva, - aa ca Pixie i cu mine dainuim precum vezi. Si ii dadu un nou imbold lui Pixie, ca sa arate oarecare ramaits de energie. - ,,Mai cliinuim inca" relua tanarul scocian Incheind printr-un vers citatul pe care bunul cavaler it lasase neterminat; da, dainuim Inca Sd dtim lumii deplinul chip al nobilului cavaler. Everard roi. Cad simti ironia; nu insa in felul unchiului sau, a carui vanitate naiva nu-i ingadui o clips sa se indoiasca de sinceritatea complimentului. - Eti deci prevenit? spune el; in adevar, pe vremea Regelui James am luat parte nu doar o data la turniruri, i acolo Vtlzut-ali pe tdneirul Harry cu viziera sus. Cat despre batranul Harry, vorba aceeal... aici cavalerul se opri cateva clipe ca omul ce-i da silinta sa caute un calambur. - Cand Il ai'nainte pe batranul Harry, pe legea mea, e tocmai ca i cum peDracu l-ai vedea... Intelegi, master Kerneguy. Stii doar ca dracul i cu mine purtam acelai num& . Ha! ha! ha! Nepoate Everard, sper ca susceptibilitatea to puritans sa nu fie ranita de aceasta gluma nevinovata.
Bitrinul Harry (diminutivul lui Henry) sau batranul Nick sunt numele date adesea diavolului in limbajul familiar &met. (n.t.)

300

Sir Henry fu atat de incantat de aplauzele ambilor sai insotitori ca le recita intregul pasaj celebru din care amintise un vers i Incheie prin a provoca veacul in care traia, inmanunchind toate mintile-i alese, Donne3 , Cowley4 , Wailer ceilalti dimpreuna cu ei, sa dea un poet dotat cu a zecea parte a geniului lui Will Shakespeare. - Chiar aa? interveni Louis Kerneguy; se zice ca-1 avem pe unul din descendentii sai printre noi, pe Sir William D'Avenant5 , i multa lume vede in el un om de spirit. - Ce! exclama Sir Henry; Will d'Avenant, pe care 1-am cunoscutin nord, ca ofiter sub Newcastle, pe chid marchizul era fats in fats cu Hull? In adevair, era un Cavaler onest, i a scris destule stihuri slibute. Dar cum se face ca e rubedenie cu Will Shakespeare? - E totui descendetul lui in linie dreapta, dinspre partea cea mai sigura, i dupa vechea mods, dad d'Avenant spune adevarul. Se pare ca mama sa era stapana vesela, durdulie i aratoasa a unui han dintre Stratford Si Londra; Shakespeare tragea acolo and se ducea in cetatea lui natala, aa ca, imbinand prietenia cu vorba dulce, cum zicem-noi in Scotia, el ajunse rubedenia lui Will d'Avenant. Or, nemultumit de aceasta inrudire spirituall, tanarul Will al doilea ceru sa se intemeieze una naturals prezinzand ca mama lui era o mare admiratoare a spiritului, i ca nu erau granite pentru complezenta ei fats de oamenii de geniu. - Secatura! izbucni Everard. Ar fi vrut sa-i cumpere descendenta dintr-un poet, on dintr-un pint, pe socoteala reputatiei mamei sale? Merita sa i se taie nasul. - Asta ar fi fostintr-adevar anevoie de racut, rispunse printul deghizat, amintinduji de fizionomia poetului6 - Will d'Avenant, fiul lui Shakespeare! exclama cavalerul, care null revenise Inca din surpriza in care-1 aruncase enormitatea acestei pretencii, asta-mi amintete de nite versuri auzite la spectacolul de marionete, Phaeton , unde eroul se plange astfel de mama sa:

3 John Donne (1573-1631), unul din cei mai remarcabili poeti ai timpului sau, exponent al aa-numitei coli metafizice. (n.t.) 4 Abraham Cowley (1618-1667), poet i prozator inzestrat, marcheaza tranzitia de la epoca elisabetana la perioada lui Dryden. (n.t.) 5 D'Avenant (1606-1667), poet i dramaturg de succes. I-a succedat lui Ben Johnson ca Poet Laureat in 1638. (n.t.) 6 D'Avenant era intr-adevar lipsit de nas, temei atunci al multor Blume. (n.t.)

301

Copiii din sat - ru,yine! - curg Oran urma mea. Tu, fiu al Soarelui, punm naiba to la!' De cand sunt n-am auzit o asemenea iridrazneala nerugnata: Will d'Avenant, fiul celui mai stralucit i mare poet din cati, vreodata, au fost, sunt, sau vor fi! - Dar iti cer scuze, nepoate; imi vine a crede ca tie nu-ti plac piesele de teatru. - In aceasta privinta nu sunt de tot chiar ga de puritan pe cat ai vrea si ma faci, unchiule, rispunse Everard. Le-am iubit, poate, prea mult altadad, nici acum nu le condamn in totalitate, fara alegere, dei nu aprob excesele Si extravagantele. Chiar i in Shakespeare, nu ma pot impiedica sa gasesc multe lucruri certate cu decenta i diunatoare bunelor moravuri, ca unele ce tind sa ridiculizeze virtutea, sa recomande viciul, sau cel putin sl-i atenueze hidoenia chipului. Eu nu pot crede ca lectura acestor frumoase poeme este folositoare, mai cu seams pentru tineiii de ambele sexe, cand yid ca varsarea singelui e aratata ca principala ocupatie a barbatilor, iar intriga singura treaba a femeilor. aceste observatii, Everard credea, cu destula naivitate, ca nu facea deck sa-i furnizeze unchiului sau prilejul de a-i apara o apinie favotita, fara a-I ofensa printr-o contrazicere atat de masurata i temperata. Dar, in cazul aflat in discutie, ca in multe altele, el uita cat de obstinate erau vederile unchiului sau in materie de religie, politica i gust, i ca era tot atat de uor s1-1 converteti la forma de guvernare ecleziastica presbiteriana, on s-1 indupleci si depuna un juramant de abjurare, pe cat puteai sa i clinteti credinta in Shakespeare. Mai era in felul de a vorbi al bunului cavaler o alts particularitate pe care Everard n-o putuse nicicand intelege, avand un caracter sincer i deschis, ataat fiind unei secte care nu vedea cu ochi buni ascunziprile i simularile practicate adesea din obinuinta in societate. Cunoscanduli inflicararea firii, Sir Henry se Linea cu grip in garda contra acestei inclinatii; i chiar and, in sinea-i, se simtea ofensat, conducea o vreme controversa cu aparenta unui calm netulburat; insa, in cele din urma, violenta-i invingea, rasturna i dadea la o parte toate digurile artificiale ce-i stateau in cale. I se intampla deseori ca, asemenea unui viclean geAceste doua versuri se gasesc in farsa lui Fielding rumble-down-Dick, intemeiata pe aceeai istorie mitologica. Cum ele circulau curent pe timpul Republic'', se intelege ca, pe calea traditiei, au ajuns la autorul lui Tom Jones, caci nimeni nu va banuI pe autorul lucrarii de fats de a fi comis anacronismul. (n.a.)

302

neral batran, sa pars a se retrage in buns ordine i pas cu pas, neopunand deck rezistenta trebuitoare pentru ca potrivnicul sau sa-lurmareasca pana-n locul unde, oprindu-se dintr-odata, it ataca pe nepregatite, folosind dimpreuna cavaleria, infanteria i artileria; iar atunci rareori scapa prilejul de a-I pune pe inamic in deruta, chiar dad nu totdeauna obtinea biruinta intreaga. Se conforma deci acestui principiu eland, ascultand ultimele observatii ale lui Everard, el iii disimula mania, i raspunse cu politete foltata ca faara indoiall, in acele timpuri nefericite, presbiterienii dadusera atat deputernice probe ale umilincei, ale lipsei de ambitie i dragostei pentru binele public, ca nu era cu putinta sa nu crezi in sinceritatea criticilor indreptate de ei impotriva operelor in care cele mai nobile simfaminte de religie i virtute in stare sa.-i converteasca pe picato0i cei mai impietriti, ca unele ce puteau fi puse, cu indreptatire, chiar i pe buzele sfintilor i martirilor muribunzi se aflau, din pricina grosolaniei i prostului gust al vremii, amestecate cu nite glume triviale i altele asemenea pe care le recunoteau doar aceia care cautau cu trudi pricina de mustrare acolo unde gaseau- mai degraba motive pentru aplauzele cele mai calde. Dar ceea ce dorea mai cu seams sa of le de la nepotul sau era, daci printre oarnenii aceia inzestrati cu atita har ceresc, care-i alungaera de la amvonul for pe eruditii i profunzii preoti ai bisericii anglicane i se pusesera acum ei in locul lor, se gasea oare vreunul pe care muzele sa-1 fi inspirat dad putea folosi acest termen profan fara a-1 ofensa pe colonel, - sau daci nu cumva erau toti, la fel de prostete i brutal, dumanii literelor frumoase pe cat erau ai omenirii i bunului simt. Everard ar fi putut ghici din tonul ironic al acestui discurs ca o furtuna freamita in sanul unchiului sau. Ar fi putut chiar presupune starea sufleteasca a batranului cavaler din emfaza cu care apasase pe cuvantul colonel", titlu prin care-1 lega pe nepotul sit' de partidul odios i pe care-1 dadea lui Everard doar cand incepea sA lase frau liber maniei, in vreme ce, dimpotriva, atunci cand se arata dispus sa fie in buni termeni cu el ii spunea: nepoate sau Markham. Si, in adevar, fiindca intelese in parte aceasta, i pentru c spera s-o vada pe ver4oara-i Alice, colonelul se abtinu sa dea o replica discursului unchiului sau, ce tocmai it incheia descalecand in fata portii Lojii i intrand in hall, urmat de cei doi insotitori. Phoebe, care se gasea acolo in acea clips, primi ordin sa aduca vin. Hebe8 din Woodstock nu pierdu prilejul de a-1 recunoate pe Everard i de
8 Aluzie la atributia acestei fiice mitologice a lui Jupiter i Herei: aceea de a servi zeilor nectarul. (n.t.)

303

a-i da de tire, printr-o reverenta aproape imperceptibila, ca era binevenit. Ea, insa, nu-i fu tot atat de folositoare pe cat avea intentia cand it intreba pe cavaler, ca un lucru natural, dad ar trebui s-o previna pe miss Alice sa coboare. Un nu" ferm i decis ,fu raspunsul, i interventia aceasta nepotrivita paru s sporeasca iritarea incercata mai inainte de el contra lui Everard din pricina ireverentei lui fats de Shakespeare. - A insista, reinnoda el subiectul incitant, dad i se potrivete unui biet Cavaler despartit de ai sae sa foloseasca o asemenea expresie vorbind unuia din efii armatei triumfatoare, - a insista, zic, sa tiu daca revolutia, care ne-a trimis miriade de sfinti i de profeti, ne-a dat oare aijderea un poet destul de inspirat grin harul de sus incit sa-1 eclipseze pe batranul Will, idolul unor Cavaleri orbi i dedicati celor trupeti ca noi. - Da, cu siguranta, domnule, rispunse colonelul Everard; cunosc versuri , tot de natura dramatics, scrise de cite un prieten al republicii, care, puse intr-o balanta impartiala, pot egala chiar poezia lui Shakespeare, i care sunt straine de stilul incarcat i indelicatetea cu care acest mare bard se multumea uneori sa hraneasca apetiturile badarane ale auditoriului sau barbar. - Chiar aa! exclama cavalerul tinanduli cu greu in frau mania; mi-ar placea s cunosc aceasta capodopera de poezie. AS putea intreba care e numele distinsului autor? Trebuie sa fie Vicars sau macar Withers9 , spuse presupusul paj. - Nu, domnule, rispunse Everard, nici Drummond de Hawthornden, nici lordul Stirline . Si totui versurile vor justifica ceea ce spun, dad' veti scuza mediocritatea recitarii; caci eu sunt mai obinuit sa vorbesc unui batalion deck acelora care iubesc muzele. Cea care vorbege este o femeie, raticia, la vreme de noapte, intr-o padure; nici o poted nu i se arad ochilor, i mai intai ea di glas temerilor supranaturale iscate de situatia ei. Ce! intervene, cu surprindere, Sir Henry, o piesi de teatru, - i salsa de un autor Cap-Rotund! - 0 productie dramatics, cel putin, replica nepotul sau, i incepu sa recite cu simplitate, insa cu cildura, versurile acum atat de cunoscute, dar atunci aproape ignorate, ale unui autor a carui reputatie se bizuia mai
9 John Vicars (1582-1652), presbiterian infocat, dar poet nesemnificativ; George Withers (1588-1667), autor de poeme i satire de valoare inegali.(n.t.) i William Drummond (1588-1649), prindpalul poet prozator scotian al vremii. Mare admirator al lui Charles I; William Alexander, conte de Stirling (1568?-1640), autor de sonete i tragedii, fara vreun merit deosebit. (n.t.)

304

degraba pe operele-i polemice i politice deck pe poezia sublima care trebuia sa-i fie cu timpul monumentul nemuririi.

Inima poate fi temtitoare, dar Conginia, Freinganduli jugul nevrednic, trezecte Din streffund, neabeitut, la viateifiinia.
- Este parerea mea, Markham, chiar propria-mi parere! exclama Sir Henry intr-o tresarire de admiratie, poate, mai bine exprimata; dar chiar ceea ce spuneam dad ticaloii de Capete-Rotunde pretindeau ca vad duhuri la Woodstock. contunua, rogu-te. Everard relua:

Sperania nal, angelica Credinta, Zeild cu ochi plini de puritate, ii tu, chip clar, de sfanta castitate, Veniii sere not ca sd ne daii priinid; Imi std in ajutor Supremul bine, Dar $i-ale relului unelte intru razbunare Trimite-vor degraba un Inger ctitre mine Sd-mi ocroteascd vista ci onoare. Manoel, insd? e-un negru nor ce se aratii mie? Sau ciiptueala-i vdd de panzel argintie?
Restul mi-a scapat, spuse recitatorul, i chiar ma mir ca memoria-mi a retinut atat de mult. Sir Henry Lee, care se atepta la o efuziune poetics cu totul deosebita de aceste clasice i frumoase versuri, ii schimba in curand expresia dispretuitoare a chipului. Buzele-i iii pierdura contractia batjocoritoare, i, mingainduli barba cu mina stinga, ii apasa spranceana cu aratatorul dreptei in semn de profunda atentie. Cand Everard inceta si vorbeasca, scape un suspin ca la sfaritul acordurilor unei muzici batranul lass migatoare, vorbi apoi mai prietenos ca inainte. - Nepoate Markham, zise, versurile acestea-s curgatoare, i-mi suns in urechi asemeni cantului unei Flute puse sa ante de o mans indemanatica. Tu, insa, tii ca uneori eu pricep anevoie pe de-a-ntregul ceea ce and pentru prima oars. Mai spune-mi o data versurile acestea, repeta-le incet, cu grija. Mie-mi place de doui on poezia, intaia data, pentru sunet, iar apoi, pentru inteles. 305

Incurajat astfel, Everard recita din nou versurile, cu indrazneala mai multi i efect sporit; intelegandu-le cu deslugre, cum reieea din priviri i cavalerul le aplaucla fara retinere. - Da, rupse el tacerea cand Everard termini, asta numesc eu poezie, fie ea scrisa de un presbiterian on un anabaptist. Da, s-au gasit oameni buni i drepti chiar i intre zidurile orgelor vinovate care au fost nimicite prin foc. Si de buns seama cX am auzit, deli le-am dat pupa crezare, - iti cer scuze, nepoate Everard, - ca se afla printre voi barbati care, recunoscanduli greeala drumului lor, se caiesc pentru a se fi razvratit impotriva celei mai bun i mai bland dintre stapani, i a fi impins lucrurile pans acolo Mat el sa fie asasinat de o bands Inca i mai salbatica deck ei inii. Da, dulceata spiritului i curatenia mintii care a dictat aceste frumoase versuri 1-au invitat, fara indoiala, candva, demult, pe un om prietenos sa zica: Am picatuit! am pacituit! da, nu ma indoiesc ca remugarea pentru crimele al caror manor a fost sa nu-1 fi impins sa sfarme o harps ce scotea sunete gat de dulci, i, copleit acum de ruinea i mahnirea Angliei, sa nu-i potriveasca nobilele ritmuri, cum spune Will: Cu-al clopotelor dangtit aspru profund. Nu crezi aijderea, master Kerneguy? - Nu, Sir Henry. - Ce? Nu eti de acord ca autorul acestor stihuri trebuie sa apartina taberei celei drepte, - on sa se bizuie pe crezul nostru? - Gandesc, Sir Henry, ca versunle dezvaluie pe autorul unei piese pe tema femeii lui Putifar i a iubitului ei care o respinge. Cat despre metafora de la sfarit, a norului in haina sau mantle neagra, cu captuFala argintie, a pune-o pe seama unui croitor, daci n-a ti din intimplare c el este pedagog de profesie i ca opiniile-i politice au facut sa fie numit Poet Laureat al lui Cromwell; caci versurile pe care colonelul le-a repetat gat de mieros sunt productia unui personaj nu mai putin faimos decal John Milton. - John Milton! exclama Sir Henry in culmea uimirii; ce! John Milton, autorul biasfemiator i sangvinar al acelei Defensio Populi Anglicani" avocatul inaltei curti infernale a demonilor creatura i parazitul acestui mare impostor, al acestui respingator ipocrit, al acestui detestabil monstru, al acestui rebut al universului, al acestei ruini al spetei umane, al acestui
" Publicata in 1651 de John Milton, Defensio pro populo Anglicano a constituit o rasunitoare replici la atacul anti-republican Defensio Regis semnat in anul precedent de Salmasius of Leiden. (n.t.)

306

cuib de nelegiuiri, al acestei haznale a picatelor i al acestui compendium al josniciilor, Oliver Cromwell! Chiar el, rispunse Charles; John Milton, pedagogul blietilor nevarstnici croitorul norilor, pe care-i echipeaza in haine negre captuite cu argint, nu pe alt pret deck acela al bunului simt. - Markham Everard, exclarna batranul cavaler, niciodata nu te voi ierta, - niciodati!, - niciodata! M-ai facut sa aduc laude unui ins al carui trup neinsufletit ar trebui sa ingrate pasarile cerului. Nu-mi vorbi, domnule, i du-te! Sunt eu, ruda, binera'citorul dumitale, omul potrivit sa fiu inFlat prin asemenea recomandari fara masura, i facut sa se manjeasca vorbind In astfel de termeni despre un cavou inalbit ca sofistul Milton? - Eu zic ca ma tratezi cam aspru, Sir Henry, rispunse Everard. Dumneata m-ai grabit m-ai provocat sa-ti citez nite versuri la fel de bone ca ale lui Shakespeare. Eu am avut in vedere doar poezia, jar nu opiniile politice ale lui Milton. - Ei, da, domnule, replica Sir Henry, not nu ignoram ca dumneata tii sa fad distinctii. Poti sa porti razboi impotriva prerogativei regale fara cea mai mica intentie contra persoanei sale. Oh, fereasca-ne Ceiul! Numai c Cerul te va auzi i te va judeca, domnule. Du inapoi bautura, Phoebe; colonelului Everard nu ii e sete. - Cuvintele acestea furs adresate in chip de paranteza lui ,Phoebe, care tocmai intra cu racoritoare. - Ti-ai ters buzele dumneata, i ai declarat ca n-ai facut nici un rau. insa, chiar dad ai inelat un om, pe Dumnezeu nu-1 vei putea inela. lar in Woodstock null vei terge to buzele, nici dupa mancare nici dupa bautura, ti-o promit. Copleit in acela i timp de invinuirile adresate sectei lui religioase i partidului sail politic, Everard intelese Area tarziu ce nechibzuinta savarise sa combats gustul unchiului sau pe taramul poeziei dramatice; se stradui deci sa se explice 1 sa-i ceara scuze. - V-am inteles greit intentiile, onorate domn, spuse el; am crezut ca doreati cu adevarat sa titi ceva despre literatura noastra; i, repetand ceea ce nu socoteati nevrednic sa fie ascultat, va asigur ca aveam de gaud sa va fac o plicere, in loc sa vi starnesc indignarea. - 0, dal asigura-m, domnule, asigura-mi, i-o intoarse cavalerul cu o neimblanzita rigoare a mania Da, asta-i noua fraza la mods pentru o incredintare, in locul juramintelor profane ale curtenilor i Cavalerilor. Asigurd-mil mai putin, i realizeazti mai mult, domnule. Eu iti spun: buns ziva, domnule. Master Kerneguy, vei gasi bautura in camera mea. in vreme ce Phoebe ramasese cu gura cascata de uimire din pricing neateptatei certe ce se iscase, supararea i indignarea colonelului Everard creteau nu fara legatura cu nonalanta tanarului scotian, care, cu main& 307

in buzunar, cum se obinuia pe atunci la curte, se trantise intr-unul din jilturile vechi; i, dei Indeajuns de obinuit cu politetea spre a nu rade cu glas tare, i posedand arta veseliei interiore, cunoscuta oamenilor de lume, spre a nu ofensa direct i a isca o cearta, el nu se straduia prea mult sa ascunda ca rezultatul vizitei colonelului la Woodstok Il amuza foarte. Dar rabdarea lui Everard era tocmai pe punctul scape din frau; caci, dei atat de deosebiti prin opiniile for politice, exista o asemanare Intre fires unchiului i a nepotului. - Blestem! izbucni colonelul, pe un ton care i se potrivea unui puritan tot alit de putin ca i exclamatia insag. - Amen! zise Louis Kerneguy, dar cu un accent atat de dulce i blajin fi zburat de pe buze mai degraba fad voie deck rostita ca vorba parea cu intentie. Domnule! spuse Everard Aind spre el stA0nit de impulsul omului furios la culme care e in cautarea insului asupra cgruia sai descarce pornirea. Plail-il? spuse pajul pe tonul cel mai linitit, privindu-1 in ochi cu o desavaritA inocenta. - A dori sa cunosc, domnule, intelesul a ceea ce tocmai mi-ati spus. - Nu este vorba deck de o revarsare a spiritului, respectabile domn; un mic obol pe care-1 aduc Cerului pe propria-mi raspundere pentru a insoti sfanta voastra cerere careia tocmai i-ati dat glas... - Domnule, eu am cunoscut nite gentlemeni veseli care au platit grozav de scump un zambet ca acela pe care l-ati aratat mai inainte. - Poftim, unde ati ajuns! zise malitiosul paj, a carui grija pentru propria-i siguranti nu precumpanea asupra placed' de a glumi. Dad ati fi avut grija de asigurtirile voastre, respectabile domn, ar fi trebuit sa va fi inibugt pornirile papa acum. Dar sonorul vostru blestem a fost azvarlit ca dopul unei sticle cu cidru, iar in urma-i, mania va di in clocot acum, in cinstitul limbaj netrecut prin botez al unor brute de rand. - In numele Cerului, master Girnigy, exclama Phoebe, incetati s-i mai spuneti colonelului astfel de vorbe amare. Si dumneata, colonele Markham, nu-i lua in seams ofensa; nu e deck un copil. - Dad colonelul on dumneata, miss Phoebe, aveti bunivointa veti descoperi ca sunt un barbat. Cred c domnul tie ceva in privinta asta. Probabil, domnul iti recomanda rolul doamnei din Comus; sper cal admiratia lui pentru John Milton nu va merge pana acolo incat sa-1 is asuprali pe acela al lui Samson Agonistes, astfel Incat sa ne arunce in aer casa cu blestemele lui, on s-o privaleasca in manic peste noi. - Tinere, rosti colonelul, stapanit Inca de aceeai pornire, daca n-ai cel putin din recunotinta pentru alte pricini sa-mi respecti principiile, protectia ce-ti ofera, i pe care, astfel, n-o vei obtine lesne. 308

Trebuie, dar, zise Phoebe, sa gasesc pe cineva cu mai multi influents asupra voastra deck mine; in vreme ce ea se indeparta cu grabire, Kerneguy ii raspunse lui Everard cu acela0 accent de indiferenta calms: Inainte de a ameninta cu un lucru aa de formidabil ca mania dumitale, ar trebui sa vezi dad nu exists imprejurari ce ma pot forta sa refuzyrilejul la care pari sa fad aluzie. In clipa aceea, prevenita neindoielnic de cite slujitoarea ei, Alice in.tra cu precipitare in incipere. - Master Kerneguy,zise ea, tatal meu dorete s te vada in apartamentul lui Victor Lee. Kerneguy se ridica i se India, insa paru hotarat sa ramana pans la plecarea lui Everard, spre a preveni orice explicatie intre van i ver4oara. - Markham, zise Alice in pripa, vere Everard, n-am deck o clipa sa ramin aici. Pentru numele lui Dumnezeu, retrage-te numaidecat. Fii chibzuit i rabdator,- dar nu mai intirzia aici. Taal meu este ingrozitor de iritat. - In privinta asta, am primit un cuvant de ordine din partea unchiului meu, miss Lee: porunca de a pleca, pe care o voi indeplini fara intarziere. Nu m-a fi ateptat s te \Id venind aa de grabita ca sa-mi repeti un ordin atat de sever; plec insa, miss Lee, simtind CA las dupa mine o companie mai placuta deck a mea. - Om injust, - ingrat, - lipsit de generozitate! dar, temandu-se ca vorbele acestea sa nu ajunga la nige urechi carora nu le erau harazite, ea le pronunta gat de slab ca varul ei, caruia le erau adresate, pierdu consolarea acestei destinatii exclusive. El inclina cu raceala spre Alice ca spre a ii lua ramas bun; i intorcanduse spre paj, ii spuse cu acel aer de politete fogata care, printre oamenii de conditie, acopera uneori o ura de moarte: - Cred, master Kerneguy, c imprejurarile ma opresc sal v fac cunoscuta opinia mea privind afacerea asupra careia am facut aluzie in convorbirea noastra; insa eu va voi trimite un prieten care, sper, va putea fi in stare sa o obtina pe a voastrA. Presupusul scotian, adresandu-i un salut in care demnitatea se amesteca cu condescendenta, spuse ca ateaptA onoarea ordinelor sale; apoi, oferindu-i bratul Alice-i spre a o conduce in camera tatalui ei, iii lua un triumfator ramas bun de la rivalul sau. La randu-i, Everard, infuriat la culme i crezand mereu, dupa uprinta gratioasi Si siguranta alma a tanarului, ca era Wilmot, sau macar unul din camarazii lui de desfrau de acelai rang, se intoarse in orgul Woodstock, hotarat sa nu se lase insultat, chiar dad ar trebui sa-i faca dreptate prin mjloace interzise de principiile sale.

309

CAPITOLUL XXVI

Necumpiltarealard margini la tiranie duce E-un sumbru drum ce tine de a naturii lege; Asgel pierdut-a tronul nu doar un singur rege. SHAKESPEARE, Macbeth In timp ce colonelul Everard se indeparta, in plina fierbere a indignarii, de un castel in care 11 invitase unchiul sau intr-un moment de buns dispozitie, ca sal alunge pe nepusa masa, in urma unui incident despre care am vorbit pe larg, batranul cavaler, abia revenit in fire-i dupa mania dinainte, lua o gustare woad cu i oaspetele sau, i amintinduli apoi de o treaba oarecare care-1 chema in parc - cad ii indeplinea contiincios indatoririle de ranger, chiar daca o facea cu prea putina eficienta - , iI chema pe Bevis, i iei, lasandu-i impreuna pe cei doi tineri. - Acum and Alice nu-1 mai are pe leu alaturi, ii zise princul indrAgostit, e momentul sa vedem dad ea insa'i apartine rasei tigreselor. - Aadar, Sir Bevis i-a abandonatpostul, ii spuse el; a fi crezut ca vechii cavaieri, aceti gardieni neinduplecati, al caror demn reprezentant este, vegheau cu o grip mai riguroasi asupra comorii ce li se incredinta. - Bevis tia ca serviciile lui imi sunt cu totul de prisos; i, de altfel, el are alte indatoriri, pe care once cavaler adevarat prefers si le indeplineasci in loc de a se atine intreaga dimineata pe linga maneca unei doamne. - Acest fel de a vorbi este o crima de inalta tradare contra unei afectiuni adevarate, raspunse printul curtezan. Cea mai neinsemnata vrere a unei doamne este pentru un cavaler autentic mai indatoritoare decal once, cu exceptia chemarilor suveranului sau. Doresc, miss Alice, si-mi dezvaluiti cea mai mica dintre dorinte ca si vedeti cum tiu sa le aduc omagiul meu. - Totui, n-ati venit sa-mi spuneti asta-dimineata ce ors era, replica tanara lady, cad eu ramasesem aici stand la indoiala dad aripile Timpului continuau sd bats, and ar fi trebuit sA-mi amintesc ca galanteria barbatilor 310

este la fel de fugitive ca Timpul insui. Stiti oare cat m-ar putea costa nesupunerea voastra, pe mine sau pe Budinca on merele coapte ar putea prea bine si arda scrum, cad eu, domnule, n-am renuntat la vechea dating de a mai da o raita pe la bucatarie; tot astfel a putea pierde ora rugaciunii sau a putea sosi prea tarziu la o intalnire, - pur i simplu, din pricing ca master Kerneguy n-a avut grija sputa cat e ceasul. - Oh! relua pajul, eu sunt unul din acei indragostiti care nu pot indura absenta. Trebuie sa fiu mereu la picioarele frumoasei mele dumance. Acesta e, cred, titlul pe care romanele ne Inv* sa-1 daruim frumoasei i crudei careia ii inchinam inima i viata. - Vorbete pentru mine, buna laud, adauga el, luind acest instrument , i aratli dad nu-mi cunosc eu datoria. Una apoi, cu mai mull gust deck indemanare, o arie franceza careia unul din spiritele veselei i pribegei sale suite ii adaptase cuvintele engleze.

0 ORA CU TINE Din zorl mes-ntreb, ctind primele raze de soare Mud lumiti ridicil in a nopiii rdcoare, Cum, ah, voi strabate lungile ceasuri pline De zarvti, trudd si necazuri amare Far' a avea, dupii indelungil ageptare, 0 ora cu tine? Cand astrul amiezii azvarle-a lui pars Ca un steag rosiatic, la vreme de yard, Peistorului credincios, de-o fiin4a cu mine, Cine-i va rasplati osteneala pe campia arzatoare? In sangele-i tend ce va aduce impdcare? 0 orti cu tine! Iar cdnd regele zilei spre not zdri se-ndreaptii, Spre alte kirtimuri ce intr-una-1 afteaptii, Ce mangiiiere nocturne se va gelsi ce bine Sdfacti truda cea lungs de indatil uitatil Reinviind dorintd, vis, sperang amanate 0 ora cu tine.

311

- Desigur, exists i un al patrulea cuplet, spuse candretul; dar n-o sa vi-1 cant, pentru ca displace unor mironosite de la curte. - Va multumesc, master Louis, pentru discretia de a-mi canta ceea ce mi-a daruit placere, inlaturand ceea ce mi-ar fi displacut. Chiar clack crescuta la tara, pretind ca urmez maniera curtii atunci cand nu accept nimic care sa nu fie in uz printre cei din buna societate. - A voi sa fiti indeajuns de patrunsa de aceasta credinta pentru ca sa acceptati tot ceea ce apartine etichetei doamnelor de curte. - Si care ar fi atunci urmarea? intreba Alice cu perfecta stapanire de sine. - In acest caz, raspunse Louis incurcat, aidoma unui general care descopera ca preparativele sale de atac nu par s impratie nici alarma nici deruta in 'indulge inamicului, - in acest caz, ar trebui sa ma iertati, frumoasi Alice, dad v-a spune intr-un limbaj mai fierbinte deck acela al simplei curtoazii, - dad v-a spune cat de mult inima mea e interesad in ceea ce socotiii drept o gluma uoara, - dad v-a marturisi, cu seriozitate, ca este in puterea voastra sa ma faceti cel mai fericit sau cel mai nefericit dintre oameni. - Master Kerneguy, spuse Alice, cu aceegi neclintita nonalanta, sa ne intelegem bine. Eu cunosc in mica masura manierele societatii distinse, i nu doresc - v-o spun cu franchete - sa fiu socotita o fati prostuta de la tail care, din ignoranta sau din infumurare, tresare la fiecare cuvant galant adresat ei de cite un dnar ce n-are altceva mai bun de facut in acest moment deck sa bats sa puns in circulatie falsa monedi a unor asemenea compliments. Iar teams aceasta de a nu parea rustics, stingace i timida nu trebuie sa ma dud prea departe; i, negiind prea bine care ii sunt limitele, voi avea grip de a nu risca sa le dep4esc. - Isiadajduiesc, miss Lee, ca oricat de aspru ati fi dispusa sa ma judecati, justitia voastra nu ma va pedepsi prea sever pentru o ofensa a card singura pricing sunt farmecele voastre. - Ascultati-ma, rogu-vi, Sir. Eu v-am ascultat and mi-ati vorbit ca pastor, am impins chiar politetea Orli la a va rispunde capd: storitel; caci cred ca nu poate rezulta deck ridicolul din dialogurile dintre Lindor i Jeanneton, i principalul defect al acestui stil este nerozia-i plictisitoare i afectarea. Dar cand incepeti sa va plecati genunchiul in fata mea, sa incercati a-mi lua mina, i sa-mi vorbiti pe un ton mai serios, trebuie sa va amintesc cine suntem. Eu sunt fiica lui Sir Henry Lee, domnule; iar dumneavoastra sunteti, sau pretindeti a fi, master Louis Kerneguy, pajul fratelui meu, i un fugar in cautarea unui adapost sub acoperiul tatalui 312

meu, care e pandit de oarecare primejdii pentru refugiul ce va acorda, i a carui fiica nu trebuie deci expusa insistentelor voastre stinjenitoare. - Fad Cerul, frumoasi Alice, spuse Regele, ca sa nu to impotriveti dragostei pe care ti-o marturisesc, nu in gluma ci foarte serios, ca pe ceva ce hotarete fericirea vietii mele, doar din pricina conditiei precare a lui Louis Kerneguy! Alice, to ai sufletul familiei tale i trebuie sa pastrezi langa inima onoarea-i. Eu nu sunt mai mult nevoiaul paj scotian pe care telurile mele imi cer sa-1 personific, deck mitocanul stingaci, ale carui maniere le-am adoptat in prima semi a cunotintei noastre. Mina aceasta, aa saraca precum pare, poate darui o coroana. - Pastrati-o pentru o domnioara mai ambitioasa, my lord, - caci presupun ca acesta e titlul ce vi se cuvine, daca povestea asta-i adevarati Eu nu v-a accepta mina nici dad mi-ar oferi o coronets ducali - Intr-o anumita privinta, incantatoare Alice, nu mi-ai exagerat puterea, nici afectiunea. Este regele tau, este Charles Stuart cel care-ti vorbete. El poate conferi ducate, iar dad' frumusetea le e pretul, Alice Lee e aceea care le media. Hai, ridica-te, - nu Ingenunchea; suveranul tau ar trebui sa ingenuncheze inainte-ti Alice, el care iti este de o mie de on mai devotat deck raticitorul Louis ar fi indraznit s-o marturiseasca. Alice a mea a fost crescuta, o tiu, in asemenea principii de dragoste i ascultare fats de suveranul ei ci n-ar putea, and ar depinde de conOinta i vrerea ei, sa-i pricinuiasca o rani gat de crudi ca respingerea rugamintilor sale. In ciuda tuturor incercarilor lui Charles de a impiedica gestul, Alice continua sa ramana cu un genunchi plecat la pamint, i atinse cu buzele mina cu care el se straduia s-o ridice. Dar, dupa ce dadu aceasta dovada de veneratie, ea dime dreapta, cu bratele incrucipte pe piept, cu privirea umila, dar alma, grafi, dar vigilenti, stipana pe sine insai, i gat de putin flatata de marturisirea prin care Regele presupusese c are s-o covareasca, incat Charles abia dad' mai tia cum sa-i reinnoiasca solicitarea. - Pa'strezi tacerea, frumoasa Alice, spuse el. Regele nu are mai multi inraurire asupra to decal bietul paj scocian? - Intr-o privinta, rispunse Alice, suveranul meu are asupra-mi o inraurire fara margini; cad el poruncete celor mai bune *dud, celor mai bune dorinte, celor mai arzatoare rugaciuni, celei mai devotate loialitati, pe care, aa cum barbatii casei Lee au fost pururi gata s-o marturiseasca cu spada, i femeile sunt tinute s-o pecetluiasca, dad e necesar, cu singele lor. Dar, dincolo de Indatoririle unei supuse adevarate i credincioase, regele este chiar mai putin pentru Alice Lee decat bietul 313-

Louis Kerneguy. Pajul ar fi putut cei putin sa-i claruiasca o unire onorabila, monarhul nu poate s-i ofere deck o coronets patata. - Te ineli, Alice, ia loc i da-mi vole sA-ci vorbesc, - ia loc. De ce iti e teams? - Nu ma tern de nimic. Ce m-ar putea face sa ma tern de regele Marii Britanii, pe mine, fiica unuia din supuii sal cei mai loiali, i chiar sub acoperiul parintesc? Numai ca eu nu pierd din vedere distanta dintre noi; i, cu toate c-am facut haz i-am glumit cu egalul meu, nu trebuie sa apar in fata regelui meu deck in postura indatoritoare a unei supuse, doar dad nu cumva interesul sigurantei mele m-ar obliga si ma prefac a nu-i cunoate demnitatea. Charles, dei nu era novice in astfel de scene - in ciuda tineretii sale fu surprins saintalneasca o rezistenta de un fel cu care nu fusese obinuit in imprejurari asemanatoare, nici chiar atunci cand nu avusese succes. Nu putea vedea in purtarea Alice-i nici manie, nici mandrie ranita, nici tulburare, nici dispret, real sau afectat. Ea raminea neclintita, patina dispusi si ia in discutie, cu calm, un subiect decis indeoNte de pasiune, nedand la iveala intentia de a pa'rasi inciperea, ci aratand hotararea de a asculta cu rabdare tot ceea ce iubitul ei i-ar fi spus, dar i faptul ca bunivointa ei nu se datora deck consideratiei pentru poruncile regelui. - Este o ambitioasa, gandi Charles: doar luandu-i ochii cu iubirea-i de glorie, iar nu prin rugaminti pasionate, a putea nadajdui sa reuesc. - Te rog si iei loc, frumoasa Alice, - indragostitul to implorA, - regele iti poruncete. - Regele poate ingadui o destindere a ceremonialului datorat regalitatii, dar nu poate anula, chiar prin ordinele-i exprese, indatoririle supuglor Voi ramine, aici in picioare, atat cat Majestatii voastre ii va fi pe plac sa-mi vorbeasca i voi asculta cu rabdare aka cum mi-o cere datoria. - Afla atunci, fata naiva, c, acceptand afectiunea i protectia pe care ti le ofer, to nu incalci nici o lege a virtutii sau moralitatii. Cei destinati prin natere tronului sunt lipsiti de multe din bucuriile vietii particulare, - i in primul rand de aceea care este, poate, cea mai dulce i mai pretioasa alege insotitoarea pentru viata. Casatoriile for dintre toate, dreptul de formale sunt calauzite de principiul oportunitatii politice, i se intampla adesea ca acelea care le devin sotii au infatiarea, firea i aptitudinile cele mai putin potrivite spre a-i face fericiti. De aceea, societatii i se face milA de noi, i leaga casatoriile noastre nedorite i adesea nefericite cu lanturi mai ware i mai putin stramte deck acelea harazite celorlalti oameni, a caror casnicie, ca una asumata de bund voie, impune acceptarea cu mai 314

multi strictete a legaturii. Si astfel, chiar pe timpul and Henry ridica aceste ziduri, preocii i prelatii, nobilii oamenii de stat s-au obinuit s vada o Frumoasa. Rosamunda, stapanindu-i inima monarhului iubitor i consolandu-1 pentru putinele ore de reprezentare obligati pe care trebuia si le acorde unei oarecare catranite Si geloase Eleonora. Unei astfel de legaturi lumea atribuie nici un blam: se grabete la petrecerea data ca sa admire frumusetea dragalgei Estera' , in timp ce imperioasa Vashti este Wad sa ji joace in singuratate rolul de regina. Se imbulzesc in palat sl-i ceara ei protectia, a card influents in stat e de o suta de on mai mare deck cea a mandrei consoarte. Odraslele ei ii iau locul cuvenit in sanul nobilimii de prim rang; i, asemenea vestitului Spada-lunga, conte de Salisbury' , it justifica prin curaj, aratandu-se descendenti ai regalitatii i dragostei. Din asemenea legaturi se formeaza primele randwi ale nobilimii noastre; iar mama dainuiete, cinstita i binecuvantata in maretia posteritatii ei, aka cum a murit, plansa regretata in bratele iubirii i prieteniei. Oare astfel a pierit Rosamunda, Sire? Analele noastre arata ca-ea a fost otravita de regina jignita, - otravita fara a i se da ragazul ceara iertare lui Dumnezeu pentru multele ei greeli. Astfel a supravietuit oare memoria ei? Am auzit c atunci cand episcopul a purificat biserica din Godstowe, la porunca lui, monumentul ei a fost deschis iar osemintele aruncate intr-o groapa neconsacrata. Acelea erau nite vremuri stravechi i necioplite, draga mea Alice, raspunse Charles; reginele nu mai sunt acum atat de geloase, nici episcopii atat de riguroi; of la, de altminteri, ca lin tam unde eu a conduce-o pe fiinta cea mai incantatoare dintre cele de-un sex cu ea se gasesc alte legi care indeparteaza de asemenea legaturi !Atli i cea mai mica primejdie de scandal. Exists un gen de casatotie care, indeplinind toate riturile bisericii, nu Iasi nici o pad pe contiinta, i totug, fara a o investi pe sotie cu nici unul din privilegiile particulare ale conditiei sotului ei, nu contravene indatoririlor pe care regele le are fats de supuii sae. Astfel Alice Lee poate deveni in toate privintele, socia reala i legitima al lui Charles Stuart, exceptand-o pe aceea ca unirea for privata nu-i da dreptul la titlul de Regina a Angliei.
Eroina biblica, niscuta in Babilon pe timpul evreilor. Dupa repudierea reginei Vashtl, pedepsid pentru neascultare, regele perilor o is de sotie pe Estera, cucerit de frumusetea ei. Inraurirea acesteia va fi de mare folos compatriotilor ei aflati in restrite. Yezi: Cartea Esterei (n.t.) Dupa traditie, fiul Rosamundei al lui Henric al II-lea. (n.t.)

315-

- Ambitia mea, spuse Alice, va fi indeajuns multumita s-1 yid pe Charles rege, WA a clod sa,4 impart nici demnitatea in public, nici bogatia i luxul regal in particular. - Te inteleg, Alice, mita Regele cam ranit, MO nu ofensat. ma ridiculizezi pentru ca, doar un fugar fiind imi ingadui a vorbi ca rege. Recunosc ca e un obicei cu care m-am deprins i de care nici chiar nefericirea nu m-a !emit. Dar situatia mea nu este mat de disperata pe cat ai putea-o crede. Prietenii mei sunt Inca multi in acest regat; aliatii mei din afara sunt gata sa mi imbratiez cauza din consideratie pentru propriul for interes. Spania, Franta, i alte natiuni mi-au dat sperante; i am incredere ca singele tatalui meu nu a curs in van, nici n-a fost sortit sa fie ters fad datorata rizbunare. Nadejdea mea este in Cel caruia printii ii datoreaza titlul i, orice ai crede despre conditia mea prezenta, eu am neclintita incredere ca intr-o zi ma va aeza pe tronul Angliei. - Fie ca Domnul savi-lacorde! spuse Alice; i pentru ca El sa vi-1 acorde, nubile print, binevoiti a chibzui dad acum aveti conduita potrivita spre a4 obtine favoarea. Ganditi-va la calea pe care o recomandati unei fete lipsite de sfaturile mamei ei, care nu are alts aparare impotriva sofismelor voastre deck simtul moralitatii dimpreuna cu sentimental natural al demnitAtii sexului sau. Ganditi-va dad moartea tatalui ei care ar putea fi urmarea imprudentei sale, dad disperarea fratelui ei, a carui viata a fost aka de ades amenintata spre a o salva pe aceea a Majestatii voastre, dad dezonoarea unui acoperi ce v-a adapostit, - ajungand a fi scrise in analele voastre, - vor fi nite evenimente in stare sa vi-1 fad prielnic pe Dumnezeu, a carui disputa cu casa voastra n-a fost deck foarte vadita, on sa reciOge simpatia poporului Angliei, in ochii caruia astfel de acciuni inseamna o grozavie; las Majestatii voastre grija de a aprecia. Charles facu o pauza, izbit de intorsitura pe care o lua o conversatie care-i plasa interesul personal in conflict cu pasiunea, mai mult deck ar fi presupus-o. - Dad Majestatea voastra nu are alte ordine dea, adauga Alice, Wand o profunda revere*, irni este permis sa ma retrag? - Mai falai o clips, fats stranie i raspunde-mi la o intrebare. Oare decaderea actuall a soartei mele to face sa-mi dispretuieti propunerile? - N-am nimic de ascuns, Sire, i raspunsul meu va fi tot atat de franc i direct ca intrebarea ce mi-a fost puss. Dad e sa ma las dusa de o nechibzuinta infama, neroada i ingrata, ar trebui macar sa fiu orbita de acea pasiune care este invocata, cred, ca o scuza pentru nite nebunii 316

crime, mai ades chiar deck exists cu adevarat. Ar trebui, intr-un cuvant,

sa fiu indragostita, dupa cum se spune. Sentimentul eu 1-4 putea avea

pentru egalul meu dar nicicand, cu siguranta, pentru suveranul meu, fie ca are doar titlul, fie ca se afla in posesia regatului sau. - Si totui, Alice, loialitatea a fost mereu pasiunea dominants a familiei tale, precum i virtutea de care era minded. face pe plac - Si a putea oare da dovada de loialitate dad suveranului meu, (land curs unei cereri dezonorante pentru el, ca i pentru mine. A fi oare o supusa credincioasi unindu-m cu el spre a comite o nebunie care ar arunca not obstacole in calea restaurarii lui, i n-ar face deck sa-i micpreze securitatea, chiar gezat pe tronu-i? - In acest caz, a fi facut mai bine sa-mi fi continuat rolul de paj deck si-1 reiau pe acela al suveranului, care pare a fi i mai ireconciliabil cu dorintele mele. Candoarea mea va merge Inca i mai departe, Sire. Eu a fi avut tot atat de putina inclinatie pentru Louis Kerneguy ca-i pentru mcItenitorul tronului Mari! Britanii. Dragostea pe care o am de dat - i ea nu e asemeni celor despre care am citit In romane sau am auzit in balade - a fost deja acordata altuia. Yid pricinuiesc suferinta Majestatii voastre. Imi pare ,rau pentru asta, dar medicamentele salvatoare sunt adesea amare. - Da, i doctorii sunt destul de rezonabili spre a atepta ca pacientii sale inghita ca pe un fagure de miere. Este deci adevarata povestea despre care am auzit murmurandu-se, a varului colonel. Fiica credinciosului Lee i-a acordat inima unui rebel fanatic. - Dragostea mea i-a fost acordata, Sire, Inainte de-a afla ce inseamna fanatic" i rebel". Nu i-am retras-o, fiindca sunt convinsa ca, printre atatea disensiuni care sfaie regatul, omul la care facet! aluzie i-a ales partidul, inelandu-se poate, insa in chip contient; de aceea, el are Inca cel mai inalt loc in afectiunea i stima mea. Mai mult el nu poate atepta de la mine, i nu imi va cere pans and vreo fericita intorsatura nu va reconcilia aceste neintelegeri politice, i tatal meu nu se va impaca iarai cu el. Cu credinta ma rog ca un asemenea eveniment s se intample ()data cu prompta i de toti ateptata restaurare a Majestatii voastre. - Ai gasit o pricing, spuse Regele cu amaraciune, spre a ma face si detest gandul unei asemenea schimbari; nici chiar tu, Alice, nu ai un interes prea sincer ca s-o doregi. Dimpotriva, nu-ti dai seama, Alice, ca iubitul tau, mergand umar linga umar alAturi de Cromwell, poate, sau mai degraba, trebuie imparts puterea. Daca nu va fi prevenit de catre Lam317.

bert3 , el i-o poate lua inaintea lui Cromwell i domni in locul sau. i nu crezi oare ca va gasi mijloacele sa subjuge orgoliul celor din credincioasa familie Lee realizand o unire ale carei driumuri sunt mai bine pregatite deck cea pe care Cromwell se zice ca o pune la cale intre unul din vlastarele sale i nu mai putin loiala mogenitoare a lui Fauconberg4 - Majestatea voastra a gasit pans la urma o cale sa, se rizbune, daca ceea ce am spus eu merits rizbunare. - Iti pot arata un drum Inca, i mai scurt spre unirea voastra, spuse Charles farad a tine seama de durerea ei, sau gasind, poate, o placere secrets in a-i aplica pedeapsa talionului5 Presupune ca i-ai trimite colonelului tau o vorba intiintandu-1 c exists aid un oarecare Charles Stuart, care a vent sa i tulbure pe sfinti in guvernarea for linitita, sa le dispute puterea catigata prin rugaciuni i predici, prin sulite i puti; i presupune ca el ar avea arta sa aduca aid o duzina de bravi calk*, - chiar destui, dupe cum merg astazi lucrurile, ca sa hotareasca destinul motenitorului monarhiei. Crezi oare ca posesia unui astfel de captiv nu 1-ar putea face sa Nina din partea Noadei sau a lui Cromwell o recompense indeajuns de substantiala ca sa infature obiectiile tatalui tau fats de o aliantA cu un Cap-Rotund, i si-i plaseze pe frumoasa Alice i pe varul ei, colonelul, pe culmile dorintelor lor? - Sire, izbucni Alice cu obrajii imbujorati i ochii scanteietori, - caci nici ea nu era de loc strains de impetuozitatea ereditara a familiei, - asta-mi depaete marginile rabdaiii. Am ascultat cele mai umilitoare propuneri, fara a da glas manic!; m-am justificat, pentru a fi refuzat s devin amanta unui print fugar, ca i cum m-a fi scuzat pentru a fi acceptat sa fiu partaa coroanei lui ferme; dar credeti oare ca-i pot auzi defaimati pe toti care-mi sunt dragi fara a incerca emotie i a da raspuns? Nu, Sire, chiar daca v-a vedea stand inconjurat de toate terorile Camerei Instelate6 a tatilui vostru, ar trebui sa ma ascultati apirandu-1 pe cel absent i pe cel inocent. Despre tatal meu nu voi spune nimic, in afara -de aceea ca, dad este acum fara
3 John Lambert a fost unul din ofiterii de prim rang ai lui Cromwell - cu care, insa, s-a certat in cele din urma. (n.t.) Thomas Belasyse, deli descendent al unei familii regaliste de traditie, i s-a aliturat lui Cromwell, luand-o de sotie pe flica lui, Mary. (n.t.) Pedeapsa (sau legea) talionului; revan0 pe masura vinei, conforms zicalei: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; formulae latina (talio, nis din talis = astfel de, aa), dar reactia figureaza in stravechea legislatie mozaica. (n.t.) 6 Instituita de Henry al VII-lea, The Court of Star Chamber (in text figureazi doar ultimele doul vocabule), a avut atributiile unei Curti superioarJ de justitie. Sub Charles I insa a devenit un instrument al opresiunii, - fund abolita in 1641. (n. t.)

318

avere, fara rang, aproape fara adapostul i hrana subzistentei, aceasta e pentru ca a jertfit totul in serviciul regelui. El nu avea nevoie sa comita nici un act de tradare i josnicie pentru a aline bogatie; avea o intinsa compete* in propriile-i domenii. Cat despre Markham Everard, - el nu tie ce inseamna aceea egoism. El n-ar voi pentru intreaga Anglia, chiar dad ar cuprinde comorile din Peru in sanul ei, i Inca un paradis la suprafata-i, sa savareasca o fapti care s-i dezonoreze numele ori sa jigneasca simtamintele cuiva. Regii, Sire, ar putea primi o lectie de la el. iau ingaduinta de a pleca. Iar pentru moment; Sire, o 0 clips, Alice, o clips! exclama Regele. Dar ea s-a dus! Aceasta trebuie numita virtute, - o reala, dezinteresata, inspaimantatoare virtute, - de nu cumva un asemenea lucru nici nu exists pe pamint! Si totui Wilmot i Viliers n-ar crede un cuvant din toate astea; ei ar aeza povestea in randul minunilor Woodstock-ului. E o fata cu totul rara! i asigur, ca sa folosesc expresia colonelului, ca nu prea tiu dad o voi ierta i daca vom fi prieteni sau voi pune la cale o rizbunare crunta. Fara acest blestethat var, colonelul acesta puritan, - a putea ierta totul, mai cu seams unei fiinte atat de nobile. Dar ca un rebel Cap-Rotund si-mi fie preferat, si and marturisita in fata-mi preferinta, - ba justificata prin aceea ca regii ar putea lua lectii de la el! Asta e fiere i e pelin! Dad batranul n-ar fi venit asta dimineata, cum a facut-o, Regele ar fi dat sau ar fi primit o lectie, - i Inca una stranica... Era o nebunie si ma aventurez intr-o asemenea intalnire, cu rangul i responsabilitatea mea; i totui, fata asta m-a ofensat Intr-o asemenea masura. ", ea mi-a inspirat atata gelozie contra acestui colonel dad ocazia s-ar ivi iarai, nu prea imi vine a crede ca l-a cruta. Ha! cine mai sosete? Intrebarea care incheia acest solilocviu regal era prilejuita de sosirea negteptata a altui personaj al dramei noastre.

319

CAPITOLUL XXVII

Benedict: - Pot stl-ti spun o vorbel la ureche? Claudio: - Domnul malfereascii de o provocare! SHAKESPEARE, Mult zgomot pentru nimic In vreme ce tocmai didea sa iasi din incipere, Charles fu oprit de sosirea lui Wildrake, care se prezenta cu un neobinuit adaos de semetie in cinuta i cu o cautatura nu mai putin plina de importanta. - Va cer iertare, domnule, zise el; insa, cum se spune in Cara mea, and uile sunt deschise, din!! pot da buzna. Eu am tot batut i chemat fara de folos in hall; deci, cunoscand drumul spre acest salon, sir, - cad eu fac parte din trupele ware i nu uit nicicand drumul pe care am mai *it o data, - mi-am luat inima-n dinti sa intru neanuntat. - Sir Henry a ieit, cred, in parc, Ian master Albert Lee a *Lit Loja pentru vreo doud-trei zile, rispunse Charles cu raceala, cad aparitia acestui desfranat cam grosolan ii displacea in acel moment. - Sunt intiintat despre asta, domnule; dar eu nu am treabi cu nici until din ei. - Si cu cine aveti, aici, treat* dad mi-e ingaduit sa Intel)? caci nu yid posibilitatea de-a o avea cu mine. - Va cer Inca data iertare, domnule; caci nu se arata deck posibilitatea de a avea treaba chiar cu domnia voastra, dad sunteti, precum cred, dei intrucatva mai bine imbricat, master Louis Girnigo, gentleman scotian, slujitor al lui master Albert Lee. - Doar pe mine ma gaseti aici ca sa raspunda in locul lui. - intr-adevar; obsery in ce va privete o deosebire, cad odihna i hainele mai de soi sunt in stare de multe; i asta ma blicura, deoarece m-ar fi mahnit s transmit unui coate-goale un mesaj ca acela pe care-1 aduc. 320

- Si trecem la fapte, domnule, cu voia dumitale; spuneti ca aveti un mesa] pentru mine? - Adevarat, sir. Eu sunt prietenul colonelului Markham Everard, domnule, un barbat malt, i o persoana vrednica de respect pe campurile de bataie, cu toate ca a fi preferat sa lupte pentru o cauza mai buns. De la el am a va da un mesaj, de buns seams continut in aceasta scurta insemnare, pe care imi voi lua libertatea sa vi-1 prezint cu formalitatile uzuale. Spunand acestea, trase spada, ii infipse in yid biletul colonelului i facandu-i o adanca revere*, it prezenta lui Charles. Monarhul deghizat ii intoarse cu gravitate salutul, i spuse inainte de a-1 deschide: - Presupun ca nu trebuie sa ma wept la nite complimente intr-o misiva prezentata intr-un chip gat de ostil. - Domnule, hm! hm! replica ambasadorul, glasul, pentru a avea ragazul sa dea un raspuns convenabil tonului indulcit al diplomatiei; eu nu privesc invitatia ca absolut ostila, cu toate ca, pentru inceput, poate fi luata mai degraba ca puss pe cearta i belicoasa. Nadajduiesc, sir, ca vom fi in masura, prin putine lovituri, sa indreptim afacerea spre o incheiere frumoasa, i astfel, aim batranul meu maestru obinuia sa spunk pax nascitur ex belloi . Cat despre modesta mea contributie, sunt in adevar bucuros pentru a fi onorat de cite prietenul meu Markham Everard cu aceasta negociere, cu atat mai mutt cu cat ma temeam ca principiile puritane de care e imbibat - nu va voi ascunde adevarul, stimate domn, - sa nu-i fi inspirat o anumita repulsie i oarecare scrupule impotriva modului obinuit intre gentlemeni de a-i face dreptate in asemenea cazuri. Si cum ii fac un serviciu prietenesc amicului meu, in acelai fel umil sper, master Louis Girnigo, ca nu savaresc o injustitie fats de domnia voastra pregatind caile intalnini propuse, dupa care, ingaduitimi s-o spun, dad nu va interveni un accident fatal, not vom fi toti, odata cearta terminata, mai buni prieteni ca inainte. - Ar trebui in once caz, domnule, sa cred i eu tot astfel, spuse Charles aruncand o privire pe epistola, mai rau decat dumani de moarte nu putem fi, Si pe acest picior ne plaseaza biletul acesta. - Adevar grthti, domnule; e o provocare preliminara la o lupta in doi, cu scopul panic al stabilirii unei desavaqite intelegeri intre supravietuitoii, - dad se va intimpla ca, din fericire, 'cuvantul acesta sa mai poata fi folosit la plural dupa evenimentul

' Pacea la ngtere din razboi. (n. t.)

321

- Pe scurt, vom lupta, prestipun, doar pentru a ajunge la o desavarita intelegere amicala? - Aveti iarai dreptate, domnule; i multumesc pentru limpezimea aratata de definitia voastra. Ah, sir, o astfel de misiune este uor de indeplinit and ai a face cu un om de onoare, dotat in acelai timp cu inteligenta. Si vi mai cer, drept o favoare personals pentru mine, ca, intrucat dimineata va fi probabil friguroasl far eu cuprins de reumatisme, - este fructul rizboiului, domnule - va rog, zic, sa binevoiti a aduce cu domnia wasted un oarecare gentleman care sa nu dispretuiasca a lua parte la ceea ce seya intimpla, - unul care-o fi sa pice, sir, - i sa se masoare cu o biati catana batrana ca mine, ca nu cumva sa riscam o raceala stand cu bratele incrucipte pe o astfel de vreme friguroasi. - Inteleg, domnule; dad afacerea merge inainte, fil incredintat ca ma voi stradui sa-ti fac rost de un adversar convenabil. - Vas famine foarte indatorat, domnule; i adaug ca nu ma voi interesaindeaproape de calitatea antagonistului meu. Este foarte adevarat ca am dreptul la titlul de gentleman i de scutier i ca m-a socoti foarte onorat sa incruciez spada cu Sir Henry on cu master Albert Lee; dad asta n-ar putea avea loc, nu m-a da in laturi din fata oricarui gentleman care 1-a servit pe Rege, ceea ce socot oricand drept un inscris de noblete; i deci n-ar fi vorba nicidecum sa refuz un duel cu o asemenea persoana. - Regele iti este foarte obligat, domnule, pentru onoarea ce-o faci supuilor sai credincioi... - Oh! domnule, eu sunt scrupulos asupra acestui punct, - foarte scrupulos. Cand e vorba de un Cap-Rotund, consult catalogul nobiliar pentru a vedea dad are dreptul sa poarte arme, ca master Markham Everard, in lipsa caruia puteti fi sigur ca nu i-a fi prezentat eu provocarea. Dar once Cavaler este gentleman pentru mine; rick de modesta i-ar fi naterea, loialitatea-i it innobileaza. - Prea bine, domnule. Mita aceasta ma invita sa ma intilnesc cu master Everard, maine la ora ase dirnineata, langa arborele numit Stejarul Regelui: n-am obiectil de facut nici in privinta locului, nici a orei. El propune spada, adauga ca arma asta face in oarecare masura egala ansele luptei: n-am nimic impotriva. Imi cere sa yin impreuna cu un secund: voi incerca sa-mi fac rost de un insotitor, ba chiar de un partener convenabil pentru dumneata, domnule, dad ai pofta sa iei parte la dans... - Va sarut man, i !iamb al vostru, domnule, in privinta obligatiei. - Multumesc, domnule; la ora convenita, ma voi afla la local desemnat, pregatit conform intelegerii, i ii voi da satisfactie prietenului dumitale cu
A. I.

32 2

spada, precum o cere, - sau II voi da un anume motiv ca sa nu procedeze astfel, dad va socoti de cuviinta. - Ma veti scuza, domnule, zise Wildrake, dad mintea mea e prea proasta cateodata ca sa priceapa ce fel de alternative poate ramane Intre doi oameni de onoare in cazul de fats, in afara de: aa i a'a! - Si, punanduse in garde, facu o pasi cu rapiera, insa, fara a o trage din teacai fara a o indrepta impotriva Regelui. - Scuza-ma, la randu-ti, domnule, daca iti obosesc spiritul cu o consideratie asupra unei imprejurari care poate sa nu intervina. Dar, de exemplu, a putea avea de indeplinit o urgenta indatorire publics. Charles pronunta aceste ultime cuvinte cu o voce joasi i tainica. Wildrake paru sa-linteleaga perfect, cad iii apasi nasul cu aratatorul, gest care insemna la el o incuviintare expresiva i perspicace. - Domnule, spuse el, dad sunteti angajat intr-o anume afacere in serviciul Regelui, prietenul meu va trebui sa fie destul de rezonabil ca sa aiba rabdare. In acest caz, deck sa fiti deranjat, mai degraba-ma bat eu insumi cu el, doar pentru a-1 tine in forma burial Si, sir, dacIati putea gisi un loc in intreprinderea voastra pentru un biet gentleman care 1-a urmat pe Lunsford i Goring, indicati-mi ziva, ceasul i locul intalnirii, cad sunt al naibii de plictisit de parul tuns ce-I port, ca i de larga parade de toparlan, on de mantaua de antreprenor de pompe funebre cu care m-aimpopotonat prietenul meu, aa ca a fi incantat s ma iau Inca o data la harta pentru cauza Regelui, sa tiu de bine ca, pe urma, voi fi snopit In Wadi i spanzurat. - Imi voi aminti ce spui, domnule, dad ocazia se ivete, i a vrea ca Majestatea sa sa aiba multi supui ca dumneata. Sa presupun ca afacerea noastra este pusa in ordine? - Cand veti avea bunitatea sa-mi dati o bagatela de cuvant scris, ca dovada ca mi-am indeplinit misiunea; caci, precum titi, aceasta e uzanta. 0 provocare scrisa pretinde un rispuns scris.! - 0 s-o fac de indata, fara pic de intarziere, cad vad aici cele necesare scrisului. Si, domnule, hm! hm! - dad' aveti destula trecere in casa spre a face rost de un pocal cu vin. Eu nu sunt un om prea vorbaret, iar arum am raguit pentru a fi cuvantat prea mult. - De altminteri, o afacere serioasa de soiul acesta it face intotdeauna pe om mai insetat... pe urma, domnule, a ne despaqi cu gatlejul uscat ar insemna sa ne facem vinovati de pizmA, ceea ce fereasca-ne Domnul sa se intimple intr-o imprejurare aa de onorabila! - Nu-mi vine sa ma laud cu multa trecere pe aici, domnule, raspunse 323-

Regele; insa, dad vei avea bunitatea sa accepti aceste piese de our ca astamperi setea la hanul Sfantul George... - Domnule, incuviintal Cavalerul - caci vremurile ingaduiau felul acesta ciudat de politete, i nici Wildrake nu era omul unei excesive delicateti intr-o astfel de situatie - va sunt Inca o data indatorat; nu prea tiu dad se impaci onoarea mea cu un asemenea chip de binefacere; doar dad' acceptati sa ma insotiti i tineti de urat. - Iertare, domnule, rispunse Regele, dar grija sigurantei mele nu-mi recomanda sa ma arat in public deocamdata. - E deijuns, spuse Wildrake; Wad de felul lor, Cavalerii nu trebuie sa se tina cu nasul pe sus in privinta ceremoniei. Vad, domnule, ca aveti tiinta de legea vitejilor; cand un camarad are bani destui, celalalt nu trebuie saindure sete. Va urez, domnule, o prelungire a sanatatii i fericirii; pe maine, sub Stejarul regelui, la ora ase. - Adio, domnule, spuse Regele; i, in vreme ce Wildrake cobora scara fluierand cantecul Hei, voi, cavaleri, batandu-i cu rapiera ritmul de scarf i balustrada, adauga: - Adio, tu, prea dreapta emblems a stare in care razboiul, infringerea i disperarea i-a adus pe atatia bravi regaliti! In timpul restului zilei, nu se intampla nimic deosebit vrednic de a fi consemnat. Alice evita cu grip sa i arate printului deghizat o raceala sau retinere care ar fi fost descoperita de cite tatal ei sau alicineva, i, la prima vedere, cei doi tineri continuau, in toate privintele, sa se afle pe acelai picior ca inainte. Totui, ea avea grija sa se poarte astfel ca Charles sa inteleaga ca pretinsa intimitate nu era deck o afectare de dragul aparentelor, in nici un fel menita sa dezminta refuzul net pe care-1 opusese propunerilor lui. intelesul acestor semnale, adaugat amorului sau propriu drill i aversiunli impotriva unui rival norocos, Il hotarara pe Rege sa caute singuratatea intr-o plimbare de unul singur in Locul pustiu labirintic din fata parcului unde, asemeni lui Hercule din apologul lui Cebes2 , oscila intre virtute i placere, ascultand rind pe rand glasul intelepciunii i al nebuniei Prudenta it indemna sa tina seama de insemnatatea vietii sale, spre a duce la indeplinire marele proiect, pentru moment quat, al restaurarii monarhiei in Anglia, al reinaltarii tronuluirtatalui sau, al rizbunarii mortii lui, - al redarii averii i patriei numeroilor regaliti care indurasera saracia

2 Filosoful grec Cebes era un prieten al lui Socrate. Referirile la persoana lui pot fi gasite in dialogul platonicianPinax. (n. t.) 324

i exilul pe seama atgamentului fati de cauza sa. Orgoliul, on mai degraba, un normal simt al demnitAtii fireti, ii descopereau cat era de nevrednic pentru un print sa se coboare pans la o lupta personals cu unul din supuii oricare i-ar fi fost rangul, i ce pad ar raminea pe numele sau dad i-ar pierde viata rapus de mina unui particular, ca urmare a unei intrigi obscure. Ce-ar fi spus inteleptii sai sfetnici Nicholas' i Hyde4 , ca i bunul i prudentul consilier, marchizul de Hertford5 ? Nu era tocmai mijlocul de a zdruncina fidelitatea partizanilor sai chibzuiti i de nadejde care-i mai ramaneau? Si-ar mai fi pus ei la bitaie viata i bunurile pentru a aduce la carma regatului un tank incapabil s-i stapineasca pasiunile? Acestor imprejuraii trebuia sa i se adauge considerentul ca biruinta in lupta n-ar fi facut deck sa adauge not dificultati fugii sale, care parea de pe acum in.deajuns de nesigura. Dad s-ar fi limitat la a ji invinge adversarul fara a-i lua viata, de unde putea ti ca, dornic de razbunare, colonelul nu 1-ar fi predat guvernului pe rauvoitorul Louis Kerneguy, fara ca, de asta data, rangul sau adevarat sa nu fie recunoscut fara gre? Toate aceste consideratii ii recomandau Regelui sa incheie afacerea fara a ajunge la un duel; iar rezerva sub care it acceptase i-ar fi putut oferi vreun prilej oarecare sa procedeze intocmai. insA, pe de alts parte, pasiunea avea de asemeni argumentele sale, pe care le adresa unui caracter devenit iritabil printr-o recenta mahnire i o cruda jignire. Mai Mai, dad era un print, el era aijderi un gentleman, indreptatit sa se comporte in consecinta, adica sa dea i sa ceara satisfactie, ca oricare altul vrednic de aceasta conditie. Nicicand deci nu s-ar fi gandit O. se vada micorat in pretuirea englezilor fiindea, in loc sa sustina deschis, cu spada in mina, ceea ce avea de facut sau de spus, s-ar fi pus la adapostul naterii i pretentiei sale la tron. Inaintea unui popor liber ar fi avut mai degraba de catigat cleat de pierdut in stima publics adoptand o conduits conforms onoarei i generozitatii. Pe urma, reputatia curajului era mai necesara ca orice alts faima sprijinirii revendickilor lui, i a primi o provocare flea a-i raspunde ar fi aruncat o umbra de indoiala asupra caracterului sau. In sfarit, ce ar fi spus oare Wilmot i Villiers despre o intriga in care el s-ar fi lasat, In chip ruinos, luat raspar de o fats crescuta
3 Sir Edward Nicholas (1593-1669), Secretar de Stat sub Charles I, a avut o influents limitata asupra lui Charles II din pricina mamei acestuia, regina Henrietta Maria. (n. t.) 4 Edward Hyde, conte de Clarendon (1609-1674), Istoric, legislator i mare specialist in drept constitutional, a fost unul din principalii sfetnici ai lui Charles II. (n. t.) 5 William Seymour (1588-1660), duce de Somerset i marchiz de Herford. (n. t.)

325

la tars, Ora a cauta sa se rizbune pe rivalul sau. Zeflemelele for izvorate pe aceasta tema, vorbele de duh sarcastice, puse de ei in circulatie, ar fi fost mai greu de indurat decat mustrarile serioase ale lui Hyde, Nicholas i Hertford. Reflectia aceasta, adaugata imboldurilor curajului tanar i treaz, ii precizad in cele din urma decizia, i el se intoarse in Loja hotarat si fie prezent la intalnirea de a doua zi, once s-ar intampla. Poate se a.dauga determinarii. acesteia i credinta secrets, asemanatoare unui presentiment, ca infruntarea nu avea fie fatala. Se gasea in floarea tineretii, indemanatec in migari i, dupa cum trecuse prin incercarea acelei dimineti, nu. era prin nimic inferior colonelului Everard in arta scrimei. Cel ganduii ca acestea puteau trece prin mintea regelui in timp ce putin, nite fredonainceputul unui cant pe care-1 deprinsese in vremea Fderii lui in Scotia. . Un om poate bea,fdrii sti se-mbete; S se la la haritua'rel ca sti piard; Poate sa mtingdie drikalayefete, cand vrea, la ele, sa se-ntoarcd iard. in acest timp, Doctorul Rochecliffe, mereu activ i mereu dornic sa dirijeze totul, gasise mijiocul sa-i dezvaluie in secret Alice-i ca trebuie acorde o intrevedere particulara, i ii dadu drept loc de indinire ceea ce purta numele de camera de studiu, o incipere plina candva cu caqi vechi, care, convertite de mult timp in cartue, produsesera in ltune mai mult zgomot la ieirea for fines deck in timpul scurs intre momentul acesta i prima for publicare. Cand ea intra, it gasi pe Doctor stand intr-un mare fotoliu de piele, de unde u facu semn s aduca un taburet i s i se aeze in preajma. - Alice, spuse batranul luandu-i, cu afectiune, mana, tu eti o fats buns, inteleapta i virttioasa, una din fetele al caror pret este mai, presus decal rubinele - nu ca rubine este o traducere potrivita aici6 , - irita ramane sa-ti spun mai multe despre asta cu alt prilej. - Alice, tu tii cine este acest Louis Kerneguy; nu ezita fats de mine; eu tiu totul, - sunt prevenit asupra intregului caz. Tu tii ca aceasta cinstita casi adapostete destinul Angliei... Alice se pregatea sa raspunda. - Nu spune Inca nimic, ci asculta-ma. Cum se comports el fats de tine, Alice? Obrajii fetei se inrogra ca focul. - Eu am fost crescuta la tars, spuse ea, i pentru mine manierele lui sunt prea curtenitoare.

Aluzie biblica; vezi Proverbele lui Solomon,XXXI,10. (n. t.)

326

Ajunge! - Stiu tot. Ei bine, Alice, el e expus unui mare perked, miine dimineata, i to va trebui sa fii mijlocul fericit care s-1 inlature. Un mare pericol! repeta Alice cu surprindere; eu sa-1 inlatur! In ce fel? Este datoria mea, ca sugusa, sa fac once, - once i se potrivete fiicei tatalui meu... Se opri foarte stingherita. - Da, continua Doctorul, el are maine o intalnire, o intalnire cu Markham Everard; ora i locul suet aranjate: la ase dimineata sub Stejarul Regelui. Dad se intainesc, unul din cei doi va pieri probabil. - Fereasca Dumnezeu ca ei sa se intalneasca, exclama Alice 'Wind tot zit de brusc pe cat se imbujorase inainte. Dar nici un accident nu se poate ivi din asta: Everard nu va ridica nicicand spada impotriva Regelui. - In privinta asta, garanta. insa, chiar presupunand ca acest nefericit tanar ar fi pastrat vreo reminiscenta din fidelitatea pe care intreaga lui purtare o dezminte, aceasta tot nu ne-ar fi noua de folos; caci el nu-1 cunoate pe Rege, i nu vede in el deck un Cavaler de la care a primit o insults. tie de indata! El sa ridice - Sa tie adevarul; Doctore Rochecliffe, maim impotriva Regelui! - impotriva unui rege fugar i fara aparare! E incapabil de aa ceva. Raspund cu viata mea ca va deveni foarte activ in a1 proteja. - Acesta este gandul unei fete, Alice; i, precum ma tem, o fats a carei intelepciune e raticita de inima ei. Ar fi mai mult deck tradare sa incredintezi un secret atat de important unui ofiter rebel, unui prieten al asum o astfel de arhi-tradatorului Cromwell. Nu indraznesc indrizneala. Tatal Regelui s-a incredintat lui Hammond' , i tii ce a ieit din asta. - Atunci s-o tie tatal meu. El '11 va intalni pe Markham, on it va chema, facindu-1 sa inteleaga ofensa adusi lui prin atacul impotriva oaspetelui sau. - Nu indraznim sa revelam secretul tatalui tau. N-am facut deck sa sugeram posibilitatea ca Charles sa gaseasca refugiu la Woodstock, i extazul cu care Sir Henry ainceput sa vorbeasca despre pregatirile necesare pentru a-1 primi cu demnitate i a-i asigura apararea mi-a aratat desluit ca entuziasmul fidelitatii lui ne-ar expune primejdiei unei descoperiri. Tu, Alice, e0 aceea care trebuie sa salvezi naciejdea oricarui regalist adevarat. - Eu! Imposibil! De ce sa nu-1 convingem pe tatal meu s intervina in
' In noiembrie 1647, Charles I se puse sub protectia lui Robert Hammond, un ofiter aflat in serviciul Parlamentului. Rezultatul a fost ca acesta 1-a predat armatei. (n. t.)

327-

favoarea prietenului-i oaspetelui sau, chiar dad el nu tie ca e altcineva deck Louis Kerneguy? - Tu uiti fu'ea tatalui tau, draga mea prietena; e un om excelent i eel mai him dintre cretini; dar and aude zinganitut armelor, i devine cu total martial, nu mai asculta de glasul ratiunii mai mult &cat un cocos gata sa sail la bitaie. - Dumneata insuti uiti, doctore, ca in chiar dimineata asta, dad' am fost bine informata, tatal meu i-a impiedicat sa se bad. Intocmai, insi, de ce? Pentru ca se socotea obligat sa mentina paces in Parcul Regal; dar a ficut-o cu un asemenea regret, Alice, ca, dad i-ar fi gasit din nou, luptand, nu preget sa prezic ca n-ar fi aminat duelul cleat atata cat ar fi trebuit spre a indrepta combatantii pe un teren lipsit de privilegii, iar acolo le-ar fi Scut o plecaciune, le-ar fi urat bun-venit i i-ar fi bucurat ochii cu o scena aa.de placuta. Nu, Mice, tu eti, i numai tu, cea care ne poti ajuta In aceasti stramtoare. - Eu nu yid, spuse ea, roind din nou, cum a putea fi de cei mai Ink folos intr-o astfel de situatie. - Trebuie sa-i trimiti cateva randuri regelui, cateva randuri pe care toate femeile tiu mai bine cum sa le scrie decat le-ar putea Inv* candva vreun barbat. Ii vei cere o intrevedere chiar la ora fixata pentru intalnire. El nu va pregeta sa-ti asculte chemarea, caci ii cunosc nefericita slabiciune. - Doctore Rochecliffe, zise Alice pe un ton gray, dumneata ma cunoti din copilirie. Ce ai remarcat la mine care sate indemne a crede ca ar putea da urmare unui asemenea sfat nepotrivit? - Si dad ma cunoti din copilarie, relua Doctorul, ce ai vazut la mine sa ca banuiegi ca a putea da fiicei prietenului meu un sfat nepotrivit pentru ea si-1 urmeze? 1)i nu poti fi atat de necugetati, cred, sa presupui ca to indemn sa impinge politetea dincolo de o convorbire de oAri-doui, pregkesc plecarea din acest lOc - pas pans and eu voi avea ragazul pe care-1 voi indupleca cu wurinta si-1 fad insuflandu-i teama de nite pretinse perchezitii. Astfel Charles Stuart urea in a, pleaca, iar miss Mice Lee are onoarea de a-1 fi salvat. - Da! pe socoteala reputatiei ei, i cu riscul unei pete venice pe familia sa. Spui ca le tii pe toate. Ce are sa creada Regele despre mine and ii voi da intalnire dupa tot ce s-a intimplat? Si cum voi face s-1 trezesc din iluzii, dezvaluindu-i tinta felului meu de a ma comporta? - Eu it voi trezi din iluzii, Alice; eu ii voi explica toata conduita ta. Ceea ce-mi propui nu e cu putinta, Doctore Rochecliffe. Mintea dumitale intreprinzatoare i marea-ti intelepciune pot pune multe la cale. Dar and 328

zapada de curand cazutg ajunge data manjita, intreaga iscusintali nu va fi in stare sa-i redea iarai albul neprihanit; tot astfel e i cu reputatia unei fete. - Alice, draga mea copila, crede-ma ca daces ti propun acest mijloc de a salva viata Regelui, on macar de a-1 feri de o primejdie iminenta, nu o fac deck pentru c nu am la indemana alt mijloc. Daci-ti cer s adopti, chiar pentru un moment, aparenta unui lucru incorect este numai pentru ca ma aflu in cea mai mare stramtoare i intr-o imprejurare anevoie de a mai intalni alta asemeni. Voi gasi caile cele mai sigure ca sa previn toate zvonurile ofensatoare pe care le-ar putea izvodi ceea ce-ti recomand. - Nu spune asta, Doctore. Mai bine te-ai angaja saintorci indarat cursul Isis-ului deck ca opreti pe cel al calomniei. Regele se va lauda in fata devina curtii lui libertine cu wurinta cu care a induplecat-o pe Alice Lee amanta, dad n-ar fi survenit o alarmA subita. Gura care va fi pentru altii izvorul onoarei va deveni mipocul care mi-o va rapi pe a mea. Adopts un plan mai nobil, mai convenabil caracterului i profesiunii dumitale. Nu-1 indrepta inspre ocolirea unui angajament de onoare, in ateptarea unei alte intalniri care, adevarati sau presupusA, n-ar avea nimiconorabil. Dute, dumneata insuti, gasete-1 pe Rege, vorbete-i aa cum slujitorii lui Dumnezeu au dreptul sa vorbeasca chiar suveranilor pamantului. Arata-i nebunia Si nelegitimitatea caii pe care are de gand s-o urmeze; indeamna1 si se teams de sable, deoarece mania atrage dupes sine pedeapsa Spune-i ca prietenii care au murit pentru el pe campul de bataie de la Worcester, - cei care au pierit pe eafod sau in spanzuratoaxe dupes acea zi singeroasa, - cei care stau in inchisori, risipiti, pui pe fuga, ruinati din pricina lui, nu le-au Scut pe toate cu gandul la el i spita neamului sau pentru ca sa-i rasplateasca hazardanduli viata intr-o cearta nechibzuita. Spune-i ca e incorect sa puns in primejdie ceea ce nu-i apaqine, ca, in sfirit, s-ar dezonora tradand increderea pe care atatia oameni o acorda virtutii i curajului sau. Doctorul Rochecliffe o privi cu un zambet melancolic; apoi ii rispunse cu ochii umezi: - Vai, Alice, nici eu n-as putea pleda aceasta cauza dreapta atat de elocvent i de impresionant ca tine. Dar Charles nu ne va asculta pe nici unul din noi. El va rispunde ca nu de la preoti sau femei au de primit sfaturi barbatii in afacerile de onoare. - Atunci asculta-mi, Doctore Rochecliffe. Voi merge la locul intalnirii, i voi impiedica lupta. Nu to teme ca nu voi reui, ma va costa un sacrificiu intr-adevar, dar nu acela al reputatiei mele. Inima mea va putea fi zdrobita drept consecinta, - aici ea facu o grea sfortare ca sa-i retina lacrimile, insa nici in inchipuirea unui barbat, i cu atat mai putin in cea a suveranului 329-

meu, nu se va ivi un gland care s-o asocieze pe Alice Lee cu dezonoareal... La aceste cuvinte ii acoperi fata cu batista i izbucni in hohote de plans. - Ce inseamna pasiunea aceasta neobinuita? intreba Doctorul surprins Si putin nelinitit de vehementa suferintei ei. Fata mea, fats de mine nu trebuie sa fie ascunziuri, eu trebuie sa tiu totul. - Pune-ti la incercare spiritul inventiv, rispunse Alice cam nemultumita de tonul important pe care-1 adopta staruitorul Doctor. Ghicete-mi proiectul, aka cum e0 in stare sa ghiceti totul. Este chiar destul ca-mi duc la indeplinire fapta, pentru a nu mai Indura i durerea de a expune in amanunt planul unui om - iarta-ma, drags Doctore - care nu di crezare framintarii mele, in aceasta imprejufare indeajuns de indreptatita. - In acest caz, tanara doamna, va trebui sa fu induplecata, spuse Rochecliffe; i de vreme ce eu nu-ti pot impune sa to explici, va trebui s vad dad tatal tau nu are mai multa trecere pe langa tine. Spunand acestea, se ridica cu un aer nemultumit i psi spre u. - Uiti, Doctore, ceea ce dumneata insuti tocmai mi-ai spus despre riscul comunicarti acestui mare secret tatalui meu... - Este prea adevarat, spuse el oprindu-se i intorcandu-se. Cred, fats, ca eti prea AM' pentru mine, i asta n-am mai spus-o despre nimeni. Insa to eti o fats bunk i imi vei dezvalui de buni voie ce ai de gand s faci. Tine de reputatia Si de influenta mea asupra Regelui ca sa tiu pe deplin ce este actum atque tractatum, adica facut i tratat in aceasta afacere. - Incredinteaza-mi mie reputatia, preabunule Doctor, spuse Alice straduindu-se sa zambeasca, ea este alcatuita dintr-o stofa mai rezistenta deck cea a femeilor, i va fi mai in siguranta in paza-mi decat reputatia mea in a dumitale. Consimt s-ti spun doar ca vei fi martorul Intregii scene. Ma vei insoti la intalnire, i prezenta dumitale imi va inspira incredere i curaj. - Este Si asta ceva, zise Doctorul, dei nu pe de-a-ntregui multumit de aceasta injumatatire a increderii. Tu ai fost intotdeauna o fats iscusita, i eu ma voi increde in tine. In adevar, Arad bine ca trebuie sa am incredere, fie ca vreau, fie ca nu... - Atunci, ksteapta-ma maine dimineatain Locul pustiu. Dar, maiintl, spunemi dad eti cat se poate de sigur de loc i de ors, 0 greeala ar putea fi fatali - Fii Incredintata ca este pe deplin exacta, spuse Doctorul, reluanduli aerul de importanta, care suferise o micorare in timpul ultimei paqi a conferintei lor. - A putea intreba prin ce mijloace ai obtinut nite tiri atat de importante? 330

- Fara indoiala c ma poti intreba, zise Doctorul regasinduli intreaga superioritate, insa daca iti voi rispunde sau nu, asta-i o chestiune foarte diferita. Nu-mi inchipui ca reputatia to sau a mea ar fi interesate sa iei din ignoranta asupra acestui subiect. Aadar, am i eu secretele mele intocmai ca tine, miss Lee, i imi vine sa cred ca pe cateva dintre ele unii ar fi i mai dornici sa le cunoasca. - Fie! spuse Alice cu calm. Daca vrei sa ma gaseti maine dimineata linga cadranul solar exact la cinci i jumatate, vom pleca impreuni, i-i timiditatea de acum vom vedea sosind la intalnire. In drum, o i o sa-ti explic mijloacele pe care am de gand sa le folosesc ca sa previn orice accident. Poate te gandeti i dumneata sa-ti dai silinta ca s-mi faci inutila interventia, care-mi va fi pe cat de dureroasi pe atat de putin convenabila. - Ei bine, copila mea, dad te lai in main& mele, vei fi cea dintai care sa ai pricini ate plange pentru a nu fi fost bine condusa, i nu te indoi ca vei fi ultima, - exceptand un singur individ, - care sa aiba de-suferit din lipsa bunelor sfaturi. La cinci i jumatate deci, linga cadranul solar, - i binecuvanteze Domnul intreprinderea noastra. in momentul acela convorbirea for fu intrerupta de vocea sonora a lui Sir Henry Lee care rasuna pe coridoare i in galerii cu Ude: - Alice! Fiica mea! Doctore Rochecliffe! Ce faceti aici, exclama el intrand, intocmai ca doi corbi in ceata, and am putea petrece aa de bine jos? Neastamparatul i ziludul Asta de Mau, Louis Kerneguy, ba ma face sa mor de ras, ba anti la chitara atat de dulce ca i o ciocarlie ar putea coborl din cer sa l asculte. Haideti, veniti data! E o grea treaba sa razi de unul singur.

331

CAPITOLUL XXVIII

La mifloc de crdng, ridicti-se maretul stejar, Monarh intre arbori, peste-alptidurii altar. JOHN HOME Soarele rasarise peste crengile vinjoase i verdeata de nepatruns a padurii, picaturi de rota atarnau de frunze, Si pe alocuri copacii incepeau sa dezvaluie nuance ale toamnei; cad era anotimpul cand natura, asemeni unui risipitor ale carui resurse sunt pe cale sa se spulbere, pare a vrea prin stralucirea imbelpgata i diversitatea culorilor, is revana pentru putinatatea ragazului harazit splendorii sale. PAsArile nu prinsesera Inca sa cante. Nici chiar pitulicea, al carui ciripit se facea auzit prin tufiurile din vecinatatea Lojii, incurajata sa devina mai prietenoasa de darurile bunului cavaler, nu se hazards in desiurile padurii. Nelinitita de intalnirea cu oimul i cu alti dumani ai sai, prefera apropierea locuintelor omului, unde, chiar daca, singura printre triburile inaripate, avea privilegiul unei ocrotiri dezinteresate. 0 linite incantatoare stipinea local, and bunul Doctor Rochecliffe, infaurat intr-un lung surtuc' stacojiu, care-i facuse datoria la vremea sa, ascunzanduli fata, mai degraba din obicei deck din nevointa, se indrepta spre teatrul duelului pus la cale; sprijinita de bratul sau, Alice purta de asemeni o mantie, din prevedere fats de frigul i umezeala diminetii de toamna. Strabatura locuri intunecoase, cu iarba inalta i incalcita, cu roua ajungandu-le pana la glezne. Dar convorbirea de care se lasasera absorbiti ii facea insensibili la asprimea i neplacerile drumului, pe care adesea erau obligati sa i-1 croiasca prin hatiurile i crangurile ale caror perle lichide se scuturau uor la atingere, umezindu-le imbricamintea i ingreunand-o. Se oprira in spatele unui tufi destul de des ca sa-i ascunda, de unde puteau
' In original: roqulaure, - vegnant la mods in secolul al XYII-lea (n. t.)

332

vedea tot ce se intim* pe mica esplanade dominate de StejaruiRegelui. Trunchiul sau uri4, bratele rasucite, multe golge, ai fi zis, incruntate, ii dadeau infatiarea unui vechi campion trecut prin rizboaie, foarte potrivit a fi arbitrul unui camp de Vitale in doi. Primal ins sosit la intalnire fu veselul Cavaler Roger Wildrake. Era infaurat gijderi intr-o manta; renuntase insa la fetrul sau puritan, i purta, in locu-i, o palarie spaniola, impodobita cu o pans i o bands aurie, care vadeau din plin greaua slujba a tuturor intemperiilor. Spre a face uitata impresia de saracie printr-o alura pretentioara, i-o lasase pe o ureche, al dracului de hotarat, dupe vorba profana a Cavalerilor, la indemana celor mai inverunati dintre ei. Rosti cu voce tare in vreme ce sosea in pripa: - Primal la datorie, pe Jupiter! dei ma ageptam ca Everard sa-mi aduca aminte de ivirea zorilor. Asta mai ca era o treaba data, adauga umezinduii buzele. Para una-alta, presupun ca voi face un lucru bun inspectind terenul in ageptarea individului pe care-1 slujesc ca second, i al carui ceas presbiterian se tardte tot atat de incet ca pasul sau de acelai soi presbiterian... Ii lua rapiera de sub manta, i, pe cat se parea, se apuca sa cerceteze desiurile de jur-imprejur. - Am si-1 previn, ii opti Doctoral Alicei-i; imi voi tine figaduiala fata de tine: nu vei apare pe scene nisi dignus vindice nodus2 . 0 sa-ti explic asta altadata. Vindex e feminin la fel de bine ca masculin, aa ca citatul se potrivete. Ramai ascunsa. Spunand acestea, pai inainte i ii facu o plecaciune lui Wildrake. - A, master Louis Kerneguy, zise Wildrake scotanduli palaria. Insa, descoperinduji de indafg eroarea, adauga. - Dar, nu, nu, - imi cer iertare, domnule, mai-gras, mai-scurt, mai-batran... Presupun CA am onoarea vorbesc prietenului lui master Kerneguy, cu care sper si am o partidi de... aka i dece nu chiar acum, sir, Inaintea sosiru parOlor principale? S-o socotim drept o gustare: ca sa astupam orificiul stomacului pans and masa cea mare e servitam Ce ziceti, domnule? - Poate, mai degraba: ca si deschidem orificiul stomacului, spuse Doctorul. - Prea adevarat, domnule, incuviinta Wildrake, care parea acum a fi in elemental sau; vorbiti foarte bine; ceea ce, la urma urmelor, nu e rau. Numai ca, domnule, de ce va ascundeti astfel fata? Pricep eu de build seams ca e uzanta oamenilor cinstiti in vremurile acestea nefericite; cu atat mai
"Dace incercarea nu e demna de un astfel de izbavitor". (Horatiu Arta poeticd, 191) (n. t.)

333-

suparator. Doar ca not lucram la lumina zilei: nu avem tradatori pe aici. Ma voi arata cel dintai in straiele mele, spre a va incuraja Si a va arata ca aveti a face cu un gentleman, care-1 venereaza pe Rege, i e demn sa se masoare cu oricine a luptat pentru el, aka cum nu ma indoiesc ca ati facut-o domnule, devreme ce sunteti prietenul lui master Louis Kerneguy. In acest timp, Wildrake era preocupat sa descheie agrafele sobrei sale mantale. - Jos, jos, vemant de imprumut, zise el, - ori, precum ar trebui sa-ti spun mai degraba: Perdea ce-1 acopera pe Borgia! Zicand acestea, arunca cat cob mantaua, i aparu in cuerpo3 ,in cea mai demna de un Cavaler vests cu mineci, dintr-un atlas purpuriu, cam ofilit, croit cu lung! taieturi care fusesera candva albe. Purta pantaloni largi din aceegi stola i ciorapi carpiti in mai multe locuri i care, asemeni celor ai lui Poins4 , avusera candva culoarea piersicii, nite pantofi de soi, nepotriviti mersului prin rota, i o large earfa acoperita cu o broderie indelung intrebuintata ii completau echipamentul. - Haide, domnule, exclama el; jos, degraba, la fel cu coaja strains! Iata, v stau la dispozitie tot atat de adevarat pe cat un Mau de nadejde spintecatu-l-a cu rapiera pe un Cap-Rotund. Si trecem dar, domnule, la uneltele noastre. Putem schimba o jumatate de duzina de lovituri pans vin ei, i ruine sa, le fie de intarziere. Of i iar of!! exclama el cu cel mai dezamagit accent cand Doctorul danduli intr-o parte mantaua, ii arid imbracamintea clericals; nu e deck un preot papa la urma! Totui respectul lui Wildrake pentru biserica, precum i dorinta-i de a indeparta prezenta cuiva in stare sa impiedice o scene pe care o vedea in perspectiva cu nespusa satisfactie, il facura sa adopte neintarziat un alt ton. - Va cer iertare, draga Doctore, glasui el, sarut pulpana sutanei voastre. Va cer - pe tunatorui Jupiter! - Inca o data iertare. Sunt foarte fericit sa Ira intalnesc; numai ca oamenii and de nerabdare ateptandu-va la Lora, - ca s casatoriti, sa botezati, sa Inmormantati, sa spovediti, on altele asemenea foarte urgente. In numele Cerului, nu mai intarziati o clips! - La Loja? Tocmai yin de acolo. Am plecat mai tarziu deck dumneata, sunt sigur, caci to-am vazut venind pe drumul Woodstock-ului. - Insa tocmai la Woodstock au nevoie de dumneavoastra. Drace! de Lop va spuneam? Nu, nu, - e vorba de orgul Woostock. Hangiul meu nu
3

In spaniola: in corp", adica aratanduli adevarata iniatiare. (n. t.) Poins. Persona] al piesei Henric ally-lea de Shakespeare. (n. t.)

334

poate fi spanzurat, - fata lui, maritata, - bastardul lui, botezat, --nevasta lui, ingropata, firs asistenta unui adevarat om al bisericii. Holdenough-i nu fac doui parale. Este un om pe cinste hangiul meu; aa ca, dad puneti pret pe slujba voastra, grabiti-va. - Ma veti scuza, master Wildrake; eu it atept pe master Louis Kerneguy. - Pe dracu-1 gtepti! Stun c scocienii nu fac nicicand ceva firs preotul lor; dar, pe to impelitatii, nu m-am gandit vreodata c i-ar putea folosi i intr-o imprejurare de felul asteia. Am intainit totui niscaiva obiceiuri voioase i in cinul preotesc: oameni care tiu sa manuiasca spada la fel de bine precum cartea de rugaciuni. Dumneavoastra titi care e scopul intalnirii noastre, Doctore. Ati vent deci aid doar ca un consolator spiritual, - sau ca un chirurg, poate, - on chititi si puneti spada la treabil Aa i aka! Si schita o demonstratie de scrims cu rapiera netrasi din teaci. - Am facut-o uneori i pe asta, domnule, in anumite ocazii trebuitoare, rispunse Doctorul Rochecliffe. - Prea bine, bunul meu domn; s-o luam dara i pe cea de fata drept o ocazie trebuitoare... Imi cunoateti devotarnentul fata de biserica. Dad un preot cu indemnarea voastra mi-ar face cinstea sa schimbe macar cinci pase, m-a socoti fericit pentru vecie! - Domnule, zise Rochecliffe zambind, chiar dad' n-as avea de facut alts obiectie propunerii dumitale, Imi lipsesc mijloacele: nu am arms. - Fara arms! Asta-i, in adevir, un ghinion. Dar \Tad ca aveti un baston zdravan in mina; ce va impiedica sa incercati o pasa, - cu rapiera mea in bineinteles, pans sosesc principalele parti interesate. Pantofii mei de lac sunt napaditi de pacatoasa asta de rola rece, i teams mi-e si nu ma coste vreun deget on doui de la picioare, dad mai stau aa mult In nemicare pans cand se apuca ceilalti, ei inig de teal* caci imi veti da, cred, dreptate, Doctore, and zic ca ad nu va fi, colea, o lupta de vrabioi. - Telul meu, venind aid, este acela de a impiedica, dad' e posibil, ca si alba loc vreo lupta. - Fire-a eu spintecat, Doctore, dar asta e un lucru prea de tot pizma! iar, de n-ar fi respectul meu pentru biserica, m-a face taman presbiterian, doar ca sa ma rizbun. - Ai atata bunitate i vino putin Mark; nu to zori prea mult Inspre partea aceea, zise Doctorul; cad Wildrake, in agitatia migthilor pricinuite de nemultumirea-i, se apropiase binior de locul in care Alice ramanea Inca ascunsa. - Si oare pentru ce nu, Doctore, rogu-te? 335

insa, de indata ce mai fa cu un pas, se opri scurt i murmurs pentru sine, amestecand vorbele cu o runda de injuraturi din care tanea uimirea. - Pe tot ce e reverend! p fusta in boschet! Si la o asemenea ors a diminetii!... ui!... ui!... ui! Un fluierat prelung in chip de interjectie &Mu glas surprizei; apoi, intorcandu-se spre omul bisericii, cu un deget apasat de-a lungul nasului, ii zise: - Eti piicher, Doctore, dat dracului de piicher! Dar, de ce nu mi-ai dat s inteleg ca-ti atii, colea, magazinul cu marfurile de contrabands? La naiba, sir, nu sunt eu omul caruia sa-i etalezi micile escapade ale bisericii. Domnule, izbucni Doctorul Rochecliffe, dumneata eti un impertinent, Si dad timpul mi-ar ingadui i ai fi vrednic sa-mi dau osteneala, ar trebui s te pedepsesc. Si Doctorul, care petrecuse indelunga vreme prin rizboaie spre a adauga calitatilor lui preoteti pe cele cateva ale unui capitan de cavalerie, ii ridica deodata bastonul, spre nesfarita incantare a Cavalerului, al carui respect pentru biserica nu era in stare s-i micoreze slabiciunea pentru once noui inciierare. Pizea, Doctore, zise el; dad tii astfel arma ca pe o sabie, la inaltimea capului, cat ai clipi te voi atinge. Zicand acestea facu o pasi cu rapiera ramasa in teaci mai mult in directia Doctorului deck cu intentia precisa a unei lovituri. In aceegi clips insa, Rochecliffe, (land deodata bastonului sau pozitia spadei in locul aceleia a sabiei, ii azvitii la zece pag departare rapiera Cavalerului cu dibacia prietenului meu Francalanza5 In chiar momentul acela, Charles i colonelul Everard se ivira pe campul de Vitale. - Asta ti-e prietenia? se risti cu manic Everard spre Wildrake. Pentru numele lui Dumnezeu, ce e cu straiele astea mai nimerite unui nebun, i cu poznele astea demne de un saltimbanc? Vrednicul sau secund ii lasa in jos capul, descumpanit, ca un colar prins intr-o trengarie, i merse sa-i ridice spada, aruncand, in trecere, o ocheada spre tufi pentru a mai intrezari o data ascunsul object al curiozitatii lui. In acest Limp, Charles Inca Si mai surprins de ceea ce vazuse, izbucni la randu-i: - CO! Doctorul Rochecliffe ajuns get-beget membru al bisericii militante i incruciand armele cu prietenul meu, Cavalerul Wildrake! Imi pot lua libertatea de a-1 ruga sa se retraga, intrucat colonelul Everard i cu mine avem o afacere particulara de limpezit?
5

Maestru de scrims italian din Edinburgh, prieten al lui Walter Scott. (n. t.)

336

Gandul doctorului Rochecliffe in aceasta imprejurare importanta era acela de a se inarma cu autoritatea slujbei sale sacre i de a face uz, in intervencia-i, de un ton in stare sa impuna teams respectuoasi chiar i unui monarh, i sa-1 induplece a sin* ca sfatuitorul lui vorbea cu o chemare i mai inalta deck a sa. Dar indiscretul frau liber acordat propriei pasiuni, precum i uuratatea in care fusese surprins, erau cat se poate de neprielnice adoptarii atat de necesarului ascendent fats de caracterul nesupus al lui Charles, voluntar ca print i capricios prin natura inteligentei. repuna pe picioare demnitatea, i Doctorul se stradui totui raspunse pe tonul cel mai gray, i totodata respectuos, de care era in stare c el avea aijderea o treabi foarte urgenta in locul acela, care-limpiedica si-i faca pe plac lui master Kerneguy i sa se retraga. - Scuzati aceasta intrerupere nelalocul ei, - se adresa Charles colonelului Everard, scotanduli palaria i inclinandu-se, - careia ii voi pune numaidecat capit. Everard ii intoarse, cu gravitate, salutul i ramase - E ti oare nebun, Doctore Rochecliffe? zise Charles; sau oare eti surd? on ti-ai uitat, poate, limba materna? Dorinta mea a fost s paraseti acest loc. - Nu sunt nebun, raspunse preotul, inarmandu-se cu toad hotararea i regasinduli fermitatea naturals a vocii, ba, i-a avertiza pe altii sal nu fie. Nu sunt surd; chiar i-ak ruga pe altii sa asculte glasul ratiunii i al religiei. Nu mi-am uitat limba materna ci am venit aici ca sa vorbesc limba Stapanului regilor i printilor. - Ba mai degraba, ca sa te bati in duel cu cozi de matura vrei sa zici, raspunse Regele. Haide, Doctore Rochecliffe, acest subit aer de importanta, al carui acces te cuprinde, ti se potrivete tot gat de putin ca ultima-ti zbenguiala. Dumneata nu eti, pe cat tiu, nici un preot catolic, nici un Mas John6 scotian, care sa pretinzi enoriailor tai ascultare neclintita, ci eti un slujitor al regulilor bisericii anglicane, supus acestei comuniuni i aceluia care ii este cap'. Regele rosti ultimele cuvinte cu un glas scazut dar raspicat. Remarcand acestea, Everard se trase Mark cativa pai, generozitatea lui naturals indemnandu-1 sa evite a asculta o convorbire particulars care putea
Preot presbiterian. (n. t.) Regele, incepand cu Elisabeta 1 (1562), care a oficializat ruptura de Roma a lui Hemic al Yin-lea, in pofida revenirii la catolicism, intre 1553-1558, sub Maria Tudor. (n. t.)
6

337

interesa In mare masura siguranta personals a interlocutorilor; ei continuara totui sa stea de vjorba cu vadita circumspectie. - Master Kerneguy, spuse clericul, nu am de gand sa-mi asum ascendentul sau controlul asupra dorintelor tale. Doamne ferete! Eu nu fac deck sa-ti spun ceea ce ratiunea, Scriptura, religia i aideri morals iti prescriu ca regula de conduits. - Iar eu, zise Regele zambind i aratand spre nefericitul baston al Doctorului, eu iti voi urma mai degraba pilda deck sfatul. Daca un gentleman reverend ii duce la capat disputa cu bastonul in mina, ce drept are el sa se amestece in certurile altora? Haide, domnule, retrage-te, i nu ma face, prin incapatinarea-ti de acum, sa uit de obligatiile ce-ti pastrez. - la seama ca pot, printr-un singur cuvant, impiedica duelul acesta. - Rostete-1, Si rostindu-1, dezminte intregul curs i poate actiunile unei vieti onorabile; abandoneaza principille bisericii dumitale; devino sperjur, tradator i apostat, pentru a-1 impiedica pe cineva indeplineasca indatorirea de gentleman. E ca i cum ti-ai ucide prietenul spre a-1 feri de amenintarea unui pericol. Fa ca ascultarea pasiva pe care o ai atat de des pe buze, i neindoielnic in suflet, sa-ti puns o data picioarele in micare i sa to tins deoparte zece minute. DupA acest rastimp, ajutorul dumitale poate fi trebuincios, sau ca doctor al trupului, sau at sufletului. Daca e aa, rosti Rochecliffe, nu mai am deck un singur argument. In vreme ce conversatia aceasta avea loc aparte, Everard it retinea aproape cu foga linga el pe secundul sau Wildrake, care, mai mult curios i mai putin delicat, nu se sfia sa Inainteze spre interlocutori dornic sa fie cel de al treilea parta at secretelor lor. Insa, cand it vazu pe Doctor indreptandu-se spre boschet, ii opti cu vioiciune lui Everard: - Pun ram Aag pe un carolus de our contra un farthing republican ca Doctorul n-a vent aici doar ca sa predice pacea, ci a adus i principalele ei conditii cu el. Everard nu dadu vreun raspuns, trasese deja spada din teaca, i Charles, de indata ce-lvazu pe Rochecliffe Intors cu spatele, nu intarzie i urmeze exemplul. Dar, inainte ca sa fi avut ragazul salutului de politete cu armele, Doctorul Rochecliffe se i intorsese Intre cei doi combatanti tinand-o de mina pe Alice Lee, ale carei veminte erau imbibate de rota, ca i paru-i lung ce-i pierduse carlioncii-din pricina umezelii. Fata-i era extrem de paha, insa de o paloare tzvorata din hotararea disperarii, nu din teams.. Urma o grea pauza, de uluire. Cei doi combatanti apasara pamantul cu varful spadei i chiar siguranta de sine a lui Wildrake se rezuma la aceste exclamatii, mai degraba murmurate: - Bine dreasa, Doctore! Asta amintete de preotul din cizma cu mazare! Iar ea, nimeni 338

alta deck fiica patronului tau! miss Alice pe care o credeam un bulgare de zapada, - iat-o ajunsa, dupa toate, o viorea salbateca... o Lindabrides8 , pe sfantul Cer! una dintr-ale noastre. Rostite prea putin desluit, vorbele lui Wildrake nu furs bagate in seams, astfel ca Alice se facu cea dintai ascultata: - Master Everard, master Kerneguy, spuse ea, sunteci surprini sa ma vedeti aid; totui, de ce a pregeta sa v spun pricina. Convinsa, cum sunt, cu toate c, fara villa, de nefericita pricina a neintelegerii voastre, sunt Area interesaa impiedic urmarile fatale pentru a ov'th inaintea unui pas ce i-ar putea pune capat. - Master Kerneguy, dorintele, rugamintile, implorarile mele, gandurile dumitale nobile, amintirea inaltelor indatoriri ce si revin nu te indeamna sa le dal nisi o greutate in aceasta afacere? ingaduie-mi sa te conjur sa asculti ratiunea bunul simt, i sa ti reaezi la locu-i arma. - Sunt ascultator ca un sclav din Orient, miss Lee, raspunse Charles, repunanduli in teaci spada; dar va asigur ca afacerea care vi pricinuiete atata tulburare nu e deck o bagatela pe care, in cinci minute, colonelul Everard i cu mine o dam gata mai bine deck ar face-o un consiliu de preoti, ale cant! deliberari ecleziastice ar fi asistate de un parlament de femei... Master Everard, vreti sa-mi faceti favorul unei plimbari putin mai incolo? Se pare ca trebuie sa schimbam terenul. - Sunt gata sa va insotesc, domnule, rAspunse Everard, care ii valise spada in teaca data cu potrivnicul sin. - Nu am deci nici o influents asupra dumitale, spuse Alice continuand sa se adreseze regelui. Nu te temi ca voi face uz de secretul aflat in puterea-mi pentru a impiedica aceasta afacere sa mearga pans la opal? Crezi oare ca acest gentleman ar ridica mina impotriva-ti dad ar ti... - Daca ar ti ca sunt lordul Wilmot, vreti sa spuneti. Hazardul tocmai i-a dat nite dovezi care-i sunt indestulatoare; i cred ca yeti intimpina o foarte mare dificultate in a-1 indupleca sa-i schimbe parerea. Alice 'time tacuta o clips, i ii arunci Regelui nite priviri din care ranea o grea indignare. Apoi, cuvintele urmatoare ii scapara de pe buze at gauze intre ele, ca i cum i-ar fi fost smulse de cineva, in pofida simtamintelor ce-ar fi voit inibuite: Rece, egoist,... ingrat,... crud! Vai de Cara care..., aid se intrerupse, sporind rezonanta celor spuse, pe urma, adauga: - care te va socoti pe tine, on pe cei ca tine, printre nobili! i mai maxi! sail
8 Nume dat femeilor de reputatie indoielnica. (n. W. S.). Numele provine dintr-un roman din secolul al XV-lea, Oglinda cavalerismului, i devine uzual odata cu Cynthia's Revels (1599) de Ben Johnson. (n. t.)

339

- Frumoasa Alice, spuse Charles - a carui fire bunk nu putea sa nu simta severitatea acestor repro pi, gu toate c, prea de suprafata, pentru ca sa aiba. loc mntreaga inraurire dorita eti prea nedreapta fats de mine, i prea partinitoare fats de un om mai fericit. Nu ma socoti crud: eu n-am Scut deck sk raspund somatiei lui master Everard. Nu puteam refuza s ma gasesc de fats la aceasta intalnire rara a-mi pierde onoarea; iar a-mi pierde onoarea insemna o pats care s-ar fi intins departe. Nu pot s fug din fata lui master Everard; ar fi ceva prea rugnos. Dace el sigruie in provocarea-i, treaba trebuie decisa conform uzantelor stabilite. Dad i-o retrage sau consimte sa cedeze, sunt de acord, de dragul dumitale, sa nu flu prea pretentios. Nici macar nu-i voi pretinde sa-i ceara scuze pentru neplacerea ce mi-a pricinuit, ci voi accepta ca totul sa tread drept consecinta unei nefericite neintelegeri, a cArei pricing, in ce ma privete, nu voi cauta nicicand s-o cercetez. Voi face aceasta pentru dumneata, i inseamna mutt pentru un om de onoare duel atat de departe acceptul. Dumneata ftii, miss Lee, ca venind de la mine, condescendenta aceasta este, in adevar, mare. Nu ma socoti deci lipsit de generozitate, nici nerecunoscator, nici crud, cats vreme sunt gata a face tot ce e in stare s faca un om, ba chiar mai mult, poate, deck ar trebui sa fad' un om de onoare. - Auzi-le pe toate acestea, Markham Everard, exclama Alice, le auzi oare? Cumplita alegere este lisatA in intregime la dispozitia ta. Iti stkea in obicei sa fii cumpatat, religios, iertAtor, vrei dour pentru un lucru de nimic sa inipingi aceasta ceatti private i necregineascit papa la o extremitate ucigaP. Tine minte: dad arum, contrar tuturor principiilor bune ale vietii tale, dai frau liber pasitmilor tale, consecintele pot fi de un asemenea fel, ca to vei di tot restul vietii, ba chiar, dad Cerul nu-ti va da iertare, i dupa sfaritul zilelor tale. Markham Everard pastra, pret de o clips, o dcere intunecata, cu ochii pironiti in pamint. Pe urma mi ridica, si-i rispunse: - Alice, eti fiica unui soldat, sora unui soldat. Toate rudele tale, incluzindu-1 i pe unul caruia mi acordai o oarecare atentie, au devenit soldati in urma acestor nefericite dezbinari. Pe toti i-ai vazut punand mina pe arme i randuindu-se sub stindarde opuse spre a-si indeplini indatoririle impuse de principiile lor, dar Rea a arata un asemenea grad extrem de interes. RAspunde-mi, Si raspunsul tau imi va hotari conduita. Are tadrul acesta, pe care-1 cunoti atat de curand, mai mult pre; in ochii tai-decat toti cei apropiati tie, tata, frate, var, a caror plecare la razboi ai vazut-o, prin comparatie, cu ceea ce numi indiferenta? Spune-miasta, si imi va fi deajuns: voi pleca din acest loc Uri ate mai revedea vreodata, pe tine sau tara aceasta. Ramai, Markham, ramai! Si crede-ma cand iti voi spune ca, dace-ti rispund afirmativ la intrebarea ta, este din pricina ca siguranta lui master 340

Kerneguy e insemnata, cu mult mai insemnati deck aceea a fiecaruia din cei amintiti de tine. - In adevar! nu tiam ca o coronets de come are o valoare atat de Malta pe cretetul unui gentleman; i ton* am auzit ca multe femei Ondesc astfel. - Ma intelegi gregt, spuse Alice, foarte incurcata, intre dificultatea de a se exprima in aa fel ca sa previna un rau imediat i, in acelai timp, grija de a combate gelozia i de a dezarma aversiunea pe care-o vedea crescand in inima iubitului ei. Dar ea nu gasi cuvintele destul de bine alese pentru a tine dreaptA cumpana distinctiei, raid a conduce spre descoperirea adevaratei calitati a Regelui i, poate, prin aceasta, spre pierzania lui. Markham, u zise ea, aibi mils de mine! Nu ma sill in acest moment. Credema, onoarea i fericirea tatalui meu, ale fratelui meu i ale intregii mele familii sunt interesate in siguranta lui master Kerneguy, - esential interesate ca afacerea asta si nu mearga mai departe. - 0, da! nu ma indoiesc catqi de putin! Casa Lee a nazuit dintotdeauna spre nobilitate, i, in aliantele pe care le-a facut a pus intotdeauna mai presus loialitatea excentrica a unui curtean deck patriotismul adevarat i onest al unui simplu gentleman de la tad. In privinta asta, nimic nu ma mill. Dar, cat despre tine, Alice, - oh! cat despre tine, Pe care te-am indragit cu atata tandrece, to care m-ai lasat sa cred ca afectiunea mea nu este nerisplatita, - e oare cu putinti ca atractia unui titlu gol, complimentele zadarnice ale unui oarecare curtezan din lumea bunk facute pe parcursul catorva ceasuri, sa te induplece a prefera un lord libertin unei inimi cum e a mea? - Nu, nu, oh, nu! crede-ma, izbucni Alice, ajunsa pe culmea restritii. Da-mi rispunsul tau care pare sa-ti fie atat de dureros i fa-o intr-un singur cuvant: A cui siguranta te intereseaza aa de arzator? - A amandurora, - a amandurora. Raspunsul acesta nu folosete, Alice. Aici nu este loc pentru egalitate. Trebuie sa tiu pe ce trebuie sa ma bizui, i o voi ti. Nu am intelegere pentru ezitarea unei fete care nu se grabege sa opteze intre doi petitori; i nici nu incerc vreo placere reproandu-ti frivolitatea de a nu putea famine multumita, in clipa de fata, cu un singur iubit... Vehementa nemultumirii lui Everard, care presupunea ca omagiile unui curtezan desfranat ar fi putut-o face sa uite cu qui* atgamentul lui indelung i sincer, trezi impulsul firesc al Alice-i Lee; caci, ga cum am mai spus-o in Oa parte, ea era nu mai putin partga acelui temperament leonin ce-i caracteriza familia. 341

- Dad vorbele mele sunt atat de rau intelese, spuse ea, dad nu sunt socotitAvrednica de o cat de mica incredere on de o talmacire rara de prihana, asculta-mi decliratia dimpreuna cu asigurarea ca, rick de stranii ti-ar parea vorbele mele, candle vei interpreta cu dreptate nu vei gasi nimic de ce sa-mi fie ruine. Ti-o spun deci tie, - o spun tuturor celor de fats, i o spun acestui gentleman insui care cunoate prea bine sensul cuvintelor mele, - ca viata i siguranta sa sunt, ar trebui sa fie, de mai mare pret in midi mei deck cele ale oricarui alt om din regat, da, chiar i din lumea intreaga. Tonul acestor cuvinte era atat de ferm i hotarAt ca nu mai admitea prelungirea discutiei. Charles se inclina adanc cu un aer gray i dime tacut. Everard, agitat de emotiile pe care mandria-i cu greu era in stare sa le suprime, inainta spre potrivnicul sau si-i spuse pe un ton care se straduia in van sa fie decis: - Domnule, ati auzit declaratia, facuta de miss Lee, neindoios, cu sentimentele de gratitudine pe care imprejurarea, intr-un chip gat de eminent, le cere. Ca umil var al ei i nevrednic aspirant la bunele-i gratii, irni ingadui siva cedez telurile pe care indraznisem sa le nutresc; i cum nicicand nu-i voi mai pricinui, cu o intentie anume, vreo mahnire, vreau sa cred ca nu-mi veti socoti gestul lipsit de demnitate dad retractez scrisoarea care v-a pricinuit osteneala de a v fi prezentat aid la aceasta ora. - Alice, adauga el intorcand capul spre ea, adio, Alice, pentru totdeauna! Biata fats, al carui curaj de fatada era gata s-o paraseasca, incerca sa repete cuvantul adio", dar nu fa in stare sa rosteasca deck un sunet slab i nearticulat, i s-ar fi pribugt dad n-ar fi fost sprijinita de Doctorul Rochecliffe. li veni, cu grabire, in ajutor i Roger Wildrake, care, emotionat cum era de mahnirea Alice-i, chiar daca nu-i putea intelege cauza misterioasa, ii terse de cateva on ochii cu ramaitele unei batiste. Printul deghizat privise intreaga scena fara a rosti vreun cuvant, insa cu o framantare ce nu-i era obinuiti, i pe care trasiturile-i oachee i mai ales gesturile-i incepura s-o tradeze. La inceput, ramase cu totul nemicat, cu bratele incrucipte pe piept, ca un om ce ateapta sa fie calauzit de cursul evenimentelor. Numaidecat apoi ii schimba atitudinea, and ba Intindea un picior i it retragea, ba ii stringea mina i o deschidea; de altminteri, toate semnele aratau ca, puternic tulburat de simtaminte contrarii, era pe punctul de a lua o hotarare neateptata, chiar dad mai continua sa ramina in incertitudine. Dar, and i1 vazu pe Markham Everard, dupa o privire de o suferinta nespusa aruncata Alice-i, intorcandu-se cu gandul de a pleca, el rabufni deodatA cu exclamatia-i familiars: - Ei, dricia dracului! Asta nu poate sfari astfel. Din trei pai inting se gasi linga Everard, care se 342

indeparta firs grabs, it batu cu insufletire pe umar, iar and celalalt se intoarse, u spuse pe un ton de comanda pe care-1 tia adopta cu uprinta dupa plac: - Un cuvant am sa-ti spun, domnule. - La dispozitia dumitale, domnule, replica Everard, i presupunand, firete, still intentia potrivnicului sau, prinse cu stanga teaca rapierei, lasanduli dreapta pe miner, nu foarte suparat de aceasta reinnoire inchipuita a galcevei, caci mania este, zice-se, cel putin la fel de inrudita cu deceptia, pe cat este mila, cu dragostea. - Ei nici aa! rosti Regele; asta nu mai e cu putinta acum. Colonele Everard, eu sunt CHARLES STUART. Everard se trase inclarat cu mare uimire: - Imposibil, exclama el, aceasta nu se poate. Regele Scotiei s-a imbarcat la Bristol. My lord Wilmot, talentele dumitale in materie de intriga sunt binecunoscute, - insa asta nu va avea trecere la mine. - Regele Scotiei, master Everard, replica Charles, de vreme ce-ti face placere sa-i limitezi suveranitatea, - in once caz, fiul mai mare, al ultimului suveran al Marii Britanii este acum in fata dumitale, prin. urmare e cu neputinta sa se fi imbarcat la Bristol. Doctorul Rochecliffe o va confirma. El iti va spune, in plus, ca Wilmot are tenul alb, parul blond; al men, precum pots vedea, este negru ca pana corbului. Rochecliffe, viand ce se petrecea o abandons pe Alice in grija lui Wildrake, a carui delicatete in incercarea de a o readuce la viata oferea un contrast izbitor cu obinuitul sau neastampar. Absorbit intr-o asemenea masura, dime cateva clipe negiutor de descoperirea care 1-ar fi interesat atat de mult. Cat despre Doctorul Rochecliffe, el inainta cu pumnii string, i Wand scape toate (land toate semnele extremes exclamatiile fireti intr-o astfel de situatie. - Pace, Doctore Rochecliffe, zise Regele cu intreaga stapanire de sine potrivita desigur unui print. Sunt convins ca . avem a face cu un om de onoare. Master Everard poate fi multumit de a nu gasi deck un print rival in persoana celui pe care-1 credea a fi un rival norocos. El, insa, trebuie sa alba tiinta de simtAmintele ce m-au impiedicat sa trag vreun folos de pe urma valului pe care mi 1-a oferit aceasta tiara lady, de o loialitate fara egal, cu riscul propriei ei fericiri. El va fi beneficiarul sinceriatii mele; i am de buns seama dreptul sa nadajduiesc ca situatia mea, de pe acum destul de suparatoare, nu va ajunge i mai rea prin secretul care i-a fost incredintat in asemenea circumstance. Oricum, martmisirea este facuta, i ii revine colonelului Everard sa aprecieze in ce fel se va comporta. - Oh, Majestatea voastra! - Suveranul meu! - Regele meu! exclama

343.

Wildrake, care, in sfarit, descoperind cele intimplate se tara in genunchi i, prinzandu-i liana regelui, i-o saruta, mai degraba ca un fel de iubit deck ca un supus care di expresie unei indatinate cinstiri. - Dad dragul meu prieten Markham Everard s-ar fi purtat ca un dine in imprejurarea aceasta, fiti sigur ca i-a fi CAW beregata pe loc, chiar dad la fel faceam i cu mine insumi un moment mai tarziu. - Pace, - pace! bunul meu prieten i credinciosul meu supus, spuse Regele; linitete-te; cad, dei sunt obligat sa mi reiau pentru o clips rolul de print, nu avem destula intimitate aici nici siguranta ca primim pe supugi notri in felul Regelui Cambyses9 Everard, care ramasese in tot acest rastimp tulburat peste masura, se trezi in sfarit asemenea unui om ce se desprinde dintr-un vis. - Sire, spuse el inclinandu-se adanc cu profund respect, dad genunchiul i spada mea nu va ofera omagiul unui supus este din pricing ca Dumnezeu, prin care printii domnesc, v-a refuzat pentru prezent, mipoacele de a urca pe tronul vostru ra'ra a starni un razboi civil. Cat despre securitatea care v-ar fi primejduita de mine, si nu vi tread asta nici o clips prin inchipuire. Dui nu v-a fi respectat persoana, dad nu v-a fi limas indatorat pentru candoarea prin care nobila voastra marturisire a impiedicat durerea intregii mele vieti, nenorocirile indurate tot v-ar fi facut persoana la fel de sacra pentru mine ca i pentru cel mai devotat regalist din regat. Dad proiectele voastre sunt temeinic chibzuite i sigure, considerati tot ceea ce s-a intamplat doar un vis. Dad ele sunt intr-o stare in care le-a putea veni in ajutor, fail a ma sustrage datoriei mele fats de Republica, care nu-mi ingaduie sa iau parte la vreun plan de natura violenta, Majestatea voastra poate dispune de serviciile mele. - S-ar putea sl ai oarecare incurcaturi, domnule, spuse Regele, caci situatia mea nu-mi ingaduie sa resping nici cel mai limitat ajutor; insa, pe cat imi va stain putere, ma voi dispensa de ajutorul dumitale, cad nu-mi surade si depind de compasiunea cuiva aflat in rizboi cu ceea ce socoate a apartine simtului datoriei. Doctore, cred ca astazi nu va mai avea loc un duel, nici cu spada, nici cu bastonul... Putem astfel prea bine sa ne intoarcem in Lop, i sa i lasam aici - aclauga el aruncand o privire spre Alice i Everard - pe cei ce pot avea nevoie de o explicatie ulterioara... - Nu! nu! exclama Alice, care iii revenise cu totul in simtiri i intelese tot ce se petrecuse; varul meu Everard i cu mine nu avem nevoie de nici o
9 Aluzie la pompa etalata in piesa Regele Cambyses de ThOmas Preston (1537-1598), in care eroul titular, fiu al lui Cyrus, e Regele Perslei (intre 529-522 a. Chr.) (n. t.)

344

explicatie: el ma va ierta pentru a-i fi vorbit in enigme, pe and nu indrazneam sa spun lucrurilor pe nume, i eu it voi ierta pentru a ma fi inteles greit. Numai ca tatal meu are din parte-mi promisiunea ca nu vom coresponda nici nu vom sta de vorba pentru prezent. Eu ma voi intoarce de indata deci in Lora, iar el la Woodstock, doar dad nu cumva voi, Sire, - adauga inclinandu-se - nu aveti alte porunci sa ne dati. Du-te, vere Markham, revino in ora, i daca vreo primejdie e pe aproape, d-ne de tire. Everard ar fi vrut sail amine plecarea, sa se scuze pentru banuielile nedrepte, s-i spuna o mie de lucruri; insa ea nu voi sa i asculte, i-i zise, drept oncealt rispuns: - Adio, Markham, adio, pand cand Domnul ne va trimite zile mai bune! - Este un Inger de adevar i frumusete, spuse Wildrake; iar eu care, ca un eretic blasfemiator, o numeam o Lindabrides! Dar, iertare va cer, Sire. Majestatea voastra nu are ordine pentru bietul Roger Wildrake, care ar zbura creierii oricaruia din Anglia, i chiar pe ai lui insui, pentru vrerea Altetei voastre? -11 rugam pe bunul nostru prieten Wildrake sa nu faca nimic in pripa, zise Charles zambind. Nite creieri ca ai lui sunt rari, i daca nesabuit, s-ar putea sa ne fie foarte greu a gasi altii asemenea. Ii mai recomandam sa fie discret i prudent, sa nu dueleze cu clericii loiali ai bisericii anglicane, i sa-i faca rost cat mai repede cu putinta de o noua jacheta, la cheltuiala careia ne cerem ingaduinta sa ne aducem asistenta noastra. Cand sosi-vor vremurile potrivite, nadajduim sa-i gasim o alts slujba. Spunand acestea, strecura zece monede de our in mina bietului Wildrake care, rav4it de preaplinul recunotintei sale loiale, planse ca un copil. L-ar fi urmat pe Rege, dad Doctorul Rochecliffe, in putine cuvinte, decisive, n-ar fi insistat sa se intoarca in ora impreuna cu patronul sau, figaduindu-i ca va fi de buna seams folosit in a ajuta fuga regelui, de se va ivi prilejul sa se recurga la serviciile lui. - Fiti indeajuns de generos ca s-o faceti, domnule reverend, spuse Cavalerul, i ma veti inlantui pentru intreaga-mi viata; i va conjur sa nu-mi pastrati ranchiuna pentru nebunia pe care o titi. N-am nici o pricina, capitane Wildrake, caci imi vine a crede ca nu eu am fost in dezavantaj... - Atunci, Doctore, va iert, in ce ma privete, i va rog, in numele caritatii cretine, sa faceti astfel ca sa pun i eu umarul in slujba Regelui, caci nu traiesc deck in nadejdea aceasta i puteti fi sigur ca o dezamagire mi-ar pune capat zilelor. 345

In timp ce Doctorul l Cavalerul schimbau aceste cuvinte, Charles se pregatea s se desparta de Everard, care ramasese cu capul descoperit, pe and Regele-i vorbea cu gratia-i obipuiti - Nu e nevoie a v spune ca nu mai aveti de ce sa fiti gelos, spuse Regele; cad presupun ca veti fi de acord cu mine ca nu poate fi vorba de casatorie intre mine i miss Lee; iar apoi, care libertin ar fi aide depravat Inc& sa nutreasca altfel de ganduri fats de un suflet atat de ales? Crede-ma ca facusem in sinea-mi dreptate meritului ei inainte de a da aceasta ultima dovada de adevar i loialitate. Raspunsurile ei la cateva zadarnice avansuri galante m-au facut sa-i cunosc indeajuns nobletea caracterului. Tad, domnule Everard, ca fericirea ei atarna de dumneata, i am incredere ca ii vei fi un pazitor grijuliu. Daca vom putea face sa dispara vreunul din obstacolele din calea implinirii voastre comune, fii incredintat ca ne vom folosi influenta. Adio, domnule, dad nu putem fi prieteni mai buni, s nu nutrim cel putin ganduri mai rele deck in prezent unul fats de cel 'Oak Era ceva atragator in manierele lui Charles, ceva ce, in situatia-i de pribeag intr-un regat care-i apartinea prin drept de succesiune, gasea ecou in inima sa, chiar dad simpatia aceasta se afla in contradictie cu cerintele politicii pe care se simtea dator s-o urmeze in tulburarile prin care trecea Cara. Ramase descoperit, cum am spus, i intreaga infatiprea lui arata respectul cel mai profund fata de un monarh, fara a se recunoate astfel i supus. Ii pled mult capul in timp ce-i apropia buzele de mina Regelui, cu toate ca n-o saruta. - A vrea s contribui la salvarea persoanei voastre, Sire, spuse el, chiar cu pretul vietii mele. Mai mult.., se opri scurt, iar Regele-i relua propozitia de unde o intrerupse: - Mai mult nu puteti face, zise el, de vreci sa ramaneti in chip onorabil consecvent cu voi inVva. Dar ceea ce ati spus e destul. Nu puteti acorda mainii ce va intind omagiul indatinat aceleia a unui suveran; dar nu ma yeti impiedica sa v-o string pe a voastra ca pe a unui prieten, dad sunteti de acord sa ma socotesc astfel, - cel putin, de asta sunt sigur, al unui om care v vrea binele. Sufletul generos al lui Everard fu micat. Ii lua mina Regelui i o atinse cu buzele sale. - Ah! exclama el, dad ar veni vremuri mai bune!... - Nu NI angajati cu nimic, dragul meu Everard, spuse bunul print impart4indu-i emotia. Rationam greit cand ne lasam dui de simtaminte. Nu vreau sa se ataeze cineva cauzei mele spre paguba sa, nici ca norocul meu coborator sa antreneze ruina celor ce au destula omenie ca sa-mi compatimeasca starea in care ma aflu. Daca vor veni timpuri mai bune, 346

da, ne vom intalni iarai, i nadajduiesc ca va fi spre multumirea noastra mutuala, - daci nu cumva, cum ar spune-o viitorul vostru socru - adauga el cu un suras binevoitor, in deplin acord cu ochii sai umezi, - dad nu cumva despartirea aceasta va fi fost facuta cu temei! Everard se retrase cu o plecaciune profunda, copleit de trairi contradictorii, cea mai puternica fiind recunotinta pentru generozitatea cu care Charles, bravanduli propria primejdie, u desluise o taina ce i-ar fi putut ameninta nAzuintele de fericire ale intregii vieti. Lua calea orkselului Woodstock, urmat de insotitorul sau Wildrake, care 14i intorcea atat de des capul, tergandu-i ochii " nantanduli mainile, ca Everard fu obligat sa i indreptati rugator spre cer i fear aminteasca ca gesturile-i ar putea fi remarcate i pricinui banuieli. Conduita generoasi a Regelui in partea ultima a acestui remarcabil episod nu trecu neobservata de catre Alice. Ea alungi de indata din inimai resentiment starnit de purtarea dinainte a lui Charles, i, facand dreptate bunatatii lui naturale, redi persoanei, ca i rangului ,sau, acea veneratie pe care o deprinsese din copilarie ca pe un crez religios. Se lass convinsa i incantata de gandul ca virtutile apartineau_firii lui, iar desfranarea era cursul educatiel ori, mai degraba, al lipsei de educatie, i sfatului corupator al fatarnicilor i linguitotilor; nu tia, ori, poate, nu-i veni in minte atunci ca, acolo unde nimeni nu are de grip s-o stapaneasca, neghina create i covarete plantele utile, chiar daca acestea din urma sunt mai fire ti campului. Cad, aa cum Doctorul Rochecliffe ii spuse pe va explica urma spre edificarea ei - promitandu-i, dupa obiceiul sau, intelesul cuvintelor cu un prilej viitor, cand ea ii va aduce aminte. - Virtus rectorem ducem desiderat; vitia sine magistro discuntur". Nu era atunci momentul sa se lase purtati de asemenea reflectii. Sprijinandu-se Pe sinceritatea for reciproca, printr-un fel de comunicare intelectuala care-i pot face pe doi indivizi aflati in circumstance delicate sa se inteleaga altfel deck cu ajutorul cuvintelor, Regele i Alice pareau sa fi renuntat la once rezerva, la once disimulare. Cu franchete birbateasca i, accepte in acelai timp, cu condescendenta princiara, Charles o rugs bratul in drumul spre case, in locul aceluia al Doctorului Rochecliffe, i Alice
m Citatele invitatului doctor i anticar ramineau adesea neinterpretate, deli ii pldcea s-o face, din pricina dispretului sau pentru aceia care nu intelegeau limbile cultivate, a neplacerii lui de da osteneala sa traduce pentru uzul doamnelor domnilor de la tars. Dar, pentru ca aceste cinstite fete rurale sa nu paleasca de ciudi din pricina ig,norantei lor, vom da aid intelesul acestui pasaj: Virtutea solicitd afutorul unui mentor conducdtor; viciile se invaidfdrd maestru. (n. a.)

347

consimci cu modestie umila, dar farivreo umbra de neincredere sau teams. Se parea ca ultima jumatate de ors ii Raise sa-i cunoasca perfect caracterul reciprdc, i ii convinsese de puritatea sincera a intentiilor celuilalt. In acest timp, Doctorul Rochecliffe se afla la cativa pai indaratul lois; caci, mai putin sprinters i activ deck Alice, care avea, de altfel, i sprijinul Regelui, el nu era in stare deck cu osteneala dificultate sa tina pasul cu Charles, care era, aa cum am spus-o in alts parte, unul din cei mai buni pietoni din Anglia, care, dupa obiceiul celor marl, uita cateodata ca ceilalti nu sunt inzestrati cu aceeai energie. - Draga mea Alice, spuse Regele, insa intr-un fel care dovedea ca epitetul era pe de-a-ntregul fratesc, imi place mult Everard al tau! Dea Domnul sa devina unul dintre ai nowi. Dar, cum asta nu e de gteptat, sunt sigur ca se va dovedi un duman generos. - Sire, raspunse Alice cu modestie, insa nu fa'ra fermitate, varul meu nu va fi nicicand inamicul personal al Majestatii voastre; el este unul din acei oameni putini pe cuvantul careia to poti bizui mai sigur deck pe juramantul acelora care-ti dau asigurari mai sonore i categorice. El este incapabil sa abuzeze de increderea generoasi i voluntara a Majestatii voastre. - Pe onoarea mea, sunt de parerea dumitale, Alice, rosti Regele. Dar, dracia-dracului! Draga mea copila, lasa-1 sa doarma pe Majestatea sa deocamdata: asta tine de siguranta mea, aka cum i-am spus-o fratelui tau mai demult. Spune-mi domnule", - ceea ce convine g4derea regelui, pairului, cavalerului gentlemanului, ori, mai degraba, da-mi voie sa flu iarag zanaticul acela de Louis Kerneguy. - Cu voia Majestatii voastre, replica Alice, plecand ochii i clatinAnd din cap, aceasta nu e cu putinta. - Aha, inteleg; Louis era un companion obraznic, - o pramatie de baiat; nu-I poti suferi. Ei, poate ca ai dreptate. Dar sa-1 gteptim pe Doctorul Rochecliffe, adauga el cu delicatetea-i fireasca, dornic s-o previna pe Alice ca nu dorea s-o angajeze intr-o discutie care i-ar fi reaminti idei penibile. Se opri aadar, i din nou ea simti uprare i recunotinta. - Nu pot s-o conving, Doctore, pe frumoasa noastra prietend, zise Charles, ca trebuie, din prudenta, sa se abtina a-mi da titlurile ce mi se cuvin, atata vreme cat exists gat de neindestulatoare mijloace de a le sustine. - Este de facut pamantului i sortii reproul acesta, raspunse preotul, traga rasuflarea, anume ca situatia de acum a de indata ce putu Majestatii voastre prea sfinte ne ingaduie sa-i fie date onorurile ce i se datoreaza prin natere, pe care, cu binecuvantarea lui Dumnezeu asupra supuglor votri credincioi, nadajduiesc s vi le vad restituite ca drept ereditar prin glasul universal al celor trei regate. 348

- Prea bine, Doctore; dar, intre timp, nu i-ai putea explica domnioarei Lee, doui versuri din Horatiu pe care le-am purtat in cap timp de mai multi ani, panA cand, de astad datA, sa ji gaseasca un bun prilej de a iei la iveall? Aa aim spun prevazatorii mei supui scotieni, daci pastrezi un lucru apte ani, ajungi sa i gaseti o folosinta in cele din urma. Aadar - Telephus, da acesta-i: Telephus et Peleus, quum pauper et exul uterque, Projicit ampullas et sesquipedalia verba". - Ii voi explica versurile and miss Alice mi le va aduce aminte; sau mai degraba, adauga Doctorul, amintinduji ca obinuitu-i rispuns temporizator nu era potrivit atunci cand porunca emana de la suveranul sau, ii voi reproduce doui versuri din propria-mi traducere a poemului: Eroi i regi siliti in pribegie-a sta de veghe Uiturii daufrazele umfiate vorbele de capte leghe. - Admirabila versiune, Doctore, spuse Charles; ii simt intreaga foga, In deosebi frumusetea talmacirii lui sesquipedalia verba prin cizme de apte leghe - vorbe, vreau sa zic. Asta-mi amintege, la fel ca jumatate din lucrurile ce intalnesc in asti lume, de Contes de ma mere l'Oiel 2. Vorbind astfel, ajunsera la Lora; Regele merse in camera lui pentru a atepta acolo ora mesei care incepea si se apropie. Willmot, Villiers i Killingrew ar rade bine pe socoteala mea, gandi el urcand scarile, dad' ar auzi despre o campanie in care n-am invins nici barbatul nici femeia. Dar, la naiba! rada el cat le place; este ceva in inima mea care-mi spune ca, de asta data, am procedat bine. Ziva aceea i urmatoarele trecuri in linige, Regele ateptand cu nerabdare vestea ca o corabie era gata si-1 primeasca, undeva trasi la *sm. insa tot ce putu afla fu doar aceea ca neostenitul Albert Lee strabatea, cu pretul unor mari riscuri, oraele i satele de pe coastal straduindu-se sa fad rost de mijloacele imbarcarii printre prietenii cauzei regale i corespondentii Doctorului Rochecliffe.
" Horatiu, De Arte poetica, 96, 97. (n. t.) ' 2 Poveftile mamei mete Gdsca (n. a.) de Charles Perrault. Atribuindu-i insa replica de mai sus lui Charles, adica plasand-o intr-o poveste din anul 1651", romancierul 14i ingaduie insi un nevinovat anacronism, dat fund ca amintita culegere de basme a aparut abia in 1697. (n. t.)

349

CAPITOLUL XXIX

atingeri! Pungassule, slabefte-md cu SHAKESPEARE, Doi tineri din Verona Este timpul sa spunem ceva despre ceilalti actori ai dramei noastre, interesul datorat personajelor principale ocupandu-ne exclusiv, de un timp, atentia. II vom informa deci pe cititor ca regretele comisarilor care fusesera alungati din ravnitul paradis al Woodstock-ului, nu de cite un cherubin, precum Adam i Eva, ci, dupa cum credeau, de catre nite duhjiri de alt soi, ii mai retineau Inca in imprejurimi. Parasisera totui orielul sub pretext ca fusesera rau incartiruiti: dar adevaratul motiv era aversiunea ce incepusera a nutri impotriva lui Everard pe care-1 socoteau pricina deceptiei lor, astfel ca nu voiau sa raminaintr-un loc unde el putea sa le supravegheze Il parasira totui in termenii celei mai bune intelegeri; dar nu mersera mai departe de Oxford, unde se oprifg, asemenea corbilor obinuiti sa priveasca vanatul, stand la mica departare pe o creangi sau o st;inca, i atepta'nd spintecarea cerbului, spre a avea parte de resturile victimei. Acolo, universitatea Si oraul, dar mai cu seams cea dintai, le puneau la indemana cateva mijloace de a-i folosi avantajos feluritele talente, pans la momentul ateptat and, dupa cum sperau, ar fi fost chemati la Windsor, on la Loja din Woodstock care ar fi lasata iarai la bunul for plac. Bletson, pentru a-si trece vremea, incerca sa ji insinueze nesuferita prezenta in lumea preotilor pioi i a invatatilor ofensandu-le sufletele cu sofismele-i i discursurile-i atee i scandaloase carora provoca-sa i se rispunda. Desborough, unul din cei mai neciopliti ignoranti ai vremii sale, potrivise lucrurile sa fie numit ef al unui colegiu, i nu-i pierdea timpul, de vreme ce se apucase sa doboare arborii acestui agzamint i jefuiasca vesela de argint. Cat despre Harrison, el predica in mare tinuta in biserica Santa Maria, cu tunica-i de bivol, cu cizme i pinteni, ca i cum 350

tocmai se pregatea sa piece pe campul de bataie de la Armageddon. Astfel ca anevoie ai fi putut spune dad Oxfordul, acest leagan al invitaturii, religiei i loialitatii, cum II numete Clarendon, era mai contrariat de scepticismul rece at lui Bletson, de jaful nesatios al lui Desborough, on de entuziasmul frenetic al campionului celei de a Cincea Monarhii. Din car ' id in car ' id, soldati, fie pentru a schimba garda, fie sub alte pretexte, plecau i veneau intre Woodstock i Oxford, i intretineau, dupa cum se poate presupune, o corespondent:a cu Credinciosul Tomkins, care, dei locuia mai cu seams in ora, vizita destul de frecvent Loja, pentru ca, de buns seams, comisarli s se poata bizui pe tirile furnizate de el asupra intamplthilor de acolo. Intr-adevar, acest Tomkins parea sa fi gasit un anume mijloc tainic de a catiga increderea partials, daci nu chiar totall, a aproape fiecaruia din cei ce jucau vreun rol in intrigile vremii. Toti ii acordau favorul unor consfatuiri tainice; toti stateau de vorba intre patru ochi cu el; cei at dare de mina i-1 faceau prielnic prin cadouri; cei mai putin instariti se aratau darnici cu promisiunile. Cand se intimpla sa apara la Lora, ceea ce intotdeauna 'Area s survina accidental, dad trecea prin hall i Sir Henry it intalnea, cavalerul era tot atat de dispus a-i propune sa is la Male floretele pe cat era de sigur ca va iei biruitor, dupa o rezistenta mai mica sau mai mare; astfel ca, din consideratie pentru atatea triumfuri, bunul regalist aproape ca i ierta dublul picat de rebeliune i puritanism. Pe urma, dad pasu-i incet i metodic se facea auzit in coridoarele vecine at galeria, Doctorul Rochecliffe, fara a-1 introduce vreodata in odaia sa particulars despre care am vorbit, it ducea pe master Tompikns intr-o anumita camera neutra, angaja in lungi conversatii ce pareau sa alba un mare interes pentru amandoi. Primirea Independentului in regiunile inferioare ale casei nu era mai putin gratioasi deck in cele de deasupra. Joceline nu pierdea prilejul spuna un bun venit cu sinceritatea cea mai cordials, impreuna cu vreun pateu i vreo sticla, puse numaidecat la bataie, - iar voia buns era cuvantul de ordine. Mijloacele pentru nite teluri ca acestea, trebuie sa remarcam, se marised simtitor odata cu sosirea Doctorului Rochecliffe, care, in calitatea-i de agent al mutton regaliti, avea la dispozitie sume considerabile, de pe urma carora e de presupus ca Credinciosul Tomkins ii gasea aideri partea-i de profit. Cand se rasa in voia a ceea ce el numea fragilitatea carnii, de at carei privilegiu spunea ca are dreptul sa se bucure, ceea ce insemna de fapt o atractie pentru bauturile taxi, dusa dincolo de moderatie, discursurile sale, indeobte cuviincioase i rezervate, deveneau pline de vioiciune i deuchiate. Vorbea at glasul mieros al unui desfranat bath' despre ispravile-i din prima tinerete, 351

garnisite din plin cu fapte de braconaj, cu talharii, cu betii de pomind i scandaluri de tot soiul; se avanta in cantece bachice i de dragoste, on staruia intr-atata asupra anumitor aventuri ca o silea pe Phoebe Mayflower sa paraseasci compania, ba chiar, ajungand la urechile cam surde ale jupinesei Jellicot, u facea nu tocmai placuti slujba bietei batrane. In toiul acestor discursuri flea frau, se intampla uneori ca Tomkins se apuca sa dezbata teme religioase; atunci vorbea tainic, insi cu multi insufletire i cu bogati elocventi, despre fericitii i prea slaviii sfinti, care, aa cum spunea el, erau sfinti de-a adeviratelea, nite oameni minunati care luasera cu asalt comoara cea dinlauntru a Cerului i se ficusera stapini pe alesele giuvaeruri. Pe toate sectele deosebite de a sa le trata cu un dispret suveran, asemuindu-le cu nite porci, dupi cum se exprima, care se ciorovaiau pentru niscaiva coji i ghinda. In termeni la fel de injurioi vorbea despre obinuitele rituri i ceremonii ale devotiunii publice, despre formele exterioare ale religiei diverselor biserici cretine i despre indatoririle i opre4tile pe care ele le impuneau tuturor categoriilor de cretini. Ascultandu-1 abia i neintelegand nimic, Joceline, care parea a fi cel mai frecvent confident al sail in asemenea ocazii, i1 readucea de reguli la cite vreun subiect de o voioie sinitoasi on la amintirea vechilor nebunii de dinaintea Rizboiului Civil, fara a avea grija, sau macar a se stradui sa analizeze pirerile acestui sfant de modi noua, ci avand in gand doar protectia pe care prezenta-i o putea oferi Woodstock-ului. De altminteri, cum n-ar fi crezut el in bunele intent!! ale unui fartat pentru care berea i rachiul - and nu gasea yin pireau celurile de eipsitenie ale vietii, i care inchina in sinatatea Regelui, sau a oricui altcuiva, doar cu conditia ca cupa de care se slujea la petrecere s fie plina ochi? Aceste doctrine particulare, intretinute de cite o sects denumiti uneori a Familiei Iubirii, iar mai ades, a Ranterilor' , inregistraseri
' Famiktii it avura drept prim fondator pe David George de Delft, un entuziast care se credea Mesia. Ei se ramificara in felurite secte cunoscute sub numele de Grindletonieni, familiti, al Muntilor, ai \Tailor, ai Ordinului pelerinei, ai Turmei impritiate .a. Printre doctrinele lor, prea absurde prea impure spre a fi citate, ei sustineau ci e ingaduit sa se conformeze, la nevoie i cand aceasta le convenea, practicilor oricarei secte dominante, sa se supuna ordinelor oricaror magistrati sau autoritati superioare, rick de pacatoase ar fi. Ei dezavuau principalele invitaturi ale creOnismului, a carui lege o socoteau dep4ita data cu venirea lui David George. 1i satisfaceau cele mai dezordonate i desfranate patimi, dedandu-se, intre ei, tuturor exceselor de libertinaj. Vezi Gangrena lui Edward, Heresiographia lui Pagitt, i o lucrare foarte curioasi scrisa de Ludovic Claxton, unul din conducatorii sectei, intitulata Oaia pierduta ci regasiki, Londra, 1660. (n. a.)

352

oarecare progrese intr-o vreme in care domnea o asemenea diversitate a opiniilor religioase ca oamenii impinsesera discordantele erezii Ora in pragul necredintei totale i al nebuniei. Secretul li se impunea acestor adepti frenetici ai unei doctrine blasfemiatoiii, de teama consecintelor care puteau rezulta dad ar fi fost marturisite public. Master Tomkins avea deci grija sa ascunda libertatea spirituals pe care pretindea sa o fi dobandit fats de toti cei carora le-ar fi starnit resentimentul profesand-o deschis. Valul era lesne de pastrat, caci credinta Familitilor le ingaduia i chiar le pretindea 0, se adapteze, la nevoie, deprinderilor i marturisirilor oricarui crez ajuns sa alba ascendent. Prin urmare, Tomkins stapanea arta de a trece in ochli Doctorului Rochecliffe drept un membru zelos al bisericii anglicane, care se afla in tabara dumanilor doar pentru a juca, intre ei, rolul unui spion ; i cum, in mai multe randuri, primise tiri adevarate i importante, uneltitorul Doctor era cu atat mai uor de induplecat sa-i creada asiguririle. Totui de teams ca prezenta accidentals a acestui om ciudat la Lora, care nu putea fi impiedicat sa intre fare a trezi suspiciuni - s nu puns in primejdie persoana Regelui, Rochecliffe, oricata incredere ar fi avut, altminteri, in el, ii recomandase lui Charles sa incerce a nu se rasa vazut, iar dad, din intamplare, ar fi fost zarit, sal nu apara deck in postura lui Louis Kerneguy. Joseph Tomkins, spunea el, era - o credea cu adevarat Cinstitul Joe; dar cinstea este un cal care nu trebuie impovarat cu asupra de masura, i nu e de folos sa-1 ducem pe aproapele nostru in ispita. Se parea ca Tomkins insui se !noise cu aceasta limitare a increderii aratata fats de el, sau voia sa pail a inchide ochii mai mult deck o facea in realitate asupra prezentei acestui paj strain in famine. Joceline, care era un flack' sprinten la minte, remarca de vreo doui ors, chid Tomkins se potrivi, printr-un inevitabil accident, si-1 intalneasca pe Kerneguy, ca ii dadu mai putina atentie deck s-ar fi ateptat de la un om cu o fire ca a lui, curioasi i scrutatoare. - Nu mi-a pus nici o intrebare asupra tanarului strain, gandi Joceline. Fereasca Dumnezeu sa tie sau sa banuiascA prea multe! Dar temerile-i in aceasta privinta se risipira cand, intr-una din discutiile for ulterioare, Tomkins vorbi de fuga din Anglia a Regelui ca despre un lucru sigur, ba merse chiar Ora la a da numele nave! pe care pretindea ca se imbarcase la Bristol, precum i a capitanului care o comanda; parea atat de sigur de adevarul acestei tiri ca Joceline socoti ca era cu neputinta ca el sa aiba cea mai mica suspiciune asupra Dar, in ciuda convingerii sale, i in pofida camaraderies care se stabilise intre ei, credinciosul padurar hotari sa vegheze indeaproape 353

asupra cumatrului, i sa fie oricand gata sa dea alarma. - Nezmintit, gandi el, prietenul asta al meu, cu toad vorbaria lui de fanatic betiv, este vrednic de incredere, aa cum it socotete Doctorul Rochecliffe; insa, chiar astfel fiind, el nu-i deck un aventurier cu vemantul i captugala de culori felurite, aa ca n-ar fi de mirare ca o mare recompense i iertarea unora din faptele lui afurisite s-1 poata ispiti intoarce pe dos haina. - Pentru asemenea pricini, Joceline 'Astra o supraveghere severs, dei lipsita de ostentatie, asupra Cinstitului Tomkins. Am spus ca discretul Independent era peste tot bine primit, fie in orgul Woodstock, fie in Loja. Se gaseau totui doui persoane care, din ratiuni foarte deosebite, nutreau o antipatie personala impotriva omului acceptat cu atata larghete. Unul era Nehemiah Holdenough, amintea cu mare amaraciune de violenta felului in care Independentul 11 alungase din amvonul sat', i nu vorbea despre el, in convorbirile-i private, decat ca despre un misionar mincinos, inzestrat de Satana cu daml amagirii. Rostise chiar o predica solemna inchinata parabolei falsului profet, din gura caruia ieeau broate... Discursul se bucura de o inalta cinstire din partea primarului i a partii mai distinse a auditoriului, care gaseau ca parohul for daduse o Brea lovitura radacinilor insei al Independentismului Pe de alts parte, cei din partidul contrar sustineau ca Joseph Tomkins catigase onorurile triumfului intr-un indemn rostit in seara aceleigi zile, chid dovedise, spre satisfactia multor meteuguri din congregatie, cum ca versetul lui Ieremia: Profetii proorocesc fals, iar preotii pastoresc urmandu-le cuvantur se potrivea ca o manug sistemului presbiterian al carmuirii bisericii. Preotul trimise reverendului master Edwards o dare de seams asupra purtarii adversarului sau, spre a-1 include, in viitoarea editie a Gangrenei, printre ereticii ciumati; iar Tomkins it prezenta pe paroh lui Desborough ca pe un bun supus regal, vrednic sa indure o stranica amenda pentru a fi jignit pe credincioii clarvizatori, it mai asigura totodata ca, oricat de sarac parea preotul, dad ar fi fost incartiruiti la el cativa soldati pans ar fi ajuns sa plateasca amenda, nevestele negustorilor bogati din ora mai degraba ar fi jefuit tejgheaua sotilor deck sa nu se dea cu Mamona nelegiuirilor scotanduli apostolul din suferinta, - ceea ce, zicea el, aducea aminte de vorba lui Laban: Voi mi-ati rapit zeii; ce mi-a mai limas?". Se intelege ca putin loc pentru cordialitate mai raminea in aceasta polemica religioasi ajunsa sa is o asemenea intorsitura lumeasca. Insa Joseph Tomkins era mult mai afectat de reaua parere ce parea sa nutreasca impotriva-i o fiinta pe ale carei bune gratii era infinit mai dornic 354

sa le ()Nina deck pe cele ale lui Nehemiah Holdenough. Aceasta nu era altcineva deck dragalaa Phoebe Mayflower, pentru convertirea careia ajunsese sa simta o puternica chemare de pe timpul predicii lui contra lui Shakespeare, prilejuita de prima for intalnire in Loj a. El !Area totui dornic sa-i duca la indeplinire lucrarea Intre patru ochi, i mai cu seams ascunda stradaniile fata de prietenul sau, Joceline Joliffe, de teama de a nu-i insufla gelozie. Dar se intampla ca" in yan o asalta el pe Phoebe, and cu versete din Cantarea Cantarilor, and cu citate dinArcadia lui Greene' , chid cu pasaje din Venus 0 Adonis, on cu invataturi de o natura mai abstracts culese dintr-o lucrare populara pe atunci, intitulata Capodopera luiAristotel; ca i facea curte pe coarda sacra sau pe cea profana, metafizica sau fizica, fata nu se arata dispusa sal is thug de putin in serios. Pe de o parte, Phoebe it iubea pe Joceline Joliffe; iar, pe de alta, dad Joseph Tomkins, ca puritan rebel, ii displacuse and it vazuse pentru prima oars, ea nu avea nisi o yricina s fie mai binevoitoare de and descoperise in el un libertin ipocrit. Ilura deci in ambele privinte; nu-i suporta conversatia deck atunci cand nu i se putea sustrage; iar and era obligad sa ramina in compania lui, n-o facea deck fiindca tia ca increderea deplina ce i se acordase ar fi putut, ofensandu-1, primejdui securitatea familiei care o vazuse nascandu-se i crescand, i careia u pasta un devotament Bra margini. Pentru pricini intrucatva asemanatoare, ea nu-i manifests aversiunea impotriva Imputernicitului in prezenta lui Joceline, a carui pornire, ca padurar i soldat, ar fi dus lucrurile pans acolo unde cutitul de vanatoare i bastonul n-ar fi fost nite arme egale cu rapiera lungs i pistoalele pe care periculosul sau rival le avea mereu asupri-i. Insa gelozia anevoie poate fi orbita and exists oarecare pricina de indoiali; i, poate, supravegherea neabatuta a lui Joceline asupra camaradului sau avea drept motiv nu numai zelul sau pentru siguranta Regelui, dar 1 o oarecare banuiala vaga ca Tomkins avea de gand sa se dedea braconajului pe terenul In acest timp, Phoebe, ca fata previzatoare, se atinea cat mai mult cu putinta in preajma jupinesei Jellicot. Numai ca Independentul, sau once era, nu o urmarea mai putin cu stradaniile-i de a-i face curte chiar dad fara a culege roade; caci ea parea tot atat de surds, dei cu intentie, pe cat batrana matroana era de-a-binelea. Indiferenta aceastail exasperase de-a dreptul pe noul ei amorez, i II imboldea sa caute cu nerabdare timpul i locul in care i-ar fi putut pleda pasul atat de energic incit sa se faca ascultat.

'Robert Greene (1560?-1592), dramaturg i autor de scurte povestiri. (n. t.)

355

Fortuna, aceasta zeita fauticioasa, care ne duce adesea la pierzare daruindu-ne obiectul dorintelor noastre, ii procura in cele din urma ocazia indelung ravnita. Intr-o seara, pe la apusul soarelui, sau imediat dupa, Phoebe, de a carei ravna depindeau treburile casei, se indrepta spre &mina Frumoasei Rosamunda ca si aduca apa pentru cina, on mai degraba, ca si satisfaci prejudecata batranului cavaler care credea ca niclieri in lume trebuinciosul element nu se gasea intr-o stare mai pura ca in faimosul izvor. Or, de o asemenea cinstire se bucura Sir Henry Lee in intreaga familiei, c a neglij a vreuna din dorintele-i ce puteau fi iatisfacute, oricat ar fi fost de stanjenitoare, echivala aproape cu o abatere de la o indatorire religioasa. A umple urciorul nu era, dupa cum o tim, o treaba tocmai war* dar inventivitatea lui Joceline o inlesnise prin aceea ca repara, intr-un fel simplu, fatada darapanata a vechii fintani, punand acolo un jgheab de lemn, de-a lungul c.aruia apa se scurgea de la o inaltime de vreo doui picioare. Nu mai era deci nevoie deck sa aezi urciorul dedesuptul firavei surse i, fats alts stradanie, sa wept' pans se umple aproape picatura cu picatura. Phoebe, In seara despre care vorbim, vedea pentru intaia oars aceasta mica imbunitatire, i socotind-o, nu fara temei, drept un semn al galanteriei upreze indeletnicirea zilnica, iii petrecu lui Sylvan, iubitul ei, dornic deci minutele de ateptare gandindu-se la prevederea i iscusinta indatoritorului inginer, ba chiar zicandu-i, poate, ca el ar fi procedat la fel de intelept dad ar fi gteptat-o la fantana ca primeasca multumirile pentru osteneala. insa ea tia ca se afla la datorie impreuna cu ace! odios Tomkins, i, decat s-1 vada cu Independentul, mai bine ar fi renuntat la gandul de a-1 intalni acolo pe Joceline. In tamp ce-i treceau toate acestea prin minte, hazardul fu destul de hair ca si 1-1 trimita pe Tomkins la fantana, Inca fara joceline! De indad ce-1 zari venind pe carare, o nelinite subita puse stapanire pe biata fati; se tia singura, i in miez de padure, unde n-avea de awptat ajutor, cad dupa apusul soarelui fusese puss oprelite intratii, pentru a nu fi tulburata dea curaj, i hotari sa nu-i tradeze in odihna cerbilor. Cauta totui nici un fel frica, dei, pe masura ce Imputernicitul se apropia, chipul i liniteasca temerile. privirile lui nu aveau darul - Binecuvantarile serif cads asupra ta, frumoasa mea fats! incept' el. Te intalnesc aici, aa cum slujitorul de capetenie al lui Abraham, Si el un supraveghetor ca mine; intainitu-o-a pre Rebecca, fiica lui Bethuel, fiul lui Milcah, la izvorul cetatii Nahor, in Mesopotamia. N-ar trebui deci sa-ti zic: Lasa-ti jos cana, ca si pot bea"? 356

- Urciorul va sta la indemana, master Tomkins, u raspunse ea, i puteti bea oricat doriti, insa ati Nut, sunt sigura, o bautura mai bunk i Inca nu de multi vreme... Intr-adevar, era evident ca Imputernicitul tocmai se ridicase de la un chef, cad obrajii ii erau aprini, cu toate ca nu ajunsee Inca sa se imbete. Dar ingrijorarea pe care o incerca Phoebe crescu Inca i mai mult and baga de seams, chiar odata cu sosirea-ir, urmarile felului in care el ii petrecuse de curand vremea. - Nu fac deck sa ma folosesc de privilegiile mele, frumoasa mea Rebecca. Parnantul este darul sfintilor cu tot ce are in sanu-i. Ei trebuie sa fie stapanii bogatiilor minelor i a comorilor vitei de vie; iar ei bucura-sevor, i inimile for veseli-se-vor! Tu ai Inca de invitat care sunt privilegiile sfintilor, frumoasa mea Rebecca. - Numele meu este Phoebe, spuse fata cu gandul de a-i domoli revarsarea de entuziasm, traits sau afectata. - Phoebe, dupa trup, dar Rebecca dupa spirit. Cad nu eti tu oare o oaie raticita, i nu sunt eu cel trimis sa te readuc in turma? In afara de asta, de ce oare s-ar spune: Gasi-o-vei in padure, gezata langa izvorul ce poarta numele stravechii destrabalate Rosamunda"?. - Nu incape indoiala c m-ati gasit stand aici, domnule Tomkins; insa, dad vreti sI-mi tineti companie, trebuie sa va intoarceti impreuna cu mine la castel; i imi yeti aduce cana, daca aveti bunatatea s-o faceti. Pe drum, eu osa ascult toate lucrurile bune pe care vreti sa mile spuneti. Dar trebuie sa plec, cici Sir Henry ii cere intotdeauna paharul cu apa inaintea rugaciunilor. batranul cu inima perversa i mina insingerata te-a trimis aici sa fad munca unei roabe? De buns seams, tu te vei intoarce eliberata, iar, cat despre apa pe care ai scos-o din put, ea fi-va impratiata, aidoma apei din fintanile Bethleemului. Spunand acestea, goli urciorul in ciuda rugamintilor i exclamatiilor Phoebe-i. Apoi, regezand vasul dedesubtul subtirelui ipot, continua: - Afla ca aceasta este pentru tine un semn. Apace umple urciorul acesta fi-va aiderea scurgerli nisipului intr-o clepsidra; daca, in tirnpul ce va trece Ora va ajunge plin, asculta-vei vorbele ce am a-ti spune, inseamna ca va fi bine de tine, i locul tau are sa fie sus, in randul acelora care, (land uitarii invatAtura ce le-a Post ()feria asemenea laptelui pruncilor de tats, primesc hrana harazita celor puternici. Insa, dad apa se va revarsa peste gura urciorului inainte ca urechea-ti sa ma fi auzit i tu s ma fi inteles, vei fi lasata in prada i in robia celor care au in stapanire bunurile pamintului. 357

- Ma speriati, master Tomicins, totui, sunt sigura CA nu asta va e intentia. Ma uimete cum indrazniti sa rostiti vorbe asemanatoare celor din Biblie, cand ati ras pe seama stapanului vostru, i a tuturor celorlalti, faca aparitia spiriduii in Loja. and ati ajutat - Eti tu oare atat de prostuta sa crezi c, izvodindu-i ace! viclepg lui Harrison i celorlalti, eu mi-am depait privilegiile? Nu, de buna seama. Asculta-m, fata nechibzuita. Pe vremea and eram, odinioara, cel mai pacatos desfranat din comitatul Oxford, nelipsit pe la ezatori i dansand in jurul armindenilor, aratandu-mi vigoarea la football3 i intrecerea cu_ ciomege; da, pe and ma chema in limbajul circumciilor, Philip Hazeldine, i eram cantaret in cor, clopotar Si slujitor al preotului de acolo, numit Rochecliffe - , nu eram mai departe de calea cea dreapta decat atunci cand, dupa indelungi cercetari ale cartilor, am gAsit pans la urma, drept calauze, doar the un orb urmand altuia. I-am *WI unul cite unul, - aceasta biata marioneta de Harrison fund ultimul; i, prin singura-mi putere, neajutat de nimeni mi-am croit un drum spre via i binecuvantata lumina din care tu, aijderea, Phobe, to vei impartai. iti multumesc, master Tomkins, rispunse fata, ascunzanduli teama sub aparenta indiferentei; numai ca eu voi avea destula lumina ca si-mi duc urciorul acasa, clad imi ingadui sa-1 iau. De alte lumini nu duc lipsa asta-sears. ridice cana, insa el o prinse de brat, La aceste cuvinte, se apleca indeplineasca vrerea. Totui, Phoebe, ca o fiica de i o impiedica padurar ce era, nu intarzie si se gandeasca la autoaparare; dad nu reui sa inainteze pans la urcior, avu timpul sa aduce, in loco-i, o piatra zdravana, pe care o tinu ascunsa in mina dreapta. - Ridica-te, fata nesibuita, i asculta, glasui Tomkins. Afla, intr-un cuvant, ca picatul pentru care sufletul omului este pedepsit cu, mania Cerului nu se afla in actul trupesc ci in gandul pacatosului. Crede-m, incantatoare Phoebe, ca toate faptele celui curat sunt curate, i ca picatul se gasete in cugetul nostru, iar nu in actiunile noastre; -tot astfel cum stralucirea cea mai vie a zilei famine intunecata pentru un om orb, in vreme ce-i aduce bucuria celui cu ochi buni. Multe ii sunt prescrise, multe ii sunt interzise celui novice in lucrurile spiritului, hrinit doar cu laptele cei potrivit pruncilor; pentru el exista ordonante, opreligi porunci. Dar sfantul sta deasupra acestor ordine i restrangeri. Lui, ca unui copil indragit
3 Vocabula arati vechimea jocului cu mingea la picior In Anglia, - chiar daca regu tile acceptate astazi au fost mai tarziu statornicite. (n. t.)

358

al casei, u este dat peraclul ca sa deschida toate lacatele care se impotrivesc desfatarilor ravnite de inima sa. Calauzi-te-voi, incantatoare Phoebe, pe o asemenea placuta poteca, menita sa ne uneasca intru bucurie, intru slobozenie nevinovata, intru placeri, doar pentru cei neprivilegiati, pacatoase i prohibite. - Eu doresc cu adevarat, master Tomkins, permiteti sa merg acasa, spuse Phoebe, neintelegandu-i natura doctrinei, insa displacandu-i vorbele i manierele lui. Totui, el ii dadu Inainte cu principiile-i nelegiuite i blasfemiatorii pe care le adoptase, impreuna cu alti pretir* sfinti, dupa ce trecuse de la o sects la alta i se instalase la urma in credinta abominabila ca pacatul, avand un caracter exclusiv spiritual, nu exists decat in gandire, i ca actiunile cele mai rele erau ingaduite acelora care atinsesera culmea de a se crede mai presus de orice oprelite. - Vezi deci, Phoebe a mea, continua el, straduindu-se sa i-o aduca mai aproape, ca eu pot sa-ti ofer mai mult deck s-a invrednicit sa primeasca oricare femeie de cand Adam, cei dintai,i-a luat mireasa de mina. Sa i lasarn dark pe altii sa ramana cu buzele uscate, sa faci penitenta. ca papistaii, prin abstinenta, cand cupa placerii iii revarsa deliciile. Iti plac oare banii? Ii am, i pot sa-ti fac rost de Inca i mai multi, cad am libertatea sa mi-i procur cu ambele maim i cu toate mijloacele: al meu este pamantul cu intreaga-i indestulare! Doreti oare domenii? Mola caruia din aceti bieti punggi de comisari o ravneti? Putea-voi s-o rapesc pentru tine; caci spiritul meu e mai puternic decat al oricaruia din ei, Si nu firs pricing 1-am ajutat pe rauvoitorul Rochecliffe i pe necioplitul Joliffe sa i Vire in sperieti i sa le joace renghiuri cum le-a vent la socoteala. Cere-mi ce doreti, Phoebe, i eu pot sa-ti dau on sa-ti procur. Incepe deci cu mine o viata de deslatari in asta lume, care nu va fi decat prevestirea bucuriilor paradisului de mai tarziu. Desfranatul fanatic se stradui din nou s-o traga Inspre el pe biata fats, care, adine tulburati, dar fara sa i piarda prezenta de spirit, incerca prin rugaminti sa-1 induplece s-o lase. Dar trasiturile lui, altadata, atat de red, capatasera o expresie infricogtoare, cand izbucni: - Nu, Phoebe, s nu crezi c-o sa-mi scapi! mi-ai fost data ca o captiva; to ai neglijat ora de gratie i ea s-a scurs. Privege! apa se revarsa peste marginile urciorului, ceea ce trebuia sa fie un semn intre noi. Nu voi mai cauta deci sa-ti dau imbolduri prin cuvinte, de care nu eti vrednica, ate voi trata ca pe cineva care a respins gratia ()feria - Master Tomkins, zise Phoebe pe un ton implorator, ganditi-va, pentru numele Celui de sus, ca sent orfana de tats; nu-mi faceti rau; ar fi o ruine pentru puterea i barbatia dumneavoastra. Eu nu-s in stare sa. " va inteleg cuvintele frumoase. Ma voi gandi la ele pink maine. - Apoi, aversiunea

ajungandu-i la culme, ailauga cu vehementa sporiti - Cu silnicia nu vei profita de mine! Lasa-ma, on ti se vaintimpla o nenorocire! Dar, aim el o stringea cu o violenta al care! scop nu putea inela, i incerca prinda mina dreapt:1, ea rabufni: Tine-o, i blestemat sa hi! apoi u dadu o naucitoare lovitura in plina fats cu piatra pregatid pentru o astfel de incercare. Dandu-i drumul, fanaticul clatinandu-se indrat, pe jumatate ametit; intre timp, Phoebe se puse de indata pe fuga, strigand dupa ajutor in vreme ce alerga i continuand Ind sa pastreze piatravictorioasa. infuriat pans la nebunie de aspra izbituraprimita, Tomkins o urmari cu cea mai neagra patima in suflet i pe chip, amestecata cu teama ca brutalitatea sa nu-i fie descoperiti Ii striga Phoebe-i cu drie sa opreasca, i avu chiar infamia de a o ameninta diva descarca impotriva-i unul din pistoale daci va continua sa fuga. Nici el nuli slabi alergarea, i i-ar fi dus la indeplinire amenintarea, on ea ar fi putut ajunge la Loja Si duce acolo povestea, dad din nefericire n-ar fi cazut impiedicandu-se de radacina ie0ta in afara a unui brad. Dar, in timp ce el se napustea asupra prazii, un ajutor nesperat sosi in persoana lui Joceline joliffe, purtand o bats pe umar. - Ce?! Ce-o mai fi asta? izbucni Joliffe, aruncandu-se intre Phoebe i urmaritorul ei. Tomkins, dinainte atatat de furie, nu-i dadu alt rispuns decat descarcand impotriva-i pistolul. Giontul atinse in treacat obrazul padurarului, care, cuprins de manic, la acest atentat, i spunand: - Aha! Hai dara sa lasam frasinul sa rispunda plumbului!, ridica ciomagul i-1 Elsa' sa cads cu atata putere pe capul Independentului ca lovitura data in tampla stinga se dovedi aproape numaidecat mortall. Tomkins se rostogoli la parnant cu micari convulsive, insotite de vorbe intretaiate: - Joceline, - eu m-am pripadit, - dar to iert, - Doctorul Rochecliffe, - oh, - preotul, - slujba funerara. - Cuvintele acestea aratau, pare-se,:intoarcerea sa la un crez pe care, poate, el nu-1 abjurase nicicand gat de categoric pe cat ii paruse lui insui case lasase convins; dar glasul It parasi, i doar horcAitul staritului apropiat era ultirnul semn at vietii. Mainile inclegate se destinsera, ochii inchii se deschisera, i, atintind cerul, se stinsera, membrele-i intinse ramasera tepene. Sufletul, alungat din locuinta-i paminteascaintr-un moment cumplit, strain de cele sfinte, se dusese inaintea tronului judecatii. - Ce-ai facut, joceline! ce-ai facut! exclama Phoebe; ai omorat omul! - Mai bine decat dad m-ar fi omorat el pe mine, raspunse Joceline; caci nu era un ageamiu care sa greeasca tinta a doua 'para. Si totui imi pare du de el. Multe chiolhanuri strapice am tras not impreund pe cand trecea drept nestapanitul Philip Hazeldine, i nu era mare lucru de capul 360

lui; doar de cand s-a apucat sa-i tencuiasca viciile cu fatarnicia, pare sa fi ajuns un drac mai eau ca Nand. - Haide, Joceline, sa mergem; nu mai sta i to uita la el astfel, zise biata Phoebe; caci omul padurii ramasese sprijinit in fatala-i arms i privea trupul neinsufletit cu infatiarea buimacita parca de intamplare. - Asta se trage de la cana cu bere, aka cum ti-am spus-o adeseori, continua ea in veritabilul stil al unei consolari femeieti. Dar, pentru numele Domnului, haide la Lora, i sa vedem ce e de ficut. - 0 clipa, fad; lasa-mi mai intai sa-1 trag din drum; nu trebuie sa ramina aici la vederea tuturor oamenilor. Ei, imi dai o mina de ajutor? - Eu, Joceline! o, nu! nu i-a atinge nici macar un fir de par pentru tot Woodstock-ul. - Trebuie dar sa ma inham la treaba asta singur, zise Joceline, care, dei soldat i padurar, incerca o mare sila in a se apuca de aceasta munci necesara. Existase ceva in ultima privire i in ultimele cuvinte ale muribundului care produsese o impresie de groaza asupra nervilor de altfel, nu prea lesne de zdruncinat. El avu totui puterea sa-1 traga pe defunctul Imputernicit afara din poteca, i-i dosi cadavrul suliun tufi de maracini i spini. Apoi se intoarse langa Phoebe, care se aezase fara glas sub arborele de a carui radicina se impiedicase. - Vino, spuse el, sa ne intoarcem la Lora, i sa vedem ce rispuns vom da pentru asta. Ceasul rau in care 1-am moral va face sa creasca asupri-ne primejdia. Dar ce avea cu tine, Phoebe, de fugeai de el ca o nebuna? Pot, insa, s ghicesc; el a fost intotdeauna un diavol cu femeile, i cred, aka cum o spune i Doctorul Rochecliffe, ca, de cand a ajuns sant, apte alti draci mai raj au pus stapanire peel. Aici, tocmai in acest loc, 1-am vazut ridicand spada impotriva batranului cavaler, - el un copil al parohiei. Era o malts tradare, la drept vorbind; dar, pe legea mea, a platit-o cu varf Orli la urma. - Dar Joceline, cum ai putut to incredintezi secretele unui om aka de rau, Vire in sperieti pe faci pang in toate urzelile menite domnii Capete-Rotunde? - Asculta-ma, fad. Din prima child, and 1-am vazut, mi s-a pArut recunoteam, mai cu seams and am bagat de seama ca Bevis, crescut sa fie aici mai mare peste dint nu-i sarea de indatA la beregata. Si, and am reinnodat vechea cunotinta la Lora, am tiricit ca se afla in corespondents tainica cu Doctorul Rochecliffe, care era convins c avea a face cu un regalist de nadejde, i, drept urmare, traia in buna intelegere cu el. Doctorul se flea pentru ca descoperise destule prin mipocirea lui; dar ma rog Cerului ca sa nu-i fi impartagt prea multe la randu-i. - Voi n-ar fi trebuit sa-1 anti nicicand sa tread dincolo de poarta Lojii.

361

- N-ar fi pus el niciodata piciorul acolo dad a fi tiut cum sa-limpiedic; dar, la drept vorbind, Phoebe, ce sa fi crezut and ii vedeam luand parte cu atata sinceritate la planurile noastre, - chid imi spunea cum sa ma imbrac ca sa i seaman actorului Robinson, a carui stafie it bantuia pe Harrison, - fie ca stafia nimanui sa nu-mi dea mie tarcoale! - and el ma invata ce aveam de facut ca ingrozesc stapanul legiuit. Trag nadejde ca Doctorul a ascuns de tiinta lui cel mai mare secret dintre toate. Dar iata-ne ajung la Lop. Dute in odaia ta, fata, i incearca sa to liniteti. Trebuie caut pe Doctorul Rochecliffe. El vorbete mereu despre iscusite, gata pregatite; iata, a sosit, zic eu, vremea sa le puns la bataiew Pheobe urea in camera ei; dar forta interioara, iscata de apassarea primejdiei, parasind-o de indata ce pericolul trecuse, ea fu cuprinsa in repetate randuri de ribufnirea unor crize de nervi, care solicitara toate silintele jupinesei Jellicot precum i ingrijirile, mai putin nelinitite, insa mai chibzuite ale Mice-i inainte de a abate revenirile ion dese. In acest timp padurarul merse dud vestea politicului Doctor Rochecliffe, care se arid extrem de descumpanit i alarmat, ba chiar suparat pe Joceline pentru ca omorise un om pe informatiile caruia se obinuise sa se bizuie. Totui, infatiarea lui marturisea ca nu prea era sigur dad nu cumva ii oferise o incredere necugetata, - banuiala care-1 sacaia cu atat mai chinuitor cu cat nu era dispus s-o recunoasca, intrucat ar fi adus o tirbire reputatiei perspicacitatii lui de care era. mandru. Increderea Doctorului Rochecliffe in fidelitatea lui Tomkins, parea, cu toate astea, sa se sprijine pe bune temeiuri. Inaintea Rizboiului Civil, aka cum s-a putut intrevedea in unele remarci anterioare, Tomkins, sub numele sau adevarat de Hazeldine, se aflase sub protectia rectorului Woodstock-ului, ii fusese in cateva randuri slujba, ba ajunsese unul din membrii disting ai corului sau, i, nelipsindu-i nici istetimea nici indemanarea, it asistase adesea pe Doctor in cercetarile sale asupra relicvelor din interioarele castelului. Alaturandu-se taberei adverse in Razboiul Civil, el ii pastra relatiile cu Rochecliffe, caruia ii oferi din chid in and informatii care pareau pretioase. Cu deosebire folositor se dovedi ajutorul dat de el in ultimul timp Doctorului, impreuna cu Joceline i Phoebe, sa punk' la cale i sa execute felurite iretlicuri ce servisera expulzarii comisarilor Parlamentului din Woodstock. E adevarat ca zelul sau in aceasta privinta fusese stimulat prin promisiunea unui cadou, i acesta nu era mai mic deck vesela de argint care mai ramasese in Lop. Admitand ca putea fi un ins corupt, Doctorul II regreta deci ca pe un om util, a carui moarte, dacA isca o anchetA, putea atrage not primejdii asupra unei case deja inconjurate de pericole, i care adapostea un gaj atat de pretios. 362

CAPITOLUL XXX

CASSIO: E defolos o haind ce poartti aceit hram.

De n-o aveam, cdzut scum eram. SHAKESPEARE, Othello In noaptea intunecata de octombrie ce succedi zilei in care Tomkins fu ucis, colonelul Everard, in afara de nedespartitul sauinsotitor Wildrake, it invitase la cina pe reverendul Nehemiah Holdenough. Dupa rugaciunile de sears, rostite potrivit ritului presbiterian, o gustare uoara i cloud sticle cu yin rou furl aezate in fats celor trei prieteni la ceasurile noui, o ors foarte tarzie pe atunci. Master Holdenough se angaja faraintarziere intr-un discurs polemic impotriva Independentilor i a altor sectari, fara a ji da seama ca elocventa lui nu-1 interesa deloc pe principalul ascultAtor, ale carui gan.duri raticeau spre Woodstock i toate cele ce adapostea, - spre princul care era ascuns acolo, - spre unchiul sau, - i, mai presus de toate, spre Alice Lee. Cat despre Wildrake, acesta, dupa ce-finjura in gand deopotrivi pe Presbiterieni i pe Independent', ca pe nite scrumbii, dupa parerea-i, trase amandoua din acelai butoi, ii intinse picioarele i ar fi adormit pesemne daci, aidoma patronului sau, oarecare ganduri nu i-ar fi ucis soma . Petrecerea era slujita de catre un baiat cu infatiare de tigan, imbracat cu o jerpelita tunics portocalie, de i se vedea urzeala, i impodobita cu galoane de lana. Potlogarul se remarca printr-o inaltime neobinuit de mica, de parca creterea i-ar fi fost oprita prea devreme, dar se arata ager atat la minte cat i in micari, precum parea s-o promita vioiciunea ochilor sai negri. Era un slujitor luat in simbrie la alegerea lui Wildrake, care-i spusese, drept nom de guerre, Spitfire' , promisese avansarea de indata ce tanarul sauprotege , zis Dejunul, ar fi in stare sa i preia functiile actuale. E inutil sa spunem ca, in privinta cheltuielilor, le menage era suportat exclusiv de colonelul Everard, care lasase In grija bunului plac al lui

Parafraza dupa expresia lui Shakespeare: Macbeth has murdered sleep, - Macbeth 4'i-a ucis somnul sau Macbeth nu va mat avea parte de somn . (n. t.) Scuipa-foc.

363

Wildrake amanuntele serviciului. Paharnicul, in timp ce oferea yin mesenilor, nu pierdea din vedere dea de doua on Cavalerului prilejul de a se inviora, pentru una singura socotita suficienta colonelului i oaspetelui sau bisericesc. In timp ce ii petreceau astfel vremea, bunul preot ratacindu-se in argumentele lui, iar auditorii sai, in gandurile lor, atentia le fu deodata atrasa de o bataie in poarta casei. Chiar i o bagatela de felul unui asemenea zgomot, poate isca alarms in nite inimi cutreierate de nelinite. Izbitura nu era blanda, in stare si sugereze un vizitator modest, nici bataia repetata ce anunta, in chip emfatic, un personaj implunat cu vreo zadamica important/ N-ai fi putut recunoate anuntul formal al unui om de afaceri, nici pe cel mai placut al sosirii unui prieten vesel 1 sigur ca va fi bine primit. Era o singura lovitura, ferma i solemna, dad nu avea cumva chiar ceva amenintator. Poarta fu deschisa de catre cineva din casa, un pas apasat i gray se facu auzit pe sari; un om robust intra in incipere, i indepartanduli de pe figura mantaua, zise: - Markham Everard, to salut in numele lui Dumnezeu. Era generalul Cromwell. Everard, mirat i luat pe nepregatite, dud in zadar cuvintele care sa-i exprime surprinderea. Iii dadu totui silinta, neintarziat, sa-1 primeasca pe general, it ajuta si se debaraseze de manta, i ii arata, fara cuvinte, toate atentiile ospitaliatii. Cromwell iii roti privirea patrunzatoare in jurul camerei, fixand-o mai intai asupra preotului. - Vad cu tine o fats bisericeasca, ii spuse el lui Everard. Tu nu eti dintre aceia, bunule Markham, care s pierzi timpul in netire, gra a trage vreun folos. A lasa la o parte lucrurile lumii acesteia, indrepta gandul spre cea viitoare inseamna sa intrebuintam chiar astfel clipele sarmanei noastre ederi terestre intru pacat 1 grija, pe care am putea nadajdui... Dar asta ce mai e? adauga el, schimband pe neateptate tonal, spre a adopta unul mai concis, mai taios, mai nelinitit; cineva a parasit aceasta incapere de cand am intrat eu. Wildrake intr-adevar plecase de vreo doui minute, insa acum tocmai se intorcea paind in intrandul in forma de lialcon al ferestrei, ca i cum s-ar fi aflat doar in afara vederii celorlalti, nu i a camerei. - Nu, domnule, raspunse el, ma tineam mai la o parte din respect. Nobile general, sper ca tau! merge bine in stat, chiar dad Excelenta voastra ne face o vizita la un asemenea ceas tarziu. N-ar dori oare Eicelenta voastra ceva... - Aha! glasui Oliver, aruncandu-i o privire fixa grava, credinciosul 364

nostru intermediar, vrednicul nostru confident. Nu, domnule; deocamdata , nu doresc nimic mai mult deck o bund primire, pe care imi vine a crede ca prietenul meu Markham Everard nu e prea grabit sa mi-o dea... - o buni primire va ateapta pretutindeni, my lord, rispunse colonelul, facand un efort sa vorbeasca. Nadajduiesc doar ca nu vreo tire proasta a obligat pe Fxcelenta voastra sa calatoreasca alit de tarziu, i intreb, ca i insotitorul meu, ce gustari porunciti sa vi fie servite. - Statul e vinjos i sanatos, colonele Everard, rispunse generalul; i totui ar avea i mai mult de clOgat dad multi din membrii sal, care au pus umarul papa acum alatuii de noi, au fost izvoditori de bune sfaturi au lucrat pentru binele public n-ar fi lasat sa li.se raceasca dragostea i atapmentul fats de cauza cea buns, pentru care trebuie s. fim gata, fiecare in felul nostru deosebit, sa actionam Si sa facem, de indata ce suntem chemati sa savarim, oriunde ar fi nevoie de noi, nu cu nesibuinta, nici cu prea mare incetinealA, nici intr-un fel caldicel, nici cu nemasurata violenta, d cu un asemenea chip i chemare ce zelul i caritatea noastra, cat se gasesc, ne pot darui intalnindu-se imbratiandu-se in drumurile noastre. Si cu toate acestea, din pricing ca privim indarat, dupa ce am prins in maini coarnele plugului, puterea noastra ajunge sa se ubrezeasca. - Iertati-ma, domnule, interveni Nehemiah Holdenough, care, ascultandu-1 cu oarecare nerabdare, incepea s ghiceasca in compania cui se afla, iertati-ma, cad despre astfel de lucruri mie-mi revine caderea sa vorbesc. - Ah! ah! zise Cromwell. De buns seams, prea cinstite domn, noi intristam Spiritul atunci and impiedicam aceste revarsari care, asemenea apei tanitoare dintr-o stand... - In privinta asta, ma deosebesc de dumneavoastra, domnule; cad, aa cum avem la indemana gura spre a transmite hrana trupului, i stomacul spre a digera cele trimise de ate Cer noua, tot astfel harazit este predicatorul s. invete, iar poporul sa asculte, - pastorul s stranga turma in stank iar oile sa aibi folosinta de grija pastorului. - Ah! preacinstitul meu domn, reveni cu glas mieros Cromwell, tare ma tem ca to gaseti in chiar vecinitatea marii greeli de a crede ca bisericile sunt, aa, nite case inalte i marl, cladite de zidari, credincio0., nite ini, bogaci de felul lor, care platesc zeciuiala, mai multi sau mai putina, iar preocii, nite oameni in sutane negre Si pelerine cenuii, care primesc impart, drept singuri datatori de recompense, binecuvantarile cretine0. Numai ca, dupa intelegerea mea, facem dovada unei mai marl libertati cretine Wand sufletul infometat sa caute hrana cea sfanta acolo unde 365

crede el de cuviinta, fie ca-i di de urma pe buzele unui predicator laic care se simte invrednicit doar de catre Cer sa vorbeasca, fie ca o cauta in predicile acelora care si-au primit hirotonisirea i rangurile de la nite sinoade i universitati, care, la urma urmelor, nu sunt deck nite adunari ale unor sarmani *Rog de-o seams cu ei. - Vorbiti fara sa titi ce spuneti, domnule. Poate oare iei lumina din intuneric, bunul simt din ignoranta, cunoaterea tainelor religiei de la nite timaduitori nepriceputi care dau otravuri in local leacurilor de trebuinta, i umplu cu scarbavnice murdarii stomacurile acelora cauta hrana? Astfel, in vreme ce preotul presbiterian glasuia cu nerabdatoare infocare, generalul ii rispundea cu cea mai mare dulceata. - Vai, iar vai! un om invitat, insa nestapanit, devorat de un zel peste masura. Ei bine, domnule, puteti spune ce poftiti despre obinuitele voastre pranzuri evanghelice, dar un cuvant binevenit, rostit de cineva a carui inima o simti Tanga a ta, poate chiar atunci cand pornegi la intalnirea cu inamicul, on eti gata sa urci spre brea unui zid, este pentru sarmanul spirit asemenea fripturii puse pe un gratar, pe care cel infometat ova gasi preferabila unui mare banchet, tot astfel cum sufletul ajuns la satietate se lipsete pans i de un fagure de miere. Cu toate astea, dei vorbesc astfel potrivit propriei mele judecati, n-a vrea sa fortez contiinta nimanui, lasandu-1 pe cel invitat urmeze pe savant, pe cel intelept sa dea ascultare inteleptului, aka cum nici sarmanelor i ticaloaselor suflete simple nu li se poate refuza o sorbire din izvorul ce iroiete langi drum. Da, de buns seams, minunata vedere ni se va arata in Anglia atunci cand oamenii vor pai ca intr-o lume mai bunk, induranduli unii altora infirmitatile, i impart4indu-i reciproc minglierile. Da, fara ca si bea, bogatul se slujete de butelci i pocale de argint, saracul, de becisnice cupe de lemn; iar asta, chiar dad i unul i celalalt Kinfrupta din acelai element. In clipa aceea, un ofiter se ivi in pragul uii; parasind de indata ipocritul ton taraganat, pe care-1 putea continua la nesfarit, Cromwell i se adresa cu o concisa vioiciune: - Ei bine, Pearson, a sosit? - Nu, domnule. Degeaba I-am cautat in locurile pe care ni le-ati indicat, i, de asemeni, in allele pe care le frecventeaza in ora. - Ticalosul! Si fi ajuns oare un tradator? Nu, - nu; interesul lui este prea adanc angajat. II vom gasi in curand. Asculta aici. In timp ce avea loc conversatia aceasta, cititorul isi poate inchipui ingrijorarea ce-1 cuprinsese pe Everard. El era sigur ca sosirea neateptata a lui 366

Cromwell trebuia sa aiba o pricing foarte importanta, i nu putea deloc inlitura banuiala ca generalul primise vreo tire asupra locului in care se ascundea Charles. Dad ar fi fost capturat, avea numaidecat de ce sa se gandeasca cu spaima la reinnoirea tragediei de la Treized Ianuarie, la pierzania intregii familii Lee, i, poate, la a lui insui drept consedntai necesari Mita un oarecare sprijin in ochii lui Wildrake, al carui chip exprima din plin nelinitea, dei se straduia say i pastreze obinuitul sau aer nepasator. Dar povara-i launtrica era prea mare. Ii mica intruna picioarele, iii rotea ochii dintr-un loc intr-altul, iii freca mainile, ca un martor nesigur in fata unui judecator perspicace, ce nu poate fi In tot acest timp, Oliver nu le rasa celor doi nici un moment de ragaz O. Ora sfat impreuna. Chiar in vreme ce elocventa sa derutanta raticea intr-un uvoi atat de intortocheat ca nu era cu putinta sa vezi incotro voia sa ajunga, privirea-i treaza vigilenti dejuca toate straclaniile lui Everard de a se of la in comunicare cu Wildrake chiar i prin semne. Ce-i drept, el iii indrepta ochii, pret de o clipa, spre deschizatura ferestrei, iii atinti apoi prietenul, ca i cum i-ar fi sugerat ca prin acel loc era o posibilitate de scapare. Dar Cavalerul u raspunse printr-o clatinare neconsolata din cap, cu o micare gat de wail ca era aproape imperceptibila. Everard ii pierdu deci orice speranta, i chinuitoarea presimtire a inevitabilei nenorociri apropiate fu inlocuita doar de nelinitea privind chipul in care aceasta avea sa se arate. Dar Wildrake mai nutrea o razi de speranta. In chiar clipa in care Cromwell intrase, el ieise din camera i fugise la poarta cases. Cuvintele: Inapoi - inapoi! rostite de doui santinele inarmate 11 convinsera insi ca generalul, aka cum temerile-i o antidpasera, nu venise neinsotit i fara sa-i fi luat masuri de prevedere. Se intoarse pe calcaie, urca in fuga scathe, i, intalnindu-1 pe palier pe tanarul numit Spitfire, it lui cu el grabnic in mica odale care-i fusese incredintata. Wildrake iii petrecuse dimineata vanand, i cateva bucati din trofee zaceau pe masa. Smulse o pan1 din aripa unui sitar de picture, i zise cu precipitate: - Spitfire, asculti-mi ordinele ca i aim viata to ar fi in joc. Vreau sa cobori in curte prin aceasta fereastra, peretele in acel loc nu e prea inalt, i strap acolo nu cred sa fie. Alearga la Loja, aka cum ai alergat aceasta pans domnioarei Alice Lee, daci-ti sta ca sa catigi Cerul, i in putinta, iar dad nu, lui joceline joliffe. Spune ca am catigat prinsoarea tinerei lady. Intelesu-m-ai bine? Istetul tanar kWi in treacat cu mana-i pe aceea a stapanului sau, i rispunse doar: - S-a facut. 367

Wildrake deschie fereastra i, cum inaltimea era totui considerabila, it ajuta sa coboare tinandu-1 de gulerul hainei; un malciar de pale aflat sub el ii indulci caderea, i Wildrake it vazu catarandu-se Si escalacland zidul curtii intr-un colt ce dadea spre un drumeag dosnic. Totul se petrecu atat de repede ca Wildrake avu ragazul sa revina in incipere inainte ca potolirea agitatiei pricinuite de sosirea lui Cromwell sa-i fi ingacluit acestuia sa apuce a-i remarca absenta. In timpul disertatiei lui Cromwell asupra zadarniciei unor practici ale credintei, el chibzuia ingrijorat clad n-ar fi facut mai bine sa fi trimis un mesaj verbal explicit, devreme ce nu avea timp pentru unul scris. Dar eventualitatea ca baiatul sa fie arestat i sa ajunga a vorbi mai mult deck trebuia, simtindu-se purtatoiul unei intiintari gat de grabnice i importante, it facea sa considere totui preferabil chipul mai enigmatic in care-i transmisese tirea. El avea deci asupra patronului sau avantajul unei licariri de speranta. Pearson abia inchisese ua cis Holdenough, tot atat de dispus sa traga spada impotriva viitorului dictator pe cat fusese gata sa infrunte presupusele fantome i duhuri din castel, ii reincepu atacul impotriva schismaticilor, pe care-i numi fali frati, falg vestitori i ucigag ai sufletelor; i tocmai se pregatea sa invoce texte in sprijinul afirmatiei sale cand Cromwell, plictisit probabil de aceasta discutie, i dornic sa dea convorbirii o intorsitura mai convenabila intentiilor lui, ilintrerupse, chiar dad' foarte politicos, lua conversatia pe cont propriu. - Vai i iar vai! bunul om adevar graiqte, atata cat it ajuta intelegerea i luminile sale..., da, adevar amar i greu de digerat, bine tiind ca not vedem cu ochii oamenilor iar nu cu cei ai ingerilor. Fali vestitori, spune reverendul om. Netagaduit, chiar aa .este; lumea e plina de ei. Ii vei vedea ducandu-ti mesajul secret tocmai in casa dumanului tau de moarte, i spunarKlu-i: - Ia seama! stapanul meu plead cu o sulfa putin numeroasi i va trece prin acele locuri singuratice; grabete-te dar ca sa-i atii calea i si-1 ucizi. Iar altul care tie unde sta ascuns vrajmaul case! i al persoanei tale, in loc sa-i intiinteze stApanulii va da de veste dumanului acestuia in chiar local unde se ascunde, spunandu-i: - Ia seama! stapanul iti cunogte lAcgul de tail* ridica-te deci i fug!, dad nu vrei s se napusteasca asupti-ti ca leul asupra prazii. Dar oare intampla-se-va asta fara pedeapsa? adauga el aruncandu-i lui Wildrake o privire care-1 facu sa 'Weasel. Nu ! pe viata sufletului meu, i pe fiinta Celui ce m-a randuit carmuitor in Israel, astfel de fali vestitori fi-vor atarnati in spanzuratori pe marginea drumului, i mina dreapta le va fi intinsa i proptita, ca sa arate altora calea de la care s-au ratfacit. 368

- Nezmintit, zise master Holdenough, drept este sa fie starpiti asemenea riufacatori. - Mare multamita, Mas John, murmurs Wildrake; cand oare s-a codit un presbiterian sa i intinda o mina diavolului?! - insa, eu zic, continua Holdenough, ca subiectul acesta e strain celor ce aveam de gand sa rostesc; caci fratii cei fali despre care vorbeam eu... - Aa e; chiar dad i aceia tin de casa noastra, interveni Cromwell; bunul om are Inca o data dreptate. Da, despre cine putem oare spune astazi ca ne e .frate adevarat, cu toate ca crescut la acelag sin cu noi? Deg ne-am unit stradaniile pentru aceeai cauza, dei am mancat la aceeag masa, dei am luptat cot la cot, dei am venerat acelai tron al harului, nu mai gasim adevar in el. - Ah! Markham Everard! Markham Everard! Ticu dupa aceasta exclamatie; i Everard, dornic de indata sa tie cat de departe ajunsese sa fie compromis, replica: - Facelenta voastra pare sa alba in mince ceva ce ma privete. Pot sa-i cer sa vorbeasca mai limpede, spre a gi de ce sunt acuzat? Ah! Markham! Markham! exclama iarag generalul. Nu e nevoie sa vorbeasca acuzatorul cand contiinta iii ridica glasul sau interior. Nu ti se fad pe frunte broboanele de sudoare, Markham Everard? Nu se citete tulburarea in ochii di? Nu se ghicete trupul tau cuprins de slabiciune? Cine a mai vazut astfel de lucruri la nobilul i energicul colonel, a carui frunte abia dad era umedi dupa ce purtase casca vreme de o zi lunga de vara, - a carui mina abia dad tremura dupa ce manuise mai multe ceasuri spada grea? insa, haide, omule; tu nu a! destula incredere in mine. N-ai fost tu pentru mine aidoma unui frate? Si nu to-a ierta eu de aptezeci de on cite apte? Ticalosul care ar trebui sa ne fad tocmai arum un serviciu de mare insemnitate intarzie cine tie pe unde. Slujete-te cu folos de absenta lui, Markham; este un semn de indurare pe care ti-Ida Dumnezeu mai presus de ageptarea ta. Eu nu-ti spun: cazi la picioarele mele; eu iti spun: vorbete-mi ca un prieten prietenului sau. - Eu n-am spus nicicand Excelentei voastre ceva care sa he nedemn de titlul pe care mi 1-ati acordat, raspunse Everard cu mandrie. - Nu; nu ti-am spus asta, Markham, replica Cromwell; dar... dar tu ar fi trebuit sa-ti aminteti de mesajul pe care ti 1-am trimis prin acest om. Si aim ti-a ingaduit oare contiinta, primind un mesaj intemeiat pe nite ratiuni gat. de puternice, sa poti crede ca ai libertatea de a-mi expulza prietenii din Woodstock i sa hotarati a to pune de-a ciirmezipl telului meu? Cum te-ai putut folosi de un mandat Sri a tine seama de conditia pusa atunci and ti-a fost incredintat?

369

Everard se pregatea sa rispunda and, spre mirarea lui, Wildrake psi inainte cu un aer i o privire care faceau uitata obinuita-i tinuta neglijenta, apropiindu-se foarte mult de adevarata demnitate: - Va inelati, master Cromwell, spuse pe cat de indriznet pe atat de calm, i adresati reprop.rile aceluia care nu le merits. Discursul acesta neateptat fu rostit cu atata cutezanta ca Cromwell facu un pas indarat, ca i cum s-ar fi ateptat ca un asemenea fel temerar de a i se vorbi sa fie urmat de vreun act de violenta. Totui, ii rata numaidecit atitudinea indiferenta; dar, iritat de un zambet pe care-1 observa in coltul gurii lui Wildrake, spuse cu autoritatea unui om demult obinuit sa i vada pe toti tremurand in fata lui: - Asta sa fie pentru mine, amice? Stii tu cui ii vorbeti? - Amice! repeta Wildrake, a carui umoare nepasatoare revenea pe linia de plutire. Eu nu sunt amicul dumitale, master Oliver. Eu am cunoscut ziva cand Roger Wildrake of Squattiesea Mere, comitatul Lincoln, un War aratos, elegant, mai mare peste un frumos domeniu, n-ar fi vrut sa tread drept amicul unui berar falit din Huntington3 - Linite, Wildrake! interveni Everard; linite, dad tii la viata! - Nu tin la viata mai mult deck la o monedi de doua parale, replica Wildrake. De altfel, mii de draci! daca-i displace ce-i spun, n-are deck sa traga Spada. Stiu ca, dupa toate, are singe bun in vine; sunt gata sa-i stau la dispozitie in curte, chiar dac-ar fi fost el Inca de zece on berar! - Grosolane vorbe, prietene! zise Oliver. Le tratez cu tot dispretul pe care le merits. Insa, daca ai s-mi spui ceva asupra subiectului in discutie, vorbete ca un barbat, cu toate ca ai mai mult infatiprea unei brute. - Tot ce am a-ti spune, raspunse Wildrake, e c, in vreme ce-i reproezi lui Everard pentru a fi profitat de mandatul dumitale, precum ii spui, el nu cunoate nici macar un cuvant din conditiile nemernice cu. care 1-ai insotit. Am avut eu giija ca el sa nu fie intiintat; aadar, asupra mea 4i poti Indrepta rizbunarea, dna asta-ti face placere! - Sclavule! indrazneti tu sami vorbeti astfel mie? izbUcni Cromwell, avand totui grija sa ji reprime inverunarea, care ar fi urmat sa cads asupra unui subject pe care-1 socotea nedemn. - Chiar aa! dumneata vei face din fiecare Englez un sclav, dad ti se va rasa cale libera, 2ise Wildrake catqi de putin intimidat; cad teama respectuoasA de care fusese cuprins inainte cand se afla intre patru ochi
3 Aluzie la cunoscuta indeletnicire practicata inainte de Croniwell. De fapt, incurcaturi financiare au avut alti membri ai familiei sale, producatori de bere. (n. t.)

370

cu omul acesta remarcabil disparuse acum cand se angajase intr-o confruntare de fats cu martori. - Dar, fi ceea ce-ti place, master Oliver; eu ti-o spun dinainte ca pasarea ti-a scapat. - Sa nu indrazne0 a-mi vorbi astfel! A scapat! Hei! Pearson, spune-le soldatilor sa incalece de indata. Tu-mi vanturi aici o minciuna! De uncle? on pentru a merge incotro? - Ei bine, aceasta-i intrebarea; vezi dumneata, domnule, ca oamenii plead de aici, asta e un fapt sigur; numai calf' ce fel se duc, on in ce directie se indreaptim Conteni o Cromwell era numai urechi, in speranta de a desprinde din impetuozitatea wuratica a Cavalerului vreo tire asupra drumului pe care 1-ar fi putut apuca Regele. - Numai ca in ce directie? repeta Wildrake; tocmai asta trebuie master Oliver sa descopere el insug. Rostind aceste ultime cuvinte, trase rapiera din teaci, i-i dadu o lovitura in plin lui Cromwell. Daca lama n-ar fi in 't deck o tunics din piele de bivol, cariera lui Cromwell se prea poate sa se fi incheiat la Woodstock. Dar, temator de asemenea atentate unpotriva i, generalul purta sub uniforma militara o armura alcituita din inelele unui otel de cea mai buns calitate, insa atat de woad i flexibila ca-i stanjenea putin sau chiar deloc Prevedereaii salva viata in acea clipa, cad spada se frame in bucati, in vreme ce Wildrake, pries atunci de catre Everard Holdenough, arunci minerul la pamint ribufnind cu manic - Blestemati fie mina care te-a forjat! Si ma fi slujit atata Limp, i sa ma traclezi taman in clipa in care slujba to dreapta ne-ar fi adus cinstire amandurora pentru vecie! Dar la ce lucre bun sa ma fi ateptat din pane-ti de cand ai fost indreptati, chiar i in gluma, impothva unui invitat preot al bisericii anglicane? In primul moment al alarmei, banuind, poate, ca Wildrake ar putea avea complici, Cromwell trase pe jumatate din san un pistol pe care-1 Linea acolo ascuns; dar it repuse numaidecat la loc observand ca Everard preotul tineau fiecare cite un brat al Cavalerului. Pearson, auzind zgomotul, infra navalnic impreuna cu doi soldati. - Arestati-1 pe individul acesta! zise generalul cu tonul indiferent al omului caruia pericolele iminente u erau prea familiare pentru a-i mai starni mania; - Legati-1, - dar nu atat de stranic, Pearson; cad soldatii, pentru a ji arata zelul, iii stringeau cu toad puterea in jurul membrelor lui Wildrake centurile, pe care le foloseau, in lipsa sforilor, pentru a-llega. - A vrut sa ma asasineze, continua Cromwell, dar vreau sa i rezery soarta pe care o merit" 371

- Asasinat! repeta Wildrake; iti dispretuiesc cuvintele, master Oliver; eu ti-am propus un prea frumos duello - Sa-1 impucam in strada spre a da un exemplu? intreba Pearson, in vreme ce Everard se straduia sa-1 impiedice pe Wildrake a mai agrava iritarea generalului - Pe viata ta, cruces-i-o pe a lui, spuse Cromwell; multumete-te s-1 plasezi intr-un loc sigur i sub paza buns. De asta data, prizonierul u vorbi tot atat de raspicat lui Everard: - Te rog, lasa-mi in pace! de acum nu mai stint in serviciul tau, nici in al nimanui, i sunt tot atat de dispus si mor pe cat am fost oricand gata sa dau de duca tin pocal. Si pentru ca veni vorba, master Oliver, cunoscand ca trecefi candva drept un Mat de viata, lases 1, rogu-te, pe unul din homarii dumitale sa apropie de buzele mele cana de bere i Excelenta voastra va auzi tin toast, un cantec i un... secret. Dezlegati-i tin brat, i dati-i acestui miel desfranat ce dorege. Atka timp cat mai e in viata, ar fi o mine refuzati elementul care-1 face sa traiasca. - Binecuvantarea de Sus cads de asta data pe capul vostru! zise Wildrake, al carui tel, prelungind ciudata convorbire, era sa catige pe cat posibil un ragaz rick de mic, cad vreme fiece moment era pretios. - Dumneata faceai odinioara o bere bunk aa ca pentru asta meriti o binecuvantare. Cat despre toast i cantec, iaale pe amindoui: Fiu al unei vrdjitoare, Nici un deget n-af mica, Langd vechea-i iiitoare, Cearta, - intr-un cant la drumul mare, Crlipand dacil teas vedea! Da?' and to/4 cu mic cu mare, Pe tron regele-or vedea, StIntitate-i vor ura! Iar acum, secretul, ca si nu spul ca ti-am dat bautura de duca pe gratis, caci nu-mi inchipui c-o s dai niscaiva arginti pe cantec. Ei bine, master Cromwell, secretul meu... este ca... pasarea si-a luat zborul, i ca nasul dumitale rou5 va deveni tot atat de alb ca lintoliul care va sta asupra-ti, inainte de-a putea si adulmeci incotro s-a dus!
Fel de a numi un soldat in uniforms roie (n.t.) Culoarea roiatica a nasului cam borcanat al lul Cromwell apartine, ce-i drept, adevarului istoric. (n. t.)
4 5

372

- Ticalosule, replica Cromwell cu dispret, rostete-ti glumele grosolane langa piciorul spanzuratorii. - Eu voi privi spanzuratoarea cu mai multi tarie, riposta Wildrake, deck ai aratat dumneata and to-am vazut uitandu-te la portretul Regelui Martir... Reproul acesta it atinse pe Cromwell in punctul sensibil. - Mizerabile! izbucni el; Pearson, du-1 de aici, is un pluton i... ba nu; nu, deocamdata... La inchisoare cu el; sa fie bine supravegheat, i s i se puns calq dad incearca sa vorbeasca cu santinelele. Sau nu, asculta, - zic s-i puneti o sticla de rachiu, i pun chezeie cai va pune in felu-i propriu calu. Cand se vor revarsa zorile, raspund eu ca se va reduce singur la tacere dupi metoda mea, pentru a sluji de exemplu. In timpul diverselor pauze dintre ordinele sale, era evident ca generalul incerca sa se stapaneasca; i, deli vorbirea-i incepea a da semne de inverunare, ii eincheie discursul cu tonul dispretuitor al unui om care se considers mai presus de limbajul jignitor al unui inferior. Cu toate acestea, un nor parea Inca sa staruie asupra spiritului sau, cad ramasese nemigat in picioare, ca i cum ar fi pries radicini in locul in care sta, cu ochii pironiti pe podea i mina dreapta lipita de buze, ca a unui om ce cugeta profund. Pearson, care tocmai era gata sa-i spuna ceva, se trase inclarat, i facu un semn celor din incipere sa pastreze tacerea. Master Holdenough, insa, nu vazu semnul, sau nu crezu ca trebuie sa-i dea ascultare. Apropiindu-se deci de general, ii spuse pe un ton respectuos dar fermi - Inteles-am oare eu bine c intentia Excelentei voastre este ca acest biet om sa moara maine dimineata? - Cum? facu Cromwell trezindu-se din reveria-i, ce spui tu? - Imi iau libertatea, relua preotul, sa va intreb dad vointa voastra este ca nefericitul acesta sa moara maine? - De cine vorbeti? intreba Cromwell. De Markham Everard? Va muri el maine, spui tti? - Domnui sa ne fereasca! exclami Holdenough &and un pas indarat. Eu va intrebam dad aceasta fiinta ratacita, acest Wildrake, trebuie gat de brusc indepartat de lumea celor vii? - Oh da! ar putea fi altfel, glasui Cromwell, dui Adunarea Generals a preotilor din Westminster i intregul Sanhedrin6 al presbiterienilor ar oferi cautiune pentru el...
6 Tribunal din lerusalim al vechilor evrei. Alcatuita din batrani, preoti scribi, instanta judeca pricinile penale i administrative. In context, replica este, evident, caustics. (n. t.)

373

- Daci nu credeti sa reveniti in aceasta privinta, domnule, insists Holdenough, macar nu-i oferiti acestui sarman om mijloacele de distruge simturile. ingaduiti-mi s merg la el i sa veghez asupri-i, in caz ca mai poate fi admis in vie in ora cea din urma. - Da, readus in stana, dei el n-a luat seama la chemarea pastorului pana cand timpul de priinti a ajuns s se inchida pentru el. - In numele Cerului, interveni Everard, care pastrase tacerea pana atunci, din pricing ca-i cunotea temperamentul lui Cromwell in astfel de imprejurari, chibzuiti mai bine la ceea ce faceti. - Cade ti-se oare tie sa-mi dai lectii? replica Cromwell. Aibi tu grija propriilor tale interese, i, crede-mi, ele vor avea nevoie de toata istetimea de care e0 in stare... Iar cat despre dumneata, domnule reverend, eu n-am nevoie de parinti confesori pe linga prinzonierii mei, - nici de poveti folositoare la coals. Dad insului ii e sete de mangaiere spirituals, - dei cred ca-i mai degraba Insetat de doui oca de rachiu, caporalul Humgudgeon, care comanda corpul de garda, Ii va predica i se va ruga deopotriva de bine ca i cel mai invitat dintre voi. Dar intarzierea asta e intolerabila! Tot nu se arata Inca prietenul nostru? - Nu, domnule. N-am face oare mai bine si mergem la Loja fara a-1 mai atepta? Stireapentru care am vent aici ar putea ajunge acolo inaintea noastra. - Adevarat, incuviinta Cromwell vorbind aparte ofiterului; insa iti amintegi ca Tomkins ne-a prevenit sa nu facem asta, tiut fiind ca in gezare a aceea veche exists atatea ui secrete, atatea intrari i tainice, ca ea se asemana cu despattiturile unei iepurarii, astfel ca o evadare ar fi cu putinta chiar sub nasul nostru, daca el nu e cu not ca sa ne arate toate portile ce trebuie pazite. El ne-a imtiintat de asemeni ca e posibil sa intarzie la Intl 're cateva minute; numai ca not gteptim, iata, de o jumatate de ora. - Crede oare Excelenta voastra ca ne putem, cu certitudinq, bizui pe Tomkins? intreba Pearson. - Atata cat chiar interesul sau i-o cere, neindoielnic, raspunse Cromwell. El a fost dintotdeauna pompa prin care am supt maduva multor complotori, in special ale acelora puse la cale de catre nerodul de Rochecliffe, care este indeajuns de gisca spre a crede ca un ins ca Tomkins nu e de vandut la licitatie nici celui mai bun ofertant.. Totugincepe sa fie tarziu; ma tem ca vom fi obligati sa mergem in Loja fara el. insa, socotindu-le bine pe toate, voi famine aid pana la miezul noptii. Ah! Everard, dad ai vrea, tu ne-ai putea scoate din incurcatwi. Cateva principii ridicole, cateva prejudecati fanteziste cantaresc care mai mult pentru tine, omule, deck pacificarea i burigstareaAngliei, dedt credinta fata de prietenul i binefacatorul tau, care vrea fie Inca mai mult 374

deck atat, avand gtija de averea i securitatea rudelor tale. Cad oare, zic, toate acestea mai uor in balanta" deck cauza unui baiat nevrednic, care, cu tatal sau i casa tadlui sau, tulbura Israelul de cincizeci de ani incoae e? - Nu inteleg pe Excelenta voastra, nici nu-mi dau cu socoteala care e serviciul ce are in vedere, i pe care i l-a putea face in chip onorabil; caci nu mi-ar conveni sa and cerandu-mi-se ceva aflat in dezacord cu onoarea mea. - Ceea ce am a-ti cere e convenabil onoarei tale, sau onoarei tale scrupuloase, numete-o cum vrei. Tu cunoti de buns seams toate secrete din palatul lui Jezebel de cob. Nu e necesar decat sa-mi arati locurile ce trebuie pazite pentru a impiedica pe oricine aflat iniuntru sa evadeze. - Nu v-as putea fi de folos in ceea ce doriti, generale. Nu cunosc toate cunoate, intrarile i iegrile secrete din Woodstock, i chiar daci contiinia nu mi-ar ingidui sa vi le arat. - Le vom gasi noi i fara dumneata, domnule, replica Cromwell cu semetie; i dad se va gasi ceva care sa te incrimineze, tine minte ca vei pierde once drept la protectia mea. - Mi-ar pare du sa va pierd prietenia, generale; dar calitatea mea de englez cred ca ma dispenseaza de necesitatea protectiei vreunui alt om. Eu nu cunosc nici o lege care sa ma oblige sa fiu spion sau denuntAtor, chiar daca mi s-ar oferi prilejul indeplinirii uneia sau alteia din aceste onorabile functii. - Ei bine, domnule, cu toate privilegiile i calitatile dumitale, imi voi lua indrazneala de ate duce in asta noapte la Loja din Woodstock, pentru a face o cercetare in afacerile ce privesc statul. - Apropie-te, Pearson. - Iii scoase din buzunar o hartie pe care era rudimentar desenat planul Lojii Woodstock i al aleilor care conduceau acolo. - Privege aid cu atentie, spuse el; va trebui sa ne deplasam pe jos in doui detaamente, i in cea mai mare linite. Tu te vei indrepta spre dosul vechiului laca al ticalogei cu o coloana de douizeci de oameni i ii vei dispune de jur-imprejur cat vei putea mai bine. Ia-lcu tine i pe acest reverend presbiterian; in once caz, va trebui sa 1 tinem la pAstrare, i, de altfel, iti poste sluji de calauza. Eu voi ocupa fatada Lojii; astfel, card toate iegrile din vizuina vor fi inchise, vei veni sa primegi noi ordine. Linite, i desfaoara-ti cu repeziciune oamenii. Cat despre cainele de Tomkins, care nu s-a tinut de cuvant, va trebui sa i ceara iertare ca pentru zile maxi, on va fi vai i amar de fiul tatalui sau. Domnule reverend, fii atat de bun i insocete-1 pe acest oficer. Colonele Everard, urmeaza-ma, insa, mai intai, preda-ti spacla capitanului Pearson, i socotete-te aflat sub arest. Everard ii dadu spada lui Pearson fara vreun comentariu, i, stapanit de presentimentul unei marl nenorociri, '11 urma pe generalui republican acceptandu-i ordinele, carora ar fi fost inutil sa li se pund impotriva. 375-

CAPITOLUL XXXI

- 0! dacdfiul meu arjipe-aici, Ar $ti cemseamnti acest gal." Dar chiar cdnd vorbele rosti, Cu chipul pal, iqi-nainte-un paj.
- Vazut-am, zise, luptatori duium Tdrcoale and, cumpliji, acestui loc,

In mince-aviind doar: sabie Ofoc!"

HENRY MACKENZIE Restransa companie care se &ea in Lora era reunita pentru cina chiar in aceeai sears pe la ora opt. Neluand seama la felurile de mancare de pe masa, Sir Henry Lee statea linga o lamps de pe emineu i citea, cu melancolica atentie, o scrisoare. Fiul eu iti trimite cumva mai multe aminunte deck mie, Doctore Rochecliffe? intreba cavalerul. Aici imi spune doar ca se vaintoarce probabil asta-sears, i ca master Kerneguy trebuie sa fie gata a pleca cu el numaidecat. Ce poate insemna graba asta? Ai auzit cumva despre o noua haituire a regalitilor notri greu incercati? A vrea sa-mi fie ingaduit, chiar de-ar fi i pentru o zi, si ma bucur in linite de societatea fiului meu. Linitea care depinde de toleranta celor rai, raspunse Rochecliffe, trebuie masurata nu cu zilele, nici cu orele, ci cu minutele. Pofta de singe le-a fost indestulata pentru o clips la Worcester, dar apetitul, imi inchipui, li s-a redeteptat. - ai primit deci tiri in sensul acesta? - Fiul dumitale mi-a scris prin acelai mesager. El arareori pierde prilejul de a o face, cunoscand de ce insemnitate este ca eu sa tiu tot ce se intampla. 376

Umbltind pitiii altiturea de drum,

Mijloace de a parasi regatul sunt pregatite pe ;Arm, i master Kerneguy trebuie sa fie gata a pleca cu fiul dumitale in chiar clipa cand apace. - Stranie imprejurare; vreme de patruzeci de ani petrecuti de mine in casa asta din vremea tineretii i a varstei mature, singura noastra problems era sa tim cum ne vom petrece timpul, cad dace nu puneam la cale vreo partida de vanatoare cu arma on oimul, on vreo alts petrecere asemanatoare, puteam amine aici pe fotoliu, tot atat de netulburat ca o marmots adormita, de la un capat la celalait al anului; iar acum sunt ca un iepure in vizuina-i, ce cuteaza a dormi doar cu ochii deschii, i e gata s-o is la picior cand vantul fonete prin ferigi. E ciudat, Doctore Rochecliffe, spuse Alice, ca imputernicitul CapRotund nu ti-a spus nimic despre asta. De obicei e destul de comunicativ in privinta migarilor din partidul lui, i v-am vazut azi-dimineata vorbindu'Ara indeaproape impreuna. - Voi fi cu el i mai aproape asta-sears, raspunse Doctorul cu un aer sumbru; dar el nu va palivragi. - AS dori sa nu to increzi prea mult in el, adauga Alice. Cat despre mine, chipul acestui om, cu toga istetimea lui dezvaluie o atat de intunecata expresie Meat cred a citi cuvantul tradare pe fruntea-i. - Fii linitita; - in privinta asta lucrul e desluit, raspunse Doctorul cu acelgi ton de mohorata fatalitate. Nimeni nu raspunse. Al fi zis ca boarea inghetata a nelinigii i fricii cuprinsese pe nesimcite societatea, aa cum temperamentului unor oameni susceptibili la influenta electrica ii imprima senzatii deosebite apropierea unei furtuni. Monarhul deghizat, afland ca trebuie a fi gata sa-i paraseasca azilul la cea dintai veste, incerca partea sa din intristarea ce cupinsese mica societate. Dar el fu aijderea cei dintai in stare s-o alunge, nefiind potrivita nici caracterului, nici situatiei sale. Veselia ii era insuirea distinctive, iar pozitia lui ii cerea prezenta de spirit, nicidecum deprimare ovaitoare. Facem ceasul i mai apasator lasandu-ne prada melancoliei, spuse el. Miss Alice, n-ar fi oare mai bine sa anti impreuna cu mine veselul ramas bun al lui Patrick Carey? Ce! nu-1 cunogteti pe Pat Carey, in frate mai mic al lordului Falkland? - Un frate al nemuritorului Lord Falkland sa fi compus cantece! exclama Doctorul. - 0, Doctore, raspunse Charles, muzele ii iau zeciuiala la fel de bine ca biserica; ele ii au partea for in fiecare familie de distinctie. Nu titi cuvintele, miss Alice; insa, cu toate acestea, ma puteti ajuta repetand macar refrenul: 377

Pe cai! Sosit-a vremea sd plecdm. Medea-vom iard0 turnuri 0-acest loc? Nu ctim. Deci sus pocalul sti ?Wpm! Pentru salapl drag, pentru Woodstock' ! Cantecul se infiripa, dar fara avint. Era una din acele stradanii de a isca veselia care, in ciuda tuturor felurilor de a-i da glas, ii dezvaluie mai degraba absenta. - Chick draga miss Alice, ca i cum ai psalmodia cei apte psalmi ai penitentei; far dumneata, prea bunule Doctor, ca i cum ai oficia serviciul funerar. Doctorul se ridica in pripa, i se indrepta spre larga adancitura a unei ferestre; cad expresia-i avea o legatura ciudata cu lucrul pe care trebuia sA-1 savareasca in seara aceea. Charles il privy cu surpriza; pericolele necontenite in vecinatatea carora traia ii tineau treaza viglienta fats de migarile cele mai neinsemnate ale celor din juru-i. intorcandu-se apoi spre Sir Henry, spuse: - Onorata gazda, mi-ai putea deslug pricina pentru care accesul acesta de dezolare a pus intr-un chip atat de straniu stapanire pe noi? - Nu mi-e la indemana, dragul meu Louis, rispunse cavalerul, eu nu prea sunt dibaci in subtilitatile filosofice. M-a angaja mai bucuros spun din ce pricing Bevis se invarte de trei on inainte de a se intinde pe jos. As spune doar, in ce ma privete, ca, dad varsta, tristetea Si nesiguranta m-au cercetat indeajuns ca sa abata din mad' o fire joviala, on macar s-o incovoaie din vreme in vreme, eu m-am invrednicit cu o bunk' parte din toate acestea; deci dad sunt trist, n-a putea zice c-am ajuns astfel doar pentru ca nu sunt vesel. Am eu destule pricini de tristete. Vrere-a eu sa-mi yid fiul chiar i pentru un minut. Fortuna, de asta semi, paru dispusa sa-i indeplineasca dorinta batranului, cad Albert intra in chiar clipa aceea. Era imbricat intr-un costum de calarie, i parea s fi strabatut un drum lung cu mare iuteala. Arunci in grabs o privire imprejuru-i, starui pret de o secunda asupra printului deghizat, i, multumit de uitatura cu care i se raspunse, se indrepta spre tatal sau, i, urmand datina vechilor timpuri, iii pled dinaintea-i genunchiul cerandu-i binecuvantarea. - iti este data, fiul meu, zise batranul, i o lacrima ii facu ochii s
Cantecul original a lui Carey invoca localitatea Wykehim, in loc de Woodstock. Versurile emana din plin spiritul bachic al timpului. (n. a.)

378

straluceasca in timp ce-i rasa mina pe pletele lungi ce sugerau rangul i principiile tanarului cavaler, i care, indeobte pieptinate i buclate cu oarecare grija, u atarnau acum in dezordine pe umeri. Taal i fiul ramasera o clips in aceasta atitudine, and batranul se ridid deodata, ca i cum i-ar fi fost ruine de emotia pe care o dezvAluise inaintea atator martori, i, trecanduli iute mina peste ochi, ii spuse lui Albert si se ridice i sa se gandeasca la dna; - Caci m-a incumeta si zic ca to ai calatorit mult i bine s dam de de cand to-ai despartit de ultimul popas inchinat mesei. duca o cupa in sanatatea ta, cu voia Doctorului Rochecliffe i a intregii preacinstitei companii. - Joceline, ticalosule, pune-te pe treaba, arati de parca ai fi vazut o stale! - Joceline este bolnav prin simpatie, spuse Alice. Un cerb a atacat-o astazi pe Phoebe Mayflower, i ea a fost foarte bucuroasi ca Joceline se afla pe aproape ca sa-i vina in ajutor; intreaga sears ea a fost cuprinsa de accese de nervi. -Neroada! zise bitranul cavaler. Tocmai ea, fiica unui paclurar! Numai ca Joceline, dads cerbul asta e primejdios, trebuie sa-i trunice o sageata de-a curmeziul trupului. - Nu mai trebuie s-o facem, rispunse Joceline rostind vorbele cu mare greutate; el e destul de linitit acum; nu va mai face stricaciuni... -Aa sa fie! Insa nu uita ca miss Alice se plimba adeseori prin parc. lar acum, umple rand pe rand pocalele, i pune-1 alaturi i pe al tau, pentru ca si-ti linitqt1 temerile, aa cum ne indeamna nebunaticul de Will. Cat despre boala care a dat peste Phoebe, las-o mai incetior, omule; ea o fi tipat i alergat doar ca sa-ti ofere tie placerea de a-i veni in ajutor! Ia deci seama la ceea ce faci! i nu \Tama aa bunitate de vin. Haideti dar, in shatatea ratacitorului nostru, care s-a intors ear printre noi! -Nimeni nu va goli paharul mai bucuros deck mine, spuse printul deghizat, asumanduli fad sa-i dea seama o insemnatate nepotrivita cu rolul pe care-1 juca. Dar Sir Henry, care prinsese slabiciune fata de presupusul paj, in profida ciudateniilor lui, se multumi sa-i dojeneasca moderat indrazneala vorbirii: - Tu eti un tanar voios i simpatic, Louis, ii spuse el; dar e lucru de mirare cum generatia de acum a ajuns sa lase-n urma seriozitatea i respectul fata de rangurile i demnitatile mai inalte, atat de strict observate in vremea tineretii mele. La varsta ta, eu n-as fi indraznit inaintea unui Doctor in adevarurile durrinezeeti sa-mi las mai mult frau slobod limbii deck intr-o biserica in timpul slujbei. -Aa e cum spui, tata, intervene cu grabire Albert; dar master Kerneguy are cu atat mai mult indreptatire sa vorbeasca astfel cu cat, in rastimpul 379

cat am fost absent, m--am ocupat de afacerile lui ca i aim ar fi fost ale mele. I-am intalnit pe mai multi din prietenii sai i-i aduc tiri importante. Charles tocmai se pregkea sa se ridice i, sa-1 ia la o parte pe Albert, nerabdator sa tie ce noutati ii aduce i ce planuri fusesera puse la cale pentru plecarea lui. Dar Doctorul Rochecliffe it trase de haina spre a-i sugera sa ramina la masa, ca sa nu arate o nerabdare neobinuita, cad, in caz de descoperire neateptata a identitatii lui reale, exaltarea simtamintelor sale ar fi putut atrage asupri-i prea multi atentie. Charles se multumi deci sa-i rispunda cavalerului ca el avea un drept special in a-i aduce multumiri prompte i lipsite de ceremonie colonelului Lee, ca recunotinta-i era bine vents chiar i firs ceremonie, ca-i era foarte indatorat lui Sir Henry pentru bunele-i sfaturi; in sfarit, ca, oricand se va intimpla sa paraseasca Woodstock-ul, va fi un om mai bun deck eel care a venit. Discursul parea a fi adresat evident batranului, aa dupa aim e lesne de ghicit; dar o privire aruncata Alice-i o incredinta ca ea era partaa unei bune part' a complimentului. -Teams mi-e, adauga Regele adresandu-se lui Albert, ca n-ai venit deck pentru a ne spune el ederea noastra aici trebuie sa fie foarte scurta. -Doar timp de cateva ore, rispunse Albert, atata doar cat e de trebuinta odihnei noastre Si a cailor. Mi-am procurat doi; care sunt excelenti i de nadejde. Insa Doctorul Rochecliffe n-a respectat intelegerea avuta cu mine. Trebuia sa trimita pe cineva jos la coliba lui Joceline unde am lasat caii; numai ca, negasind acolo pe nimeni, am pierdut un ceas intreg ca sa le gasesc paie de aternut, spre a fi odihniti pentru drum maine in zorii zilei. -Eu... eu... aveam de gand s-1 trimit pe Tomkins, se balbai Doctorul; eu... -Ticalosul de Cap-Rotund o fi fost beat, on nu i-ai dat de urma, presupun, zise Albert. Asta ma bucura; cad s-ar putea fi aratat prea multi incredere. -Pans arum el mi-a fost credincios, spuse Doctorul, i n-as crede sa fie altfel in viitor. Dar Joceline se va intoarce in locuinta lui, i va avea grij de pregatirea cailor pentru dimineata de maine. Joceline arata de obicei neabatuta promptitudine intr-un caz de urgenta. De asta data insa !Area sa ovaie. -N-ati urea, Doctore, sa ma insotiti cativa pai? it intreba el (land sa se apropie de Rochecliffe. -Cum! pacatosule, prostanacule, natingule! Ti s-a facut pofta ca 380

Doctorul Rochecliffe sa-ti tina, taman acum, companie! Mara, zavodule! Du-te numaidecat la cuca, de nu vrei si fie vai i amar de capatina ta. Joceline ii arunci Doctorului o uitatura nemingliata, ca i cum l-ar fi implorat si intervina in ajutorul sau; dar, chiar and acesta se pregatea sa vorbeasca, un urlet dureros razbatu dinspre poarta hall-ului, impreuna cu zgarieturile unui dine care cerea s fie lint iniuntru. -Ce i-o mai fi caunat i lui Bevis? ribufni batranul cavaler. Imi vine a crede ca azi e sarbatoarea nebunilor, i ca to cei dimprejurul meu ii pierd mintile. Sunetul ii facu pe Charles i Albert si-i intrerupa convorbirea intre patru ochi, iar colonelul alerga la poarta hall-ului ca sa cerceteze el insui pricina impacientei lui Bevis. -Asta nu e o alarms, master Kerneguy, zise Sir Henry, cad, in astfel de cazuri, latratul este scurt, viu i furios. Aceste lungi urlete se tie ca sent rau prevestitoare. Tot astfel a latrat bunicul lui Bevis toga noaptea dinaintea mortii bietului meu tats. Dad risuna iarai prezicerea aceea, indrepte-o Domnul spre cei batrani i nefolositori, iar nu spre cei tineri i ramai in putere, care-i mai pot sluji Regele i tara! In timp ce colonelul Lee se oprise cateva clipe linga u0, si asculte dad nu venea cumva vreun zgomot de afara, Bevis patrunse in incaperea unde se adunasera cu totii, purtand ceva in gura, i manifestand, intr-un chip neobinuit acel simt al datoriei interesul pe care un dine pare s-1 arate chid crede ca are de indeplinit ceva important. hail deci cu coada, capul i urechile lasate in jos, i inaintand cu demnitatea impozanta i melancolica a calului de lupta aflat in cel de pe urma cortegiu at stapanului sau. Strabitu in felul acestainciperea, merse drept la Joceline care-lprivea cu uimire, lass la picioarele lui ceea ce tinea in gura, i dadu din nou glas unui scurt urlet plangator. Joceline se apleca i ridica o manug barbateasca din piele groasa, de felul acelora pe care le poarta soldatii de cavalerie, adica una ce urca de la incheietura mainii pink in aproape de cot, ca sa apere bratul de loviturile sabiei. Dar abia apuca sa-i arunce privirile pe ceea ce, in sine, era un obiect obinuit, i lass sa cads, facu un pas inclarat, scoase un geamat, i nu lipsi mult ca si se pribueasca la pamint. - Asta ne mai lipsea! un la nemernic Si slab de minte! izbucni cavalerul, care ridicase manua i o examina; ai merita sa fii trimis inapoi la coala i batut cu nuiaua 'Ana nu mai ramine pic de singe fricos in tine. Ce vezi to aici in afard de o man*, afurisit de fricos, ba Inca una cat se poate de murdara? la stai; \rad ca aid scrie ceva. Joseph Tomkins! Ce! asta-i 381

ticalosul de Cap-Rotund! Nadajduiesc sa nu i se fi intamplat vreun necaz; cad manua nu de noroi a fost murdaritd,'ci de singe. E posibil fi muscat Bevis pe individ i totui cainele parea sa traiasca in buns intelegere cu el. Cerbul, poate, '11 va fi ranit. Du-te, Joceline, de indata, i vezi de-1 gasete. Suns din corn, i da-i de tire ca-1 cauti. - Nu pot merge, murmurs Joceline; doar daca..., i arunci din nou o privire imploratoare spre Doctor. Rochecliffe, intelegand ca linitirea spaimelor padurarului nu mai suferea amanare, ajutorul unui preot fiindu-i de mare trebuinta in imprejurarea:de fats, u opti: - Cana un harlet, o sapaliga i un felinar cu geamuri opace; ateapta-m in Locul pustiu. Joceline parasi camera; Inainte de a-1 urma, Doctorul avu un scurt schimb de cuvinte cu colonelul Lee. Starea-i de spirit, departe de a fi tulburata de imprejurare, arata mai degraba insufletire, aa cum li se intimpla oamenilor al caror element natural este intriga 1 primejdia. - S-au petrecut lucruri furtunoase de la plecarea voastra, ii zise el; Tomkins s-a comportat grosolan cu tiara Phoebe. Joceline i cu el s-au luat la cearta, aa ca Tomkins zace mort in nite hatiuri, nu departe de Marta Rosamundei. Trebuie ca Joceline i cu mine sa mergem de indatA sa-1 inmormantam, ca nu cumva cineva sa dea peste el i sa aduca primejdia asupri-ne; de altfel, Joceline al nostru nu va fi bun de nimic pans can.d leul nu va fi aezat in *rant. Cu toate ca-i puternic ca un leu, padurarul are partea lui slabs ; e mutt mai temator de trupul unui mort deck de cel al cutaruia viu... La ce ors aveti de gand sa plecati maine? - Cand se craps de ziva, on mai devreme; insa not ne vom mai intalni inainte de plecare. o corabie e pregatita. Am aezat oameni in mai multe posturi; ne vom indrepta spre coasta de la Sussex, i urmeaza sa pregatesc care ne va intiinta cu precizie asupra locului undo suntem o scrisoare ateptati. - Si de ce nu plecati chiar acum? - Caii au nevoie de odihni, au avut de strabatut un lung drum astazi. Adio, colonele Albert; eu trebuie sa-mi duc la indeplinire treaba; a dumitale va fi aceea de ate odihni putin. Si ascunzi corpul unui om ucis, i sa indepartezi in aceeai noapte un rege de primejdie i captivitate, iata doua ispravi ce nu-s la indemana multora inafara de mine. Doar ca, atunci and ma inham la lucru, bine e sa nu ma falesc ca i cum a fi catigat biruinta. Spunand acestea, iei din incipere i, infaurandb-se cu pelerina-i, se duse in ceea ce purta numele de Locul pustiu. 382

Noaptea era ricoroasa. Ceata iii lasase perdelele mai dense asupra intinderilor joase. Dar, cu toate ca pacla ascundea in buns masura corpurile cereti, obscuritatea nu era foarte profunda. Doctorul nu putu ton* sa-1 distinga pe Joceline; tui insa de cateva ori, i padurarul raspunse semnalului aratandu-i o licarire de lumina a lanternei ce purta. Calauzit de aceasta dezvaluire a celui cautat, preotul ii gasi rezemat de un contrafort care sprijinise odinioara o terasa, ajunsa cum in ruins, Tinea o cazma i o lopata, i-i aruncase pe umar o piele de cerb. Ce vrei sa faci cu pielea asta? it intreba Rochecliffe; la ce-ti folosege pentru treaba ce avem de facut? Ascultati-m, Doctore, raspunse Joceline; dar e mai bine s'd v povestesc intreaga intamplare. El i cu mine, - titi la cinema gandesc, - am avut o cearta din pricina acestui cerb cu multi ani in urma. Cu toate c eram buni prieteni, i Philip, cu ingaduinta stapanului meu, ma ajuta din cand in cand la slujba mea, tiam ca el facea cateodata braconaj. Hopi de cerbi erau indrazneti pe vremea aceea din preajma pornirii razboiului civil, cand oamenii incepeau sa nu mai tins seama de legi. Si astfel se brodi intr-o buns zi ca intalnii in parc doi cu fetele innegrite i nite cam4i puse peste haine, pe can(' tocmai duceau un cerb ucis, i Inca dintre cei mai frumoi din cati haladuisera pe aici. Cazui neintarziat asupra lor; unul fugi, dar pe celalalt 11 prinsei, i pe cine-mi fu dat sa recunosc? Pe cinstitul Philip Hazeldine. Eu nu m-a incumeta si zic dui am facut bine sau du; dar not eram vechi prieteni i tovarag de pahar, aka ca m-am multumit cu cuvantul lui drept figaduinti de indreptare; el m-a *tat sa atarn cerbul de un copac, iar eu mersei dupa un cab ca sal ducem la Loja. Dar ticalogi erau prea dibaci pentru mine; caci, in lipsa mea, au jupuit, au diat in bucati, i au luat cu ei cerbul, lasandu-mi pielea i coarnele, cu o doaga de butoi pe care era scris: Pulpa tie, Pieptul mie, Pielea si coarnele paznicului de bine sd-ifie. Eu tiam prea bine ca asta era una din otiile pe care Philip be facuse tuturor flacailor de prin partea locului. Numai ca, pe mine ma cuprinse o asemenea manie Inc& am dat pielea la tabacit, i am jurat c va fi ori giulgiul lui, ori al meu. Si, dei m-am cait mult timp pentru juramintul acesta necugetat, iata, Doctore,acum vezi ca i-a sosit sorocul: eu ajunsesem sa-1 uit, dar Necuratul it Linea minte. - Un foarte nesabuit lucru savarOt-ai prin jurAmantul acela pAcatos,
'383

zise Rochecliffe; dar ar fi cu mult mai eau dad to-ai stradui sa-1 indeplineti. Mingaie-te deci ca, in aceasta nenorocita imprejurare, eu nu pot, dupa toate cele auzite de la Phoebe i de la tine, sate blamez pentru a fi ridicat mana impotriva-i, deg pot regreta ca lovitura i-a fost fatala. De Adel, tu ai facut intocmai ca marele i inspiratul legislator, in clipa and a vazut un egiptean maltratand un evreu, chiar dad in cazul de fats era vorba de o femeie, aa cum spun i Septantele, Percussum Aegyptium abscondit sabulo2 , care inteles am sa ti-1 explic aid data... Tocmai de aceea iti dau indemn sa nu to intristezi peste masura, caci, dei evenimentul este nefericit in privinta timpului i loeului, totui, tinand seama de ceea ce mi-a spus Phoebe despre opiniile ticalosului de colo, era mai bine sa-i fi fost spulberati creierii in lea& deck sa traiasca spre a deveni unul dintre acei Grindletonieni on Muggletonieni in care perfectiunea tuturor ereziilor spurcate i blasfemiatorii se unete cu practica rispandita a unei ipocrizii mincinoase, in stare sa-1 inele i pe stapinul lor; da, i pe insui Satana! - Oricum ar fi, nadajduiesc ca ii veti face o slujba bisericeasca bietului om. A fost ultima lui dorinta, pronuntandu-va numele, domnule, in acelai timp; dad' nu i-ati face-o, n-a indrizni sa ies din intuneric intreaga-mi - Eti un prostanac. insa, dad el totui m-a numit cand i-a dat duhul i a dorit serviciile bisencil, inseamna ca, poate, se va fi indepartat de calea picatului Si o va fi cautat pe cea a binelui in clipele-i de pe urma, iar dad Cerul i-a acordat favoarea rostirii unei rugaminti atat de potrivite, pentru ce tocmai omul 1-ar refuza? Teams mi-e doar ca nu avem destul timp la indemana. Sfintia voastra poate sa mai scurteze slujba: pun mina in foc ca el nici n-o merits in intregime; numai ca, dad nu-i cititi cat de cat cele trebuitoare, cred ca eu vatrebui sa pirasesc Cara. Mi-a cerut-o prin ultimele lui cuvinte, i socot ca el mi-a trimis manua prin Bevis ca. sa mi-o aminteasca. - Nerodule! Crezi tu ca mortii iii trimit manugle celor vii, asemeni cavalerilor din romane ca sa i provoace la duel? ba se i folosesc de caini in acest scop! Eu iti spun ca faptul e pe de-a-ntregul firesc. Bevis, (land tarcoale prin padure, va fi &it cadavrul, i ti-a adus minua pentru ca sa ajungi la locul unde zace i sa faci ceva pentru el. Este instinctul admirabil al acestor animale fats de cineva aflat in pericol. Aa o fi daca spuneti dumneavoastra, Doctore, - caci, nu zic ba, Bevis arata fata de el oarecare interes; numai sa nu fi fost cumva cineva
'Sub nisip it ascunde pe egipteanul mort. (n.t.) 384

rau care sa fi luat chipul lui Bevis, caci ochii lui mi-au parut manioi i salbatici, ca i cum ar fi vrut sa vorbeasca. In Limp ce grdia astfel, Joceline se atinea inclarat, ceea ce-i displacu Doctorului. - Treci inainte, fricos tranday, exclama el; fost-ai oare soldat, i Inca unul bray, ca sa te infricoeze un om mort? garantez ca to ai mai ucis oameni in rizboaie, ba chiar Si dintre cei care faceau braconaj. - Da, numai ca aceia se aflau cu spatele spre mine. N-am mai vazut pe vreunul intorcand capul i, aa aim a facut-o cei de colo, aruncandu-mi o uitatura incarcata de ura, amestecata cu groaza i mustrare, pans and ochii ii ramasera red ca gheata. Dad n-ati fi impreuna cu mine, i n-ar fi la mijloc interesul stapanului meu, i al altcuiva aflat in grea cumpana, nu i-as mai arunca eu o privire pentru toata moia Woodstock-ului. - Trebuie s-o fad, totqi, spuse Doctorul oprindu-se pe neateptate; caci iata locul unde se AL Inainteaza mai mult in ding; ai grija sa nu te impiedici. Iata un loc potrivit, iar pe urma vom pune maracini deasupra gropii. Doctorul nu se multumi sa dea porunci, ci veghia ca sa i fie executate; i, in Limp ce Joceline sapa o groapa putin adanca i grosolana, treaba pe care starea solului, amestecat cu radicini i invartoat de inraurirea frigului, o facea foarte anevoioasa, preotul recita cateva franturi din serviciul funerar, gat pentru a lini ti teroarea superstitioasi a lui Joceline cat i pentru ca se simtea obligat de contiinta sa nu refuze riturile bisericii celui ce le ceruse in clipele-i de pe urma.

385

CAPITOLUL XXXII imbrikaii-vd de indata, ipuneli-vd ma stile. SHAKESPEARE, Henric al IV-lea Societatea pe care o lasaseram in apartamentul lui Victor Lee tocmai se pregatea sa se ridice, i cei de fats ii faceau obinuitele urari pentru noapte, chid nite bafai rasunara dinspre poarta hall-ului. Albert, care indeplinea rolul personajului-vedeta, iei sa vada cine putea veni la o asemenea ora, cerandu-le celorlalti sa-i atepte, fara a face zgomot, reintoarcerea. - Cine-i acolo? Ce doriti? intreba el sosind la poarta. Doar eu sunt, raspunse o voce subtiratica. - Si care iti e numele, micul men prieten? - Spitfire, domnule. - Spitfire? - Da domnule. Toga lumea ma numete aa, chiar i colonelul Everard; totui numele men este Spittal. Colonelul Everard! Vii din partea lui? - Nu, domnule; yin din partea lui master Roger Wildrake de Squattlesea Mere, conte de Lincoln, i aduc pentru miss Lee un semn ce trebuie sal dau in chiar main& sale, dad' mi-ati deschide ua, domnule, Si m-ati rasa sa intru, caci n-o pot face, aflandu-se intre not o plangta de trei degete. - 0 fi vreo toana a zanatecului aceluia de betivan, ii spuse cu voce scazuta Albert surorii sale, care se furiase pe urmele lui Aind in varful degetelor. - Sa nu ne grabim a ajunge la concluzia asta, zise Alice. in clipele acestea, chiar i o bagatela rick de neinsemnata poate avea consecinte. - Si ce fel de semn imi trimite master Wildrake, tinere? - Nu e mare lucre; dar era atat de dornic ca sA-1 primiti ca m-a facut sa cobor pe fereastra, cum ai arunca o pisica, pentru ca sa nu fiu oprit de soldati. - Auzi? ii spuse fratelui ei Alice. Pentru numele lui Dumnezeu, deschide-i poarta. Albert, ale carui banuieli se trezised indeajuns, se grabi sa-1 lase pe tanarul a carui infatiare, asemanatoare cu aceea ale unui iepure purtkor de livrea in loc de piele, on cu a unei maimute intr-un iarmaroc, ar fi fost 386

pricing de amuzament in alte timpuri. Nistrunicul mesager intra in hall, i dupa fel de fel de plecaciuni i reverence, ii dadu pana de sitar tinerei lady intr-un chip foarte ceremonios, spunin.du-i ca era pretul prinsorii pe care-o catigase - Spune-mi, micule om, intreba Albert, stapanul tau era beat sau treaz cand ti-a cerut sa aduci o pana la un asemenea ceas din noapte? - Cu tot respectul, domnule, era ceea ce el numete: treaz, iar alti oameni numesc: cam afumat.., Blestematul de fanfaron betivan! izbucni Albert. Poftim paraua asta pentru tine, baiete, i spune-i stapanului tau sali potriveasca mai bine persoanele i orele pentru glumele lui. - Ateapta o clips, spuse Alice; sa nu fim aa de grbiti; lucrul cere un mers mai precaut. - o pana! zise Albert. Ce vrei sa faci cu o pana? chiar Doctorul Rochecliffe, care e in stare sa absoarba o informatie din once fleas, aa cum cotofana scoate galbenuu1 dintr-un ou, n-ar putea desprinde nimic din asta. - S incercam deci sa facem not ceva, fara el, zise Alice. Apoi adresandu-se tanarului, adauga: - Aadar, exists strain la stapanul tau? - La colonelul Everard, doamna, ceea ce e acelai lucru. - Si ce fel de straini? Invitati, presupun. - Da, doamna, un soi de invitati care tiu sa se faca bine primiti oriunde sosesc. Soldati, doamna. - Or fi cei care stau mai de mult la Woodstock? interveni Albert. - Nu, domnule, acetia sunt noi-veniti, cu frumoase tunici de bivol i piaci de otel pe piept. Iar comandantul lor! nici inaltimea voastra nici doamna n-a vazut vreodata un asemenea om! Cel putin, de Spitfire sunt sigur ca n-a mai vazut. - Este inalt sau scund? intreba Albert, de asta data cu adevarat ingrijorat. - Nici intr-un fel, nici intr-altul, domnule; voinic, tat in umeri, cu nasul spui: Nu. mare i rou, i o infitipre careia nu ti-ar veni la indemana Are mai multi ofiteri cu el. L-am vazut doar pret de o clips, insa n-o sa-1 uit cat voi teal. Al dreptate, ii zise colonelul surorii lui tragand-o la o parte, deplina dreptate: Arhidiavolul insqi este asupra noastra. - Si pana, spuse Alice, inseamna fuga, caci sitarul este o pasare migratoare. - Ai ghicit, exclama fratele insa timpul ne preseaza in chip crud. Dd-i baiatului ceva mai mult, - o bagatela, acolo, ca sa nu-i starnim banuiala 387

Si lass-1 sa plece. Trebuie sa-i intalnesc numaidecat pe Rochecliffe i Joceline. Ii cauta peste tot, dar, negasindu-i nicaieri, se intoarse cu pai grabiti in apartamentul lui Victor Lee, unde presupusul paj, continulnd sa joace rolul lui Louis Kerneguy, se straduia sa-1 retina pe batranul cavaler, care, in vreme ce !idea de poveOle lui, avea mare pofta sa tie ce se petrece in hail. - Ce se intimpla acolo, Albert? intreba batranul; cine vine la Loja la o ors atat de tarzie, i pentru ce i se deschide poarta? Eu nu accept ca poruncile i reglementarile statornicite de mine in aceasta casa sa fie nesocotite din pricing ca sunt batran i sarac. De ce nu-mi rispunzi? Ce ai de flecarit pe optite cu master Kerneguy, fara ca vreunul dintre voi sa ascultati ce vi spun? Fiica mea Alice, avea-vei tu destula minte i politete pentru a-mi spune cine a fost aici contrar celor indeobte tiute din ordinele mele? - Nimeni, tats, raspunse Alice; un baiat a adus un mesaj, care teams mi-e ca e unul nelinititor. - Singura teams, tats, adauga Albert, inaintand spre el, e ca, in loc sa raminem cu voi pans marine, cum aveam de gand, suntem obligati sa ne luam ramas bun numaidecat. - Asta nu, frate, spuse Alice; trebuie sa ajutati la apararea castelului. Dad voi dispareti amandoi, urmarirea va incepe de indata, i va izbandi probabil; dar dad falai, Albert, cautarea prin locurile ascunse ale acestei case le va lua diva timp. Si tu poti de asemeni schimba hainele cu master Kerneguy. - Bine spus, nobila mea sofa, exclama Albert; excelenta idee. Da, Louis; eu raman aici, ca Kerneguy , i tu o sa pleci ca master Albert Lee. - Eu nu gasesc a fi aa ceva corect, zise Charles. - Nici eu, interveni cavalerul. Oamenii vin i plead, pun la cale i se schimba planuri in casa mea, flea a catadicsi vreunul sa ma consulte. Cine este acest master Kerneguy, on ce este el pentru mine, ca fiul meu sa trebuiasca sa ramana i sa is asupra"-i toate riscurile, in vreme ce pajul sau scotian sa scape imbracat cu hainele sale? Eu nu voi fi de acord cu infaptuirea unei asemenea uneltiri chiar de-ar fi fost tesuta din panza de paianjen cea mai fins in capul Doctorului Rochecliffe. Nu-ti doresc raid, Louis; tu eti un baiat plin de viata, dar, in treaba asta, eu am fost tratat cam uprel. - VA impartaesc pe de-a-ntregul parerea, Sir Henry, raspunse cei caruia-i vorbise. Ati fost, in adevar, rasplatit pentru ospitalitatea voastra 388

prin lipsa de incredere, atata timp cat nu aveam la indemana o alegere mai buni. Dar a sosit momentul cand trebuie sa spun intr-un cuvant ca eu sunt nefericitul Charles Stuart, at cArui destin a fost pricina ruinei celor mai buni prieteni, i a carui edere in familia voastra ameninta s atraga asupri-va distrugerea i dezolarea. - Master Louis Kerneguy, riposta cavalerul cu manie, eu o sate invat alegi mai bine ciracii vrednici de asemenea glume; i de altminteri, nu-mi trebuie o foarte grava provocare pentru a da la iveala vreo doul uncii din singele unui ins firs educatie ca dumneata. - Fii moderat, tad, pe sfantul Cer, spuse Albert. Inaintea to este, in adevar, REGELE; i gat e de mare primejdia ce-1 pandete ca fiece clips pe care-o irosim poate aduce o catastrofa fatala. - Dumnezeule mare! exclama tatal, impreunanduli mainile i ridicandu-se pentru a prosterna in fata Regelui; dorintele mele cele mai arzatoare sunt deci indeplinite, iar aceasta intr-un fel care sa ma fad' a regreta ca m-am invrednicit de o asemenea bucurie! incerca sa-i plece genunchiul Inaintea Regelui, ii skuta mina, in timp ce lacrimi mari i se prelingeau pe fats; apoi zise: - Iertare, my Lord! - Majestatea voastra, vreau sa zic, sa ma aez chiar o clips in prezenta voastra pana cand singele imi va curge mai liber prin vine, jar apoi... Charles 11 ajuta sa se ridice pe vechiul i credinciosul sau supus; i in chiar momentul acela de teams pericol, insists in a-1 conduce pani la jilcul lui, in care Sir Henry se scufunda copleit de o mare epuizare, cu capul apiecat pe lunga-i barbs alba ce se amesteca cu paru-i argintiu. Alice i Albert ramasera cu Regele, pledand Si indemnandu-1 sa plece in chiar clipa aceea. - Veti gasi cai, spuse Albert, in coliba padurarului, primul schimb este doar la o departare de optsprezece sau doulzeci de mile, i dad' pot caii sa va duel pana acolo... - Dar oare la urma urmelor, reveni Alice, n-ar trebui sane incredem mai degraba in inciperile tainice ale castelului, atat de numeroase i atat netiute, - camera lui Rochecliffe, de pilda, i altele, Inca mai greu de gisit? - Vai! rispunse Albert, tot ce tiu este ca ele exista. Taal meu a jurat sa le dezvaluie unui singur om, i 1-a ales pe Rochecliffe. - Eu prefer libertatea campului celei mai bune ascunzatori din Anglia, spuse Regele. Numai sa pot da de urma colibei aceleia unde-s caii, i n-as intarzia sa ark ce fel de argumente pun la indemana cravaa i pintenii pentru a ajunge prompt la intalnirea unde Thomas Acland ma va intimpina 389

cu bidivii odihniti. Vino cu mine, colonele Lee, i sa ne punem la drum in goana, la galop. Capetele-Rotunde ne-au batut intr-o bate 'e; dar daci e vorba de o cursa pe jos sau calare, cred ea le-am putea dovedi cine are mai multi ardoare. - Numai ca atunci, zise Albert, vom pierde intreg timpul ce-ar putea fi catigat prin apararea castelului. Nimeni flu va mai famine aici in afara de bietul meu tats, incapabit precum it vedeti, si fad ceva. Iar not am fi urmariti neintarziat cu cai proaspeti, in timp ce ai notri sunt obositi. Ah! unde-i ticalosul de Joceline? - Sipe unde-o fi Doctorul Rochecliffe, exclama Alice, el care are pururi gata un sfat? Unde-o fi plecat ei?! Ah! i daci tata ar putea iei din aceasta amortire! - Tata' vostru este gata iegt din amortire, spuse Sir Henry, ridicanduse i paind spre ei ca i cum i-ar fi regasit toad vigoarea barbateasca a tinutei i a migarilor; eu nu faceam deck sa-mi adun gandurile, - care niciodata n-au lipsit unui Lee atunci cand Regele sau are nevoie de un ajutor i un sfat. Incepu atunci a vorbi cu fermitatea unui general aflat la carma unei armate, care ordona fiecare migare de atac i aparare, stapan pe sine i insufletit de energia ce impune ascultare, acea ascultare firs de preget din partea tuturor celor dimprejur. - Fiica mea, spuse el, trezete-o pe jupaneasa Jellicot, - pune-o la treaba pe Phoebe, chiar moarta de-ar fi, inchideti cu grija uile i ferestrele. Precautia asta n-a fost nicicand pierduta din vedere de cand Majestatea sa ne-a onorat cu prezenta-i, spuse Alice; insa voi mai trece prin camere Inca o data din prevedere. Iei pentru a da poruncile trebuitoare, i numaidecat se intoarse. Batranul cavaler continua, hotarat, pe acelai ton de vioiciune i promptitudine: - Unde e pus la cale primul schimb? - La Rothebury a lui Gray, de catre Henry, raspunse Albert; Sir Thomas Acland i tanarul Knolles tin cai gata pregatiti. Dar cum vom ajunge acolo cu ai notri, care sunt osteniti? - Aveti incredere in mine in treaba asta, spuse cavalerul; i continua in acelai chip autoritar: Majestatea voastra trebuie si plece neintkziat la locuinta lui Joceline, undeva gasi cai i deci mijloace de fuga. Slujindu-ne bine de culoarele i inciperile secrete ale castelului, ii vom tine in loc pe dinii de rebeli doui-trei ceasuri bune. Teami mi-e ca Rochecliffe sa nu fi cazut lor, iar Independentul lui sal fi tradat. Imi vine a crede ca eu 1-am judecat mai bine pe nemernic! Nu strica, la partidele noastre de scrims, s-1 fi lovit cu o 390

arena ascutita, cum spune Will. Cat despre Mama, cand yeti fi Mare, o sa 1 gasiti la o jumatate de anincitura de sagead de Martin, starostele padurarilor. Are douizeci de ani mai multi ca mine, dar e un batran verde ca un stejar; luati-1, i impreuni dati pinteni cailor pe viati i pe moarte. Va va calauzi pans la primul schimb de cai, cad null tie vreo vulpe drumul prin *lure aa de bine cum cunoate el tinuturile apte leghe de jur-imprejur. - Prea bine, tad, prea bine! exclama Albert; it uitasem pe Martin, mai marele peste padurari. - Da, tinerii cam uita... Vai, de ce trebuie sati slabeasca membrele cand capul, care le poate conduce, ajunge la culmea intelepciunii! Insa, spuse Regele, cai obositi! N-am putea oare face rost de altii? - Cu neputinta, la aceasta ors din noapte, rispunse Sir Henry. Dar caii osteniti sunt in stare de multe cand tii conduci cu bagare de semi. Alerga la scrinul gezat in intrandul ferestrei, i dud in grabs ceva in sertarele pe care le deschise unul dupa altul. - Pierdem timp, tata, spuse Albert, temandu-se ca nu cumva inteligenta i energia aratate de batran sa nu fie deck licarirea trecatoare a unei lampi gata sa se stings. - Linite, tinere, ii raspunse tatal sau cu severitate; cade-ti-se oare sa mi vorbeti astfel in prezenta Majestatii sale? Afla c, dad toate CapeteleRotunde ivite din iad s-ar gasi Imprejurul Woodstock-ului, eu tot a izbuti a face sa sass speranta Angliei pe o cale ce nici cel mai istet dintre ei n-ar fi in stare s-o ghiceasca. Alice, drags mea copila, nu-mi pune intrebari, ci alearga la bucitarie, rost de vreo doua bucati de carne de vita sau Anat. Taie-le lungi i subtiri. Intelesu-m-ai? - Asta-i o ratacire a mintii, ii spuse Albert aparte Regelui. Noi ne ' inelam in privinta lui i riscam, ascultandu-1, sa aducem prejudicii Majestatii Voastre. - Eu gandesc altfel, zise Alice, i-lcunosc mai bine deck tine. Spunand acestea, parisi camera ca sa-i indeplineasci poruncile. - Si eu cred asemenea, incuviinta Charles. In Scotia pastorii presbiterieni, and tunau i fulgerau de la amvon Impotriva pacatelor mele i ale familiei mele, ski luau libertatea sa-mi spuna gra inconjur Jeroboam, Reboam, on alt name asemanator, pentru caurmam sfatul tinerilor sfetnici. La naiba! de asta data voi tine seama de cel al unei barbi carunte, cad nicicand n-am vazut mai multi ascutime de minte i mai putina nehotarare deck pe chipul acestui nobil batran. Intre timp, Sir Henry gisise ceea ce cauta - In aceastA cutie de cositor, spuse el, se of la ase pilule pregatite din mirodenii stimulante, amestecate

391

cu medicamentele cele mai intaritoare. Dandu-i cite una din oil in ora, invelita intr-o halca de carne de vita on vanat, un cal sprinten nu-i va incetini iuteala goanei sub cincisprezece mile pe ora; i dea Domnul ca un sfert din acest ristimp sa-1 puns pe Majestatea voastra in siguranta; ceea ce famine va va putea fi de folos cu alt prilej. Martin tie cum sa-1 administreze. Caii osteniti ai lui Albert, daci-i manati cu bland* zece minute, pe urma vor ajunge,sa manance pamantul, cum spune batranul Will. Dar O. nu irosim timpul cu discursurile; Majestatea voastra, imi face prea multi cinste folosindu-se de ceea ce-i apartine. Acum, Albert, vezi dad' drumul e sigur; iar in acest caz, Majestatea voastra sa plece numaidecat. Noi ne vom juca rau rolurile dad vreunul din ei incepe urmarirea in aceste doui ceasuri and noaptea se ingina cu ziva. Treceti in dormitorul meu pentru a schimba straiele, aa cum v-ati propus; asta poate aijderea sa aiba utilitatea sa. - Dar, bunule Sir Henry, spuse Regele, zelul dumitale trece cu vederea peste un fapt insemnat. Eu am venit, intr-adevar, in acest castel de la cabana padurarului despre care vorbeti; insa asta era la lumina zilei, i aveam o calauza. Nicicand n-g mai gasi drumul pans acolo, singur i in deplin intuneric. Cred c ar trebui ingaduiti colonelului sa ma insoteasca; te rog dar, i iti poruncesc O. nu te expui nici unui zbucium on risc cautand sa aperi aceasta cases. Catigati intreg ragazul posibil punanduvi la adapost in locurile ascunse. Bizuiti-va pe mine, Sire, rispunse Sir Henry; numai ca Albert trebuie sa ramina aici. Alice va conduce pe Majestatea voastra, in locul sail, la cabana lui Joceline. - Alice! repeta Charles, paind indarat de uimire. Cum! pe o noapte gat de intunecata, - i, - i... Arunci o privire spre Alice, care tocmai revenea in incipere, i vazu indoiala i teams in ochii ei, - simptom ce-i arata ca retinerea pe care o impusese aptitudinilor lui galante, din dimineata duelului pus la cale, nu tersese cu totul amintirea conduitei lui anterioare. Vizand incurcatura pe care parea sa i-o pricinuiasca propunerea, el se grabi s-o refuze fares ocoluri. - Imi e cu rieputinta s accept serviciile Alice-i; trebuie sa merg ca Si cum o haita de copoi s-ar afla pe urmele mele. - Nu se afla in tot comitatul Oxford o fats careia Alice, cu pasu-i uor, sa nu i-o is inainte. La ce i-ar folosi Majestatii voastre sa alergati dad nu cunoateti drumul? - Nu, nu! Sir Henry, spuse Regele, noaptea e prea obscures, intarziem prea mult. Voi gasi eu drumul. 392

- Nu pierdeti vremea, i schimbati de indata imbricamintea cu Albert, zise cavalerul; pe celelalte lasati-le in grija mea. Charles mai voia Inca sa argumenteze; totui ii urma pe tankul Lee in apartamentul unde trebuia sa schimbe hainele. In timpul acesta Sir Henry ii spuse fiicei sale: - Ia-ti o pelerina, Alice, i pune-ti pantofi zdraveni. Tu 1-ai pautea incaleca pe Pixie; dar el e cam vioi, i tu n-ai fost nicicand prea curajoasa in a; e singura slabiciune pe care ti-o cunosc. - Dar, tats, zise Alice, aruncandu-i o uitatura gravy tatalui ei, trebuie cu adevarat sa merg singura cu Regele? N-am putea oare fi insotiti de Phoebe on de jupineasa Jellicot? - Nu, nu, nu! riposta Sir Henry. Phoebe, cum tii, a avut izbucniri de nervi toga noaptea, aka c o plimbare ca aceea pe care o ai de facut tu n-o va vindeca de accese. Jupineasa Jellicot va merge Wet ca o gloaba care abiaii trage sufletul, iar apoi mai e i surzenia ei, dad' ai vrea s-i vorbeti la o adica... Nu, nu; tu singura trebuie sa mergi pentru a fi vrednica sa ti se scrie pe mormant: Aici odihnete aceea care 1-a salvat pe Rege!" Si is aminte, nu to gandi sa te-ntorci la noapte, ci lima" la padurar impreuna cu nepoata lui. Parcul i imprejurimile castelului vor fi intesate de dumanii notri; maine tu vei avea destul de devreme putinta sa afli ce se va fi intimplat pe aici. - Si ce-a putea afla maine? spuse Mice. Vai, cine ar putea-o spune? 0, tats drags, ingaduie-mi sa raman i sa va impart4esc soarta! Nu yeti gasi In mine o fats tematoare, voi lupta pentru Rege, dad va fi necesar. Dar nu ma impac cu gandul fiu singura insotitoare pe o noapte atat de intunecoasa, i pe un drum atat de izolat. - Cum? exclama cavalerul ridicand glasul, in vreme ce-i trecea mina peste barba carunta, pui inainte nite neroade scrupule formaliste cand e in joc siguranta, ba chiar i viata Regelui? Dad' tiam ca nu eti ceea ce se ageapti de la o fiica a casei Lee, eu... In acel moment Regele i Albert it intrerupsera reintrand in incapere dupd ce-i schimbasera imbracamintea, care le era pe potriva in privinta, staturii, cu toate ca tandrul Albert se remarca, vadit, prin frumusetea-i, in comparatie cu Charles. Culoarea fetei i a parului nu li se asemana, dar deosebirea aceasta nu ieea in e-videnta numaidecat, din pricina ca Albert ii pusese o peruca neagra i ii innegrise sprincenele. Albert Lee iei pe poarta castelului Si facu inconjurul Lojii spre a vedea daca dumanii nu se apropiau, i a chibzui care era drumul mai sigur pe unde putea porni Regele. Intre timp, Charles, intrand primul in camera, auzise glasul manios cu care batranul cavaler ii vorbea fiicei sale, i ghici 393

Uri anevointa pricina supararii. Se indrepta spre el cu demnitatea tinutei pe care, and voia, tia fara gre s-o adopte. - Sir Henry, spuse el, este placerea, ba chiar porunca noastra sa renuntam la once exercitare a autoritatii parinte0 in aceasta imprejurare. Sunt sigur ca miss Lee are bune i puternice temeiuri pentru tot ceea ce dorete, nu mi-a ierta-o vreodata dad ea s-ar gasi puss intr-o situatie neplacuta din pricina mea. Cunosc prea bine codrii i cringurile acestea ca sa ma tem ca ma voi rataci printre stejarii copilariei mele de la Woodstock. Majestatea voastra nu va trece prin nici o primejdie, rosti Alice, a card ezitare trecatoare fu risipita pe de-a-ntregul de felul calm i deschis in care Charles rostise ultimele cuvinte; nu va fi pandit de nici un risc, atata timp cat stain puterea mea sa-1 previn; vitregiaimprejurarilor acestor vremi m-au ficut sa ajung a cunoate *urea la fel de bine ziva ca i noaptea. Dad deci Majestatea voastra nu disprecuiege compania mea, sa plecam de indata. - De vreme ce-mi acordati compania de bunivoie, eu o accept cu recunoginta, replica Regele. - Cu draga inima, spuse ea, fara umbra de indoiala, cu draga inima. Fie-mi ingaduit sa dovedesc prima acel zel i acea incredere pe care, nu ma indoiesc, intr-o buns zi, toti englezii vor ravni sa le arate Majestatii voastre. Iii exprima simtirea cu atata vioiciune i iii schimba vemintele cu asemenea iuteala i indeminare incit era lesne de vizut ca toate temerile indeplinea din tot sufletul misiunea incredintata de ei disparusera, tatal ei. - Totul e linitit imprejur, zise Albert reintorcandu-se. Majestatea voastra poate porni pe unde dorete. Totui, ieirea cea tainica va fi cea mai buns. Inainte de a pleca, Charles se indreptA cu grade spre Sir Henry Lee, si-i prinse mina: - Sunt prea mandru, spuse, ca sa fac promisiuni pe care, maine, poate, nu le-a putea duce la indeplinire. insa, atata vreme cat Charles Stuart va fi in viati, el va famine debitorul indatorat al lui Sir Henry Lee. - Majestatea vostra sa nu vorbeasca astfel! exclama batranul, luptand cu suspinele care-i taiau cursul vorbirii; cel care are dreptul asupra totului nu poate deveni debitor acceptand o mica parte din ceea ce-i apartine. - Adio, bunul meu prieten, - adio! spuse Regele; gandqte-te la mine ca la un fiu, ca la un frate al lui Albert i al Alice-i, care stint, cum yid, nerabdatori o binecuvantare parinteasca, i plec. sa ma vada pornind.

394

- Fie ca Dumnezeu, gratie caruia regii domnesc, sa binecuvanteze pe Majestatea voastra, zise Sir Henry, ingenunchind i ridicand spre cer venerabila-i fatA i mail& impreun.ate. Fie ca Dtunnezeul armatelor sa va blagosloveasda sa izbaveasca pe Majestatea voastra de primejdiile ce va pandesc, i sa o aduca, in timpul ce i-a fost harazit, in stApanirea coroanei care i se cuvine. Charles primi binecuvantarea ca pe aceea a unui tats, i parasi impreuna cu Alice i Albert inciperea. cads Incheinduji rugaciunea fierbinte, batranul cavaler mainile, i ii inclina capul pe piept. Fiul sau il gasi in aceasta atitudine cand reveni langa el. Mai intai, nu cuteza tulbure meditatia, dar, temandu-se ca nu cumva violenta simtirii lui s nu fie mai presus de puterile pierde cunotinta, se incumeta in fine sa sale, sa nu sfareasca prin se apropie de el i chiar sa-latinga. Batranul cavaler se ridicA numaidecat,i arata aceea i vioiciune, aceea i prezenta de spirit i acelgi spirit de prevedere pe care le dovedise cu putin inainte. - Ai dreptate, Mete, spuse el; trebuie sa actionam, i Inca fail intarziere. Au mintit ei, tradatorli de Capete-Rotunde cand 1-au numit desfranat i nevrednic. El are simtamintele demne ale tatalui sau, preafericitul Martir. Ai \rant doar ca, sub amenintarea primejdiei extreme, el i-ar fi pus mai degraba siguranta in cumpana deck s-o accepte pe Alice de calauza cand proasta de fats parea a ovai sa.-1 slujeasca. Desfranarea este esential egoista, i nu tine seama de sentimentele altora. Dar spune-mi, Albert, avut-ai grija sa tragi zavoarele, sa propteti apoi barele de fier. Pe legea mea, abia i-am vizut *bind incaperea aceasta. - I-am facut sa iasa prin uita secrets; i revenind aici, ma temeam sa nu to gasesc in suferinta. - Bucurie, - bucurie, - doar bucurie, Albert. Eu nu-mi pot ingadui nici o clips sa ma las cuprins de indoiall. Dumnezeu nu-1 va parasi pe descendentul a o suta de regi. Legiuitul motenitor al tronului nu va fi dat pe mina talharilor. Avea o lacrima in colcul ochiului cand s-a desparpt de mine. Chiar eti in stare sa mori pentru el, baiete? - Dad hni pierd viata pentru el la noapte, altceva n-o sa regret deck gandul ca nu voi afla maine ca e in siguranta. - Atunci, sa ne punem la treaba. Te simti in stare, acum ca porti imbracamintea Regelui, imiti intr-atat manierele hick sa le faci pe femeile noastre sa creada ca eti pajul Kerneguy? - WI nu este lesne s joci rolul Regelui chid e vorba de femei. De altfel e o lumina foarte slabs jos, i pot incerca. FA-o neintarziat, cad nemernicii vor sosi de indata. 395

Albert iei din odaie, in vreme ce teal sat' ii prelungi reflectiile vorbind cu sine insui: - Dad femeile vor fi pe deplin convinse ca pajul Kerneguy se afla aici, asta va da mai multi tarie planului meu; ticaloii de copoi vor adulmeca anapoda, cerbul regal va ajunge la adapost inainte ca ei sa i dea de urma. Si faci sa alerge de la o ascunzatoare la alta! Oho! soarele va fi sus Inainte ca ei sa fi cercetat jumatate din ele. Da, ma voi juca de-a v-ati-ascunselea_cu ei, le voi pune sub nas momeala pe care nu vor ajunge nicicand s-o inhate. Ii vor purta printr-un labirint de unde le va trebui cativa vreme ca sa gaseasca ieirea. insa cu ce pret voi face aceasta? continua batranul cavaler, intrerupanduli cursul voios al solilocviului. 0! Absalom, fiul meu, - fiul meu! Dar, fie i asta! El nu va face deck sa moara aa cum parintii lui au murit, i in numele cauzei pentru care ei au trait. Dar, iata-1, ssst! Ei, bine, Albert, ti-a reuit? Luat-ai oare regalitatea asupra to ca pe o moneda curenta? - Da, tats, raspunse Albert. Femeile noastre vor jura ca Louis Kerneguy era in caste! chiar adineaori. - Prea bine. Ele sunt nite fiinte bune i cuviincioase, care in once imprejurare, ar rosti toate juramintele pentru siguranta Regelui; dar o vor face cu mai multi naturalete i eficacitate dad cred ca spun adevarul. Cum ai reuit sa le ineli? - Adoptand purtarea Regelui intr-o bagatela care nu merits osteneala de a fi amintita... - Ah, potlogarule! ma tem ca reputatia Regelui sa nu aiba de suferit de pe urma imitatiei tale. - Hm! cugeta Albert, - caci nu indraznea fad auzit gandul inaintea tatalui sau; - dad i-ak urma foarte Indeaproape exemplul, ~tiu ca s-ar ivi riscuri pentru reputatia lui. lar acum, sa punem la cale apararea posturilor avansate, alegerea semnalelor intre noi, i a mijlocului de a-1 face pe duman sa bata cat mai mult calea manzului... Deschise din nou sertarele biroului, i 10 de acolo un pergament pe care se afla un plan. - Iata, spuse el, aici e schema citadelei, cum ii spun eu, care poate tine indelunga vreme dupa ce to vei fi fortat sa pleci din locurile de retragere ce iti sunt cunoscute. Ranger-ul Woodstock-ului se legaintotdeauna prin juramintul sa pastreze secret planul acesta, in afara unei singure persoane, pentru Imprejurarea unei morti subite. sa ne aezam, s-1 studiem impreuna. Felul in care ii potrivira ei manevrele va iei la iveala mai bine din 396

cele intimplate pe urma, deck dad vom enunta feluritele proiecte i precautii pe care le Mara impotriva evenimentelor ce nu avura loc. In sfarit, tanarul Lee, inzestrat, inafara armelor, cu oarecare provizii solide i lichide, se desparti de tatal sau, i merse ca sa se inchicla in apartamentul lui Victor Lee, de unde o ieire secrets conducea in labirintul de camere i ascunzatori care servise atat de bine iretlicurilor de tot felul puse la cale pe socoteala comisarilor Parlamentului. - Nadajduiesc, spuse Sir Henry, gezandu-se in fata biroului sau dupa luase un tandru ramas bun de la fiul sau, ca Rochecliffe n-a fost atat de palavragiu incit sa-1 fi initiat in secretele castelului pe mizerabilul acela de Tomkins, cu care nu aveai de flecarit mai multe deck cele ce tin de tainele colii. - Dar iata-ma aici, poate pentru ultima oars, - cu Biblia la dreapta, Shakespeare al meu la stinga, pregatit, multumescu-ti Doamne, sa mor aa cum am trait. Ma mira ca nu sosesc Inca, adauga el dupa un rastimp de ateptare; - credeam ca diavolul are pinteni mai buni pentru agentii sai, porniti Inadins la drum in chiar slujba lui.

397

CAPITOLUL XXXIII

obrazu-i negru plin de sil nge, Ochii-i holbati ce-aduc aminte De cei ce ftreangul cunoscut-au, suptd. PtIrul zbdrlit Ltirgite-s ndrile; defilard tdrie, Iar mdinile le tine incordate Ca unul ce-a stat drept in lup0" Wainte de-afifiyint prin silnicie. SHAKESPEARE, Henric al VI-lea, Partea a II-a Dad cei a caror vizita neplacuta o gtepta Sir Henry ar fi mers drept spre Loja in loc sa fi stat trei ceasuri la Woodstock, ei ar fi reuit sa-i prinda prada. Dar Tomkins Credinciosul, atat pentru a impiedica fuga Regelui cat da mai multi importanta in aceasta afacere, reprezentase i pentru familia Lee ca find mereu pe picior de fuga, i it convinsese deci pe Cromwell de necesitatea raminerii in gteptare pani and el urma sa apara cu tirea ca toti cei din ma se dusesera la culcare. Dad era luata in seams aceasta conditie, el se angaja nu numai sa descopere odaia in care dormea nefericitul Charles, dar, poate, chiar sa &easel un mijloc de a inchide poarta pe dinafara, astfel Meat sa-i fad fuga cu neputinta. El figicluise de asemeni ca va face rost de cheia unei ui tainice prin care soldatii ar fi putut patrunde in castel gra a starni vreo agitatie. Prin mijlocirea cunotintelor sale asupra gezarii, spunea el, treaba putea fi dusk la capat intr-un asemenea chip ca el era in stare sA-1 conduca pe Excelenta sa, on pe oricine ar fi vrut sal aleaga pentru misiunea asta, pans la piciorul patului lui Charles Stuart, inainte de-a fi ajuns si adoarma dupa ultima-i sorbire de yin rou. Mai presus de toate, el afirma ca, prin constructia sa, stravechiul edificiu avea multe coridoare i iegri secrete care trebuiau pazite cu mare grija inainte ca alarma, rick de mica, sa le fi fost data celor dinduntru; altminteri, reuita intregii intreprinderi ar fi fost puss in primejdie. El it rugase deci staruitor pe Cromwell sal gtepte in sat dad 398

nu 1-ar fi gasit acolo la sosire, asigurandu-1 ca venirile i plecarile soldatilor erau atunci un lucru atat de obitnuit inch, chiar de ar fi ajuns la Lora vreo veste despre sosireaunui nou detaament de soldati in orael, imprejurarea n-ar fi iscat nici cea mai mica nelinite. Mai recomanda ca sa fie alei pentru serviciul acela soldati de nadejde, - nicidecum unii slabi de finger, nici din cei care dau dosul in fata Muntelui Gilead de frica Amalecitilor, ci oameni de arme obinuiti sa loveasca cu spada astfel ca s nu mai aibi nevoie de o a doua izbitura. In sfarit, sugera ca ar fi foss bine sa fie pus Pearson in fruntea detaamentului, on vreun alt ofiter in care Excelenta sa avea deplina incredere, iar, clack generalul socotea potrivit sa plece, personal, in aceasta expeditie, sa pastreze secretul chiar fall de soldati. Cromwell urmase cu punctualitate toate sfaturile Independentului. El calatorise la o oarecare distanta in avangarda unui detaament de o suta de oameni de elite, de o fermitate neinfricata, trecuti prin mu de pericole, oteliti impotriva oricarui simt al ezitarii sau milei printr-un ad.& i sumbru fanatism, principalul mobil al actiunilor lor, - militari pentru care ordinele lui Oliver, generalul lor, i nu mai putin eful intre cei alei, erau asemeni unor comandamente emanate de Divinitate. Mare i profunda fu jignireaincercad de general la negteptata absents a personajului pe a carui cooperare se bizuia atat de confidential, i multe presupuneri facu asupra pricinei acestei purtari misterioase. Uneori &idea ca Tomkins se imbitase, slabiciune de care tie ca nu e strain; i cand ii venea in minte gandul acesta iii versa mania in blesteme, care, dei de un alt fel deck nabadaioasele juraminte i injuraturi ale Cavalerilor, contineau tot atata blasfemie, i rocs mai multi rautate incrancenata. Alteori 1 2 i inchipuia ca vreo alarms negteptata, ori, vreun chef stranic, dintre cele intrate in deprinderea Cavalerilor, intarziase mai mult deck era obiceiul la Loja mersul la culcare. Presupunerea aceasta, care-i aparea mai probabila deck toate, venea adesea in minte ; i de ea ig lega spera.nta ca Tomkins avea sa soseasca in sfarit la intalnirea pentru care it induplecase sa ramina aril de mult in or4e1, dornic sa primeasca ve0 de la comisarul sau, i temandu-se sa nu compromita reugta intreprinderii printr-o initiativa premature. In ateptare, gasind ca nu mai era posibil sa-i tainuiasca prezenta personala, dispuse ca totul sa fie gata de plecare la cea dintai tire. Pe jumatate din soldati ii puse sa descalece, i sa lege Hide cailor de WO; celor din cealalta jumatate le ceru sa tins caii ineuati, i ei sa fie pregatiti a incaleca la primul semnal. Oamenii erau adui in case rand pe rand pentru a avea parte de vreo gustare, altii ram* afara, pe cai, de garde, fiind i ei schimbati din timp in timp. 399

In felul acesta, bantuit de mad incertitudini, Cromwel ramase in ateptare, aruncand adeseori cite o privire nelinitita colonelului Everard pe care-1 banuia a fi in stare sa suplineasca absenta confidentului sau. Everard le suporta linitit, cu expresia fetei neschimbata, fara a parea nici iritat nici deprimat. Miezul noptii suns pans la urma, i deveni necesar sa se intreprinda ceva decisiv. Tomkins putea_sa fi ajuns tradator; sau ceea ce se apropia mai mult de realitate, intriga-i putuse fi descoperita, iar el, ucis, on luat prizonier, de catre regalkti. Intr-un cuvant, dad Cromwell voia sa profite de ansa de a se asigura de pretendentul cel mai temut la puterea suprema, la care aspira deja, nu mai era timp de pierdut. Dadu, in sfargt, dispozitii lui Pearson sa puna oamenii sub arme; ii indica ordinea de mars, i li recomanda sa inainteze in cea mai profunda lini te, sau, dad e sa amintim propriile cuvinte: - Inaintati, spuse , in linitea aratata de Gideon pe and se indrepta impotriva taberei Midianitilor, insotit doar de servitorul sau, Phurah. - Poate, vom afla noi, continua el ciudatul indemn, la ce visara acei copii ai lui Midian. 0 patrula formats dintr-un caporal i cinci soldati temerari iincercati forma avangarda; urma corpul principal al detaamentului, i o ariergarda de zece oameni ii escorta pe Everard i pe pastor. Cromwell avea nevoie de prezenta primului pentru imprejurarea CI era necesar sa-1 interogheze sau s-1 confrunte cu altii; pe Holdenough it lua cu el ca nu cumva sareueasca sa scape i sa provoace vreo rizmerita in orael, cad tia prea bine ca presbiterienii, deg luasera parte la razboiul civil, ba chiar se arataseraprintre cei dintai gata sa-lstarneasca , slarisera Kin a fi nemultumiti de ascendentul acordat sectarilor militari, astfel ca nu mai erau de considerat nite agenti de incredere, ori de cite ori era in joc interesul Ion. Infanteria, dispusa aka cum am aratat, se puse in migare in fine, Cromwell i Pearson mergand pe jos amandoi, in fruntea centrului, adica a corpului principal. Fiecare soldat era inarmat cu un petrinal, puga scurta, asemanatoare carabinei moderne, i care, aidoma acesteia, se afla in folosinta cavaleriei. Maraluira in cea mai adanca linite, i cu cea mai mare regularitate, intreaga trupa *and sa formeze un singur om. La vreo suta de pai de ariergarda urma cavaleria, i ai fi zis ca pans i animalele lipsite de ratiune voiau sa se conformeze ordinelor lui puna piciorul pe parnint Cromwell, cad nu nechezau deloc, i pareau cu mai multi precautie i cu mai putin zgomot deck de obicei. Conducatorul lor, luat de gAndwile sale ingrijorate, nu vorbea deck pentru ale reaminti cu voce scazuta s pastreze linitea, in vreme ce soldatii, 400

surpring i incAntati sa se gaseasca chiar sub comanda faimosului for general, i sa fie destinati, fara indoiala, vreunei misiuni secrete de mare insemnitate, ii luau precautiile cele mai marl. pentru a se conformarepetatului ordin. Traversara strada principall a micului targ in ordinea pe care tocmai am amintit-o. Putini trecatori le iegra in cale la un asemenea ceas de prelungeasca mai mult petrecerea noapte, i cei vreo doi cheflii ramai serii erau prea fericiti s scape riebagati in seams de puternica trupa de soldati care, Indeplinind adesea serviciul politiei, putea voi sa afle de ce purtau arme alit de tarziu, on Incotro era tinta drumului lor. Poarta exterioara a parcului, data cu sosirea detapmentului la WoodstoCk, fusese puss sub paza stricti a ase oameni spre a fi taiga once legatura Intre Lora i ora. Spitfire, emisarul lui Wildrake, care facuse nu doar o excursie in cautarea cuiburilor din padure on pentru alte treburi asemanitoare, scapase vigilentei for strecurandu-se printr-o brew binecunoscuta lui intr-o latura a peretelui. Cuvantul de ordine fu schimbat in oapta, urrnand regulile disciplinei, intre aceasta garda i trupa care sosea. Infanteria luta in parc, i fu urmata de cavalelie, care primi ordinul sa nu inainteze prin mijlocul drumului, ci, pe cat posibil, si se atina pe iarba de Tanga alee. Aid fu adaugata Inca o precautie, aceea de a fi trimii cativa soldati pedetri inspre ambele flancuri pentru a face prizonieri, i, in caz de rezistenta, de a pune capat vietii oricui ar fi putut fi in 't stand la panda, sub once pretext ar fl. facuvo Intre timp, vremea Incepu sa se arate tot gat de favorabila lui Cromwell pe cat fusese in majoritatea imprejurarilor carierei lui pline de succese. Ceata, care raspandise obscuritatea pans atunci i facuse stanjenitor i dificil mersul prin padure, lasase arum locul lunii, care, dupa multe straduinte, ii fortase ieirea din negura, i isi atarnase felinarul palid pe cer asemeni lampii gata s-i dea duhul in celula odihnei unui anahoret. Detaamentul ieise la iveall in fata palatului and Holdenough, care mergea linga Everard, u spuse in oapta: Poftim! Iata licarind Inca misterloasa lumina in turnul neostoitei Rosamunda. Noaptea aceasta va arata dad diavolul sectarilor sau diavolul Rauvoitorilor este cel mai puternic. Oh! Cantati jubilate, cad regatul lui Satan este divizat Impotriva lui insug! Pastorul fu intrerupt de cite un sub-ofiter care, sosit in grabs, dei pe nesimtite, ii spuse cu voce scazuta insa severs: Linkte prizonier din spate, - linite, sub pedeapsa cu moartea! 0 clips pe urma, intregul detaament se opri, cuvantui staff" find trecut de la un om la altul i ascultat pe data. 401

Pricina acestei intreruperi a marplui fu intoarcerea precipitata a unuia din soldatii trimii in cercetare spre flancuri. El ii aducea lui Cromwell tirea ca zarisera o lumina in padure, la o oarecare distanta in stanga. - Ce poate sa fie? spuse Cromwell, a carui voce imperative, dei coborata, se auzea distinct. 1g schimba locul sau e stationara? - Atka timp cat am putut not judeca, nu mica, raspunse soldatul. Lucrul ciudat tocmai acesta-i, cad nu se afra nici o coliba pe aproape. - Dad imi ingaduie Excelenta voastra, zise pe un ton nazal caporalul Humgudgeon, asta poate fi o nascocire a Satanei. El are multi putere prin locurile acestea de o vreme incoace. - Dad imi ingAduie idiotenia ta, to eti un maga; spuse Cromwell; dar, amintinduji numaidecat ca Humgudgeon se numara printre predicatorii sau tribunii soldatilor, Si ca trebuia tratat cu respectul potrivit, adauga: - Si totui, chiar dad' ar putea fi o nascocire a Satanei, dea Domnul sa-i tinem piept, astfel ca robul celui necurat sa fie pus pe fuga. - Pearson, mai spuse revenind la concluzia tonului de comanda, is opt oameni, i vezi ce-i acolo. Ba nu, ticaloii i-ar putea pierde urma. Du-te drept la Loja, i inconjoara-o in felul in care ne-am inteles, aka, ca nici pasarea s nu poata iei, formeaza de jur-imprejur un dublu rand de santinele, dar nu da nici o alarms pang. ce nu sosesc eu. Pe cine incearca sa scape, UCIDE-L; accentua acest ultim cuvant cu o expresie teribila. Si fie ucis pe loc, repeta el, oricine at fi sau once ar voi. E mai bine aa decal sa incurcam republica cu prizonieri. Pearson salute in semn de ascultare, i porni sa execute ordinul comandantului sau. Dupe plecarea-i, viitorul Protector ii dispuse pe putinii soldati care ramasesera cu el astfel ca sa se apropie din toate partile deodata de lumina care-i parea suspecti, recomandandu-le sa se furieze spre ea avand grip sa se poati sprijini unul pe altul, i i sa fie gata sa revina in fuga dad le-ar da semnalul printr-o fluieratura. Dornic sa se asigure de adevAr cu proprii sal ochi, Cromwell, ce avea prin instinct toate deprinderile prevederii militate care, la altii, sunt rezultatul studiilor serioase al experientei indelungate, se indrepta direct spre obiectul curiozitatii sale. El merse, pitindu-se de la copac la copac cu pasul uor i agerimea prudenta a unui indian obinuit sa lupte in cranguri; i, mai devreme ca vreunul din soldatii sac s i-o fi luat inainte, el vazu, la lumina unei lanterne aezate pe pamant, doi oameni care sapau, cam cum le venea la socoteala, o groapa. Alaturi, invelit intr-o piele de cerb, zacea ceva foarte asemanator cu trupul 402

neinsufletit al unui om. Ei vorbeau cu voce scizuta, dar destul de tare ca primejdiosul martor al convorbirii for sa-i poata auzi. - E gata in cele din urma, zise unul; i e cea mai aspra i grea munca din cite am facut pani astazi: pe legea mea, cred ca mie nimic nu-mi va mai aduce noroc. Chiar i bratele mile simt ca i cum n-ar mai fi ale mele; i, - lucru de mirare, - oricat de trudnic am lucrat, mi-a fost cu neputinta s-mi incalzesc midularele. - Cat despre mine, eu m-am incalzit de-a binelea, spuse Rochecliffe abia traganduli sufletul de osteneala. - Mie frigul mi s-a cuibarit in inimA, continua Joceline; i am slabs nadejc16 s-o mai pot incalzi vreodata. Ce ciudat: s-ar zice ca am intrat sub puterea unui farmec. Am petrecut aid aproape doul ore ca sa facem ceea ce Diggen, groparul, ar fi facut mai bine intr-o jumatate de ceas. - Noi suntem destul de di sapatori, raspunde Doctorul Rochecliffe. Fiecare cu meseria lui; tu - cu cornul tau de vanatoare, eu - cu inscrisurile mele incifrate. Dar nu to descuraja: radacinile arborilor i inghetul ne-au ingreunat. Iar arum, de vreme ce i-am ficut ceremonia cuvenital acestui nefericit, i i-am rostit serviciul bisericesc quantum valeat' , s-1 depunem cuviincios in acest loc al odihnei de pe urma, absenta-i nu va lisa un mare gol pe pamant. Haide, sus capul, omule, ca unul ce ai fost soldat. Am recitat serviciul asupra trupului sat', i dad timpul ne va permite, it vom pune in pamint consacrat, deg el e nedemn de acesta favoare. Vino, ajuta-m s-1 wain in groapa, i dupa ce tarana in tarifa va merge, vom aterne asuprai spini i maracini. Prinde curaj, privege mai cu birbatie imprejurarea asta; i amintete-ti Ca, tu singer eti pAstratorul secretului tau. - Nu pot raspunde de asta, zise Joceline. Imi pare ca i vantul noptii va povesti ce not facuram. Imi pare ca arborii ingi vor da de Mire: - Un le zace sub radacinile noastre! Martori se gasesc uor and singele fost-a varsat. - Martorii s-au gasit, i Inca foarte devreme! rosti Cromwell, iegnd de dupa desi, prinzandu-1 pe Joceline i indreptandu-i spre cap un pistol. In oricare alt rastimp al vietii sale, padurarul, in ciuda disproportiei numerice, ar fi opus o rezistenta disperata; Inca oroarea pe care o simtise omorand un vechi companion, cu toate apara propria adaugata oboselii i surprizei, ii sleira cu totul puterile, astfel ca fu arestat tot atat de uor precum este prinsa o oaie de catre un macelar. Doctorul Rochecliffe rezista cateva clipe, dar fu luat numaidecat in stapanire de catre soldatii care se stransera in juru-i.
Atata cat merita (n.t.)

403

- Priviti cu luare-aminte, spuse Cromwell, al cui e cadavrul asupra cAruia aceti fli netrebnici ai lui Balial au savarit un omor. Caporale Harulfie-cu-noi, Humgudgeon, vezi daca-i recunoti trasiturile. - Le recunosc tot atat de bine ca pe ale mele intr-o oglinda, vorbi nazal caporalul, dupa ce privi fata omului neinsufletit cu ajutorul lanternei; este preacinstitul nostru frate intru credinta Joseph Tomkins. - Tomkins! exclama Cromwell, repezindu-se spre a se asigura de adevar cu proprlii sal ochi; Tomkins! i asasinat, dupa cum o dovedete fractura tamplei! Caini ce sunteti, marturisiti adevarul. L-ati asasinat pentru ca i-ati descoperit tradarea, - vreau s zic fidelitatea fata de republica Angliei i ura-i impotriva comploturilor in care voiati angajati onesta simplicitate. Chiar aa, zise caporalul Harul-fie-cu-noi, Humgudgeon, iar apoi sl-i insultati cadavrul cu doctrinele voastre papistaeti, ca i cum i-ati fi indopat gura cu o sups rece: VI rog, generale, ordonati ca legaturile acestor oameni sa fie stranse. - Abtine-te, caporale, spuse Cromwell; timpul ne preseaza. Prietene, care cred ca eti Doctorul Rochecliffe, prin nume i supranume, iti daruiesc alegerea intre a fi spanzurat maine in zorii zilei sau a ispag omorul unuia din aleii Domnului, facandu-ne cunoscut tot ce tii despre secretele pe care le are casa de colo. Domnule, rispunse Rochecliffe, m-ati gasit facandu-mi indatoririle de om al bisericii fata de un mort. Cat despre raspunsul la intrebarea voastra, hotArarea mea e luata, Si it sfatuiesc i pe prietenul meu de suferinta in aceasta imprejurare... - Luati-1, spuse Cromwell; tiu de demult cat de teapa.n gat are, dei eu 1-am facut adesea sa traga cu plugul brazda mea, in vreme ce el credea ca o despica pe a lui... Duceti-1 in ariergarda, i veniti incoace cu celalalt individ. Vino, - pe aid, - aproape, mai aproape. Caporale Harul-fie-cunoi, tine in mina capatul centironului cu care e legat. Trebuie sa avem grija de viata noastra in interesul acestei nefericite tari, - deg, in ce privete valoarea intrinseca a acestei vieti, vai! not nu punem mai mare pre; deck pe un ac! Acum asculta-ma aici, Malik; alege intre cumpara viata printr-o marturie deplina sau a fi atarnat de indati intr-unul din aceti stejari Mani. Cum ti-ar place aa ceva? - intr-adevar, domnule ofiter, rispunse padurarul afectind mai multi rusticitate deck ii era naturalk caci frecventarea lui Sir Henry ii indulcise si-i lefuise manierele, eu zic ca stejarul ar purta o ghinda cam zdravana. Asta-i totul. - Nu flecari cu mine, prietene, continua Oliver, fiindca to asigur cu 404

sinceritate ca eu nu prea tiu de gluma. Care sunt oaspetii vazuti de tine in casa aceasta careia i se spune Lop? - Multi oaspeti vrednici vazut-am la viata mea, zau aa. Ehe! numai sa fi dat ochii cu fumul ce nu mai prididea sa lad din soba bucatariei acum loc de seams unui doisprezece ani! Chiar i mirosul ar fi destul om sarac... - SlAbete-m, ticalosule! indramegi tu sa ma iei in zeflemea? Spune-mi pe data ce oaspeti au venit de curand in Lop. Si asculti-m bine, prietene; fii incredintat c, dandu-mi satisfactie vei putea nu numai salvezi grumazul de treang, dar, aijderea, vei face un serviciu de seams statului, ba chiar unul care va fi rasplatit pe potriva. Caci, de buns semi, eu nu sunt unul din aceia care ar vrea ca ploaia sa cacti doar pe plantele falnice i majestuoase, ci, mai degraba, atata cat atarna de sarmanele mele dorinte i rugaciuni, a voi ca ea sa stropeasca iarba campurilor i graul ce incoltete, astfel ca inima plugarului sa se poata bucura i, aa cum cedrul Libanului este mandru de inaltimea sa, de ramurile i raciacinile lui, aa Si umilul i slabul isop care crete Pe ziduri sa poata, inflori, i... i... de buns seams... Ma intelegi tu, ticalosule? - Nu, in intregime, cu voia Inaltimii voastre; dar s-ar zice ca rostiti o predicA, i eu gasesc in ea o minunata hranA sufleteasca... - Atunci, intr-un cuvant, tii tu ca un oarecare Louis Kerneguy sau Carnego, sau careva nume asemanator, este acum ascuns in Loja? - Pe legea mea, domnule, atatia yin i plead din Loja, de and s-a intimplat Walla de la Worcester! cum sa tiu eu cine e i cine nu e? Mai ales ca slujba mea-i inafara portilor. - Ili platesc numaidecat o mie de lire sterline dad poti sa mi-ldai in mina pe acel tanar. - 0 mie de lire este o frumoasa suma, domnule. Numai ca pe main& mele este mai mult singe deck a fi vrut-o, i nu tiu ce pret m-ar imbogati in aceasta viata; deci, scapat on spanzurat, nu-mi vine sa incerc. - Si' fie dus in ariergarda, spuse Cromwell, i sa nu poata sta de vorba cu celalalt prizonier. Nebun ce sunt sa-mi pierd astfel timpul vrand sa scot lapte de la nite catarce! Inainte, mar! Se pusera in migare la fel de silentios ca mai devreme, in ciuda dificultatilor pe care le intameinau in mers din pricina ca nu cunoteau drumul i rispantiile parcului. In sfarit, primul rand fu oprit cu glas scazut de catre una din santinelele aezate pe doui randuri in jurul Lojii, gat de apropiate unele de altele Meat nimeni dintre cei dinAuntru sa nu poata scapa. Randul exterior era format din cavalerie, pe drumuri i locuri 405

descoperite, i din soldati pedetri, in locurile acoperite cu tufiuri. Randul vecin cu castelul nu era alcatuit decat din infanterie. TO se aflau in stare de maxima alarma, ateptand nite consecinte pe cat de extraordinare pe atat de importante de la neobinuita expeditie In care erau angajati. - Ce fel de veti, Pearson? ii intreba Cromwell aghiotantul, care venise in graba sa dea raportul. - Nici una, generale, raspunse capitanul. Cromwell '11 conduse pe ofiter in fata portii Lojii, i se opri Intre randurile soldatilor, astfel Meat convorbirea for sa nu fie auzita. ii continua atunci investigatia, intreband dad vazusera lumini In interior, vreo incercare de a iei on pregatire de aparare. Totul e linitit ca valea umbrelor mortii, ba chiar ca vales lui Josafat. - Nu-mi cuvanta de Josafat,. Pearson; vorbele acestea sunt bune in gura altora, nu in a ta. Vorbete-mi direct, ca un bun soldat ce a ti. Fiecare om are un fel propriu de a vorbi, iar al tau tine de franchete, nu de sanctitate. - Ei bine, atunci, nimic n-a micat. Dar cat privete felul de a vorbi, dad din intimplare... - Nu-mi vorbi de intamplare, Pearson; dad nu cumvavrei a ma ispiti sa-ti reped un pumn in dinti. Eu n-am avut nicicand Incredere intr-un om care nu folosete limbajul ce ii e firesc. de draci! ascultati-ma pana la capit, i voi folosi acel limbaj care-i place Excelentei vostre. - Acest mii de draci" arata putina sfintenie, dar multi sinceritate. Continua, deci; to tii ca-mi place sa am Incredere in tine. Ai supravegheat indeaproape castelul? Se cuvine s-o tim Inainte de a da alarma. - Pe sufletul meu, 1-am supravegheat tot atat de indeaproape ca o pisica gaura oarecelui. Este cu neputinta sa se fi sustras cineva vigilentei noastre, on sa fi Post vreo micare in interior, fad ca noi sa-i fi dat de tire. - E bine, Pearson; serviciile tale nu vor fi uitate. Tu nu tii sa predici, nici sate rogi; dar tii sa indeplineti ordinele pe care le primeti, i aceasta este o compensatie. - Multumesc Excelentei voastre. Insa cer permisiunea sa cant in armonie cu vremurile. Un biet om oarecare n-are dreptul sa se singularizeze. Tacu, ateptand ordinele pe care presupunea ca Cromwell urmeaza sa i le dea, i Intr-adevar nu in mica masura surprins sa vada ca spiritul activ i prompt al generalului Ii ingaduia, intr-un moment atat de critic, sa sibs grija de o circumstanta atat de triviala ca modul particular de a se 406

exprima al unui ofiter. Mirarea ii crescu cand, in bataia razelor lunii, mai vie deck se aratase pans atunci, observa ca Cromwell ramasese nemicat, cu mainile sprijinite in spada pe care o detaase de centura, i cu privirea incruntata, pironita in pamint. El atepti cateva clipe nerabdator, fara insa a indrazni s tulbure &duffle generalului, de teams sa nu prefaci acest neobinuit acces al unei melancolii nelalocul ei in nemultumire i manie. Asculta sunetele nearticulate, murmurate din timp in timp de buzele-i intredeschise, i cuvintele: - dura necesitate, - rostite de mai multe ori, astfel ca le putu intelege. - My Lord, spuse el in cele din urma, timpul se scurge. - Pace, demon al grabei, nu ma imboldi astfel, raspunse Cromwell. Crezi oare tu, ca alti nebuni, CA am facut un pact cu diavolul pentru a fi sigur de succes, i ca sunt legat sa-mi fac lucrul la o anume ors precisa, ca nu cumva vraja sa-i piarcia puterea? Gandesc doar, generale, replica ofiterul, ca Fortuna v-a pus la indemana ceea ce ati dorit mutt timp, i ca ezitati. - Ah! Pearson, rispunse Cromwell, suspinand din adanc, in aceasta lume tulburata, un om care e chemat, asemenea mie, sa savargasca lucruri marlin Israel are nevoie sa fie, dupa cum lig inchipuie poetii, o fiinta Muria dintr-un metal alit, neclintita fata de sentimentul de caritate umana, impasibila, imuabila. Veni-va o zi, Pearson, cand lumea ma va privi, poate, ca pe vreunul din cei pe care tocmai i-am descris: un om de fier, modelat pe tipare de fier. Totui, va fi savargt o nedreptate fata de memoria mea: inima-mi este din carne, i sangele, tot atat de blajin ca al altora. Pe and eram vanator, am varsat lacrimi pe bravul stilt pe care oimul meu it dobora cu ghearele, i am plans pe iepurele ce Ikea gemand sub flcile ogarului meu. Poti tu deci crede ca e un lucru neinsemnat pentru mine ca, dupa ce-am chemat asupra capului meu singele tatAlui acestui War, sa pun acum in primejdie viata fiului? Ei sunt dintr-o rasa de buni suverani englezi i, fara indoiali, adorati ca nite semizei de catre partizanii lor. Eu sunt numit paricid uzurpator singeros, pentru a fi facut sa curga singele unui om, ca sa i se puns stavila flagelului ciumei, tot astfel cum Achan fosta ucis ca Israelul sa poata apoi face fata dumanilor sai. Cine a spus lucruri bune despre mine de la acea mare fapta? Cei care actioneaza in conlucrare cu mine sunt bucuroi ca eu sa fiu tapul ispigtor. Cei care s-au multumit s ne priveasca, fail a ne ajuta, dau a intelege ca s-au comportat astfel din paricina violentei. Pe cand credeam ca voi fi copleit de aplauze pentru victoria de la Worcester, cireia Domnul a vrut s-i fiu sarmanul instrument, vazui ca multi se intorceau ca s spur& Ha! ha! Omoratorul de regi! 407

Paricidul! ajunga-i cat de curand casa in parasire! in adevar, Gilbert Pearson, mare lucru este sa to ridici deasupra mul;imii; mesa cand sim;i ca aceastA ridicare este intimpinati mai degraba cu ura i dispret deck cu dragoste i respect, iata, negregt, ceva greu de suportat pentru un spirit slab i o contiinta tandra i delicata; i martor imi este Dumnezeu ca, deck sa savaresc ceea ce fac acum, mi-ar fi mai pe voie sa-mi vars tot singele meu de douizeci de on pe un camp de bataie. Aici un torent de lacrimi i se revarsi pe fats, - imprejurare care nu era strains firii sale. Aceasta culminatie a emotiei avea de asta data o natura singulars: nu era urmarea penitentei, i cu atat mai putin a ipocriziei absolute, ci izvora doar din temperamentul acestui om remarcabil, a carui politica profunda i entuziasm ardent se amestecau cu ciudate ieiri ipohondrice, pe care le exterioriza, dei rareori, in momentul and era chemat, ca acum, sa duck" la indeplinire o mare actiune. Pearson, chiar dad cunotea bine caracterul generalului sau, fu surprins i uimit de acest exces de ezitare i cainta care paraliza dintr-odata un spirit atat de intreprinzator. Dupa un moment de tacere, el zise pe un ton aproape sec: - In acest caz, este picat ca Excelenta voastra a venit aici. Caporalul Humgudgeon i cu mine, cel mai mare slant i cel mai mare pacatos din armata voastra, not am fi fa'cut treaba, i am fi impartit intre not viva onoarea. - Ah! izbucni Cromwell, atins in punctul sensibil, ai vrea to oare sa-i smulgi leului prada? - Dad leul se comports ca un cline oarecare dintr-o ograda, care,cand latra ca i cum to-ar sfaia in bucati, cand fuge in fa;a batei ridicate sau a pietrei, nu tiu de ce mi-ar fi frica de el, rosti Pearson cu indrizneala. Daca Lambert era aici, ar fi fost mai putina vorba i mai multi fapta. - Lambert! Ce e cu Lambert? - Spun doar, replica Pearson, ca eu am ovait indelung intre a-1 urma pe Excelenta voastra sau pe el, - i ci incep sa ma indoiesc dad am ficut alegerea Cea mai bunk. Asta e tot. - Lambert! exclama Cromwell cu impacienta, dar coboranduli numaidecat vocea, de teams sa nu-1 audi cineva vorbind prea mult despre rivalul sau. Ce este Lambert? Un oarecare izvoditor de lalele, inzestrat de natura sa fie un gradinar olandez la Delft sau Rotterdam. Ingrat ce eti! ce oare ar fi putut face Lambert pentru tine? - El n-ar fi stat in cumpana inaintea unei poi zavorate, zise Pearson, cand soarta i-ar fi dat mijloace sa se faca stapan, printr-o singura lovitura, pe norocul lui i al celor aflati in slujba-i. 408

- Tn ai dreptate, Gilbert Pearson, zise Cromwell, apucand maim ofiterului

sau ~i stringand-o cu multa putere; Ind jumatate din aceasta mare socoteala sa
cad in seama ta, fie ca judecata fi-va pe lumea aceasta on pe - Puneti-o in intregime in seama mea in ceea ce privete lumea cealalta, raspunse Pearson; iar Excelentavoastel rezervati-vi tot avantajul in aceasta de aici...Binevoiti a pig inclarat spre ariergarda pana cand fortez poarta. S-ar putea ivi un pericol dad disperarea i-ar impinge sa incerce a iei cu ()rice pret. - Si dad ar iei, se afla vreunul dintre bratele-mi de fier care sa se teams de foc sau otel mai putin ca mine? spuse generalul. Lass cu not zece dintre oamenii cei hotarati, doi cu halebarde, doi cu puti, ceilalti cu pistoale. Toate armele sa le fie incarcate i sa se deschicla focul fara ezitare in cazul vreunei incercari de rezistenta aici, i vegheaza ca nimeni sa nu scape, aa cum ai veghea la propria-ti mantuire. Cromwell batu atunci in poard cu minerul spadei, - la inceput de vreo doua, trei ori, la un oarecare interval, apoi lovituri repetate, care ficura s rasune toad vechea cladire. Chemarile acestea zgomotoase se succedara in mai multe randuri fara a starni cel mai mic efect. - Ce poate s insemne asta? zise Cromwell; sa fi fugit, i sa fi lasat casa goali? - Nu, nu, replica Pearson, va asigur eu in privinta asta. Numai ca Excelenta voastra bate atat de aprig ca nu le da ragazul sa raspunda. Ascultati! Aud latratul unui dine, i glasul unui om care cauta sa-1 potoleasca. Si fortarn poarta de indata, sau sa purtim tratative? Vreau sa le vorbesc mai intai, raspunse generalul. Hei! Este cineva aici sa-mi raspunda? - Cine vrea sa tie? raspunse din interior Sir Henry Lee; i ce pricing va aduce aici la un ceas gat de tarziu? - Venim in virtutea mandatului republicii Angliei, rosti generalul. - Trebuie sa vad acest mandat inainte de a trage once zavor sau ivar, raspunse cavalerul. Noi suntem intr-un numar destul de mare pentru a apara castelul. Camarazii mei i cu mine nu ne vom preda deck in temeiul unei bune intelegeri, iar asupra acesteia nu vom trata deck la lumina zilei. - Atka vreme cat nu vreti sa ne recunoateti dreptul, va trebui sa ne incerci'm forta, spuse Cromwell. Luati seama la voi, cei diniuntru: in cinci minute poarta va cadea in mijlocul vostru. - Luati seama voi, cei dinafara, replica Sir Henry; dad savariti cei mai mic act de violenta, ateptati-va la o ploaie de gloante. 409

Dar, vai! In timp ce ameninta cu atata indrazneala, toata garnizoana lui era alcatuita doar din doui femei inspaimantate; cad flu! sau, conform planului pe care-1 pusesera la cale, se retrasese din hall in incaperile secrete ale castelului. - Ce pot face ei acum, domnule? intreba Phoebe, auzind un zgomot asemanator cu acela al sfredelului unui dulgher, amestecat cu murmurul unor glasuri omeneti. - Fixeaza o petards la poarta, spuse cavalerul, cu un neabitut singe rece. Eu te tiu fats dqteapta, Phoebe, Si iti voi explica despre ce e vorba; este un fel de oala de metal, cam de marimea unei capitani de zahar cat palaria acestor nemernici, dad ar avea borurile mai stramte; e umpluta cu cateva livre de praf de puca. Pe urinal... - Doamne ferete! Vom sari cu totii in aer! exclama Phoebe, care intelesese din descrierea cavalerului doar cuvintele praf de puca". - MO de putin, fats proasta ce eti, relua cavalerul. Condu-o pe batrana jupineasa Jellicot pans la ambrazura din peretele de cob, apoi vino sa" te ascunzi linga mine in asta de aici, i voi avea tot timpul inchei pe indelete explicatia, cad nu prea au ingineri priceputi. Noi aveam la Newark un frantuz istet care ar fi facut treaba cat ai trage un foc de pistol. De indata ce cele doui femei furl aezate in locurile sigure aratate de cavaler, ei iii continua explicatia: Petarda, find alcatuita aa cum ti-am spus, este ataata unei bucati de scandura groasi i puternica, numita Walla; i totui find suspendata ori, mai degraba, legata de poarta care este fortatim dar to nu ma asculti? - Cum v-as putea asculta, Sir Henry, and noi suntem aa de aproape de un lucru atat de groaznic? 0, Doamne! 0 sa-mi pierd mintile de spaima! Vom fi zdrobiti; vom fi aruncati in aer peste cateva minute. - Nu trebuie sa ne temem de explozie, zise Sir Henry pe un ton gray; ea ii va produce efectul in linie dreapta, spre mijlocul hall-ului; i chiar dad unele fragmente vor fi aruncate inspre *tile laterale, noi ne of lam la aclapost in aceasta adanci deschizatura. - Insa, dupa ce vor intra ne vor omori! - Te vor cruta, fad; cat despre mine, dad nu-i trimit un pumn de gloante ticalosului aceluia de inginer, este pentru a nu atrage asupra-mi pedeapsa aplicata prin legea martiala, care condamna la taiu1 spadei pe oricine a incercat sa apere un post ce nu poate fi aparat. Nu ca a crede ca* rigoarea legii ar putea avea atingere cu jupaneasa Jellicot sau cu tine, Phoebe, Wand in considerare ca voi nu purtati arme. Dad Alice ar fi fost 410

aici, ea ar fi in stare, in adevar, saintreprinda ceva, caci ea tie sa foloseasca arma de vanatoare. Phoebe ar fi putut aminti propriile-i isprivi din seara precedents, care aveau mai multe legaturi cu luptele i bataliile deck oricare din actele tinerei ei stapane, dar ea se of la sub puterea unei spaime de nespus, ateptandu-se, dupa dezvaluirile batranului cavaler asupra petardei, la o cumplita catastrofa, dei, in pofida explicatiilor liberale ale cavalerului, nu intelegea prea bine care i-ar putea fi natura. - Sunt uimitor de neindemanatici, spuse Sir Henry; micul Boutirlin ar fi aruncat in aer pans acum toata casa. Ah! e un ins care se strecoara asemeni unui iepure ce-i sapi o vizuinA, dad ar fi fost el aici, bag mina in foc ca reuea gala acum sa-i i contramineze. Cdci e-o pleicere sd-1 vezi zvelrlit in sus Chiar pe inginerul ce petarde-a pus. aim spune nemuritorul nostru Shakespeare. - 0, Doamne! Bietul om pierdut mintile. Oh! domnule, n-ati face oare mai bine sa aveti grija de sfaritul vostru deck s va &clip la nite cart" de comedie? - Dad' n-a fi prevazut momentul acesta de multi vreme, nu 1-as vedea apropiindu-se cu atata linite. Clind loialitatea-n data -fast-a a mea parte, Ca spre limanul de-odihnd merg eu la moarte. Pe chid incheia aceste cuvinte, o larga lumina orbitoare radii in hall printre adincile ferestre i groasele bare de fier care le aparau, era o stralucire de un rou inchis, aruncata asupra armelor i armurilor vechi, ca i aim ar fi fost reflexul unui incendiu. Phoebe scoase un tipat puternic; i uitand de respectul pentru stapanul sail in clipa aceea de spaima, i1 prinse de brat i se agata de hainele lui, in timp ce jupineasa jellicot, singura in nia ei, avand in folosinta ochii, dar lipsita de auz, urla ca o bufnita and luna incepe a luci deodata. - la seama, Phoebe, zise cavalerul, to ma vei impiedica sa ma slujesc de arma dad ma tii astfel. Neindemanaticii! nu pot sill fixeze petarda fari a se folosi de torte. Amintete-ti ce ti-am spus sa faci spre a catiga timp. - 0, Doamne, da, sir, voi spune tot ce doriti! 0, Doamne, numai de 411

nu s-ar termina toate! oh! oh! - scoase noi strigate de spaima. Aud ceva uierand ca un arpe. - Este fitilul, aim u spunem noi, oamenii de razboi, adica fetila care pune focul petardei, i care e mai lungs sau mai scurta, conform distantei ce... Aici discursul cavalerului fu intrerupt de o explozie teribila care, aka cum prezisese el, slarama in bucati poarta, oricat de puternica ar fi fost, i facu tandari vitraliile adanciturilor din perete, picatate cu eroi i eroine, cu multe veacuri inainte pe acest fragil loc al memoriei secolelor. Femeile scoasera noi tipete de spaima, carora le raspunsera latraturile lui Bevis, ce fusese inchis la o mica distanta de scena actiunii. Cavalerul debarasandu-se de Phoebe nu fail dificultate, inainta in mijlocul hall-ului pentru a-i intilni pe cei care se napusteau inauntru cu torte aprinse i arme in maini. - Moarte acelora care opun rezistenta! Crutare acelora care se predau! exclama Cromwell, batand din picioare. Cine comanda aceasta garnizoana? - Sir Henry Lee de Ditchley, rispunse batranul cavaler, paind inainte; i cum garnizoana lui e alcatuita doar din doua femei slabe, el este obligat sa se supuna, in loc sa reziste, cum ar fi dorit. - Dezarmati-1 pe acest rebel, pe acest rauvoitor inveterat, striga Cromwell. Nu iti e ruine, domnule, sa ma retii Inaintea portii unei case pe care nu ai puterea s-o aperi? Porti barbs atat de alba faig si fi aflat c legea razboitilui pedepsete cu treangui pe acela care refuzi sl predea un post de neaparat? - Barba mea i cu mine am ajuns la un acord in aceasta privinta, i suntem intru totul de aceeai parere. Este de preferat si te pasca primejdia de a fi spanzurat ca un om cinstit, deck paraseti postul ca un tradator i un la. - Ha! Aa vorbeti tu? zise Cromwell; tu ai, fad indoiala, puternice temeiuri pentru a-ti pune astfel capul intr-un lat. Dar eu iti voi vorbi in curb& Hei! Pearson! Gilbert Pearson! - poftim pergamentul acesta. Ia-o cu tine pe femeia batrana, i sate conduca in deosebitele locuri aratate acolo. Fa o perchezitie in fiecare incipere mentionata, i aresteaza pe oricine vei gasi, sau ucide, la cea mai mica rezistenta. Fii cu bagare de seams la locurile indicate ca putand taia legatura intre diferitele parti ale castelului, palierele marii sari, marea galerie, i celelalte. N-o maltrata pe femeie. Planul anexat pergamentului te vainvita, chiar daca ea se va arata refractara, punctele pe care trebuie si be ai in vedere. In acest Limp caporalul II va duce pe batran i pe fata intr-un oarecare apartament, - cei care poarta numele de Victor Lee, de exemplu. Acolo nu vom mai respira mirosul asta inabugtor de pulbere. 412

Vorbind astfel, fara a avea nevoie sa fie calauzit i fara a cere ajutorul cuiva, se indrepta spre apartamentul pe care tocmai it numise. Sir Henry nu-i putu reveni din surpriza cand vazu hotararea neovaitoare cu care generalul paea in fruntea celorlalti, ceea ce parea sa arate o mai bund cunoatere a ungherelor Woodstock-ului deck ar fi convenit proiectului sail de a-i angaja pe republicani in cercetarea infructuoasa a labirintului Lojii. - Iti voi pune acum cateva intrebari, batrine, spuse Oliver and ajunsera in odaia lui Victor Lee, i te previn CA nu poti nadajdui iertare pentru multele perseverentele tale straduinte Impotriva Republicii decal raspunzand foarte clar la ceea ce am sa te intreb. Sir Henry se Indira El ar fi vrut sa vorbeasca, dar iii simti mania inflacarandu-se, i se temu sa nu-i epuizeze, inainte de-a fi dus la capat, tot ceea ce-i propusese sa fad pentru a da Regelui ragaz de a se indeparta. - Pe cine ati avut aid de cateva zile, Sir Henry Lee? intreba Cromwell; cine s-a gsasit in casa voastra? ce oaspeci v-au vizitat? Noi tim ca mijloacele ospitalitatii voastre sunt mai limitate ca altadata, astfel ca lista vizitatorilor nu vi poate obosi memoria... - Nu, desigur, rispunse cavalerul, cu un accent calm care nu-i era obinuit; ii aveam linga mine pe fiica mea, iar de curand, pe fiul meu. Aceste cloud femei iinpreuna cu unul numit Joceline Joliffe ne poarta de grip. - Nu vorbesc de persoanele care alcatuiesc familia voastra; eu va intreb care sunt strainii ce v-au intrat pe poarta, - fie ca oaspeti, fie ca rauvoitori fugari In cautare de adapost. - Se poate sa fi fost i din unii i din ceilalti, - i Inca mai multi decal mi-a fi putea aminti. Nepotul meu Everard a fost aici intr-o dimineata, i mai cred, tot astfel, un om aflat in slujba lui, numit Wildrake. N-ati primit de asemeni un tank Cavaler numit Louis Garnegey? - Si dad mi-ar fi viata in joc, nu-mi pot aminti un asemenea nume. - Carnego, - Kerneguy, - un oarecare nume asemanator; n-o sa ne certain pentru felul de a-1 pronunta. Un flicau scotian, numit Louis Kerneguy, mi-a fost oaspete cateva zile; i a plecat asta-dimineata spre comitatul Dorset. - Atat de curind! exclama Cromwell, Wand din picior. Cum ig bate norocul joc de not chiar and pare a ne fi favorabil! Pe care drum a pornit-o, batrane? Ce fel de cal calarqte? De cine e insocit? - Fiul meu a plecat cu el. 11 adusese aici ca fiul unui lord scotian. Dar va rog, domnule, s puneti capat tuturor acestor intrebari; cad, dei datorez, cum spune Will Shakespeare 413

Respect rangului vostru, precum vezi alteori Pe diavol onorat, cu-al sdu tron arzdtor, simt ca rabdarea mea incepe sa slabeasca. Cromwell ii opti cateva cuvinte caporalului; acesta se intoarse, la randu-i, cu ordinul spre doi soldati, care iegra din camera. - Humgudgeon, zise generalul, du-1 la o parte pe acest batran, i s-o interogam pe fate. - ce tii tu, se adresa el lui Phoebe, despre prezenta lui Louis Kerneguy, ce-i spunea paj scotian, care a venit aici in ultima vreme? - De buna Rama, domnule, raspunse ea, nu-lpot uita lesne; Si rispund ca nici o fats aratoasa care-i va iei in cale n-o si-luite pe unul ca el. - Ah! Ada vorbeti deci! Cred, negreit, ca tiara astava depune marturia cea mai adevarata. Cand a parasit casa? - Eu nu-i cunosc mipcwrile, domnule; dar sunt destul de multumita sa ma yid alaturea de drumul sau! Cat despre plecarea-i, sunt sigura ca a fost aici cu vreo doui ore inainte, cad 1-am intalnit in pasajul de jos, dintre hall i bucatarie. - De unde tii c a fost el? - Mi-a dat o netagaduita dovada! rispunse Phoebe. Hai domnule, adauga ea plecanduli privirea, cum uni puteti pune asemenea intrebari? Aici Humgudgeon ii lua libertatea sa intervina, in calitatea-i de coaghiotant: - In adevar, zise el, dad domnioara trebuie sa spuna ceva care ar putea fi certat cu buna-cuviinta, eu cer Excelentei voastre permisiunea de a ma retrage, nedorind ca meditatiile mele nocturne sa fie tulburate cu nite pove0 de o asemenea nature. - Nu e vorba de buna-cuviinta, nici de necuviinta, inatimea voastra; iar eu dispretuiesc vorbele acestui batran soldat. Master Louis mi-a furat un sarut; iata adevarul, dad e s-o spun. Humgudgeon lasi si-i scape un suspin antic, in vreme ce Cromwell abia se stapinea sa nu izbucneasca in els. - Tu mi-ai dat excelente dovezi, Phoebe, zise el, i daca-mi, spui adevarul, precum imi vine a crede, nu vei pierde prilejul de a primi o recompense. Dar iata trimisul nostru la grajduri. - Nu sunt nici cele mai mici semne sa fi fost cai in grajduri de vreo lung incoace, zise un soldat. Pale nu sunt aternute intre stanoage, nici fan in iesle, coul pentru ovaz e gol i napadit de paianjeni. - Da! da! spuse batranut cavaler, eu am apucat vremuri cand erau douazeci de cai in aceste grajduri, cu multi servitori i ear ' Klai care le purtau - insa, pentru ca veni vorba: cele aflate sprijina prea putin adevarul 414

istoriei dumitale cum el ar fi fost acolo cai astazi, de care acest Kerneguy i fiul dumitale s-au slujit spre a scapa de justitie. - N-am spus ca acolo ar fi fost caii. Eu am i in alts parte cai Si grajduri. - Hai! hai! E o ruine! Intreb Inca o data: poate un om cu barbs alba depune marturie mincinoasa? - Pe legea mea, domnule, este o meserie s to imbogateti, i nu ma mir ca dumneata care traieti pentru asta eti gat de aspru cu nite intrui. insa timpurile, i aceia care guverneaza timpurile, ii prefac in nite inFlatori pe cei cu barbi albe. - Eti pe cat de glumet pe gat de indraznet, prietene, in reaua to vointa; dar, crede-ma, o sa ti-o achit Inainte de a ne desparti. Incotro duc aceste ui? - Spre camerele de dormit. - Camere de dormit! Doar camere de dormit! rosti generalul cu o voce care indica o asemenea concentrare a gandurilor de parca n-ar fi inteles intru totul rispunsul primit - Ce e atat de ciudat in asta, domnule? Spun ca uile acestea duc spre i camerele de dormit, - nite locuri unde oameni cinstiti dorm unde ticalogi nu pot inchide ochii. Va incarcati i mai mult socoteala, Sir Henry; face-vom noi, insa, ba,lanta o data pentru toate. In timpul intregii scene, Cromwell, oricare ar fi fost nesiguranta interioara a spiritului sau, pasta cea mai stricti moderatie in limbaj i maniere, ca i cum n-ar fi avut mai mult interes fata de ceea ce se intim* achite indatoririle impuse de superiori. insa deck un soldat ocupat constringerea impusa resentimentului sau nu era deck Calmul torentului 'naintea aderii-n abis2 Hotararea sa deveni cu atat mai grabnica cu cat nici o violent:a a expresiei nu insotea, nici nu-i anunta curentul. El se hind pe un scaun cu o infatiare care, strains de vreo indecizie, indica o determinare ce atepta doar semnalul actiunii.
But mortal pleasure, what art thou in truth? The torrent's smoothness ere it dash below. CAMPBELL'S Gertrude of Wyoming (n.a.) Yersiunea romineasca a celor doui versuri reproduse in nota anterioara de autor: Ce eti, placere mortals, de-aparent paradis? Calmul torentului 'naintea caderii-n abis (n.t.)
2

415

In timpul acesta, cavalerul, ca i cum ar fi decis ca nimic sa n-o iainaintea privilegiilor rangului i locului sau, se geza la randu-i pe un alt scaun, ii puse pe cap palaria care era gezata pe masa, i-i arunca generalului o privire calms, de o netematoare indiferenta. Soldatii stateau de jur inaprejur, unii Orland in milli torte, care aruncau in incipere scanteierile unei lumini rogatice i inchise, alto se sprijineau in armele lot Phoebe, foarte pada, cu bratele incrucipte Si ochii indreptati spre tavan, intr-atat ca pupilele abia i se mai vedeau, statea in picioare, asemeni cuiva cuprins de aprehensiunea imediata a sentintei de condamnare la moarte i ordinului de executie. Pali grei se facura auziti in sfargt, i Pearson, insotit de cativa soldati, se intoarse. Parea a fi tocmai ceea ce gtepta Cromwell. El se ridica in grabs, i intreba: - Ce fel de tiri, Pearson? Cativa prizonieri? Cativa rauvoitori ucii ca sa te aperi? Nici unul, cu voia Excelentei voastre, rispunse ofiterul. - Si santinelele ti-au fost plasate cu grija, conform instructiunilor scrise de Tomkins, - i cu ordinele potrivite? - Toate precautiile au fost luate. - Eti foarte sigur ca nimic n-a fost uitat? spuse Cromwell, tragandu-1 la o parte. Gandqtete bine c in timp ce not vom fi angajati in trecerile noastre secrete, totul ar fi pierdut dad acela pe care-lcautim s-ar ascunde in vreo odaie de unde, poate, ar evada in padure. - My Lord, rispunse Pearson, ajunge sa fi plasat santinelele in toate locurile aratate pe acest pergament, cu ordinele cele mai precise de a acesta, i dad e necesar, de a injunghia sau impuca pe oricine trece pe langa postul lor; aceste ordine au fost date unor oameni care nu vor ovAi sa le execute. Dad trebuie intreprins ceva mai mult, Excelenta voastra nu are deck sa vorbeasca. - Nu, nu Pearson, rispunse generalul; tu ai procedat bine. ()data noaptea aceasta trecuta, i dusa la wit aka cum nadajduim, recompensa iti va fi asigurata. bar arum sa trecem la afaceri. Sir Henry Lee, pune in migare resortul secret al tabloului stramoplui dumitale. Menajeaza-te de osteneala i picatul minciunu i subterfugiului; iti repet, pune in migare de indata acest resort. - Cand te voi recunoate drept stapanul meu, i iti voi purta livreaua, s-ar ascult poruncile; dar chiar i atom a aveanevoie mai int& sa le inteleg. putea - Haide tu, fato, se adresa Cromwell Phoebe-i, mica resortul. Tu ai tiut s-o scoti la capat and ai ajutat zbenguielile demonilor la Woodstock, ba chiar 1-ai insplimantat i pe Markham Everard, pe care-1 socoteam sa aibi mai mult bun simt.
416

- Oh, Doamne! Ce e 'de facut, domnule? ii spuse Phoebe stapanului sau. Ei tiu tot. Ce sa fac? - Pe viata ta, tine-te tare pans la capit, fats. Fiecare minut valoreaza un milion. - Ha! L-auzi Pearson? zise Cromwell. Si batand din picior: - Pune in micare resortul, on voi folosi ranga securea. Sau nu! o alts petards va fi binevenita. Cheami inginerul, Pearson. - Doamne, Dumnezeule! Sir! izbucni Phoebe. Eu nu voi mai trai dupa o alts petards. sa deschid resortul. - Fa cum vrei, spuse Sir Henry; tot nu vor trage din asta mare folos. Fie din pricina unei agitatii adevarate, fie din dorinta de a catiga timp, Phoebe nu fu in stare cateva minute sa punk in functie resortul. Era faurit cu multi arta, i ascuns in rama portretului, care parea trainic legata de lambriurile peretelui, dupa cum ii aparuse colonelului Everard. Nici un indiciu exterior nu anunta cea mai mica posibilitate de a-i schimba locul sau pozitia. Tabloul disparu totui, i descoperi vederii o scars stramta, ale carei trepte se ridicau intr-o parte din grosimea peretelui. Cromwell era ca un ogar scapat din less, care are prada inaintea ochilor. - Sus! Pearson, ribufni el, to eti mai jute ca mine. Sus! cei care au torte! Cu mai multi agilitate decat te-ai fi putut atepta de la infatiarea sa la anii lui, cad depaise jumatatea vietii, el ii urma pe soldati aa cum un vitiator zelos ii urmeaza cainii pentru a-i incuraja calauzi; impreuna cu ei patrunse in labirintul zugravit de Doctorul Rochecliffe in Minunile Woodstock-ului

417

CAPITOLUL VOCIV

De ura reginei voind s-ofereasca Pe Rosamunda, aprins de-al &flu dor, Gandi regele sil-i zideasca De dragoste un sdla s uimitor. Pereiii tainici din lemn ci din piatril; ufi, mare, una sutd cincizeci; Viclene rtiscruci spre rdvnita lui vatra Pragu-ndemndndu-te sd le treci. Drumul ii-1 atineaufard veste Nolan de ocoluri; cd n-aveai cum Neajutat defirul cel din poveste, Cum oare putea-vei intra Balada Frumoasei Rosamunda Traditia tariff , precum i unele surse istorice, confirms opinia ca a existat in Loja Regala din Woodstock un labirint alcatuit dintr-o multirne de pasaje subterane, care fusese construite de cite Henric al II-lea pentru a o pune pe iubita lui, Rosamunda Clifford, la adapost de gelozia reginei, faimoasa Eleonora. Doctorul Rochecliffe, intr-unul din acele accese de contradictie de care sunt cupring cateodata colectionarii de antichitati, ii ducea indrizneala pans la a contesta pretinsul plan al buimacitoarei retele de camere i coridoare tainice ce stripungeau zidurile vechiului palat; este, insa, de necontestat faptul ca arhitectul normand care ridicase edificiul, dusese pe culmile perfectiunii complicata arta, ale Carel modele pot fi descoperite in destule alte locuri, de a crea pasaje secrete, locuri de refugiu i ascunzatori. Existau scarf care urcau fara alt scop aparent deck spre a coborl iarai, coridoare care, dupa multe ocoliuri, to aduceau chiar in local de plecare, - tape i treceri basculante, panouri migatoare Si ui deghizate in fel i chip. 418

Dei Oliver era ajutat doar de un plan general imperfect, trimis lui de catre Joseph Tomkins, pe care Doctorul Rochecliffe it folosise altadata in cercetarile sale, el se credea cunoscatorul desavarit al tuturor ungherelor; totui intalneau la fiecare pas obstacole serioase in chip de porti zdravene, de ziduri stranice i de gratii de fier; mergeau deci pe dibuite in intuneric, fara a prea ti dad se indepartau sau se apropian de extremitatea labirintului. Fuel obligati s trimita dupa muncitori cu baroase i alte unelte, pentru a forta unele din aceste ui care rezistau tuturor stradaniilor lor. Sleiti de obosealA, in aceste pasaje tenebroase, sufocati de praful ridicat bade o poarta slaramata, bade un perete prabugt, soldatii se vazura, nu o data, siliti si apeleze la ajutor, iar corpolentul caporal Harul-fie-cu-noi glfaia i sufla din greu ca o balena quata. Cromwell singur ii continua cercetarile cu zel neabatut; iii incuraja soldatii, prin indemnuri potrivite intelesului lor, sa nu se lase cuprini de lipsa de credinta, i, plasand santinelele in toate locurile socotite convenabile, se asigura de stapanirea hicaperilor mai devreme explorate. Ochiul sau perspicace i vigilent descoperea cu un z'ambet disprecuitor scripetii i mecanismele cu care fusese rasturnat patul bietului Desborough, vestigiile feluritelor deghizari folosite pentru a-1 speria, ca i chipurile ascunse de a patrunde In camera lui, on in cea a lui Bletson i Harrison. Se multumi cu o singura remarca, adresata lui Pearson, fara a mai adauga vreun alt comentariu: - Nark& Dar cei care-1 insoteau 'incepeau sa ji piarda curajul, i fu nevoie de tot entuziasmul sau pentru a-1 reincalzi pe al lor. Ii puse sa asculte glasuri care pareau si se fad auzite inaintea lor, i scoase din aceasta dovada ci erau pe urmele cutarui duman al Republicii, care, pentru executa comploturile rauvoitoare, se retrasese in aceasta fortareatl, extraordinara. Totug, in pofida tuturor acestor incurajari, zelul soldatilor slabea. Ii vorbeau in oapta unii altora despre diavolii din Woodstock, care-i ademeneau, poate, inspre o camera ce se spunea ca exists in palat, unde podeaua, rotinduli axa, i-ar fi aruncat pe cei ce intrau intr-o prapastie fara fund. Humgudgeon dadu a intelege ca el consultase Scriptura chiar in dimineata aceea deschizand-o la intamplare, i ca destinul facuse s-i cads ochii taman pe pasajul: Eutychus cazu de la al treilea act". Insa energia i autoritatea lui Cromwell, impreuna cu hrana primita i cateva pahare de rachiu, ii induplecara Ali continue treaba. Cu toate acestea, in ciuda eforturilor lor prelungite, zorii se revarsara inainte de-a fi ajuns in apartamentul Doctorului Rochecliffe, unde in cele din urma, sosira pe o cale mutt mai anevoioasa deck cea folosita de cave 419

Doctorul insui. Acolo, insa, inventivitatea for fu iarai puss la grea Incercare. Tinand seama de obiectele de tot felul impratiate de jur imprejur, de pregatirile pentru o cina rece i pentru culcare, se parea ca reuisera sa cucereascA citadela labirintului; insa diversele treceri ce li se deschideau inainte conduceau spre locuri pe care ei le cunoscusera deja, sau comunicau cu parp ale casei de unde santinelele ii incredintau ca nimeni nu trecuse pe acolo. Cromwell ramase mult timp in cumpana chibzuind ce avea de &at. Inainte,de a pleca, porunci lui Pearson sa is cu el inscrisurile incifrate i hartiile m mai importante aflate pe masa. - Totui, adauga el, cred ca se vor gasi putine lucruri despre care sa nu am tiinta, gratie credinciosului Tomkins. 0, preacinstitule Tomkins, nu se mai afla in toad Anglia un alt agent gat de contiincios i de viclean! Dupa un ristimp destul de considerabil, in care sondA cu minerul spadei aproape fiecare piatra a peretelui i fiecare scandura a podelei, generalul &Mu ordin sa-i fie adui Sir Henry Lee i Doctorul Rochecliffe, nadajduind sa poata scoate de la ei vreo explicatie asupra secretelor incaperii. - Dad Excelenta voastra vrea sa mi-i lase mie in grip, zise Pearson, care era soldat de ocazie, dupa ce fusese pirat in Indiile occidentals, cred ca, printr-o sfoara stransa in jurul fruntii, i rasucita cu teava unui pistol, voi face sa be iasa adevarul din gura, sau ochii din cap! - Nici sa nu to gandeti, Pearson, spuse Cromwell cu scarba; nici ca englezi, nici ca cretini, nu avem Voie sa ajungem la asemenea cruzime. Noi u putem ucide pe rauvoitori, aa cum strivim nite jivine daunatoare, dar sa-i torturezi e un pacat de moarte; cad scris este: - El a starnit mila pentru aceia pe care i-a dus in captivitate. Revoc chiar ordinul de a-i interoga, nadajduind ca vom avea parte de atata intelepciune 'hick sa dam de urma niscocirilor for cele mai secrete. Urma o alts pauza in care o noul idee se ivi in imaginatia lui Cromwell: - Adu incoace taburetul acela, spuse el; i, gezandu-1 in fata uneia din cele doul ferestre, aflate la o asemenea inaltime ca nu erau accesibile de pe podea, se catara pe platforma adanciturii, cat peretele de adanca, adica de vreo base Orli la apte picioare. - Vino aici, Pearson, zise el; dar, inainte, dubleaza garda de linga turnul numit Scara Iubirii, i sa mai aduca Inca o petards. Hai, vino acum. Pearson, cu toate ca plin de bravura pe campurile de bataie, era unul din oamenii care incearca starea de ameteala la o mare inaltime. El se trase indarat din fata abisului in marginea caruia Cromwell statea cu o perfecta stapanire de sine, i trebui ca generalul s-1 traga de mans pentru a-1 face sa inainteze. 420

- Cred ca am gasit firul, spuse Oliver; dar, - pe lumina zilei acesteia - nu este unul lesne de urmat. Privete, suntem la inaltimea Thrnului Rosamundei, i acest alt turn ce se ridica in fata noastra este Scara lubirii, de unde se patrunde in celalalt cu ajutorul podului basculant de care normandul desfranat se servea pentru a ajunge in iatacul ibovnicei sale. - De buns semi, My Lord; numai ca podul basculant nu mai exists. - Da, Pearson, insa, din locul in care ne aflam un om agil ar putea sari pe platforma acelui turn. - Eu nu cred asta, My Lord. - Nici chiar dad rizbunatorul singelui s-ar afla in spatele tau, cu arma ucigatoare in mina? Teama de moarte este o mare putere, My Lord. insa cand imi arunc ochii inspre pripastia de sub picioarele noastre, i mai privesc departarea dintre not i celalalt turn, care, pun cheziie, e de douisprezece picioare, marturisesc ca doar pericolul cel mai iminent m-ar indupleca sa incerc. Hm! chiar i numai gandul imi di ameteala. Tremur vazindu-1 pe Inaltimea voastra stand acolo, ca i aim 1-ar bate gandul sa se arunce in gol. Repet, eu nu m-a incumeta sa stau atat de aproape de margine ca Inaltimea voastra, cu riscul vietii. Ah! duh josnic i degenerat, suflet de *aria i de lut! n-ai face-o tu, ba Inca i mai mult, nici chiar pentru stapinirea unui imperiu? - vreau, adica sa zic, continua Cromwell, schimband tonul, de teams sa nu fi spus prea multe, nici dad ai fi chemat la o asememea incercare ca, devenind un mare om printre triburile Israelului, sa poti cumpara captivitatea Ierusalimului, i, poate, sa fad o mare lucrare mahnitului popor al acestei tari? - Inaltimea voastra poate simti o astfel de chemare; dar ea nu este pentru Gilbert Pearson, credinciosul vostru servitor. Ati ras ieri pe socoteala mea and am incercat sa va folosesc limbajul; tot astfel eu nu pot sa va indeplinesc marile proiecte decat folosindu-va felul de a vorbi. - Dar, Pearson, mite-ai adresat de doul, da, de trei on cu: Inaltimea voastra". - Chiar am_facut-o, My Lord? Nici n-am *at de seams. Atunci va cer iertare... - Nu e vorba de vreo ofensa, Pearson; este foarte posibil ca eu s fi ajuns la un inalt grad de elevatie, i este cu putinta sa ma ridic i mai sus. Si totug vai! i s-ar potrivi mai degraba unui suflet ca al meu sa se intoarca la plug i la cultivarea ogorului. Insa, eu nu voi lupta nicicand Impotriva Supremei vointe chiar dad voi fi chemat s savaresc mai mult in aceasta dreapta cauza; caci, de buns semi, eel care fost-a pentru Israel ca o pavaza 421

de ocrotire i o spada de biruinta, silindu-i pe vrajmai sa i se supuni, nu-i va lasa turma in seama acestor nechibzuiti pastori din Westminster, care tund oile i nu le hrinesc, i care, la drept vorbind, sunt mercenari iar nu pastori. Nadajduiesc ca Fxcelenta voastra s le fad' de petrecanie tuturor. Dar a putea oare intreba de ce prelungim aceasta convorbire acum inainte de-al pune in loc sigur pe dumanul nostru comun? - Nu am de gand sa zabovesc nici o clips, Pearson; taie ieirea Salt Iubirii, dupa cum i se spune, caci sunt aproape sigur c acela pe care 1-am urmarit de la o ascunzatoare la alta in timpul noptii a sfarit prin a sari din locul unde stain pe creasta din fata.-Thrnul find bine pazit jos, locul de refugiu pe care ales va fi pentru el o cursa din care-i va fi cu neputinta sa iasa. - Exists un butoi cu pulbere in aceasta incipere, My Lord. Dad nu vrea sa se predea, n-ar fi oare mai bine sa minim turnul, i sa-ltrimitem la o suta de picioare in aer cu tot ce contine? Ah! zevzecule, zise Cromwell batandu-lfamiliar pe lnar, dad faceai asta fara a-mi spune, mi-ai fi adus un bun serviciu. Acum, insa, vom trimite o somatie turnului, i apoi vom chibzui dad ne vom servi de petards caci, in cele din urma, este acesta un fel de a mina. Pune sa se fad' auzita, colo jos, chemarea. Pearson dadu prdinul, i trompetele ii trimisera ecoul Orli sub arcadele cele mai indepartate ale stravechii cladiri. Cromwell, ca Si cum ar fi avut grip' sa nu-1 vada pe cel ce se agepta sa apara, se trace indarat, asemeni unui necromancier speriat de spectrul pe care 1-a evocat. lati-1 la crenelurile turnului, spuse Pearson. - Cu ce imbricaminte sau infatiare? intreba Cromwell diniuntrul - Haina cenuie, galonata cu argint, cizme rocate gra pinteni, !Wade gri cu pang, par negru. - El e, el e! exclama Cromwell; un alt har al cerului ne incununeaza lucrarea. Intre timp, Pearson i Albert Lee schimbara cateva cuvinte in semn de provocare. - Predati-va, striga cel dintai, sau va voi arunca, cu turn cu tot, in aer. - Eu descind dintr-o rasa prea Malta, raspunse Albert, cu acel ton de demnitate pe care i-ar fi putut adopta un rege intr-o asemenea imprejurare. - va iau pe toti de mar tori CA a refuzat iertarea, exclama Cromwell 422

cu un accent de triumf. Asupra capului sau oda picatul singelui. Unul din voi sa coboare butoiul cu pulbere. Chm lui ii place s se inalte sus, noi vom adaugainaltimea pe care o vom putea lua din bandulierele soldatilor! Vino cu mine, Pearson; tu intelegi genul acesta de lucruri. Caporale Harul-fiecu-noi, urea pe platforma ferestrei, de unde capitanul Pearson i cu mine tocmai am coborat, i fa-1 sa simta varful lungii tale sulite pe oricine ar incerca sa tread. Tu eti tare ca un taur, i a paria pe tine contra disperarii insei. - Dar, raspunse caporalul, locul este asemeni culmii templului; cad scris este ca Eutychus s-a prabuit de la al treilea cat, i ridicat a foss mort. - Pentru ca a adormit in post, raspunse Cromwell cu vioiciune. Ferete-te de neglijenta, i picioarele nu-ti vor tremura. Voi, cei patru soldati, ramineti aid ca sa-lsustineti pe caporal, dad e necesar; i de indata ce veti auzi trompetele sunand retragerea, aezati-va in acest pasaj boltit. Este tot atat de puternic ca o cazemata, i veti fi aid in siguranta fats de efectele minei. '111, Zorobabel Robins, le vei fi lance-prisade' . intalneasca pe cei de afara. Robins se India, i generalul iei De indata ce ajunse la ua hall-ului, auzi explozia petardei, i vazu ca aceasta reuise; soldatii se napusteau, agitanduli spadele cu o mina i pistoalele cu cealalta spre poarta turnului, care tocmai fusese zdrobita. Un fior de satisfactie, care insa nu era cu totul strain de o oarecare oroare, strabitu nervii ambitiosului republican. - lati-i! izbucni el, iati-i! va avea a face cu ei! Ateptarile ii fuel inelate. Pearson i soldatii se intoarsera ridicata, de-a latul dezamagiti, i raportara ca fusesera opriti de o ingustelor scarf din bare de fier, ca, la vreo zece picioare mai sus, se afla un alt obstacol de aceea0 natura. A vrea sa inlaturi aceste bariere, in Limp ce un om disperat i bine inarmat ar fi avut asupra for avantajul celui plasat cu nite pai deasupra lor, ar fi putut costa multe vieti. - Datoria noastra e sa purtim de grip oamenilor, spuse generalul. Care este sfatul tau, Gilbert Pearson? - Trebuie sa folosim pulberea, My Lord, raspunse Pearson, care vedea ca stapanui sau era prea modest ca sa-i rezerve siei intreg meritul afacerii; s-ar putea lesne gasi o camera aezata sub piciorul scarii. Noi avem un carnat, din fericire, cu care putem intinde o dark i astfel... - Ah! spuse Cromwell, tiu ca tu to pricepi foarte bine la asemenea
,,Lance-prisade", on lance-brisade", decimator al unei mid comande, - un fel de caporal provizoriu. (n.a.)

423

unealta. Dar, Gilbert, eu voi merge sa vizitez posturile i sa le dau ordin s se Dina la o distanta sigura atunci and trompetele vor suns retragerea. Le vei da in acest scop un ragaz de cinci minute. - Trei le suns prea destule. Fie ei chiar chiopi, i tot nu au nevoie de mai multe pentru o astfel de treaba. Eu n-as cere deck unul singur, dad eu insumi a purse focul darei. - Aibi grip ca nefericitul sa fie auzit, dad solicits cru;are. S-ar putea intampla ca el sa se caiasca pentru a fi aratat inima de 'Agra, i sa ceara iertare. - Si va avea parte de iertare; numai sa is seama sa strige destul de tare spre a se face auzit, cad explozia acelei blestemate de petarde m-a facut la fel de surd ca tiitoarea diavolului. - Linite, Gilbert, linite. Un astfel de limbaj ofenseaza cerul. - Mii de draci, domnule; trebuie sa vorbesc fie In felul vostru, fie in al meu, doar dad nu ma fac mut i surd. Purcedeti, generale, la vizitarea posturilor, i-o sa ma auziti in curand Wand oarece zgomot in lume... Cromwell rispunse cu un zambet ingaduitor la susceptibilitatea aghiotantului sau, ii batu pe umar, it numi smintit, dadu si piece, se intoarse din drum, si-i spuse cu glas scazut: nice ai face, cu repeziciune. Inainta apoi spre al doilea cerc de santinele, intorcanduli capul din and in and spre a se incredinta de indeplinirea indatoririi date caporaluluill vazu tinandu-i halebarda indreptata inainte, deasupra grozavei pripastii dintre Turnul Rosamundei i Scara Iubirii; asigurandu-se ca era la post, murmurs pe sub mustata: - Ticalosul are puterea i curajul unui urs; iar in locul acela ii e mai uor unui singur om si se apere deck, la o suta sa atace. Mai arunci o ultima privire spre uriaa statura a celui ce statea intr-o pozitie aeriana ca o statuie gotica, cu arma tintind spre turnul dimpotriva, i sprijinita de picioru-i drept, cu casca-i de otel i cuirasa-i lucitoare risfringand razele soarelui ce risarea. Cromwell iii urma drumul ca sa dea soldatilor de strap, ce puteau fi amenintati de explozie, ordinul de a se retrage la sunetul trompetei in locurile indicate de el. Nicicand, in nici o alts imprejurare a vietii, el nu add mai mult calm i prezenta de spirit. Vorbi cu blandece, glumi chiar cu soldatii, care-1 adorau; i totui se asemana cu un vulcan inaintea eruptiei, - panic i linitit in afara, in vreme ce o suta de pasiuni contradictorii i se infrunta in san. In acest timp, caporalul Humgudgeon raminea ferm in postul sau; insa, dei era tot atat de hotarat ca oricare soldat ce luptase vreodata in redutabilul regiment Coaste-de-fier, i inzestrat din belug cu acel fanatism exaltat care dadea atata infocare taioasa acestor aprigi religionari, de asta 424

data, veteranul se simtea intr-o situatie cat se poate de neplacuta. La distanta unei lungimi de sulita se ridica inaintea-i un turn ce urma sa fie prefacut in uriae daramituri aruncate in aer, iar el avea prea putind Incredere in rastimpul pe care-1 avea la indemana pentru a se indeparta de o asemenea vecinitate periculoasa. Indatorirea vigilentei statornice ii era deci impartita cu acest simtimant firesc ce-1 Indemna sa coboare ochii atintiti asupra din cand in cand spre soldatii care minau jos, in toe turnului din fats. In cele din urma, interesul scenei acesteia ajunse la punctul cel mai inalt. Dupa ce intrase i ieise din turn, i iarai revenise de mai multe on vreme de douizeci de minute, Pearson iei, pe cat se putea presupune, pentru ultima oars, purtand in mina i desfaurand carnatul (cum i se spunea dupa infatipre) sau sacul de panza, zdravin cusut i umplut cu pulbere, spre a servi de legaturaintre mina ce urma a fi folositi i inginerul insircinat sa-i dea foc. Pe and termina aceste preparative pentru explozie, atentia cu care-i urmarea migarile deveni exclusiva. Dar, in timp ce-1 privea pe aghiotantul cu pistolul in mini spre a aprinde astfel (lira de pulbere pe trompetist manuinduli instrumentul, gata sa sune ordinul de retragere, destinul it lovi pe nefericitul pus de straji dinspre partea la care se atepta cel mai putin. Tanar, sprinten, indraznet, i in stapanirea intregii sale prezente de spirit, Albert Lee, care prin ferestruicile din zid observase cu grija toate operatiile asediatorilor, hotarase sa fad un efort disperat spre a se salva. In timp ce capul santinelei de pe platforma din fata lui, pe care abia puteau sta doui persoane, era indreptat spre pilaw, el sari pe neateptate peste pripastia dintre ei, it rasturna pe caporal cizand asupri-i, i patrunse cu iuteala in apartamentul Doctorului. Azvarlit pe data din locu-i, nenorocitul soldat se izbi in cadere de nite creneluri ieite in afara cu douizeci de picioare mai jos, apoi se pribui cu o asemenea infricoOtoare violenta, ca, lovindu-se de pamint, capu-i Iasi urma unei scobituri de base degete, fu zdrobit asemeni cojii unui ou. Neintelegand Inca ce se intimplase, dar luat prin surprindere de ciderea unui corp greu la mica depirtare de el, Pearson apisi pe tragaciul pistolului, rari a tine seama de consemnul convenit. Pulberea lua foc i explozia se produse. Dad mina ar fi fost incarcata cu mai multi pulbere, urmarea ar fi fost fatala multora dintre santinele; dar explozia fu destul de puternica spre a aruncaintr-o directie laterals o parte din zid, chiar cea deasupra zidului de sustinere, ceea ce fu suficient sa zdruncine echilibrul clidirii. Atunci, in mijlocul unui nor de fum care incepea sa inconjoare 425

turnul asemenea unui lintoliu, ridicandu-se incet de la temelie spre creget, cei care avura curajul sa priveasca acest inspaimantator spectacol se uitara la el cu uimire i ovaire. Cladirea se inclina mai intai pe indelete, apoi se pravali cu repeziciune asupra temeliei, umpland pamantul cu imense daramaturi, puterea rezistentei acesteia aratand excelenta constructiei. De indata ce declang focul, Pearson, ingrijorat, porni din loc cu atata iuteala ca nu lipsi mult ca sa-1 izbeasca pe generalul care se indrepta spre el; ce-i drept, o 'Agra uriaa, desprinsa din varful turnului i azvarlita Inaintea celorlalte, cazu la cativa pa0 de ei. - Ai ac;ionat in pripa, Pearson, zise Cromwell, cu cel mai mare calm posibil; n-a cazut oare cineva din acest turn al lui Siloe? - Oricine ar fi cazut, rispunse Pearson Inca foarte agitat, trupul sau zace acolo, pe jumatate acoperit de daramaturi. Din cativa pai hotarati i repezi, Cromwell fu in preajma, i exclami: . Leul acesta este al santinelei - M-ai ruinat, Pearson! Tanarul mi-a scapatt noastre. Lovi-l-ar ciuma de idiot! Piara sub daramaturile care 1-au zdrobit! In clipa aceea, un strigat rizbatu dinspre platforma Turnului Rosamundei, care parea Inca i mai inalt de la caderea celui a carui vecinatate rivaliza cu a sa, fara sa o ajunga: - Un prizonier, nobile general! Un prizonier! Vulpea pe care am vanat-o not toata noaptea e prinsa in cursa. Domnul 1-a predat in mainile servitorilor - Aveti grip sa-ltineti sub pail sigura, striga Cromwell; i aduceti-1 in apartamentul unde se of intretaierea trecerilor secrete. - Excelenta voastra va fi ascultata. Urmarile indraznelilor lui Albert Lee, care erau pricina acestor exclamatii, nu fusesera fericite. Aa aim am spus-o, el ristumase, sarind pe platforma, pe soldatul viguros uria aflat in drumul sau, i patrunse de indad in camera lui Rochecliffe. Dar soldatii lisati acolo se napustisera asupri-i, i dupa o lupti pe care disperarea o mentinu in pofida inegalitatii numarului, Il rastumara pe tanarul Cavaler la pamint; doi dintre ei, prim' in indrazneata-i stradanie, cazura de-a curmeziul corpului sau. Chiar in aceegi clipa, un mare zgomot, asemanator traznetului, zgudui totul imprejurul lor, intr-un asemenea chip ca turnul, oricat de durabil i de masiv era, se datina aidoma unui catarg gata sa fie aruncat peste bord in furtuni. Dupa putine secunde, bubuitura fu unnata imediat de o alta, surds, i adand la Inceput, dar crescand ca mugetele unei cascade ce ameninta sa asurzeasca, in risturnarea-i rotitoare, pe locuitorii cerului i pamintului. Atka de ingrozitor fu sunetul turnului in cadere ca,vreme de un minut sau doul, combatantii ambelor pa ti ramasera in gteptare, rara a se gandi la atac nici la aparare. 426

Albert fu primul care-i regasi luciditatea i energia. El izbuti sa se debaraseze de cei doi soldati cazuti asupri-i, incerca sa se ridice, i aproape izbuti. Dar avea a face cu oameni obinuiti cu tot soiul de incercari, a caror vioiciune se reinsufleti aproape la fel de prompt ca a sa; in cateva clipe, fu prins i tinut de ambele brace. Mereu loial, fidel crezului sau, i hotarat sa-i sustina pans la capat rolul asumat, exclama, cand se vazu covarit in lupta: - Rebeli nemernici! WO sa-1 ucideti pe regele vostru? - II auziti? striga unul din soldati cite cel ce era lance-prisade i ii comanda pe ceilalti. N-o sa-1 lovesc oare sub cea de a cincea coasts pe acest fiu al unui tats pacatos, aka cum Aod lovitu-l-a pe tiranul Maob cu un pumnal lung de un cot? -Indeparteaza de tine, Strickalthrow-cel-Milostiv, gandul de a ucide cu singe rece pe captivul aflat in puterea arcului t sulitei noastre, rispunse Robins. Pare-mi mie ci, de la asaltul de la Tredagh , varsat-am destul singe. Nu-i face deci - pe viata ta! - nici un du, ci ia-i armele, i sa-1 conducem inaintea instrumentului ales, generalul nostru, pentru ca sa-i hotarasca soarta cum va socoti de cuviinti. Intre timp, soldatul pe care bucuria it impinsese sa urce primul platforms ferestrei spre a anunta vestea lui Cromwell se intoarse in incapere, i impart,* camarazilor ordinele transmise de general, i care erau conforme parerii ofiterului for temporar. Albert Lee, dezarmat i legat, fu deci condus ca prizonier in apartamentul care-i tragea numele de la biruintele unuia din stramogi sat pentru a fi infatiat generalului Cromwell. Depananduli prin minte timpul scurs de la plecarea lui Charles Orli in clipa and asediul castelului, dad poate fi numit astfel, se terminase prin captivitatea sa, Albert avea tot temeiul sa spere ci Regele avuse ragazul sa scape de intalnirea cu vrajmaii sai. Totui, decise sa mentina cat mai mult cu putinta o iluzie care putea contribui la siguranta stapanului sau. Deosebirea dintre ei, credea el, nu putea fi descoperita numaidecit, faca fiindu-i innegrita de fum, acoperiti de praf, i manjita de singele ce se scurgea din zgarieturile primite in inciierarea cu soldatii. Cu infatiarea aceasta dezolanta a unui om trecut prin grele incercari, dar inarmat cu un aer de demnitate princiara, Albert fu introdus in apartamentul lui Victor Lee, unde-1 OM, gezat in chiar jiltul tatalui sau, pe vrajmaul fericit al unei cauze careia casa Lee ii pastrase credinta ereditara.
2 Tredagh sau Drogheda a fost luat prin asalt de cave Cromwell in 1649, iar guvernatorul i intreaga garnizoang, uci0 cu spada (n.t.).

427

CAPITOLUL VOCV E cam scump un titlu van, pe-a mea lege; De ce-mi spun tu oare c-aifi rege? SHAKESPEARE, Henric al IV-lea, Partea I Oliver Cromwell se tidied de pe scaun cand Zorobabel Robins i Strickalthrow-cel-Milostiv adusera inainte-i prizonierul pe care-1 tineau fiecare de un brat; i1 pironi pe Albert cu o privire severs multi vreme inainte de a da glas ideilor care-1 framintau. Bucuria triumfului era simtimantul care-1 domina. - Nu eti tu oare , zise in sfaqit, acel egiptean care, nu cu multe zile in urma, ai pricinuit un tumult, conducand in deert mai multe mii de oameni ce erau nite ucigai? Ah, tinere! te-am vanat de la Stirling la Worcester; dar iata ca, in fine, te-am intalnit. - Eu a fi vrut sa te intalnesc, faspunse Albert cu un accent adecvat rolului sau, intr-un loc unde te-a fi putut invita deosebirea dintre un rege legitim i un uzurpator ambitios. - Hai, hai, tinere, zise Cromwell, spune-mi mai degraba: deosebirea dintre un judecator ridicat pentru mantuirea Angliei i fiul acelor regi carora Dumnezeu, in mania-i, le-a ingaduit sal domneasca asupra ei. Dar sa nu ne pierdem timpul cu vorbe nefolositoare. Domnul tie ca nu prin mijlocirea vointei noastre, fost-am chemati in nite functii atat de inalte, &duffle noastre find tot atat de smerite pe cat suntem noi inine, iar in firea noastra, neajutorati, firava, nechibzuita, i ne in stare de dreapta cumpanire dad n-ar salalui chiar duhul cel adevarat intru noi. - Eti ostenit, tinere, i ai nevoie de odihni i alimente, crescut find in moliciune, obipuit si te dedulce0 cu mancarurile cele mai rare, i si te imbraci in purpura i albituri prea fine. Aici generalul se opri i exclama cu bruschete: - Dar asta ce mai e? Pe cine avem in fats? Acesta nu-i parul oacheplui Charles Stuart. E un impostor, - un impostor! Albert arunci in graba o privire intr-o oglincla din camera, i 14i dadu seama ca peruca neagra gasita in garderoba plina cu de toate a Doctorului 428

Rochecliffe se deranjase in timpul luptei sale cu soldatii, i ca parul sau, de un aten deschis, ieise pe dedesupt la iveala. Cine e omul acesta? ribufni Cromwell, bland cu furie din picior. Sa i se smulga masca! Soldatii facura intocmai, apropiindu-1 pe prizonier de fereastra; Albert intelese ca iluzia nu mai poate fi mentinuta nici o clip mai mult cu ansa de succes. Cromwell se apropie de el tremurand de emotie, scapind din dinti, cu pumnii strami, si-i vorbi cu o voce dogita, surds i amara, ca una ce ar fi precedat o lovitura de pumnal. - Numele tau, tinere! Albert ii rispunse cu linite i fermitate, ba chiar cu o expresie de triumf i dispret: - Albert Lee de Ditchley, un supus credincios al Regelui Charles. - A fi putut s-o ghicesc, zise Cromwell. Ei bine, tu vei merge si-1 intalneti pe Regele Charles de indati ce soarele ajunge pe cadran la amiaza. - Pearson, si fie inchis impreuna cu ceilalti; i sa fie executati la douisprezece precis. - Toti, domnule? intreba Pearson cu surprindere, cad, deli Cromwell (Muse din vreme in vreme cateva pilde formidabile, nu folosea, in genere, mijloace singeroase. - Toti, repeta Cromwell fixanduli ochii pe tanarul Lee. Da, tinere, conduita ta a fost inchinata mortii tatalui tau, rudei tale i strainului care se gasea in casa ta. 0 asemenea ruins ai adus tu asupra locuintei paterne. - 'fatal meu, de asemeni, - varstnicul meu tats! spuse Albert, indreptanduli privirile spre cer, i straduindu-se in van sa-i ridice in aceeai directie bratele. Indeplineasca-se voia Domnului! - Tot acest pripad poate fi evitat, adauga generalul, dad vrei s rispunzi la o intrebare. Unde este tanarul Charles Stuart care era numit Regele Scotiei? - Sub protectia Cerului, i in afara puterii tale, rispunse fara a ezita tanarul regalist. - Si fie dus la inchisoare! izbucni Cromwell; iar de acolo la executie, impreuna cu ceilalti rauvoitori prini in flagrant delict. 0 curte martiala sa se intruneasca numaidecat. - Un singur cuvant, spuse tanarul Lee, in timp ce era dus spre ieirea din camera. - Opriti! opriti! exclama Cromwell, cuprins de agitatia unei sperante reinnoite; lasati-1 si vorbeasca. - Dumneata iubegi textele Scripturii, spuse Albert. Iata un subiect 429

care ti-ar putea fi de folos pentru o viitoare predica: Zimri avut-a oare el pace, dupa ce si-a ucis stapanul"? - Mara cu el! S fie dat mortii! Am spus-o. In timp ce vorbea astfel, aghiotantul sau observa ca era neobinuit de palid. - Treburile publice 1-au extenuat pe Excelenta voastra, zise Pearson; o vanatoare de cerbi, seara, ar putea sa va invioreze. Batranul cavaler are aici un nobil ogar, dad 1-am putea indupleca sa vineze fara stapanul sau, ceea ce ar putea fi dificil, caci el e credincios, - Spanzurati-l! - Ce? Pe cine? Excelenta voastra avea obiceiul sa iubeasca un bun dine de vanatoare. - Putin imi pass! Si fie omorat! Nu sta scris oare c-a fost ucis in valea lui Achor nu numai blestematul Achan cu fiii i fiicele sale, dar gijderea, boii, asinii, oile lui, i toate fiintele vii care-i apartineau. Tot astfel vom face cu rauvoitoarea familie a lui Lee, care 1-a ajutat pe Sisera in fuga sa, and Israelul ar fi putut fi scapat de tulburare pentru totdeauna. Dar, Pearson, fi sa porneasca curieri i patrule. Si atina calea, sa urmareasca, sa cerceteze in toate directiile. Calul meu sa fie gata la poarta in cinci minute; ori, mai bine, sa-mi fie adus primul pe care-1 veti gasi. Lui Pearson i se paru ca generalul iii pierduse irul ideilor, i ca fruntea ii era acoperita cu broboane de sudoare rece. Ii aminti deci a doua oars ca avea nevoie de o oarecare odihni; i, dupa toate aparentele, gandul sau fu confirmat cu putere de natura, cad Cromwell se ridica, facu vreo doi apoi se opri, se clatina, i se lass pe un scaun. pai sere - De buns seams, prietene Pearson, spuse el, acest ostenit trup este o piedica pentru not chiar in afacerile noastre cele mai urgente; in clipa de fats sunt mai dispus s dorm deck sa stau de veghe, ceea ce nu e obiceiul meu. Plaseaza deci santinelele, pans and ne vom odihni o ors sau doui. Totui, pornete-i la drum pe curieri, i sa nu fie crutati caii. Trezete-ma dad curtea martiala are nevoie de instructiuni, i nu uita ca sentinta sa fie executata impotriva celor doi Lee i a celor arestati impreuni cu ei. Spunand aceasta, se ridica i intredeschise ua unui dormitor. - Cer iertare, reveni Pearson; insa am inteles eu bine pe Excelenta voastra? Toti prizonierii trebuie executati? - Nu ti-am spus-o? rispunse Cromwell cu nemultumire. Din pricing ca eti i ai fost intotdeauna un om singeros, afectezi to oare aceste scrupule, aratandu-te bland pe socoteala mea? Ti-o spun ca daca lipsete unul singur la socoteala pe care mi-o vei da asupra executiei, vei plati cu propria-ti viatd. 430

De indata ce vorbi astfel, Cromwell intra in dormitor, urmat de valetul sau de camera, venit pe data la chemarea lui Pearson. Dupe ce generalul se retrasese, Pearson ramase in mare incurcatura, framantandu-se ce sa fad', iar aceasta, nu din scrupule de contiinta, ci din teams de a nu-i displace lui Cromwell in aceeai masura, fie aminand executarea ordinului, fie conformandu-i-se intr-un chip Area riguros. Intre timp, Robins i Strickalthrow, dupe ce-1 condusera pe Albert in inchisoare, revenisera in odaia unde Pearson reflecta Inca la poruncile generalului. Amandoi erau n4te soldati de nadejde, nite veterani pe care Cromwell avea obiceiul sa-i trateze cu multi familiaritate, astfel ci Robins Ii intreba fare Inconjur pe capitanul Pearson dad avea de gand sa execute intocmai ordinele generalului. Pearson dada din cap cu un aer de indoiala, insa adauga ca nu avea la indemana alts alegere. - Fii incredintat, riposte veteranul, ci, dace savareti aceasta nebunie, vei face Israelul s intre in pacat, iar supunerea-ti nu va fi pe placul generalului. Tu tii mai bine ca oricare altul ca Oliver, dei este aidoma lui David, fiul lui Iesei, intru credinta, intelepciune curaj, exista totui rastimpuri chid duhul cel rau pune stapanire pe el, aa cum pus-a pe Saul, i da glas unor porunci pentru a caror executare nu multumete nimanui. Pearson era un prea bun politician ca sa-i dea fati asentimentul fata de o propunere pe care n-o putea contrazice. Se multumi deci sa clatine iarai din cap, i sa spuna ca le era uor sa vorbeasca acelora care nu aveau o responsabilitate, dar ca datoria soldatului este sa indeplineasca ordinele, nu sa le discute. - Este prea adevarat, zise Strickalthrow-cel-Milostiv, un batran scotian rigid; eu ma Intreb cu mirare unde a deprins fratele nostru Zorobabel aceasta moliciune a inimii. - Tot ce doresc, replica Robins, este ca patru sau cinci fapturi omeneti s poata respira aerul lui Dumnezeu cateva ceasuri mai mult. Nu se poate intimpla un mare rau prin aminarea executiei iar generalul va avea oarecare timp de chibzuinta. - Aa e, zise Pearson; numai ci in postul pe care-1 am eu trebuie dau ascultare intr-un chip mai punctual deck eti to obligat s-o faci, prea sincerul meu prieten Zorobabel. - Atunci grosolana haina de postav de Frise a soldatului de rand sta-va in bataia furtunii alaturi de gabardina brodata a capitanului, mita Robins. Da, netagaduit, eu ti-a putea arata nite texte care sa-ti aminteasca ca trebuie 431

sa ne ajutim cu bunivointa unii pe altii cand ajungem in suferinta, tiind ca

cel mai bun dintre not nu e deck un sarman pathos care s-ar putea afla la grea incercare dad i s-ar cere pe nepregatite sa dea socoteala asupra vietii. - De buns seams, e lucru de mirare, frate Zorobabel, zise Strickalthrow, ca tu, soldat batran i cu experienta, al carui cap a incaruncit in batalii, sa ajungi a-i da sfaturi unui tanar ofiter. N-are oare generalul misiunea sa le fad' de petrecanie railor din tars, nimiceasca pe Amaleciti, pe lebusiti, pe Peruziti, pe HMO, pe Girgaiti i pe Amoriti? Si nu sunt oare toti acetia numai buni sa fie asemuiti cu cei cinci regi care gasira adapost in petera lui Maceda, i furl dati in mainile lui Josua, fiul lui Nun? $1 nu le-a dat el imbold capitanilor i soldatilor sal si le puns piciorul pe gat? 5i nu i-a lovit, i nu i-a ucis, i n-a pus apoi si fie atarnati de cinci arbori pans seara? lad tu, Gilbert Pearson, dupa nume, nu da inapoi in fata datoriei care ti-a fost hotarata, ci indeplinete ceea ce ti s-a poruncit de cite cel care ridicatu-s-a spre a judeca i slobozi Israelul; cad scris este: Blestemat e acela care-i trage indarat spada de la mace"! Astfel se infruntau cei doi teologi militari, in vreme ce Pearson, mult mai dornic si anticipeze dorintele lui Cromwell deck sa cunoasca vointa cerului, ramanea, ascultandu-i, in nehotarare i incurcatura.

432

CAPITOLUL XXXVI Dacd de strajd ajuns-am sd skim, Cu platop spiritului sa ne-narmam and, iata, trai de soldat indurdm. JOANNA BAILLIE Cititorul iii va aminti ca, atunci rand Rochecliffe i Joceline furs facuti prizonieri, detgamentul care-i escorta mai avea sub garda-i doi alti captivi, colonelul Everard i reverendul Nehemiah Holdenough. Cand Cromwell reuise sa intrein Lora, i incepu cautarea parintului fugar, cei patru prizonieri fura condui intr-o sala ce slujise altadata de corp de gardA, i care era destul de indrita spre a servi cainchisoare; Pearson plasi ni,ste santinele la u,sa. Prizonierii, care nu aveau alts lumina deck focului, alcatuiau doui grupuri separate; colonelul statea de vorba cu Nehemiah Holdenough, la oarecare distanta de Sir Henry Lee, Doctorul Rochecliffe Joceline. Compania spori in curand cu Wildrake, care fu adus in Lora i imbrancit iniuntru cu aa de putina ceremonie ea, avand mainile legate, fu cat p-aci sa cads in nas in mijlocul - Multumesc din inima, prieteni dragi, zise el intorcandu-se spre poarta pe care cei ce-1 facusera si intre atat de brusc erau ocupati s-o inchida:point de ceremonies, - nici scuze pentru tranteala; deci iata ca dam peste o buna companie. Salutari, gentlemeni, salutari tuturor. Ce! a la mort, i nimic pentru a ne incita buna dispozitie? - pentru a ne face si petrecem vesel o noapte, care va fi, zic eu, ultima, cad pariez o jumatate de penny contra unui milion ca not ne vom legana frumugl in furci maine dimineata. Patronul meu, - nobilul meu patron, aim o mai duceti? E o potlogarie dezgustatoare a batranului Noll, in ce va privete. Cat despre mine, recunosc ca puteam merits din parte-i ceva asemanator. - Te rog, Wildrake, zise Everard, aeall-te i nu ne tulbura; eti beat. - Beat! striga Wildrake; eu beat! Eu n-am facut decat sa-mi desert sacul, cum ii zise Jack lui Wapping; aa ca, dupa ce am pus pe limbs rachiul lui incurce Noll, am dat de duga un pocal plin in sanatatea Regelui, altul, ca dracul cararile Excelentei sale, altul ca si is naiba Parlamentul, i, poate, Inca vreo doud-trei toasturi, dar toate, al dracului de bine alese... Aa ca eu nu sunt beat. 433

- Rogu-te, prietene, nu tine discursuri necuviincioase, zise Nehemiah Holdenough. - Aha! Micul meu paroh presbiterian, delicatul meu Mas John! IV vei spune Amen lumii acesteia peste cateva clipe. Cu mine timpul n-a fost prea darnic. Ah! nobile Sir Henry, eu va strut mainile. Aflati ca varful spadei mele de Toledo a fost asta-sears tot atat de aproape de inima lui Cromwell ca oricare nasture de pe pieptul vestei sale. Dar, dracul sa-1 ia, poarta o armura ascunsa. El, un soldat! Fara blestemata lui drug de otel 1-a fi strapuns ca pe-o ciocarlie. Eh! Doctore Rochecliffe, dumneata tii cum manuiesc eu arma. - Da, raspunse Doctorul, i dumneata tii cum ma slujesc eu de a mea... - Doresc putina linite, master Wildrake, spuse Sir Henry. - Ehei, bunule cavaler, rispunse Wildrake, arata mai 'Duna cordialitate unui camarad de suferinta. Scena de fats nu prea se aseamina cu atacul de la Brenford. Fluturaticul de Noroc s-a purtat curat ca o mama vitrega cu mine. 0 sa va zic arum un cantec pe care 1-am izvodit pentru toate restritile mele. - Capitane Widrake, zise Sir Henry cu o politele grava, dispozitia noastra nu se armonizeaza cu cantecul... - Ba nu, acesta va fi de folos rugaciunilor voastre. Pe legea mea, suns aidoma unui psalm de penitents:

Cat am fost teindrfkicau, Parte-avut-am doar de ?Wu; Dar fi astazi m-ass mira De n-ay duce-o tot asa. De cu sears papa n zori, Stau cu fete si tr4ori. De cdnd la trupa venii, Place-mi mie-a jefui. Ciorapi am, n-oi zice ba; Cu ghetele basil mai va... Cizmele-s averea mea. Dar deli pielea nu-i rea, Dracului mai al ac da Pinteni fi roast pingea' .
' Cantecul acesta, sau ceva asemanator, poate fi gasit in culegerea Tea Table Miscellany, alituri de alte izvodiri ale menestrelilor. (n.a.)

434

Poarta se deschise pe and Wildrake ii isprivea cantecul danduli din plin frau liber glasului, i o santinela se repezi iniuntru; dupa ce-1 gratifica cu titlul de taur din Bassan, blasfemiator i producator de mugete", ii dadu o strapica lovitura pe umar cu vergeaua armei, compliment la care cantaretul, legat find, n-avea cum sa-i raspunda aidoma. - Multumesc din inima Inca o data, zise Wildrake; cu parere de du c n-am mijloace sa-mi arat recunotinta, eu sunt destul de bine legat pentru ca sa cinstesc pacea, asemenea capitanului Bobadi12 . Ei cavalere, auzit-ai cum mi-au sunat oasele? Ehe! lovitura a fost una pe cinste. Individul ar fi in stare si aplice o ciomageala chiar i in prezenta Marelui Senior; el n-are' gust pentru muzica, - nu e mi cat de acordul dulce al sunetelor. A... a..., imi cam vine si casc. Ei bine, o si dorm in noaptea asta pe o band, cum mi s-a mai intimplat nu doar o data, iar maine dimineata voi fi gata de spanzurat in chip decent - ceea ce nu mi s-a mai intimplat pans acum. Cat am fost tandrflacdu, Parte-avut-am doar de rilu. Ptiu! Nu, nu asta-i melodia. - Cautand-o adormi, i, mai devreme sau mai tarziu, companionii sai de nenorocire ii urmara exemplul. Bancile, pregatite pentru odihna soldatilor and inciperea era un corp de garda, oferira prizonierilor putinta de a atipi, dei somnul for nu fu nici profund, nici netulburat. Dar, and se craps de ziva, explozia care avu loc, i pribuirea turnului sub care fusese pusa mina, i-ar fi trezit pans i pe eel apte Adormiti chiar pe Morfeu insui. Fumul ce patrundea prin ferestre nu le lass nici o indoiala asupra pricinii bubuiturii. - Pulberea mea si-a dat drumul! zise Rochecliffe; nadajduiesc c a aruncat in aer tot atatia rebeli nemernici cati ar fi putut face si piara pe un camp de bataie. Trebuie si fi luat foc din intamplare. - Din intimplare? Nu, nu spuse Sir Henry; fii sigur ca neinfricatul meu Albert a pus focul, aruncat pe Cromwell spre poarta cerului, prin care el nu va trece nicicand. Vai, viteazul meu baiat, to te-ai jertfit, poate, pe tine insuti, asemeni tanarului Samson in mijlocul Filistenilor. Dar eu nu voi intarzia urmez, Albert. Everard se indrepta in grabs spre u, sperand s Nina de la santinela, caruia numele i rangul sau ii puteau fi cunoscute, explicatia zgomotului ce parea si anunte vreo catastrofa cumplita.
Un personaj din Every Man in his Humour de Ben Johnson. (n.a.)

435

insa Nehemiah Holdenough, care fusese trezit brusc din somn de trompeta ce daduse semnalul exploziei, cazu intr-o transa teribila. - Asta-i trompeta Arhanghelului! striga el. E zgomotul descompunerii elementelor lumii! E chemarea inaintea scaunului judecatii! Mortii asculta porunca. Ei sunt cu noi, - printre noi! - recipatatuli-au trupul pamantean; yin i ne cheama si-i urmam! In timp ce vorbea astfel avea ochii atintiti asupra Doctorului Rochecliffe, care statea drept in fats-i. Ridicandu-se in pripa, boneta cu care umbla indeobte, urmand un obicei deopotriva adoptat de clerici i de laici, ii cazuse, tragand cu ea peticul mare de !ukase pe care-1 purta pesemne pentru a se deghiza, caci ochiul ce acoperea era tot atat de sanatos pe cat de lipsita de semnele unor rani era partea de obraz pe care o ascundea. Colonelul Everard, reintorcandu-se de la u, se straduia in van sa-1 fad pe Holdenough sa inteleaga ceea ce aflase de la santinela, anume c explozia nu costase deck viata unuia din soldatii lui Cromwell; preotul presbiterian continua arunce priviri ratacite Doctorului fidel crezului episcopal. Insi Rochecliffe auzise vetile aduse de colonelul Everard, i, uurat de nelinitea care-1 tintuise pe loc, spre calvinist, prinzandu-i mina in chipul cel mai amical. - Inapoi! Inapoi! ridica iar glasul Holdenough; cei aflati in viata nu pot strange mina mortilor. - Dar eu sunt tot atat de viu ca tine, rispunse Rochecliffe. - 1 viu! lb! Joseph Albany! lb, pe care cu propriii mei ochi to-am vazut prabuindu-te de pe crenelurile de la Clidesthrough Castle? - Da, numai ca tu nu m-ai vazut inotand spre mal, i pierzandu-mi urma intr-o mlgtina acoperita cu rogoz. Et fugit ad salices3 , intr-un chip pe care ti-1 voi explica cu alt prilej. Holdenough ii atinse mina cuprins de indoiala de nesiguranta. - Mina to e in adevar calda, zise el, i pan viu; dar, totui, dupa atatea lovituri primite, dupa o cazatura atat de inspaimantatoare, tu nu pop fi Joseph Albany al meu. - Eu sunt Joseph Albany Rochecliffe; i acest ultim nume imi apartine in virtutea unui mic domeniu al mamei mele, pe care amenzile i confiscarile mi 1-au rapit. - In adevar, aka sa fie? L-am regasit oare pe vechiul mei camarad?
3 Si

fugi spre salcii". (Virgiliu) (n.t.)

436

- Chiar aa! Acelai care ti-a aparut deunizi in oglinda camerei tale. Erai atat de indriznet, Nehemiah, ca ai fi facut sa queze toate planurile noastre dad eu nu te-a fi lasat sa crezi ca vezi chipul unui prieten dus la cele venice. Totui, crede-ma, inelandu-te, o faceam impotriva inimii mele. - Ah, ruine tie, ruine tie! exclama Holdenough, aruncandu-se in bratele lui Rochecliffe i strangandu-1 la pieptul sau; to ai fost intotdeauna un sforar pus pe otii. Cum ai putut sa-mi joci o asemenea festa? Ah, Albany, iti aminteti de doctorul Purefoy i de colegiul lui Caius? - Da, bineinteles, zise Doctorul, trecanduli bratul pe sub cel al pastorului presbiterian, i conducandu-1 spre un scaun gezat la o oarecare distanta de ceilalti prizonieri, care priveau scena cu surprindere. Daca-mi amintesc de colegiul lui Caius? Sigur ca da; i de berea buns pe care am baut-o acolo, i de petrecerile de la mama Huffcap. - Zadarnicia zadarniciilor! exclama Holdenough, care suspina i zambea in acelgi Limp, continuand sa tines steins bratul prietenului regasit. - Dar, de pradarea livezii principalului? A fost primul complot pe care I-am pus la cale, i multi osteneala mi-am dat sere a te indupleca si iei i to parte. - Oh, nu-mi pomeni de aceasta nelegiuire, Albany. Eu a putea zice, aijderea piosului master Baxter, ea aceste greeli ale tineretii iii gasesc pedeapsa la o varsta mai inaintata, cad tocmai acestui apetit dezordonat pentru fructe ii datorez eu suferintele stomacului care ma incearca pans in ziva de azi. - Adevarat, dragul meu Nehemiah, adevarat; dar nu-i purta grip; o duca de rachiu te va scapa de neplacere. Master Baxter era - se pregatea sa spuna un !agar"; dar se infrana, i ii incheie fraza cu: un om de treaba, insk indraznesc a zice, Area scrupulos. Statures astfel de vorba vreme de o jumatate de ores ca prietenii cei mai buni, i se desfatara cu vechi istorii din colegiu. Incetul cu incetul, ajunsera la subiectele politice ale zilei. Atunci mainile li se desprinsera, i intre ei iii Mani loc nite expresii ca acestea: - Ada, aim iti spun, dragul meu frate; - in privinta asta trebuie sa te contrazic; asupra acestui punct iti cer permisiunea sa cred ca... Insa, de indata ce pornira sa-i dea drumul impotriva Independentilor i sectarilor, ajunsera amandoi sa navigheze pe intrecute i cu panzele in \Tint inspre aceegi directie. Din nefericire, in cursul acestei convorbiri amicale veni vorba de episcopatul lui Titus4, ceea ce-i conduse de indata catre chestiunea doctrinara a guvernarii bisericii.
lnsotitorul sfantului Pavel, i cel dintii episcop de Gortyna. (n.t.)

437

Atunci, vai! agazwile fiind rupte, aruncara unul impotriva celuilalt un torent de texte greceti i evreieti, ochii li se aprinsera, obrajii li se imbujorara, pumnii li se stransera, i ei aratau mai degraba ca nite scoati ochii, deck ca nite membri ai clerului potrivnici furioi gata cretin. Roger Wildrake, facandu-se auditor al acestei dezbateri, reui si-i mareasca violenta. E inutil sa spunem ca el se angaja foarte hotarat intr-o controversy din care nu intelegea nimic. Mai intai, ii impuse respect oratoria gurea i erudia a lui Holdenough, i scruta cu o expresie de nelinite chipul Doctorului Rochecliffe, dar and vazu privirea mandra i tinuta fermi a auzi raspunzand vorbelor greceti in campionului bisericii episcopale, grecete i celor evreieti in evreiete, Wildrake u sprijini argumentele lovind zdravan in band', i razandu-i in nas antagonistului sau. Nu fara dificultate, intervenind in sfarit, dei cu regret, izbutira Sir Henry colonelul Everard a-i hotki pe cei doi prieteni de altadati sa ji amine disputa. Ei se indepartara la oarecare distanta, aruncanduli nite priviri care aratau ca vechea for amicitie cedase cu totul unei animozitati mutuale. Insa, in vreme ce ii prelungeau cu un glas mai scazut infruntarea, dornici si reinceapa o lupta in care fiecare revendica biruinta, Pearson intra in inchisoare, i, cu o voce joasi tulburata, ii invita pe toti cei de fats si se pregateasca fara ragaz pentru moarte. Sir Henry Lee primi verdictul cu linitea gravy .pe care o aratase i pans atunci. Colonelul Everard incerca si trimita o puternica i indignata intimpinare Parlamentului impotriva sentintei curtii martiale i a generalului. Pearson declara insa CI nu putea nici primi nici transmute un asemenea mesaj; cu un aer melancolic, le reinnoi tuturor indemnul si se pregateasca de moarte pentru ceasul amiezii, i iei din inchisoare. Vestea aceasta produse un efect remarcabil asupra celor doi clerici aflati in disputa inainte. Ei ii aruncara, pret de cateva clipe nite priviri in care straluceau prietenia, cainta i un simtimant de ruine generoasa, ce stinsesera ultima licarire de resentiment; apoi exclamara deodata: - Frate! - frate! cazut-am in picat, ofensandu-te! Se aruncara unul in bratele celuilalt, varsand lacrimi i ceranduli unul altuia iertare. Apoi, ca doi rizboinici care ii sacrifice cearta personals pentru a ji uni eforturile impotriva dumanului comun, ei se dedicara nobilelor idei ale misiunii for sacre i, indeplininduli rolul ce li se potrivea mai bine intr-o imprejurare atat de trista, incepura si-i indemne pe camarazii for de nenorocire indure destinul, anuntat inainte, cu aria i demnitatea pe care cretinismul singur be poate inspira. 438

CAPITOLUL XXXVII

Printe Area gratios, zise Cannyng cel bun, Lath de-o parte al rdzbundrii venin; Spada pune-o in teacii, asculta cell spun; Domnul te-ndrepte spre ramura de mtislin. Balada lui Sir Charles Bawdin

Ceasul fixat pentru executie trecuse demult, i era cam la cinci seara, and lordul Protector al Angliei ii porunci lui Pearson si se prezinte la el. Capitanul dadu ascultare ordinului fara tragere de inima i cu teams, netiind de ce primire va avea parte. Dupa ce dime acolo vreun sfert de ors, reveni in apartamentul lui Victor Lee, unde-1 gasi pe veteranul Zorobabel Robins care-1 atepta. - Cum se afla generalul? intreba batranul Independent cu nerabdare. - Prea bine, rispunse Pearson, nu mi-a pus nici o intrebare asupra executiei, insa mi-a adresat o multime asupra fugii Tanarului, spre a ti daca am izbutit si obtinem vreo tire, i e foarte tulburat gandindu-se ca el trebuie s fie la adapost de once urmarire. Eu i-am dat niscaiva hartii apartinatoare acestui rauvoitor Doctor Rochecliffe. - Atunci am sa-mi iau inima in dinti i am si apar inaintea-i; da-mi un ervet spre a ma asemana cu mai-marele chelnerilor; i-i voi duce eu gustarea ce am pus si-i fie pregatia Doi soldati se ivira deci cu o poflie de came de vacs deopotriva cu cele ce erau distribuite soldatilor de rand, servita in acelai chip; o cans de cositor continea bere; iar alaturi, o farfurie de lemn, cu sare, piper i o paine soldateasca. - Vino cu mine, ii spuse Robins lui Pearson, i nu to teme; Noll poate gusta o gluma nevinovata. Intel cutezator in odaia generalului, zise cu glas inalt: - Scoala-te! 111 care eti chemat s fii judecator in Israel; nu mai e vreme sa incruciezi bratele pentru somn. lad! eu yin ca un semn la tine; drept aceea, ridiate, inima si se bucure intru tine; caci to manca-vei cu !Tanana, bea
439

placere hrana aceluia ce trudete in tranee, tiind ca erai comandant al unei otiri in care soldatii primit-au merindele aidoma aceleia ce tocmai ti-am pus in fats. - Bine nici, frate Zorobabel, rispunse Cromwell, obinuit cu asemenea elanuri de entuziasm printre partizanii sal; noi dorim ca intocmai aa sa fie; nicidecum nu ravnim sa dormim in puf, nici sa ne dedulcim cu merinde mai de soi deck cel mai sarman dintre cei oranduiti sub stindardul nostru. Fara tagada, tu mi-ai ales cu intelepciune cele harazite trupului, mirosul carnii acesteia placut foarte este narilor mele. Se ridica de pe locu-i de odihni, unde statea intins, pe jumatate imbricat, i infaurandu-se cu mantaua, se geza pe marginea patului i se infrupta cu pofta din alimentele ce-i fusesera pregatite. In timp ce manca, ii porunci lui Pearson sali incheie raportul pe care avea sa i-1 dea. - Nu trebuie sa to fereti, adauga el, de prezenta unui preacinstit soldat, al carui duh este aijderea duhului meu. - Numai ca e bine sa titi, intra Robins in vorba, ca Gilbert Pearson n-a executat pe de-a-ntregul ordinul vostru privitor la executia unei paili din rauvoitorii aceia, care trebuiau sa moara cu totii la amiaza. - Care executie? Care rauvoitori? intreba Cromwell, regezanduli pe farfurie cutitul i furculita. - Cei inchig aici, la Woodstock, raspunse Zorobabel; Excelenta voastra a poruncit sa fie executati la amiaza, luandu-se in seams faptul savargrii rebeliunii impotriva Republicii. - Nemernicule! izbucni Cromwell, ridicandu-se i intorcandu-se spre Pearson, nadajduiesc ca nu to-ai atins de Markham Everard, care nu avea nici o viva, caci fusese inelat de cite cel ce a slujit ca intermediar intre noi; nici n-ai pus mina pe cicalitorul preot presbiterian, pentru a ne acuza apoi de nelegiuire toti cei de o categorie cu el, i a-i indeparta pentru totdeauna de noi. - Daca Excelenta voastra vrea sa traiasca, ei traiesc...zise Pearson. Viata i moartea for stau in puterea unui cuvant. - Si fie pui in libertate. Trebuie sa catigam bunavointa presbiterienilor, dad e posibil. - Cat despre arhi-complotistul Rochecliffe, socoteam a-I trimite sa fie executat, - Om barbar, pe cat de barbar pe atat de lipsit de simt politic! ai fi vrut tu oare sa ne lipseti de rata ce servete de momeala? Acest doctor e un izvor, un vad, - in adevar, putin mai adanc deck paraigele careji aduc spre el tributul secret, iar eu sunt pompa care-1 absorb i-I aduc la lumina 440

bani dui are nevoie. Ii cunosc ascunzatorile, zilei. Pune-lin libertate; i el nu poate merge nicaieri firs ca ochiul meu si-lurmeze. Insa voi va priviti spuneti mai multe deck posomorati unul pe altul, ca i cum ati avea indrazniti. Sa cred ca nul-ati dat mo4ii pe Sir Henry Lee? - Nu. Cu toate ca omul e un rauvoitor inveterat, - Dar el e de asemeni un nobil vestigiu al vechilor gentlemeni englezi, i a vrea si tiu cum poate fi catigata bunivointa acestei rase. Caci noi, a caror mantie regala este armura ce purtim pe corp, i al caror sceptru este bastonul de comandant, noi aruncam o stralucire prea recenta pentru a impune respectul acestor mandri rauvoitori, care nu inteleg sa accepte supunerea fats de cineva mai prejos de o ascendents regala. Totui ce pot ei vedea in cea mai veche spita regala din Europa deck ca ea urea 'Ana la un soldat norocos? Eu regret ca este respectat cinstit un om pentru ca e descendentul unui comandant voctorios, in vreme ce mai putina cinstire i supunere sunt aratate altuia care, prin calitati personale succese, s-ar putea lua la intrecere cu fondatorul dinastiei rivalului sau. Dar Sir Henry Lee traiete, i nu-1 voi impiedica eu si traiasca. Cat despre fiul sau, el a meritat in adevar moartea, pe care, fara indoiala, a indurat-o. - My Lord, zise Pearson, cautanduli cuvintele, deoarece Excelenta voastra a gasit de cuviinta ca am dreptate sa v fi suspendat ordinul in atatea situatii, nadajduiesc si nu ma infierati nici de asta data. Am crezut ca ar fi mai bine si atept porunci speciale. - Tu eti in dimineata asta intr-o umoare uimitor de miloasa, Pearson! spuse Cromwell, nu pe de-a-ntregul satisfacut. - Dad e voia Excelentei voastre, treangul este pregatit, i marele prevot nu ageapta deck un cuvant. - Nu; nu i se potrivete lui Cromwell si porunceasca moartea cuiva crutat de catre un ins sangeros ca tine. Totui, vad aici, printre hartiile acestea ale lui Rochecliffe, angajamentul a douizeci de disperati de a ne lichida. Un oarecare exemplu ar putea fi dat. - My lord, zise Zorobabel, luati in considerare de cite on tanarul acesta, Albert Lee, a fost, poate, foarte aproape de Excelenta voastra in acele coridoare intunecoase pe care el le cunoate, iar noi, nu. Dad avea o fire de asasin, nu 1-ar fi costat deck un foc de pistol, i lumina Israelului ar fi fost stinsa. Iar in confuzia inevitabila care ar fi urmat, santinelele parisinduli postul, el ar fi avut o buns ansa si scape. - Destul, Zorobabel, el va tral. Va ramine un timp oarecare in inchisoare, apoi va fi alungat din Anglia. Ceilalti doi se afla, desigur, in 441

viata; caci nu va va fi trecut prin minte sa socotiti nite ini atat de neinsemnati vrednici de a fi victimele rizbunarii mele. - Unul dintre ei, padurarul, numit Jaffe, merits totu0 moartea, spuse Pearson, devreme ce a mArturisit deschis ca 1-a ucis pe cinstitul Joseph Tomkins. - El merits o recompense pentru a ne fi economisit o funie! zise Cromwell. Acest Tomkins era un taler cu doui fete. Am gasit printre hartiile acestea dovada ca, dad pierdeam lupta de la Worcester, noi am fi avut bun temei sa regretam increderea data lui master Tomkins. Doar biruinta noastra i-a prevenit tradarea. Inscrie-ne in caietul tau de socoteli ca debitori, iar nu ca creditori, ai lui Joceline, aa aim it numeti, i ai ciomagului sau. - Mai ramine Cavalerul nelegiuit i ticalos care a atentat la viata Excelentei voastre in noaptea trecuta, zise Pearson. - Ar fi si-mi caut prea jos rizbunarea. Spada lui n-avea mai multa forta deck o pips de tabac. Vulturii nu se coboara pans la nite ratoi salbaticii . - Cel putin, Sir, ar trebui pedepsit ca pamfletar. I-am &tin buzunare o asemenea cantitate de insulte marave i pestilentiale ca, la urma urmelor, mi-ar pare rau dad ar scapa cu fata curate. Aveti bunitatea i priviti-le. - Scrierea e cu totul neingrijita, zise Cromwell, aruncanduli ochii asupra unora din foile cuprinzand imbinarile poetice ale prietenului nostru, Wildrake. Literele par sa fie ale unuia beat, i nici poezia nu e mai treaza. Ia si vedem. Cat amfost Parte-avut-am doar de rdu; Dar ci astelzi m-ar mira De n-as duce-o tot (ism Ce vorbe de clad! Si mai incolo: Jar lui Noll cel drag, 14 chem Sag trimitem un blestem! $i pan' Rege vom avea, Tot vom trage la mdsea.
' Acela0 joc de cuvinte pe seama numelui Wildrake. - Wild drake inseamnand ratoi salbatic. (n.t.)

442

De buns semi, dad i s-ar deschide calea, poetul acesta ar ajunge un temut campion. Di-i sarmanului Bolan cinci piese de aur, Pearson, i poftete-1 sill villa baladele. Atata doar ca, daca-1 gasim la mai putin de douizeci de mile departare de noi, vom pune sa fie biciuit pana la singe. - Mai amine numai un individ aflat in puterea sentintei de moarte, - un nobil caine-lup, firs egal, chiar in Irlanda. Apartine lui Sir Henry Lee. Dad Excelenta voastra ar dori sa-1 pastreze pentru sine, mi-as ingadui si-1 aduc. - Nu, Pearson. Batranul acesta, atat de credincios el insui, nu va fi privat de cainele sau credincios. A vrea sa am i eu o fiinta, fie ea i un dine, care sa ma urmeze din afectiune, iara nu din interes! - Excelenta voastra este nedreapta cu credincioii sai soldati, zise Zorobabel cu indrazneala. Ei va urmeaza ca nite caini, lupta pentru voi ca nite caini, i au parte de groapa unor caini, acolo unde cad. - Ei, ei! batrine morocanos! Ce inseamna schimbarea asta de ton? - Ramaitele paminteti ale caporalului Humgudgeon sunt lasate staiate sub daramaturile turnului de colo, i corpul lui Tomkins este incredintat unei adancituri intr-un des4, ca al unui animal. - Al dreptate. Ei vor fi dui in cimitir, i toti soldatii vor urma convoiul cu o cocarda verde i o panglica albastra. Subofiterii i caporalii lanceprisades vor avea earfa in cloth', noi inine vom conduce procesiunea, i va fi savarita cuvenita distributie de yin, rachiu i rozmarin. Vegheaza ca ordinele mele sa fei executate, pearson. Dupa funeralii, Loja din Woodstock va fi (Ultimata' i distrusa, pentru ca ascunziprile ei sa nu mai poata oferi adapost rebelilor i rauvoitorilor. Poruncile generalului full' indeplinite intocmai, iar and ceilalti prizonieri ajunsera sa fie pui in libertate, Albert Lee mai ramase inchis un oarecare timp. Dupa eliberarea-i, pled in strainatate i intra in gin& Regelui Charles. Destinul insa, precum vom vedea putin mai incolo, nu-i harazi deck o cariera scurta, chiar dad stralucitoare. Sa revenim la redobandirea libertatii de catre ceilalti prizonieri din Woodstock. Cei doi preoti, pe deplin impicati unul cu altul, se indreptara, brat-la-brat, spre casa parohiala, inainte, reedinta Doctorului Rochecliffe, pe care acesta o vizita arum ca oaspete al succesorului sau, Nehemiah Holdenough. De indata ce presbiterianul ii instals aici prietenul, II obliga sa imparts cu el nu numai locuinta, dar i venitul functiei sale. Rochecliffe fu atins de aceasta oferta generoasa, insa indeajuns de intelept pentru a nu o accepta, luand in considerare deosebirea dintre principiilor for asupra conducerii bisericii, la care fiecare din ei tinea cu tot atata religiozitate ca 443

i la insii credinta lor. 0 noua dezbatere, dei mai putin vie ca prima, pe tema indatoririlor episcopilor in biserica inceputurilor cretinatatii, ii confirms hotararea luata. Ei se despartira a doua zi, dar prietenia for se pastry netulburata de vreo alts controversy pans la moartea lui Holdenough, intimplata in 1658; armonia aceasta se datora, pesemne, intr-o oarecare masura, i naturii epistolare a relatiilor lor, caci, ei nu se mai reintalnira vreodata. Doctorul Rochecliffe fu repus in atributiile sale la Woodstock dupa Restauratie, iar de acolo urca pe inalte trepte in ierarhia ecleziastica. Personajele mai de rand redate libertatii gasira cu uprinta locuinte provizorii in oraelul Woodstock la vechile for cunotinte. Dar nimeni nu se incumeta sa-ladaposteasca pe batranul cavaler, tiindu-se ca el era vazut cu ochi cat se poate de rai de cite cei aflati la putere. Doar stapanul hanului Sfantul Gheorghe, care-i fusese chiria, se hotari anevoie acorde privilegiile obinuite ale unui calator, care primete locuinta i hrand in schimbul banilor sai. Everard it insoti, fara ca Sir Henry sa i-o fi cerut sau permis, dar i fara ca sa i-o fi interzis. Inima batranului se mai imblanzise fata de el de cand afla cum se comportase in intalnirea memorabila de linga Stejarul Regelui, i vazu ca e mai degraba obiectul neprieteniei deck al favorurilor lui Cromwell. Dar i o alts simtire secrets tindea de asemeni s-1 Impace cu nepotul sau: contiinta ca Everard era parta la nelinitea pe care o incerca gandindu-se la fiica lui, care nu se intoarse Inca din expeditia ei nocturna i, indoielnic, periculoasa. El simtea ca, poate, nu era in stare sa dea de urma locului undeji gasise refugiu Alice in timpul evenimentelor de atunci, nici sa-i obtina punerea in libertate, dad fusese arestata. Dorea ca Everard sa-i ofere serviciile pentru a o gasi, insa ruinea ilimpiedica sa i-o ceara, iar Everard, neavand tire de schimbarea petrecuta in aptitudinile unchiului sau, nu indraznea sa-i propuna ajutorul lui, nici macar sa rosteasca numele Alice-i. Soarele apusese de acum, ei erau aezati unul in fata celuilalt i se priveau in &ere, cand auzira tropotul unor cai care se oprira in fata hanului. Urma o bataie la poarta; apoi n4te pai uori pe scars, Alice, cauza ingrijorarii for comune, be aparu inainte. Ea se repezi cu bucurie in bratele tatalui ei, care, aruncand o uitura precauta de jur imprejurul camerei, o intreba in oapta: Totul e bine? - Bine, i in afara de orice primejdie, vreau sa cred, raspunse Alice. Am o scrisoare pentru tine. Ochii i se oprird asupra lui Everard, roi, se arata stanjenita, ramase tacuta. 444

- Nu ai nevoie sa to temi de varul tau presbiterian, zise cavalerul, zambind cu un aer de bunk dispozitie, el s-a dovedit a fi cel putin un marturisitor al loialitatii, i n-a lipsit mull si fie un martin Ea scoase din san rescriptul Regelui, aternut pe o foaie de hartie cam mica, nu din cele mai de pret, i infaurata cu un fir de Una in loc de sigiliu. Oricum ar fi fost, inainte de a-1 deschide Sir Henry duse micul pachet la buze,la inima, la frunte, cu o veneratie orientali, i abia dupa ce o lacrima i se ivi in coltul ochilor, gasi curajul deschida sa-1 citeasca. Continea cele ce urmeaza: LOIALUL SI PREA-STIMATUL NOSTRU PRIETEN, CREDINCIOSUL NOSTRU SUPUS, Fiindu-ne adus la cunoginta ca a existat un proiect de casitorie intre Miss Alice Lee, singura voastra fiica i master Markham Everard, varul ei i nepotul vostru, i incredintati fiind ca aceasta alianta v-ar fi cu deosebire pe plac, daca o anumita consideratie pentru serviciile noastre nu vi vor fi indemnat sa ne refuzati consimtlmantul, va aduc la cumvinta ca, departe ca afacerile noastre sa alba de suferit de pe urma unei asemenea uniuni, not indemnam i, atata cat ne sty in putinta, v cerem si consimtiti, dad vreti sa ne prilejuiti o mare placere; lasandu-va totui, aka cum i se cuvine unui rege cretin, deplinul exercitiu al propriei judecati privind alte obstacole ce ati putea gasi in calea acestei casitorii, independente de dorintele noastre. Drept marturie a celor de mai sus, semnam impreuna cu amintirile noastre recunoscatoare pentru bunele servicii aduse raposatului rege, tatalui nostru, precum i nota C.R. Sir Henry ii atinti indelung ochii asupra scrisorii, ca i cum ar fi vrut s-o invete pe dinafara. Apoi o puse cu grija in portofel, i ii spuse Alice-i sa-i dea seamy de aventurile ei din noaptea precedenta. Povestirea nu fu lungs. Drumul sau nocturn prin parc cu Regele decurse cu repeziciune i in siguranta. Dupa ce-1 vazu pe Charles plecat, insotit de batranul Martin, ea ii Iasi un oarecare ragaz de odihni in coliba in care venise. Dimineata priori tirea ca soldatii pusesera stapanire pe Loja din Woodstock, i ca a se intoarce acolo inseamna a se expune primejdiilor, banuielilor i cercetarilon Alice nu vru sa tread prin aceste incercari, i se duse la casa unei vecine, de o cunoscuta loialitate, al carei sot, maior in regimental lui Sir Henry Lee, pierise in batalia de la Naseby. Doamna Aylmer era o femeie de bun simt, i de altfel necesitatile din timpurile acelea ciudate ii daruise 445

fiecpruia disponibilitati pentru stratagema i intriga. Ea trimise un servitor fidel sa cerceteze cu precautie ce se petrece la castelul Woodstock. De indata ce acesta ii vizu ieind pe prizonieri, i fu sigur de locul unde batranul cavaler urma sa-i petreaci noaptea, se intoarse cu tirea la stapana lui, care-i dadu dispozitie saincalece pentru a o duce pe Alice linga tatal ei. Rareori trei persoane au mai cinat, poate, intr-o asemenea tacere, fiecare fiind absorbit de propriile-i ganduri, i mai putin dornic sa le patrunda pe ale celorlalti. In sfarit, sosi ceasul in care Alice gasi ragazul pentru odihna, dupa o zi i o noapte de osteneala. Everard ii dadu bracul pans la ua camerei ei, i tocmai se pregatea ia ramas bun and, spre surprinderea lui, Sir Henry u ceru sa atepte o clips, sa ia loc i, inmanandu-i scrisoarea Regelui, it invita s-o citeasca. In Limp ce Everard &idea curs indemnului sau, batranul cavaler avea ochii atintiti asupra lui, hotarai ca, dad ar fi descoperit altceva deck un elan de bucurie, mai degraba sa nu dea el insui ascultare poruncilor Regelui deck s-o sacrifice pe Alice unui om ce nu i-ar fi primit mina ca pe cea mai mare comoara harazita pe pamant. Dar trisaturile lui Everard aratau Inca mai multi speranta voioasa cleat ar fi weptat Sir Henry, cu toate ca amestecata cu surpriza; i and colonelul ridica ochii spre unchiul sau cu un aer de nelinite speranta, acesta rupse tacerea avand un suds intiparit pe fata. - Dad n-ar avea parte de alti supui in Anglia, Regele tot ar dispune de vointa celor din casa Lee. Dar imi vine a crede ca familia Everard n-a fost de un timp Incoace atat de devotata Coroanei inch sa se supuna poruncii care-1 invita pe motenitorul ei s se insoare cu fiica unui ceretor. - Familia lui Sir Henry Lee, rispunse Everard, plecanduli genunchiul i sarutandu-i aproape cu de-a sila mina, ar face onoare casei unui duce! - Si eu a spune-o despre fata mea, zise cavalerul cu mandrie; in ce ma privete, nicicand saracia mea nu va aduce ruine, nici nu va fi o povara pentru nici unul din prietenii mei. Cateva piese de our pe care be datorez gentiletei Doctorului Rochecliffe, impreuna cu ajutorul lui Joceline, imi vor fi indeajuns ca s-mi procur cele de trebuinta. - Dar, dragul meu unchi, eti mai bogat deck crezi. Partea din domeniile stapanite pe care tatal meu a rascumparat-o pe un pret moderat, in timpul confiscarilor, continua sa-ti apartina, tinuta fiind, in numele dumitale, de cite un consiliu de curatori caruia i eu ii apartin. Dumneata nu eti debitor deck pentru un avans de bani, i dad asta to satisface, o sa-ti tinem socoteala asemenea unor camatarim Taal meu nu e in stare s 446

profite de nenorocirea unei rude pentru a se imbogati pe seama lui. Ar fi trebuit sa tii asta demult, daca ai fi vrut... adica, dad imprejurarile Oar fi vreau si zic... - vrei sa spui ca aveam capul prea infierbantat pentru a da ascultare ratiunii, master Markham; i cred ca nu greeti. Gandesc insa ca arum ne vom intelege unul pe altul. Maine voi merge cu familia mea la Kingston, unde am o casa veche despre care pot Inca spune ca e a mea. Vino acolo pe indelete, Markham; - sau vino cat se poate de repede, cum IV e vrerea; dar vino cu consimtimantul tatalui tau. - Cu tatal meu in persoana, dad ingadui. - Fie! aka cum el i cu tine veti voi. Nu-mi vine a crede ca joceline iti va Inchide poarta in nas, nici ca Bevis va lava, ca In seara sosirii bietului Louis Kerneguy. Iar scum, si nu ne lasam cupring de alte entuziasme. Noapte bunk Markham, noapte bunt Daca prea obosit, i vrei si treci pe aici la ceasul apte al diminetii, cred ca vom putea parcurge impreuna o parte din drumul spre Kingston. Everard stranse Inca o data mina cavalerului, it mingaie pe Bevis, ce-i priori cu bunivointa semnele de afectiune, i merse si se lase in voia visurilor de fericire, care, cateva luni mai tarziu se realizara, - atata cat lumea acesta aa de pestriti o ingaduie.

447

CAPITOLUL XXXVIII

pe plac, mi-amfilcut o onoare In uiata, - fi-acum itz mor la picioare. Don Sebastian Anii zboara pe linga not ca valurile manate de furtuna. Nu tim de unde le vine valtoarea, nisi incotro se indreapta. Suntem martorii trecerii lor, fara sane dam seama de schimbarea intimplata noui; i totui Timpul ii rapete omului puterea, aka cum vantul jefuiete padurile de frunzi. Dupe casitoria Alice-i i.-a lui Markham Everard, batranul cavaler ramase linga ei intr-un vechi conac aparlinator partii rascumparate a domeniilor sale. Joceline i Phoebe, acum sot i sotie, aveau grija gospodiriei, ajutati de vreo doi servitori. Cand ostenea s-1 mai citeasca pe Shakespeare, sau sa !samara singur, el mergea la ginerele sau, unde era intotdeauna sigur ca va fi bine primit; ii era cu atat mai placut s-o facia adesea cu cat Markham se retrasese cu totul din afacerile publice, dezaproband dizolvarea fortata a Parlamentului, i supunandu-se dominatiei consecutive a lui Cromwell mai degraba ca unui rau necesar deck ca unui guvern demn sa fie considerat legal. Cromwell parea mereu dispus sa i se arate prieten, dar Everard, pastrand un resentiment profund propunerii acute de cave general lui Wildrake de a i-I preda pe Rege, pe care o socotea o insults adusa onoarei sale, nu rispunse vreodata unor astfel de avansuri; dimpotriva, adopta tot mai mult opinia, imbratiata precumpanitor de natiune, ca nu se va ajunge nicicand la un guvern stabil fara rechemarea familiei regale exilate. Nu incape indoiala ca semnele de bunivointa personals primite de la Charles H. facura sa adopte cu draga inima un asemenea crez. Totui, el refuza sa imbratieze vreun angajament in timpul vietii lu Cromwell, socotindu-i autoritatea ca prea ferm consolidate pentru a putea fi inlaturata prin comploturile ce puteau fi inchegate In timpul acesta, Wildrake continua sa fie protejatul lui Everard, cu toate ca nu fare a-i aduce cateodata inconveniente, i Inca nu din cele mai mid. Acest respectabil personaj, in vremea ederii sale in casa prietenului sau, on in cea a batranului cavaler, gasea totui mijlocul de a se face util 448

printr-o multime de mici servicii; el ii c4tiga inima Alice-i prin grija ce tiu sa arate in a-i invata pe cei trei fii mai mad sa calareasca, sa traga cu arma, sa arunce sulita, on multe asemenea exercitii, dar, mai cu seams, in a umple marele gol din existenta tatalui ei, jucand cu el ah i table on citindu-i din Shakespeare. Indeplinea de asemeni functii de paracliser, and vreun preot prigonit se incumeta sa citeasca la el serviciul religios. Cat timp Sir Henry putu continua sa vineze, Wildrake ii abatea in bataia putii jivinele; dar, mai cu seams purta cu el lungi convorbiri asupra atacului de la Brentford i asupra bataliilor de la Edgehill, Banbury, Roundway Down, on asupra altor subiecte favorabile, pe care varstnicul cavaler nu le putea comenta la fel de agreabil cu colonelul Everard, ce-i catigase laurii in serviciul Parlamentului. Placerea pe care o gasea in societatea lui Wildrake ii deveni i mai necesara dupa ce Sir Henry it pierdu pe unicul i viteazul sau fiu, care fu ucis in fatala batalie de la Dunkerque, unde, din nenorocire, drapelele engleze full desfavrate in doua tabere, - francezii fiind atunci aliati cu Cromwell, care le trimise un corp auxiliar, iar trupele regelui exilat luptand pentru spanioli. Sir Henry Lee primi trista veste ca un batran, adica aratand mai multi linite interioara deck te-ai fi ateptat. Vreme de saptimani i luni avu sub ochi cateva rinduri expediate lui de catre neobositul Doctor Rochecliffe, i care erau semnate cu caractere mici C.R., jar mai jos, cu litere marl, Louis Kerneguy. Cel care ii scria it implora sa indure aceasta pierdere ireparabila cu gat mai curajos cu cat ii mai raminea Inca un fiu (desemnandu-se astfel pe sine insui) care-1 va privi mereu ca pe un tats. Insa, in pofida acestui balsam consolator, mahnirea, prin actiunea-i imperceptibila, absorbindu-i sangele ca un vampir, parea sa-i sleiasca treptat izvoarele vietii; Para nici o boala declarata, fara nici o suferinta corporals, puterile batranului descreteau in fiecare zi, i societatea lui Wildrake ii devenea tot mai indispensabila. Nu trebuie totui sa credem al avea fail incetare la indemana. Cavalerul era unul din acei muritori fericiti pe care o constitutie puternica, o minte nechibzuita i o fire exuberanta 11 faceau apt sa joace toad viata rolul unui colar, = fericit pentru clipa de fats i nepasator in privinta urmarilor. 0 data sau de doui on pe an, cand strangea cateva piese de aur, Wildrake facea o descindere la Londra, unde, aa cum spunea el, mergea ca sa vagabondeze, sa bea atata cat it tin baierile, i sa dud un trai pe cinste laolalta cu alti Cavaleri dispqi sa-i tins de urat, pans cand vreo vorba nechibzuita on vreo fapta nesibuita it faceau sa fie dus in Marshalsea 449

Fleet, sau in vreo aka inchisoare, de unde nu ieea deck prin puterea creditului i al banilor, iar uneori, putin, i pe socoteala reputatiei sale. In sfarit, Cromwell muri, fiul sau renunta la guvernare, i deosebitele schimbari politice ce se succedara it hotarara pe Everard, ca i pe multi altii, si adopte masuri mai active in favoarea Regelui. Everard puse chiar la dispozitie considerabile sume in serviciul sau, Cu cea mai mare precautie, flea a folosi vreun intermediar, ci Orland corespondenta directi cu cancelarul, caruia ii transmitea multe informatii utile asupra afacerilor publice. In ciuda prudentei sale, el nu fu departe de a se angaja in nefericita riscoala a lui Booth Middleton in vest, i doar cu mare greutate scapa de urmarile fatale ale acestei tentative intempestive. Drept urmare, regatul cazu prada unor dezordini i mai maxi, i totui nici un simptom nu se aria prielnic cauzei regale pans la migarea generalului Monk, care porni din Scotia. Chiar atunci, in ajunul succesului sau deplin, se intimpla ca destinul lui Charles si park a vrea si-1 aeze pe treapta cea mai de jos a declinului, and se of la restransa curte pe care o tinea la Bruxelles, ca Monk, sosind la Londra, se pusese sub ordinele Parlamentului. Se intimpla ca tocmai in acea vreme, intr-o seal* pe cand Regele statea la masa cu Buckingham, Wilmot i alti cativa sfetnici galanti ai curtii sale raticitoare, cancelarul Clarendon ceru audienta pe neateptate, intrand cu mai putin protocol decal ar fi aratat cu alt prilej, anunta veti extraordinare. - Cat despre solul care le aduce, - adauga, - el nu poate spune nimic deck ci pare s fi Hut mult i dormit putin; dar ca avea dovada ci se poate da crezare acestui om, de a carui fidelitate el faspundea cu viata lui. Regele ceru sa 1 vada el insui pe sol. Cei care intra avea manierele unui gentleman, dar Inca i mai mult pe acelea ale unui nepasator dezmatat, ochii Ii avea roii i inflamati, vetmintele in dezordine, pasul ovaitor, parte din lipsa somnului, parte din pricina mijloacelor folosite pentru a suporta osteneala... Pai fara a se formaliza cumva i, clatinandu-se spre capul mesei, ii prinse Regelui mina, i i-o tinu indelung in atingere cu buzele sale; Charles, care Incepea si aminteasca dupa modul sau de a saluta, nu fu foarte incantat ca intrevederea aceasta avea loc de fats cu martori. - Va aduc veti bone, spuse neobinuitul mesager, glorioase veti! Regele se va bucura iara4i de ceea ce-i apartine! Picioarele mele sunt frumoase pe munti... Mii de draci! am trait atata cu presbiterienii pans and mi-am molipsit de limbajul tor; dar acum toti suntem fiii unui om, - cu totii suntem bieti fii al Majestatii voastre! Noada este in intregime ruinata. Focuri de 450

bucurie and pretutindeni! Londra pare in flicari, de la Strand pans la Rotherhithe! Muzica fanfarelor rasuna; frigarile sunt intoarse pe foc! S-aud urari de sanatate. Clinchet de pahare rasuni peste tot! - Asta o putem i noi prea bine ghici... zise ducele de Buckingham. - Batranul meu prieten Mark Everard m-a trimis incoace cu aceasta veste, Sire; spintecat sa fiu dac-am inchis ochii de cand am plecat la drum. Majestatea voastra ma recunoate, sunt sigur. Majestatea voastra ii amintete, - aka i aka! - sub stejarul Regelui, la Woodstock... intr-un cant $i-un dans s-o finem, copii! Ciici, iaki, aproape-i vesela zi and Regele coroanali va regasi. - Mi to amintesc prea bine, master Wildrake. Nadajduiesc ca vestea cea buns si fie sigura. - Sigura, Majestate! N-am auzit eu oare glasul clopotelor? N-am vazut eu oare focurile bucuriei? N-am Mut eu in sanatatea Majestatii voastre aa de sarguindos ca picioarele abia dad ma mai puteau duce spre chei? E tot atat de sigur pe cat sunt eu saracul Roger Wildrake de Squattlesea Mere, comitatul Lincoln. Ducele de Buckingham ii spuse atunci in oapta Regelui: - Am banuit intotdeauna ca Majestatea vostra a avut parte de o companie ciudata dupa afacerea de la Worcester; ce-i drept, iata, pare-se, un rar eantion... - Un eantion care vi seamina mult, rispunse Regele, ca i intregii companii pe care am vazut-o aid de multi ani: pe cat de curajoasa inima, pe atat de gol capul; multe galoane, dar cu luciul putin cam ters; cati bani sunatori pe la frunte, aproape tot atatea monede de arama in buzunar. - A voi ca Majestatea voastra sa-mi dea ingaduinta desprinderii adevarului de la acest purtator de veti bune, spuse Buckingham. - Multumesc pentru bunovainta, rispunse Regele; door ca el nu este mai putin voluntar ca dumneata, iar astfel de oameni arareori se pun de acord. Lordul meu cancelar este precaut, i lui trebuie acordam increderea. Master Wildrake, it vei urma pe cancelarul nostru, care ne va face un raport asupra noutatilor voastre. In acest timp, va asigur ca nu yeti pierde prin nimic calitatea de cel dintai vestitor al bunei tiri. Spunand acestea, ii Nal semn lui Clarendon sa-lia cu sine pe Wildrake, judecand ca, in dispozitia in care se afla, n-ar fi foss de mirare sa faca aluzie la unele evenimente petrecute la Woodstock, care ar fi starnit mai degraba amuzamentul decal i-ar fi edificat pe oamenii de duh ai curtii. 451

Confirmarea vetii aducatoare de bucurie nu intarzie ss soseasca, Wildrake primi o frumoasi gratificatie i dreptul la o pensie, careia, prin dorinta specials a Regelui, nu i se ataa vreo indatorire de nici un fel. La putin timp pe urma, toata Anglia repeta in cor refrenul sau favorit: In doudzeci ci noud Mai, fost-a iar Pus in dreptul &flu legiuit Regele. 0, zi glorioasel! o, tu,ceresc dar! In acea zi memorabila, Regele porni din Rochester pentru a se duce la Londra, i avu parte pretutindeni de o primire atat de unanim cordials incit spuse cu voioie ca trebuie sa se fi datorat propriei greeli absenta sa atat de indelungata dintr-o tarsi unde intoarcerea-i raspandea atata bucurie. Calare, intre cei doi frati ai sO.i, ducii de York i Gloucester, monarhul inainta pe indelete pe drumurile presarate cu flori on pe strazile impodobite cu covoare, and pe langa Levi din care se revarsa vinul, and pe sub arcuri de triumf. Cetatenii de vaza, incin i cu eprfe de tot felul, ii ieeau in intimpinare, ba purtand veminte de catifea neagra, cu lanturi de aur, ba in costume militare din tesituri aurite on argintate; le urmau o multime de mqteugari care, dupa ce vociferasera impotriva tatalui, venira acum sa-1 aclame pe fiul ce reintra in stapanirea palatului stramoilor Trecand prin Blackheath, intalni acolo acea armata, atata vreme formidabila in Anglia ca i in Europa, care gasise mijloace de a restaura o monarhie pe care ea insig o risturnase. Dupa ce trecu printre ultimele randuri ale soldatilor, ajunse intr-o campie deschisa unde mai multe persoane distinse, i allele de un rang inferior, stateau pentru a-1 felicita in trecerea-i spre capitala. Printre oamenii de toata mina, unul in deosebi atragea atentia din pricina respectului pe care i-1 aratau soldatii ce erau inOruiti in rand, fie Cavaleri, fie Capete-Rotunde, intrecandu-se in a-i face pe plac; cad doi din grup servisera se distinsesera in razboiul civil. Ii iei in cale un grup de familie, at carui figura principals era un Muir' aezat pe un scaun, avand pe fats un zambet multumit o lacrima in coltul ochilor, and van flamurile intr-o succesiune nesfarWa, i auzi multimea rostind aclamatia de atata vreme uitata: - Doamne, ocrotete-1 pe Regele Charles! Obrajii ii erau palizi, aidoma cenuei, iar barba alba, ca puful scaietilor. Mai ramanea oarecare vioiciune in ochii sai albgtri, dar era limpede ca vederea incepea lipseasca. aratau o mare slabiciune, vorbea putin, doar pentru a raspunde sporovaitului nepotilor 452

sai, on pentru a pune vreo intrebare fie fiicei sale, de o frumusete in deplina ei stralucire, fie colonelului Everard, care statea in spatele lor. Mai putea fi vazut aijderi voinicul Joceline Joliffe, imbracat tot in costumul lui de padurar, rezemat, ca un al doilea Benaiah, in bastonul care adusese, la vremea sa, un bun serviciu cauzei Regelui. Alaturi u statea nevasta, o femeie plinuta, tot atat de aratoasa pe cat fusese de atragatoare ca fata; ea zambea plina de importanta, i-i alatura din and in and accentele feminine puternicelor urale barbate0 cu care sotul sat' intarea aclamatiile pornite din toate partile. Trei baieti frumoi i doui fete dragalne II inconjurasera pe bunicul lor, i it asaltau cu intrebari, carora el le dadea raspunsuri potrivite varstei lor, trecanduli mina prin carliontii favoritilor sai. Alice, asistata de Wildrake, stralucind intr-o splendida imbricaminte, i ai carui ochi nu erau mai lucitori deck datorita unei cupe cu vin de Canare, abatea din chid in and atentia copiilor, de teams sa nu-1 oboseasca pe bunicul Nu trebuie s uitim o alts figura remarcabila a grupului - un dine uria, care arata din plin semnele inaintatei sale varste canine, avand, poate, atunci cincisprezece on aisprezece ani. Dar, cu toate ca dadea la iveala doar mina infatiarii lui de alts data, ochii fiindu-i terni, incheieturile, tepene, capul, lasat in jos, migarile vii gratioase inlocuite cu un mers anevoios i nesigur, nobilul dine nu pierduse nimic din ataamentul pentru stapanul sau, i Bevis parea sa traiasca doar spre a sta intins la picioarele acestuia, vara ori, langa foc, iarna, spre a Malta capul sa-1 priveasca, Si a-i linge din and in cand mina vetejita i obrajii ridati. Trei sau patru servitori in livrea se atineau pregatiti sa protejeze grupul acesta de imbulzeala multimii; insa nu era nevoie vina in ajutor. Tinuta respectabila a stapanilor lor, dei simpla i nepretentioasi, le &dm chiar i in ochii populatiei celei mai necioplite un aer de demnitate patriarhala care impunea consideratie generala; pe banca pe care o alesera spre a sta pe marginea drumului se simteau tot ark de in siguranti ca cum s-ar fi aflat in propria lor gradina. Si iata c trambitele anuntara sosirea cortegiului regal. Mai intai, trecura cei din suita armatelor trompetitii, - purtand costume minunate, stindarde unduitoare in Vint i spade lucind in soare. In sfarit, aparu un grup alcatuit din nobilimea de prim rang a Angliei, in fruntea caruia mergea Regele, intre cei doi frati ai sai. El se oprise de mai multe on pentru a schimba cateva cuvinte cu oamenii pe care-i recunotea printre spectatori, i aplauzele multimii se facusera ecoul unei curtoazii atat de binevenite. Dar, de indata ce arunca o privire asupra grupului pe care 1-am zugravit, 453

chiar dad Alice se schimbase destul de mult pentru a-i 'Area de nerecunoscut, fu cu neputinta ca el sa nu-i aduca aminte de indata de Bevis i venerabilul sau stapan. Monarhul descaleca, i pai gra intarziere drept spre batranui cavaler in mijlocul aclamatiilor ce izbucnira ca un tunet din toate parole, and fu vazut Charles intinzand bratul ca sa se opuna slabelor opintiri ale batranului de a-i aduce omagiul. Impiedicandu-1 printr-o Wanda violenta sa se ridice, ii spuse: - Binecuvanteaza, tats, pe fiul tau care se intoarse in siguranta, aa cum 1-ai binecuvantat cand a plecat la vreme de primej die. Domnul sa te binecuvanteze i te pazeasca! rosti batranul cu o voce slabs, copleit de simtaminte. Si Regele, pentru a-i rasa cateva clipe de repaus, se intoarse spre Alice: - Si dumneata, frumoasa mea calauza, ce ai mai facut de la primejdioasa noastra plimbare nocturna? Dar nu mai trebuie sa-ti pun intrebarea, adauga el aruncand o privire copiilor; - in serviciul regelui i al regatului, crescand copii tot atat de loiali ca i stramoii lor. Frumoasa ginta, pe legea mea; i placuta vederii unui Rege englez! Colonele Everard, sa nadajduim ca te vom revedea la Whitehall? - Ii facu semn din cap lui Wildrake. $1 tu, Joceline, presupun ca iti poti tine bine bata cu o singura mina! Intinde-o pe cealalta. Plecanduli capul cu o timiditate stingace, ca un taur care-i arata coarnele, Joceline intinse bratul peste umarul nevestei sale, prezentandu-i Regelui o mina la fel de mare i de aspra ca un tocator de lemn, pe care Charles o umplu cu monede de aur. - Cumpara-i pe unele din acestea o boned prietenei mele Phoebe, spuse el. Ea si-a indeplinit de asemeni datoria fats de batrana Anglie. Regele se intoarse atunci Inca o data spre cavaler, care parea a face efort sa vorbeasca. Ii lua mina in mainile sale amandoui, i-i pled spre el capul pentru a-i deslui slabele accente, in timp ce batranui, tinandu-I cu cealalta mina, spuse ceva cu glas tremurator, din care Charles putu prinde doar citatul: Smulge rebeliunea din raddcinti, Jar lealitatea acasd mind. Vrand sa puns capit, cat mai bland posibil, unei scene ce incepea sa devina stingheritoare, bunul Rege zise, rostind vorbele mai rispicat ca de obicei, spre a fi sigur ca e bine inteles: - Suntem intr-un loc prea public pentru tot ce avem sa ne spunem. Iar dad nu veniti in curand la Whitehall 454

ca si-ivedeti pe Regele Charles, el o sa vi-1 trimita pe Louis Kerneguy si Va fad o vizita, spre a vedea cat de chibzuit 1-au facut calatoriile pe Maul acela zburdalnic. La aceste cuvinte, stranse Inca o data cu afectiune mina batranului, o saluta pe Alice i pe toti cei care-1 inconjurau, i se retrase. Sir Henry Lee, dupa ce-1 ascultase cu un suits care dovedea ca intelesese vorbele gratioase ce-i fusesera adresate, intoarse spatele i murmurs: Nunc dimittisi - Scuzati-ma pentru a NI fi facut si ateptati, my lords, spuse Regele reincalecanduli calul; - fara bunii oameni carora le-am vorbit, m-ati fi ateptat mult i bine. Inainte, domnilor! Randurile se pusera iar in micare; sunetul trompetelor se amesteca din nou cu aclamatiile care contenisera cat timp Regele se opri. Imaginea cortegiului reluase inaintarea fu de o splendoare atat de stralucita ca suspends pentru o clips chiar i grija de toate zilele a Alice-i pentru sanatatea tatalui ei, in vreme ce urmarea cu ochii lunga coloana ce inainta in campie. Cand ii arunci privirea asupra lui Sir Henry, ea tresari vizand ca obrajii lui, care-i recipatasera o culoare in timpul convorbirii cu Regele, recazusera intr-o paloare pamantie; ca ochii ii erau inchii nu se mai redeschideau, i ca trasiturile sale, dei linitite, aveau o intepenire care nu era a somnului. Alergari dupa ajutor, dar fu prea tarziu. Mara vietii, slabita de multi vreme, i se stingea dupa un lick de fericire. Ceea ce urma poate fi inchipuit. Vom adauga doar ca credinciosul sau cline nu-i supravietui multe zile; i ca imaginea lui Bevis, intins la picioarele stapanului sau, este sculptata pe monumentul care fu ridicat in memoria lui Sir Henry Lee de Dichiey.

Nunc dimittis servum tuum, Doming Acum elibereazi, Doamne, pe servul Gill. (Luca, II, 2 5). Cuvantul batranului Simion, dupa ce i s-a implinit visul de a-I vedea pe Mesia (n.t.).

455

Ait PG

13 D

Dincolo de fOrta contlictelor, de credibilltatea caracterelor de iscusutta merea (wpm anta a izvothrii inrrigii on de resuryele tipic hritanice, malt moraliste, de ironic, subtilingaduitoarc, transpare noble tea pevonalitaiii lui Sir ;Tither Scott insup, a acelui anaitrion generos. de o ospitalitate incomparabila, in castclul sari ,scolian de la Abbots:find, al carai geniu epic if autortza sa afirme pe satirical Thomas Love Peacock, contemporanul sou mai tanar " El avea rural talent de a placea tuturur rangurilorsi claselor de la pair la laran."

www.edituradacia.ro

I.S.B.N 973-35-0851-9