Sunteți pe pagina 1din 19

Ingrijirea plagilor.

Ingrijirea plagilor Definiie Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie). Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic): 1. mecanice: - prin tiere - prin nepare, arme albe, insecte etc. - prin contuzii, prin lovire - prin strivire - prin arme de foc - prin muctura de animale slbatice /domestice - prin muctura de arpe, viper 2. termice: - cldur, frig, electricitate 3. ageni ionizani : radiaii 4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi: a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice b) intenionale suicid, agresiuni c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere: - recente (sub 6 ore) - vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate Dup profunzime: - superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi: - nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros - penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup evoluie pot fi: - necomplicate; complicate Caracteristicile plgilor prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cn d n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare- determin panariii prin contuzii - n

cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale toxice prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe Plgi prin nepare cu spini vegetali: - spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical - dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon) Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate. Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps. Simptomatologia plgilor Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo -articulare, osoase sau nervoase Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa -numitele plgi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzim e; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii; aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat. Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame Vindecarea plagilor Vindecarea plgilor se poate realiza prin: vindecare primar vindecare secundar vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem) - este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6 -8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"): - n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"): - se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -- apare ntre ziua 0 i 3 n aceast faz apar hemostaza i inflamaia. Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se ntind e pe durata a 3 sptmni. Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz -cheie n procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii. Tratamentul local al plgilor

Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca: ngrijirea s se fac n condiii de asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor s fie asigurat un repaus al regiunii lezate tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor. Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitar nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie) Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toalet a si dezinfectia tegumentului o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea plgii o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii: o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml Plgile vechi Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam. Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic. La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed. ngrijirea unei plgi operatorii Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. - se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6 -7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon - plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool - apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii - se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut Profilaxia antitetanic Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebu ie tratate n mod special. Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc. Msuri de protecie nespecific - Curarea chirurgical a plgilor - Tratarea cu antiseptic Antibioterapie Msuri de protecie specific Se aplic difereniat: La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz) Nu se adm. ser antitetanic Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz unic, ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz: Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform schemei minimale. Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital. Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de 0,5ml. De reinut: - serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale i.m. n doz unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult) - La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival , cutanat sau intradermic) Schema minimal de desensibilizare Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se ateapt 30min. Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt 30mi n. Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser antitetanic. Se ateapt 30min. Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser antitetanic. Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective: favorizarea vindecrii rnilor prevenirea infeciei aprecierea procesului de vindecare

protecia plgii impotriva factorilor mecanici Condutiile unui bun pansament: a) S fie fcut in condiii aseptice se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile se servesc materialele folosind pense nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag; nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni b) S fie absorbant sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil c) S fie protector se acopera plaga cu comprese sterile i vat se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1 -2 cm dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat; d) S nu fie dureros se acioneaza cu blandee i rbdare se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens e) S fie schimbat la timp se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie; se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente Pansament protector acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator Pansament absorbant acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat Pansament ocluziv acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr Panasment compresiv acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere Pansament umed se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca

dermite,piodermite,foliculite Materiale necesare pansamentelor tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mnui sterile muama, alez soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran tvia renal Pean Kocher Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica Sonda canelata stilet butonat port ac Hegar Bisturiu+lame ace chirurgicale Pregatirea pacientului a) psihica se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se explica modul de desfurarea al procedurii se obinei consimmantul b) fizica poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dac este cazul Executia pansamentului spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor se iau din trus 2 pense sterile primul timp indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere. dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea al doilea timp-tratarea plagii se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate; al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1 -2 cm i aplicai

desupra un strat subire de vat dac este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic) Ingrijirea pacientul se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus se observa faciesul i comportamentul la durere se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia Reorganizarea locului de munca deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare E fectuarea tipurilor de bandaje Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m) o Fee elastice o Foarfece o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga o Se deruleaza de la stanga la dreapta o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase o Se evita miscarile inutile o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea o sa fie elastic,suficient de strans o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare o se aplica oblic sub pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru) o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de bandajare: circulara, in spirala, in forma cifrei 8, in spic de grau in evantai

Infasarea circulara Se supapun turele de fasa una peste alta Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei Infasare in spirala se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numitasemnul policelui se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3 este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse Infasare in forma cifrei8 Se incepe cu ture circulare sub articultie Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului Infasarea in spic de grausau spica Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3 Se termina cu ture circulare Infasarea in evantai Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai) Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast Bandajarea pe regiuni Infasarea capului- capelina Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga co ltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare. Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate Bandajarea plagilor gtului. a. Plasa]i o compresa peste plaga. b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss Infasarea nasului-prastia Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie Infasarea barbiei-capastrul

se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare Bandajarea gatului-circular Ceafa-circular Bandajarea toracelui si abdomenului-circular Sanii bandaj in spica Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in 8,degetele in spic Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8 La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2 -3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr -un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper. Infasarea perineului-bandajare in T se efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu -se. ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse, Bandajul bontului de amputaie Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o fa. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele r asfrnte cu ture circulare Alte mijloace de fixare a pansamentului o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Material adezive Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese HEMORAGIILE si hemostaza provizorie hemoragia Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie. Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :

externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange. interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala, etc.). exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai naturale -epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; -otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. -rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune -hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge : mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism; mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient; Hemostaza provizorie Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi : -spontana -provizorie -medicamentoasa -definitiva Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci: compresiune manual sau digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii, aplicarea garoului, pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s -au procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz. Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se

va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i); ghi n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se face n axil, pe faa intern la jumtatea braului sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, pa lmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular; artera femural; artera poplitee; artera pedioas. Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr -o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul arterial. Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiil e care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco -faciale, precum i n toate plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu -lui), se flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu -se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot

utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc. - sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului. dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavul ui, la vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac). Ingrijirea escarelor Definitie. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).

Cauzele pot fi: a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea ndelungat n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor Regiuni expuse escarelor 1) Decubit dorsal - Regiunea occipital - Omoplai - Coate - Regiunea sacrococcigian - Clcie 2) Decubit lateral - Umr - Regiunea trohanterian - Feele laterale ale genunchilor - Maleole 3) Decubit ventral - Tmple - Umeri - Creasta iliac - Genunchi - Degetele picioarelor Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie. Daca presiunea nu este imediat eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp. Clasificarea escarelor Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura, consistenta sau sensibilitate - Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser) - este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei

- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt. Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului, oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara) Fazele de evolutie Eritemul Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata. Tratament: cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare exagerate Tratament: cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei - suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local golirea basicii de lichid seros sau sero-hematic.Se aplica un pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b) afectarea epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril. Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de manifestare: Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolare- exista necroze, frecvent infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a escarei care poate duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si tratament medicochirurgical de specialitate Faza de granulatie Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii inmuguririi, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza de epidermizare Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia. Evaluarea riscurilor la escare Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea de mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de apariti e a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton: Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare. Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor. Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de ndata ce se constata o deteriorare a starii lor. SCALANORTON

CONDIIA FIZIC CONDIIA MENTAL ACTIVITATE MOBILITATE INCONTINEN BUN 4 TREAZ 4 MERGE 4 TOTAL 4 FR 4 MODERAT 3 APATIC 3 MERGE AJUTAT 3 NCEAT 3 OCAZIONAL 3 SLAB 2 CONFUZ 2 LIMITAT LA SCAUN 2 FOARTE LIMITAT 2 DE OBICEI / URIN 2 PROAST 1 TOROPIT 1 LIMITAT LA PAT 1 IMOBIL 1 DUBL 1 Total PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE: Se adreseaz cauzelor locale sau favorizante i reprezint cartea de vizit" a asistentei medicale.

Escarele por aprea n cteva ore sau n cteva zile, formarea lor fiind variabil, depinznd de factorul de risc i de tolerana pielii la presiune ndelungat. se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor n care se noteaz: -orele de schimbare i poziia: 14 DD; 16 DLS; 18-DD; 20-DLD -aspectul cutanat -zonele de masaj pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se vor folosi materiale preventive ca saltele cu aer, de exemplu Asigurarea confortului i meninerea bolnavului ntr -o stare de igien perfect Se va avea n vedere: - evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunarea la lenjeria de corp - splarea zilnic, cu ap i spun i ungerea regiunilor expuse umezelii, tiut fiind faptul c pielea uns se macereaz mai greu dect pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la sonda Foley). - scuturarea patului zilnic sau ori de cte ori este nevoie se vor aplica exercitii de respiratie cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat decat impins, pentru a micsora frecarea se vor folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului se va incuraja pacientul sa participe la tratament se va evita asezarea pacientului direct pe trohanter este preferabil sa fie asezat in decubit lateral intr-un unghi de 30 grade pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute penru a stimula circulatia pacientii paraplegici vor fi invatati s-si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul va cere ajutorul, va trebui ajutat sa-si lase greutatea pe o fesa pentru 60 de secunde, apoi pe cealalta. Se va evita asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate se va invata pacientul sa evite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea daca conditia pacientului permite, i se va recomanda o dieta bogata caloric, proteic si vitaminic. Consultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total parententeral favorizarea vascularizaiei n zonele comprimate prin masaj-favorizeaz vascularizaia profund i superficial -ndeprteaz celulele descuamate i destup glandele sebacee-rehidrateaz pielea (masaj cu unguent hidratant sau ap i spun) favorizeaz starea de bine i confort nltur durerea, anxietatea, ajut la gsirea forei i energiei Indicaii: - pentru toi bolnavii imobilizai care prezint factori de risc - n momentul schimbrii poziiei, pe toate regiunile expuse Principii - se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce bolnavul a fost splat i i s -a schimbat aternutul - se face cu un unguent pe mna goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la ceaf i umeri invers-de sus n jos i circular spre exterior - se face pe o zon mai mare dect suprafaa interesat - masajul nu trebuie s fie dureros, poziia bolnavului s fie confortabil, iar durata sa de aproximativ 15 minute. Contraindicaii: - nu se face bolnavului cu febr, cu infecii ale pielii sau cu septicemie

Materiale necesare: - unguentul Instalarea pacientului: - se nchid ferestrele, se aaz bolnavul ntr-o poziie variabil, n funcie de zon i, n acelai timp confortabil pentru asistenta medical-se face de 3-4 ori se va verifica daca pacientul si membri familiei cunosc strategiile de prevenire si tratare a ulceului de decubit si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire Consideratii speciale : se va evita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare probleme neurovasculare la maini si la picioare se va evita folosirea blanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa impresie de securitate vindecarea ulcerului in stadiul 3 si 4 necesita interventie chirurgicala Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul I In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : - spalarea zilnica a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor - alimentatia bogata in proteine, pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile - folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o distribuie uniform. Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara pentru a supraveghea evolutia. Stadiul II In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include : - curatirea leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri, peroxizi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot provoca distrugeri ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale. Pansamentele uscate impiedica vindecarea administrarea de unguente care sa grabeasca vindecarea, ca de exemplu unguentele ce contin enzime. Nu se folosesc unguente ce nu au fost recomandate de medicul specialist - alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea vindecarii. inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut mor), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile. Debridarea implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din acea zona. - aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile necrotice - spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte - indepartarea chirurgicala, efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Stadiile III si IV In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un mic crater. In stadiul IV craterul este foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii. Tratamentul in stadiile III si IV este urmatorul : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea pozitiei promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine - mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii cu solutii saline - administrarea de unguente topice - daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte (debridarea) - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele de infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur si febra - in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Grefa stimuleaza regenerarea pielii. In

cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a grabi vindecarea Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie adanca se poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani. Leziune de decubit / escara gradul IV care necesita interventie chirurgicala Ingruijirea ulcerului de decubit Materiale necesare: leucoplast hipoalergic sau plasa elastica manusi ser fiziologic antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga comprese sterile tampoane sterile pansamentul pentru aplicare locala selectat recipient pentru colectarea deseurilor scala de masurare a leziunilor musama,aleza instrumente sterile(pense) tava cu dezinfectant pentru pensele utilizate carucior transport materiale de pansat tavita renala Pregatirea echipamentului: se va asambla echipamentul langa pacient se va taia leucoplastul pentru fixarea pansamentului se va pregati sacul de plastic Implementarea : Se vor spala mainile si se vor revizui precautiunile standard de protectie Curatarea ulcerului de presiune: se va asigura intimitatatea pacientului se va explica tehnicii pacientului pentru indepartarea fricii si promovarea cooperarii pozitionare astfel incat sa se poata avea acces usor la nivelul ranii se va acoperi marginea patului cu o aleza pentru prevenirea murdaririi se va deschide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi Se va pune solutia salina intr-un recipient curat sau steril, in functie de politica, si seringa alaturi se vor pune manusile se va indeparta pansamentul vechi si se va arunca pentru a preveni contaminarea campului steril se va inspecta leziunea si se va nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta debridari necrotice se va masura rana (cu o scala speciala) se va folosi seringa cu piston si se va iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea tesutului necrotic si indepartarea bacteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se va aplica o presiune usoara pentru a preveni distrugerea tesutului nou se vor inlocuiti manusile cu degetul de la manusa sau cu betisoarele cu vata se vor verifica tunelele ranii. Acestea reprezinta extensiile leziunii pana in zona fasciala. Se va determina adancimea se va revizui conditia pielii si a ulcerului. Se va nota aspectul patului ranii si a tesutului inconjurator daca se va observa tesut necrotic aderent se va chema un medic specialist pentru a efectua debridarea se va aplica pansamentul indicat

Consecinte ale escarei La nivel fiziologic: -cresterea spasticitatii -cresterea durerii neurologice persistenta retractiilor musculo-tendinoase -dezechilibrul vezico-sfincterian -aparitia altor complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite La nivel psiho-social -intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respective -repercursiuni pe plan economic, psihic si socia