Cuprinsul cursului

4.9. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal..............................56

Introducere Titlul cursului: Fiscalitate

Cursul se adreseaza studentilor inscrisi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori si face parte din planul de invatamant aferent anului II, semestrul II. Obiectivele principale ale cursului, concretizate in competentele pe care studentul le va dobandi dupa parcurgerea si asimilarea acestuia: familiarizarea cu reglemetarile fiscale in vigoare, cu aspectele concrete ale mecanismului fiscal de asezare si percepere a celor mai importante impozite si taxe; capacitatea de a determina impozitele datorate atat de contribuabilii persoane fizice cat si de contribuabilii persoane juridice;

 valorificarea cunostintelor specifice domeniului pentru explicarea si solutionarea unor situatii practice. Cursul este structurat pe 8 unitati de invatare (capitole), cuprinzand: aspecte teoretice si practice privind mecanismul de asezare si percepere a celor mai importante impozite directe si indirecte; teste de evaluare/autoevaluare a cunostintelor. Evaluarea cunostintelor se va realiza sub doua forme: evaluare continua, pe baza lucrarilor de verificare propuse la sfarsitul fiecarei unitati de invatare; evaluare finala, realizata prin examenul sustinut in sesiunea de evaluare. Criteriile de evaluare constau in: ponderea evaluarilor pe parcursul semestrului (teme de control) - 40%; ponderea evaluarii finale 60%.

Unitatea de invatare 1 PREZENTAREA GENERALA A SISTEMULUI Cuprins

1.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 1.2. Componentele sistemului fiscal 1.3. Functiile sistemului fiscal. 1.4. Principiile sistemului fiscal 1.5. Elemente comune specifice impozitelor si taxelor 1.6. Teste de evaluare a cunostintelor

FISCAL DIN ROMANIA

1.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: structura sistemului fiscal, functiile sistemului fiscal, principiile sistemului fiscal, elementele comune specifice impozitelor Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: defineasca sistemul fiscal si sa identifice componentele acestuia; descrie componentele sistemul fiscal; identifice elementele comune specifice impozitelor; explice functiile si principiile sistemul fiscal; rezume structura veniturilor fiscale la nivelul bugetului de stat.

1.2. Stuctura sistemului fiscal

Sistemul fiscal este definit ca reprezentand totalitatea impozitelor si taxelor provenite de la persoanele fizice si juridice, care alimenteaza bugetele publice. Sistemul fiscal cuprinde urmatoarele trei componente: - totalitatea impozitelor, taxelor si a altor venituri fiscale pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe in baza unor reglementari legislative de natura fiscala; - mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile si instrumentele fiscale cu ajutorul carora se asigura dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat; - aparatul fiscal pune in miscare mecanismul fiscal, avand in structura sa aparatul propriu al Ministerului Finantelor Publice reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si de unitatile sale teritoriale.

1.3. Functiile sistemului fiscal

Functiile sistemului fiscal sunt: functia de mobilizare a resurselor bugetare la dispozitia statului, necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

 functia economica stimulativa, in scopul dezvoltarii activitatilor economice, sporirii veniturilor, crearii de noi locuri de munca, etc. prin intermediul facilitatilor fiscale acordate. functia sociala, prin care se urmareste asigurarea protectiei sociale pentru unele categorii de persoane sau stimularea agentilor economici ce utilizeaza forta de munca cu randament redus. functia de control asupra economiei exercitata de catre Ministerul Finantelor (prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala), compartimentele autoritatilor administratiei publice locale, etc.

1.4. Principiile sistemului fiscal

Principiile fiscalitatii, asa cum sunt reglementate de Codul Fiscal: neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore. Structura veniturilor la nivelul bugetului de stat: I. Venituri curente A. Venituri fiscale, cuprinzand - impozit pe venit, profit, castiguri din capital; 4

- impozite si taxe pe proprietate; - impozite si taxe pe bunurii si servicii; - impozite pe comertul exterior si tranzactiile internationale; - alte impozite si taxe internationale B. Contributii de asigurari C. Venituri nefiscale II. Venituri din capital III. Operatiuni financiare IV. Subventii V. Donatii VI. Sume de la UE in contul platilor efectuate si prefinantari

1.5. Elemente comune specifice impozitelor si taxelor

Elementele comune specifice impozitelor si taxelor sunt: obiectul este elementul concret care sta la baza asezarii acestuia si poate fi reprezentat de: venit, profit, pret, bunuri, acte si fapte. baza impozabila sau baza de calcul reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar. De cele mai multe ori baza este aceeasi cu obiectul impozitului, dar in anumite situatii difera de acesta. subiectul venitului bugetar (contribuabilul) este persoana detinatoare sau realizatoare a obiectului impozabil. platitorul este persoana care efectueaza plata propriu zisa la buget. Platitorul si subiectul coincid in unele cazuri, iar in alte situatii contribuabilul difera de platitor. cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Aceasta poate fi exprimata in: suma fixa sau cota procentuala. Cota procentuala poate fi: proportionala ( TVA, impozitul pe profit, impozit pe venit) progresiva (fostul impozit pe venit progresiv) regresiva ( taxele de timbru, impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal) termenul de plata reprezinta data la care sau pana la care obligatiile fiscale trebuie varsate la buget; 5

 inlesnirile acordate la plata: scutiri, reduceri, bonificatii, amanari si esalonari drepturile si obligatiile platitorilor sunt uneori expres precizate in Codul Fiscal, dar, ca principiu, acestea sunt reglementate prin acte normative cu caracter general, cum ar fi, de exemplu, Codul de Procedura Fiscala; sanctiunile aplicabile in caz de incalcare a legii fiscale: cele mai des intalnite sunt majorarile de intarziere si amenzile contraventionale sau fiscale.

1.6. Teste de evaluare a cunostintelor

1. Explicati pe exemple concrete functiile sistemului fiscal din Romania. 2. Prezentati exemple de metode si instrumente fiscale cu ajutorul carora se asigura asezarea si perceperea impozitelor in Romania. 3. Exemplificati pe sistemul fiscal al Romaniei: - tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul si platitorul coincid; - tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul si platitorul sunt persoane diferite; - tipuri de venituri fiscale pentru care baza de calcul este diferita de obiectul impunerii. 4. Domnul Alexandru Ionescu este avocat cu domiciliul in orasul Buzau, strada Unirii, bl. E 58 si are un cabinet de avocatura in acelasi oras pe strada Viitorului, nr. 15 unde acorda consulatii de specialitate 4 zile pe saptamana. Domnul Ionescu isi exercita profesia si in Bucuresti, sector 3, unde mai are un cabinet de avocatura, dar aici se afla doar 1 zi pe saptamana. Care este domiciliul fiscal al domnului Ionescu? Explicati.

Unitatea de invatare 2. OBLIGATIA SI CREANTA FISCALA. PROCEDURI FISCALE

Cuprins 2.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 2.2. Modalitati de stingere a creantelor fiscale 2.3. Obligatiile si creantele fiscale 2.4. Dobanzile, penalitatile de intarziere sau majorarile de intarziere 2.5. Aplicatii rezolvate 2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunostintelor

2.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: creanta fiscala, obligatie fiscala, modalitati de stingere a creantelor fiscale, dobanzi, penalitati de intarziere, majorari de intarziere Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: defineasca conceptele de: obligatie fiscala, creanta fiscala identifice si sa explice modalitatile de stingere a creantelor fiscale; descrie ordinea de stingere a obligatiilor fiscale; calculeze dobanzile, penalitatile de intarziere si majorarile de intarziere.

2.2. Obligatiile si creantele fiscale

Conceptul de obligatie fiscala, in sens larg, include alaturi de obligatia de plata la

termenele legale a impozitelelor, taxelelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, si urmatoarele obligatii ale contribuabilului, cum sunt: a) obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si fiscale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligatia de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligatia de a plati dobanzi, penalitati de intarziere sau majorari de intarziere, dupa caz, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii de plata accesorii; Creantele fiscale reprezinta drepturi patrimoniale care rezulta din raporturile de drept material fiscal. Atat continutul, cat si cuantumul creantelor fiscale constau in: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adaugata, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume 8

care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creante fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobanzilor, penalitatilor de intarziere sau majorarilor de intarziere, dupa caz, in conditiile legii, denumite creante fiscale accesorii. Drept urmare, creantele fiscale pot fi: creante fiscale principale: impozitele, taxele, contributiile si celelalte sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat creante fiscale accesorii: dobanzi si penalitati de intarziere, iar in unele cazuri si majorari de intarziere In masura in care plata sumelor reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat se constata ca a fost fara temei legal, cel care a facut plata are dreptul la restituirea sumei respective.

2.3. Modalitati de stingere a creantelor fiscale

Stingerea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz. Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere; b) declaratia fiscala; c) decizia referitoare la obligatii de plata accesorii; d) declaratia vamala; e) decizia prin care se stabilesc si se individualizeaza datoria vamala, impozitele, taxele si alte sume care se datoreaza in vama, potrivit legii, inclusiv accesoriile; f) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, intocmit de organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale; g) decizia de atragere a raspunderii solidare; h) ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti ori un extras certificat intocmit in baza acestor acte, in cazul creantelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca. Creantele fiscale se sting prin: plata (numerar, mandat postal, decontare bancara sau aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile), compensare (aceasta presupune reducerea sumelor exigibile la o scadenta ulterioara cu sumele platite in plus la buget la scadentele anterioare), scutire, 9

anulare, prescriptie, executare silita (poprire, executare silita a bunurilor mobile, executare silita a bunurilor imobile) si prin alte modalitati prevazute de lege. Debitorii efectueaza plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata. Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate. Daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuandu-se, de drept, in urmatoarea ordine: a) sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat o esalonare la plata, precum si dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata in luna curenta din grafic sau suma amanata la plata, impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata pe perioada amanarii, in cazul in care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se implineste in luna curenta, precum si obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii acordate; b) toate obligatiile fiscale principale, in ordinea vechimii, si apoi obligatiile fiscale accesorii, in ordinea vechimii. c) sumele datorate in contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonarea, pana la concurenta cu suma esalonata la plata sau pana la concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amanata la plata impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere datorata pe perioada amanarii, dupa caz; d) obligatiile cu scadente viitoare, la solicitarea contribuabilului. Vechimea obligatiilor fiscale de plata se stabileste astfel: a) in functie de scadenta, pentru obligatiile fiscale principale; b) in functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de organele competente, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii; c) in functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de contribuabil.

10

Prin compensare se sting creantele statului sau unitatilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat, de restituit sau de plata de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, cu conditia ca respectivele creante sa fie administrate de aceeasi autoritate publica. Creantele fiscale ale debitorului se compenseaza cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in mod proportional. Creantele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compenseaza cu creantele fiscale ale debitorului reprezentand sume de restituit de aceeasi natura. Eventualele diferente ramase se compenseaza cu alte obligatii fiscale ale debitorului, in ordinea prevazuta mai sus. Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii creantelor fiscale, cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal. In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei si a adresei de infiintare a popririi sunt suportate de organul fiscal. Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anuleaza. Plafonul se aplica totalului creantelor fiscale datorate si neachitate de debitori. Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel. Termenul de prescriptie al acestui drept incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala, daca legea nu dispune altfel. Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Acest termen curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Termenele de prescriptie anterioare se intrerup: a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune; b) la data depunerii de catre contribuabil a declaratiei fiscale dupa expirarea termenului legal de depunere a acesteia; 11

c) la data la care contribuabilul corecteaza declaratia fiscala sau efectueaza un alt act voluntar de recunoastere a impozitului datorat. Termenele de prescriptie prevazute mai sus se suspenda: a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune; b) pe perioada cuprinsa intre data inceperii inspectiei fiscale si data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale; c) pe timpul cat contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspectiei fiscale; d) pe perioada cuprinsa intre data declararii unui contribuabil inactiv si data reactivarii acestuia. Daca organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala. In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedeaza la actiuni de executare silita, potrivit Codului de procedura fiscala, cu exceptia cazului in care exista o cerere de restituire/rambursare in curs de solutionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decat creanta fiscala datorata de debitor. Executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu. Somatia trebuie sa cuprinda si urmatoarele elemente: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

2.4. Dobanzile, penalitatile de intarziere sau majorarile de intarziere

Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobanzi si penalitati de intarziere. Dobanzile se calculeaza pentru

12

fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si sumele reprezentand echivalentul in lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite la locul faptei. Dobanzile si penalitatile de intarziere se fac venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala. Nivelul dobanzii de intarziere este de 0,04% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale. Nivelul penalitatii de intarziere se stabileste astfel: a) daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse; b) daca stingerea se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse; c) daca stingerea se realizeaza dupa implinirea termenului de la punctul b), nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse. Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor. Prin exceptie de la prevederile anterioare, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata datorate bugetelor locale, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere. Nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate in termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

2.5. Aplicatii rezolvate

1. O persoana juridica datoreaza bugetului de stat la sfarsitul trimestrului III impozit pe profit in suma de 10.000 lei, cu scadenta la 25 octombrie 2011. Determinati suma ce trebuie platita cu titlu de obligatii accesorii la fiecare plata efectuata, in situatia in care contribuabilul achita in contul impozitului datorat urmatoarele sume: 13

A. 10.000 lei la data de 14 noiembrie 2011; B. 6.000 lei la data de 14 noiembrie 2011, iar restul de 4.000 lei la data de 14 decembrie 2011; C. 10.000 lei la data de 2 februarie 2012; D. 3.000 lei la data de 14 noiembrie 2011, inca 4.000 lei la data de 14 decembrie 2011, iar restul de 3.000 lei la data de 2 februarie 2012. Nota: Presupunem ca la momentul fiecarei plati contribuabilul achita si cuantumul obligatiilor acesorii datorate pina la momentul respectiv.

Rezolvare A. scadenta 25 octombrie 2011, data platii 14 noiembrie 2011, nr. zile intarziere 20 < 30; obligatie principala achitata = 10.000 lei Dobanda de intarziere = 10.000 x 0,04% x 20 = 80 lei Penalitati de intarziere = 0 lei Total obligatii accesorii achitate = 80 lei. B. scadenta 25 octombrie 2011, data platii 14 noiembrie 2011, nr. zile intarziere 20 < 30; obligatie principala achitata = 6.000 lei Dobanda de intarziere = 6.000 x 0,04% x 20 = 48 lei Penalitati de intarziere = 0 lei Total obligatii accesorii achitate = 48 lei. scadenta 25 octombrie 2011, data platii 14 decembrie 2011, nr. zile intarziere 50 > 30, dar 50 < 90; obligatie principala achitata = 4.000 lei Dobanda de intarziere = 4.000 x 0,04% x 50 = 80 lei Penalitati de intarziere = 5% x 4.000 = 200 lei Total obligatii accesorii achitate = 280 lei. C. scadenta 25 octombrie 2011, data platii 2 februarie 2012, nr. zile intarziere 100 > 90; obligatie principala achitata = 10.000 lei Dobanda de intarziere = 10.000 x 0,04% x 100 = 400 lei Penalitati de intarziere = 15% x 10.000 = 1.500 lei Total obligatii accesorii achitate = 1.900 lei D. scadenta 25 octombrie 2010, data platii 14 noiembrie 2010, nr. zile intarziere 20 < 30; obligatie principala achitata = 3.000 lei Dobanda de intarziere = 3.000 x 0,04% x 20 = 24 lei Penalitati de intarziere = 0 lei Total obligatii accesorii achitate = 24 lei. 14

scadenta 25 octombrie 2011, data platii 14 decembrie 2011, nr. zile intarziere 50 > 30, dar 50 < 90; obligatie principala achitata = 4.000 lei Dobanda de intarziere = 4.000 x 0,04% x 50 = 80 lei Penalitati de intarziere = 4.000 x 5% = 200 lei Total obligatii accesorii achitate = 280 lei. scadenta 25 octombrie 2011, data platii 2 februarie 2012, nr. zile intarziere 100 > 90; obligatie principala achitata = 3.000 lei Dobanda de intarziere = 3.000 x 0,04% x 100 = 120 lei Penalitati de intarziere = 3.000 x 15% = 450 lei Total obligatii accesorii achitate = 570 lei.

2. Societatea comerciala Globus SA are de platit urmatoarele impozite si contributii, toate cu scadenta in perioada curenta: - impozitul pe venitul din salarii (impozit retinut si virat in numele angajatilor) 7.200 lei data depunerii declaratiei 25.07 2011; - contributiile obligatorii ale angajatilor 5.000 lei - data depunerii declaratiei 25.07 2011; - contributiile obligatorii ale societatii 6.700 lei - data depunerii declaratiei 25.07 2011; - impozit pe profit 10.200 lei, din care 7.200 lei din perioada curenta - data depunerii declaratiei 25.07 2011; si 3.000 lei rest de plata dintr-o perioada anterioara - data depunerii declaratiei 25.04 2011; - obligatii fiscale accesorii aferente impozitului pe profit din perioada anterioara 500 lei decizia de calcul a dobanzilor si penalitatilor de intarziere 20.07.2011; In contul obligatiilor fiscale de mai sus, societatea vireaza, la data de 25.07.2011, urmatoarele sume: 17.900 lei in contul bugetului de stat si 11.700 lei in contul bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale. In aceasta situate, specificati modul de stingere a obligatiilor fiscale.

Rezolvare Conform prevederilor Codului de procedura fiscala, ordinea de stingere a obligatiilor fiscale este urmatoarea, pentru fiecare suma in parte: A. cei 17.900 lei achitati in contul bugetului de stat, sting obligatiile fiscale in urmatoarea ordine: 1 impozit pe venitul din salarii (impozit cu retinere la sursa) 7.200 lei 2 impozit pe profit din perioada anterioara 3.000 lei 3 impozit pe profit perioada curenta 7.200 lei 15

4 obligatiile fiscale accesorii 500 B. cei 11.700 lei achitati in contul bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, sting obligatiile fiscale aferent, in urmatoarea ordine: 1 contributii angajati (obligatii fiscale cu retinere la sursa) 5.000 lei 2 contributii angajator 6.700 lei

2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunostintelor

Teste de evaluare a cunostintelor 1. Care este ordinea de stingere a obligatiilor de natura fiscala? 2. Care sunt modalitatile de stingere a obligatiilor fiscale? 3. Daca un agent economic are de plata la sfarsitul trimestrului I un impozit pe profit de 5.000 lei, dar suma respectiva este virata in data de 3 mai acelasi an, care sunt creantele fiscale accesorii datorate si care este cuantumul acestora? Teste de autoevaluare a cunostintelor 1. Un contribuabil datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat la sfarsitul lunii ianuarie obligatii fiscale principale in suma de 7.000 lei, cu scadenta la 25 februarie 2011. Determinati suma ce trebuie platita cu titlu de obligatii fiscale accesorii la fiecare plata efectuata, in situatia in care contribuabilul achita in contul contributiilor sociale datorate urmatoarele sume: A. 7.000 lei la data de 14 martie 2011; B. 3.000 lei la data de 7 aprilie 2011, iar restul de 4.000 lei la data de 11 iunie 2011. 2. Un contribuabil persoana juridica a inregistrat in evidente un impozit pe profit de restituit in suma de 10.000 lei, iar in acelasi timp are si urmatoarele obligatii de plata: - impozit pe veniturile din salarii 1.500 lei; - taxa pe valoarea adaugata 1.000 lei; - CAS 2.800 lei; - cheltuieli accesorii aferente CAS 200 lei - contributia la fondul de somaj 700 lei; 16

- impozit pe teren 200 lei. Stabiliti procedura de compensare a acestor obligatii prin intermediul impozitului pe profit de restituit.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 2.

Unitatea de invatare 3. IMPOZITUL PE PROFIT

Cuprins 3.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare
17

3.2. Contribuabilii si cotele de impunere 3.3. Veniturile si cheltuielile 3.4. Declararea impozitului pe profit si termenele de plata 3.5. Aplicatii rezolvate 3.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

3.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: contribuabil, profit impozabil, rezultat net, cota de impunere, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, termen de plata, declaratie de impunere. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: recunoasca contribuabilii, sfera de aplicare si scutirile de la plata impozitului pe profit; identifice cheltuielile deductibile, pe cele cu deductibilitate limitata, precum si pe cele nedeductibile; recunoasca veniturile impozabile si neimpozabile; determine profitul impozabil, sa aplice cotele de impunere legale si sa calculeze impozitul pe profit; rezume aspectele referitoare la plata si depunerea declaratiilor de impozit pe profit.

3.2. Contribuabilii si cotele de impunere

Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane, denumite contribuabili: persoanele juridice romane; persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

18

 persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene. Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit anumiti contribuabili, ca de exemplu: trezoreria statului; institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit legii; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase, pentru o serie de venituri prevazute expres in Codul Fiscal; institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului; asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate conform legii privind Codul Fiscal; Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; Banca Nationala a Romaniei; Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii specifice.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este, in general, de 16%. Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere , si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din 19

participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz; veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica; sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor Codului fiscal. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit (din categoriile enuntate mai sus). Aceste organizatii datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute anerior, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16%. Contribuabilii, in cazul carora impozitul pe profit era mai mic decat suma impozitului minim datorat pentru transa de venituri totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, erau obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume. Impozitul minim a fost in vigoare in perioada 1 mai 2009 30 septembrie 2010.

3.3. Veniturile si cheltuielile

20

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: dividendele primite de la o persoana juridica romana; diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si alte diferente favorabile de valoare prevazute de Codul Fiscal; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere; veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative; veniturile din impozitul pe profit amanat determinat si inregistrat de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara; veniturile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare, ca urmare a evaluarii ulterioare utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor investitii imobiliare, dupa caz. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri, de exemplu si urmatoarele: cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

21

 cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare; cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite conform legii; cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitata, amintim: cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii; perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; cheltuielile cu provizioane si rezerve, cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar si cele cu amortizarea, in anumite limite prevazute in Codul fiscal; cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative , in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate , in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; 22

Dintre cheltuielile nedeductibile retinem: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat , inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate; cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit amanat inregistrat de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile confforme cu Standardele internationale de raportare financiara; dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale; cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata; cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ , potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor; cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor , altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile (trebuie mentionat ca veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente); cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private , acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima a 30/00 din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat.

23

3.4. Declararea impozitului pe profit si termenele de plata

Plata impozitului pe profit se realizeaza astfel: contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial (in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent), actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior, fara a fi luate in calcul platile anticipate efectuate in acel an), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. indicele preturilor de consum necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit; organizatiile nonprofit, precum si contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul; contribuabilii, altii decat cei mentionati anterior, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Incepand cu data de 1 ianuarie 2013, acesti contribuabili pot opta pentru declararea si plata impozitului pe profit anual, cu plati anticipate, efectuate trimestrial. Aceasta optiunea pentru sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit se efectueaza la inceputul anului fiscal pentru care se solicita aplicarea ei si este obligatorie pentru cel putin 2 ani fiscali consecutivi. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit. Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator, cu cateva exceptii prevazute in Codul Fiscal. Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

24

3.5. Aplicatii rezolvate

1. Societatea comerciala SC NELY SA, persoana juridica romana cu sediul social in Bucuresti, sector 4, ce activeaza in domeniul constructiilor, va pune la dispozitie urmatoarele informatii cu privire la activitatea desfasurata in primele 3 trimestre ale anului 2011: - veniturile totale inregistrate sunt 41.000 lei, iar cheltuielile totale aferente desfasurarii activitatii se ridica la suma totala de 27.000 lei; - in luna ianuarie 2011 societatea obtine un dividend net in valoare in valoare de 3.000 lei, fiind actionar majoritar din 2007 al societatii comerciale SC MALUS SA; - in luna aprilie, ca urmare a nerespectarii unor reglementari de protectia mediului societatea primeste o amenda in valoare de 5.000 lei; - in luna iulie, societatea inregistreaza venituri din anularea unor provizioane constiuite anterior, in suma de 1.000 lei, care, la momentul constituirii lor, au fost considerate cheltuieli nedeductibile. Determinati cuantumul impozitului pe profit datorat de catre societatea comerciala la finele trimestrului III.

Rezolvare Profit impozabil = (Venituri totale Venituri neimpozabile) (Cheltuieli totale Cheltuieli nedeductibile) = ( 41.000 3.000 1.000) ( 27.000 5.000) = 37.000 22.000 = 15.000 lei Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 15.000 = 2. 400 lei Impozitul datorat pentru primele trei trimestre ale anului 2011 este de 2.400 lei

2. Societatea comeciala SC PARIUL SA este o persoana juridica romana cu sediul social in Bucuresti sector 1, autorizata sa desfasoare activitati de natura pariurilor sportive. Cu privire la activitatea intreprinsa societatea declara la finele anului venituri totale de 12.000 lei si un profit impozabil in valoare de 6.000 lei. Determinati cuantumul impozitului anual datorat de catre societatea comerciala.

25

Rezolvare Impozit pe activitatea desfasurata = max. (5% * Venituri pariuri; 16% * Profit impozabil pariuri) 5%* Venituri pariuri = 5%* 12.000 = 600 lei 16% * Profit impozabil pariuri = 16%*6.000 = 960 lei Impozitul anual datorat este de 960 lei

3. Societatea comerciala SC CALCULATORUL SA cu sediul social in orasul Baia Mare, strada Viitorului, nr.7, are ca obiectiv de activitate comercializarea si mentenanta produselor hardware si software in domeniul IT si prezinta la sfarsitul trimestrului III urmatoarea situatie: - veniturile totale aferente perioadei analizate au fost 25.000 lei, din care venituri din comercializarea produselor 20.000 lei. - societatea detine 35% din actiunile SC MOUSE SA din 2006 si in luna februarie primeste dividende nete in valoare de 3.000 lei; - cuantumul cheltuielilor cu materiile prime, pe perioada analizata, a fost de 7.500 lei; - societatea are 3 angajati in regim part-time si 1 administrator angajat in regim full-time. Pentru primele 3 trimestre ale anului cuantumul cheltuielilor cu salariile personalului au fost 1.800 lei; - in luna mai, societatea a fost amendata cu 200 lei pentru depozitarea necorepunzatoare a unor deseuri metalice; - in luna martie 1 angajat este trimis intr-o delegatie in interes de serviciu pe o perioada de 7 zile in Oradea, iar in luna august un alt angajat este trimis intr-o delegatie in interes de serviciu pe o perioada tot de 7 zile la Timisoara. Pentru cele doua deplasari societatea a inregistrat o cheltuiala cu indemnizatia de deplasare de 1.000 lei (nivelul legal pentru institutiile publice este de 13 lei/zi/persoana); - in luna aprilie societatea a dat cu titlu de sponsorizare Scolii nr. 7 din oras un software a carui valoare este 400 lei; - in luna martie, societatea a organizat o petrecere pentru angajati cu ocazia implinirii a 5 ani de existenta, contravalorea acesteia fiind 600 lei; - cuantumul impozitul pe profit, determinat si achitat, aferent perioadelor anterioare este in suma de 600 lei. Alte informatii: - restul veniturilor pana la total este reprezentat de venituri impozabile integral, dar care nu sunt parte a CA. 26

Determinati cuantumul imozitul pe profit datorat de catre societatea comerciala, impozit aferent trimestrului III.

Rezolvare Venituri totale = 25.000 lei, din care: venituri neimpozabile = 3.000 lei venituri impozabile = 22.000 lei, din care cifra de afaceri (CA) = 20.000 lei

Limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol: 2% *(22.000 12.100+600+600) = 222 lei cheltuiala de protocol deductibila, diferenta este cheltuiala de protocol nedeductibila = 378 lei (cheltuiala de protocol nedeductibila purtatoare de TVA nedeductibila = 24%* 378 = 90.72 lei) Limita de deductibilitate la indemnizatia de deplasare: 2,5*13*2*7 = 455 lei cheltuiala deductibila cu indemnizatia de deplasare, diferenta de 545 lei fiind nedeductibila. Cheltuieli totale = 12.100 lei, din care: cheltuieli deductibile = 7.500 + 1.800 + 222 + 455 = 9.977 lei cheltuieli nedeductibile = 200 + 400 + 378 + 545 + 600 = 2.123 lei

Profitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Profitul impozabil = (Venituri totale Venituri neimpozabile) (Cheltuieli totale Cheltuieli nedeductibile ) Profitul impozabil = Venituri impozabile Cheltuieli deductibile Profitul impozabil = 22.000- 9.977 = 12.023 lei Impozit datorat = 16% * 12.023 = 1923,68 lei SPONZORIZAREA: min ( 30/00 * CA(20.000) = 60 lei;20% * impozit datorat=384,73 lei)=60 lei Impozitul de plata aferent trimestrului III = Impozit datorat sponsorizare (partea ce se scade) impozit aferent trimestrelor I si II Impozit trimestrul III = 1.923,68 60 600 = 1.263,68 lei

27

3.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. O organizatie sindicala a obtinut in cursul anului 2011 urmatoarele venituri: - cotizatii si taxe de inscriere ale membrilor 25.000 lei - donatii si bunuri primite prin sponsorizare 10.000 lei - dobanzi obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite 5.000 lei - resurse obtinute din finantari nerambursabile 7.000 lei - venituri din activitati economice 13.000 lei. Cheltuielile efectuate de organizatie pentru sustinerea intereselor specifice sindicatului sunt de 11.000 lei, iar cheltuielile efectuate pentru activitatile economice desfasurate sunt de 5.000 lei. Cheltuielile administrative care nu pot fi separate pe cele 2 tipuri de activitati (nonprofit si economica) sunt de 10.000 lei. Consideram cursul mediu de schimb 4,3 lei/euro. Determinati impozitul pe profit platit de organizatia sindicala pentru activitatile economice desfasurate. 2. Un agent economic realizeaza, cumulat de la inceputul anului 2011, pana la sfarsitul trimestrului II, urmatoarele venituri si cheltuieli: Venituri totale, in suma de 29.800 lei, din care: - dividende primite de la o persoana juridica romana 1.520 lei; - venituri din rambursarea impozitului pe profit, achitat in plus, impozit aferent perioadei anterioare (anului trecut), in suma de 570 lei; - cifra de afaceri, in suma de 19.000 lei; - alte venituri impozabile 8.710 lei. Cheltuieli totale, in suma de 19.800 lei, din care: - penalitati de intarziere ca urmare a unui contract comercial incheiat cu o persoana juridica rezidenta, in suma de 1.800 lei; - cheltuieli efectuate cu transportul salariatilor la locul de munca, in suma de 5.500 lei; - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare in tara, pentru 4 angajati, pe o perioada de 5 zile fiecare, in suma de 900 lei. Nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de deplasare pentru institutiile publice este de 13 lei/zi/persoana. - cheltuieli cu impozitul pe profit, aferent primului trimestru, in suma de 1.060 lei; - cheltuieli aferente achizitiilor de materii prime 9.500 lei; 28

- cheltuieli de sponsorizare, acordate conform legii privind sponsorizarea, in suma de 1040 lei. Determinati cuantumul impozitului pe profit de plata aferent trimestrului II al anului 2011.

3. Un agent economic prezinta la sfarsitul trimestrului III al anului 2011 urmatoarea situatie: venituri din vanzarea marfurilor, in suma de 117.980 lei; venituri din prestarea unor servicii tertilor, in suma de 48.970 lei; venituri din penalitatile de intarziere in conformitate cu contractele comerciale incheiate cu persoane rezidente, in suma de 510 lei; venituri din anularea unor provizioane pentru care in momentul constituirii nu s-a acordat deducere, in suma de 4.700 lei; venituri din chirii, in suma de 27.540 lei; cheltuieli aferente penalitatilor de intarziere in conformitate cu contractele comerciale incheiate cu persoane rezidente, in suma de 1.200 lei; cheltuieli de protocol, in suma de 700 lei; cheltuieli inregistrate in contabilitate si care nu au la baza un document justificativ, in suma de 300 lei; cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata unui numar de 5 angajati deplasati in interes de serviciu pe o perioada de 6 zile fiecare, in suma de 1.000 lei, in conditiile in care nivelul legal stabilit pentru institutiile publice este de 13 lei/zi/persoana; cheltuieli aferente transportului si cazarii personalului deplasat in interes de serviciu, in suma de 1.200 lei; cheltuieli aferente salariilor personalului, in suma de 75.800 lei; cheltuieli cu impozitul pe profit calculat aferent primelor doua trimestre, in suma de 5.280 lei; Determinati cuantumul impozitului pe profit datorat pentru trimestrul III si impozitul de plata aferent trimestrului III al anului 2011.

29

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 3.

Unitatea de invatare 4. IMPOZITUL PE VENIT

Cuprins 4.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 4.2. Impozitul pe venit caracterizare generala 4.3. Veniturile din activitati independente 4.3.1. Aplicatii rezolvate 4.3.2. Teste de autoevaluare a cunostintelor 4.4 Veniturile din salarii 4.4.1. Aplicatii rezolvate 4.4.2. Teste de autoevaluare a cunostintelor 4.5 Veniturile din cedarea folosintei bunurilor 4.5.1. Aplicatii rezolvate 4.5.2. Teste de autoevaluare a cunostintelor 4.6. Veniturile din drepturile de proprietate intelectuala 4.6.1. Aplicatii rezolvate 4.6.2. Teste de autoevaluare a cunostintelor 4.7. Venituri din pensii 4.7.1. Aplicatii rezolvate 4.8. Venituri din premii si jocuri de noroc 4.8.1. Aplicatii rezolvate 4.9. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal 4.9.1. Aplicatii rezolvate 4.10. Veniturile din investitii 4.10.1. Aplicatii rezolvate

30

4.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare Cuvinte cheie: contribuabil, categorii de venituri supuse impozitului pe venit, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cota forfetara, sistem de plati anticipate, sistem real de impunere, declaratii de impunere, dobanzi de intarziere la plata impozitului pe venit. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: identifice persoanele incadrate in notiunea de contribuabil; recunoasca categoriile de venituri pentru care se datoreaza impozit; faca distinctie intre diferitele tipuri de venituri (venituri impozabile / venituri neimpozabile) si cheltuieli (cheltuieli deductibile / cheltuieli nedeductibile); defineasca cotele forfetare si modalitatea lor de aplicare; determine impozitul datorat pe fiecare tip de venit cuprins in unitatea de invatare; distinga intre impunerea pe baza platilor anticipate si impunerea in sistem real; cunoasca declaratiile ce trebuie intocmite pentru plata impozitului pe venit, termenele de depunere a acestora si dobanzile suportate in cazul intarzierii platii impozitului pe venit datorat.

4.2. Impozitul pe venit caracterizare generala Contribuabilii sunt: persoanele fizice rezidente; persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania; persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania. Categoriile de venituri supuse impozitul pe venit sunt: venituri din activitati independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din investitii; venituri din pensii; 31

 venituri din activitati agricole; venituri din premii si din jocuri de noroc; venituri din transferul proprietatilor imobiliare; venituri din alte surse

Dintre veniturile neimpozabile retinem: ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice in conformitate cu Codul Fiscal; indemnizatiile pentru risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav; sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare; pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala in conformitate cu Codul Fiscal; etc. Perioada impozabila este anul fiscal, care in Romania, corespunde anului calendaristic, iar cota de impunere este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie de venit supus impozitului.

4.3. Veniturile din activitati independente

32

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente. Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Venitul brut cuprinde, in principal: a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii; b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta; c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii; d) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi. Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despagubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitata retinem: cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii; cheltuielile de protocol; suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului; cheltuielile sociale; dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti. 33

Baza de calcul pentru cheltuielile cu deductibilitate limitata (protocol 2%, sponsorizare 5%, cotizatii platite la asociatiile profesionale 2%) se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale. Platile anticipate in contul impozitului pe veniturile din activitati independente, exceptand cazurile in care impozitul anticipat este retinut la sursa sau a cazurilor in care impozitul retinut este final, se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16% si acestea se vireaza in 4 rate anuale egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. In ceea ce priveste contributiile de asigurari pentru persoanele care realizeaza venituri din activitati independente, legislatia in vigoare mentioneaza urmatoarele: 1. Contributia de asigurari de sanatate in cazul in care venitul din activitati independente este singurul venit obtinut de persoana fizica valoarea contributiei nu poate fi inferioara celei aferente salarilui minim brut pe tara (pentru 2012 nivelul acestuia este de 700 lei), iar in cazul in care pe langa veniturile din activitati independente, pesoana fizica obtine si alte venituri pentru care are obligativitatea platii contributiei de asigurari de sanatate, ca de exemplu venituri din salarii, aceasta va datora contributia de asigurari de sanatate pe fiecare venit obtinut, indiferent de nivelul acestuia. Cota de impunere este 5,5%. 2. Contributia de asigurari sociale in cazul in care venitul din activitati independente este singurul venit obtinut de persoana fizica, aceasta are obligativitatea asigurarii in sistemul public de pensii pe baza unui contract individual daca venitul brut anual realizat este mai mare sau egal cu de 4 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului pensiilor (pentru anul 2012 acesta este 2117 lei). In acest caz venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului, dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului. Daca persoana fizica obtine pe langa venitul din activitati independente si alte venituri pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale, 34

aceasta se poate asigura voluntar pe baza unui contract individual (mentiunile cu privire la nivelul venitului asigurat raman valabile). Cota de impunere este de 10,5% 3. Contributia de asigurari pentru somaj persoanele care obtin venituri din activitati independente, idiferent daca acestea sunt singurele venituri obtinute sau nu, se pot asigura in sistemul asigurarilor pentru somaj, voluntar, pe baza unui contract individual. Nivelul venitului asigurat nu poate fi mai mic decat salariul minim brut, dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut lunar. Cota de impunere este de 0,5%.

4.3.1. Aplicatii rezolvate

1. Petrovici Ionel este angajat pe post de agent-vanzari, cu norma redusa, la societatea comerciala ELECTRONICUL S.A. si pentru a isi completa veniturile de la 1 ianuarie 2011 domnul Petrovici a devenit antreprenor independent (persoana fizica autorizata in domeniul informatic). Acesta nu este inregistrat in scopuri de TVA si tine evidenta activitatii desfasurate dupa contabilitatea in partida simpla. Sediul social aferent activitatii independente se afla in apartamentul proprietate personala si reprezinta 40% din suprafata totala a acestuia. Domnul Petrovici va pune la dispozitie urmatoarele informati cu privire la activitatea independenta desfasurata: Venituri: venituri din vanzarea componentelor informatice 17.000 lei; venituri din acordarea de asistenta informatica 6.000 lei; venituri sub forma de dobanzi aferente contului curent personal 1.000 lei; venituri sub forma de dobanzi aferente contului curent al activitatii independente desfasurate 2.000 lei; pentru buna desfasurare a activitatii, domnul Petrovici, imprumuta de la sotie suma de 7.000 lei. Imprumutul este acordat la data de 1 ianuarie 2011 pe o perioada de 1 an, la o rata de dobanda de 9% /an. Rambursarea imprumutului se face integral la scadenta. Cheltuieli: cheltuieli aferente achizitiei de materiale 9.000 lei;

35

cheltuielile totale aferente serviciilor prestate de terti (energie si apa) 2.000 lei, in conformitate cu ponderea aferenta sediului social; cheltuieli cu dobanda la imprumutul primit de la sotie 630 lei; cota parte a impozitului pe cladiri, datorat bugetului local, 250 lei; cheltuieli aferente contibutiilor de natura sociala, in conformitate cu legislatia in vigoare, 1.500 lei; domnul Petrovici a acordat suma de 1.500 lei, in conformitate cu legea sponsorizarii, fundatiei CALCULATORUL, PRIETENUL MEU; domnul Petrovici a donat unei rude cu probleme grave de sanatate suma de1.000 lei, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Alte informatii: Cerinte: a) determinati impozitul datorat in cursul anului 2011 sub forma de plati anticipate, pentru activitatea independenta desfasurata si precizati datele scadente ale acestora; b) determinati impozitul final datorat pentru activitatea independenta desfasurata in conformitate cu datele din contabilitatea in partida simpla; c) determinati diferenta de plata sau de recuperat in contul impozitului pe venitul din activitatea independenta desfasurata in functie de valorile obtinute la punctele b) si c). rata de referinta a BNR este 6%; domnul Petrovici a estimat la inceputul anului 2011 un venit net aferent activitatii independente desfasurate de 10.000 lei.

Rezolvare a) Impozitul sub forma de plati anticipate = 16% * Venitul net estimat Impozitul sub forma de plati anticipate = 16% * 10.000 = 1.600 lei Impozitul se achita in 4 transe anuale egale cu scadenta pe 25 a ultimei luni a fiecarui trimestru, astfel domnul Petrovici va achita in contul impozitului pe venitul din activitatile independente 400 lei trimestrial cu scadenta pe 25 martie, 25 iunie, 25 sepetembrie si 25 decembrie. b) Impozitul datorat se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, astfel Impozitul datorat = 16% * venitul net Venitul net= Venitul brut Cheltuielile deductibile 36

Venitul brut = 17.000 + 6.000 + 2.000 = 25.000 lei Cheltuielile deductibile = 9.000 + 2.000 + 250 + 1.500 + 420 + 591,5 = 13.761,5 lei Cheltuielile cu deductibilitate limitata 1. cheltuielile cu dobanda (630 lei): limitate la nivelul ratei de referinta a BNR, astfel: Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobanda = 6% * 7.000 = 420 lei 2. cheltuielile de sponsorizare (1.500 lei): limitate la 5% din diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse private, mecenat si cotizatii la asociatii profesionale. Cheltuielile deductibile luate in calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare = 13.170 lei Limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizarea = 5% *(25.000 13.170) = 591,5 lei Venit net realizat = 25.000 - 13.761,5 = 11.238,5 lei Impozit datorat = 1.798 lei c) Impozitul achitat anticipat = 1.600 lei Impozitul datorat = 1.798 lei Diferenta de plata = 198 lei

2. Despre domnul Georgescu Ion se cunosc urmatoarele informatii: este angajat cu norma intreaga, pe post de sef compartiment contabil la societatea S.C. Buburuza S.A, societate platitoare de impozit pe profit cu sediu in orasul Craiova. are calitatea de consultant fiscal, oferind consultanta unei serii variate de clienti. Despre activitatea independenta se cunosc urmatoarele: - domnul Georgescu nu are angajati desfasurand activitatea in mod individual; - veniturile obtinute ca urmare a serviciilor prestate au fost in valoare de 10.000 lei; - pentru activitatea desfasurata domnul Georgescu a inregistrat urmatoarele cheltuieli: achizitii de materiale consumabile 450 lei; achizitii cafea, dulciuri, sucuri si servetele pentru protocol 1.000 lei; cotizatia la corpul consultantilor fiscali 300 lei; cheltuieli aferente utilitatilor apartamentului proprietate personala 400 lei (25% din apartament este utilizat pentru activitatea independenta). La inceputul anului domnul Georgescu a estimat ca va obtine din activitatea independenta un venit net in valoare de 6.000 lei. 37

Determinati cuantumul impozitului pe veniturile din activitati independente datorat de catre domnul Georgescu si realizati regularizarea acestuia cu mentionarea obligatiilor fiscale ale domnului Georgescu.

Rezolvare Impozitul sub forma de plati anticipate = 16% * 6.000 = 960 lei Impozitul se achita in 4 transe anuale egale cu scadenta pe 25 a ultimei luni a fiecarui trimestru, astfel domnul Georgescu va achita in contul impozitului pe venitul din activitatile independente 240 lei trimestrial cu scadenta pe 25 martie, 25 iunie, 25 sepetembrie si 25 decembrie. Venitul brut = 10.000 lei Cheltuielile deductibile = 450 + 25% * 400 + 189 + 300 = 1.039 lei Cheltuielile cu deductibilitate limitata 1. cheltuielile de protocol (1.000 lei): limitate la 2% din diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse private, mecenat si cotizatii la asociatii profesionale. Cheltuielile deductibile luate in calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 550 lei Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobanda = 2% * (10.000 - 550) = 189 lei 2. cheltuielile aferente cotizatiei la corpul consultantilor fiscali (300 lei): limitate la 5% din venitul brut Limita de deductibilitate a cheltuielilor aferente cotizatiei la corpul consultantilor fiscali = 5% * 10.000 = 500 lei Venit net realizat = 8.961 lei Impozit datorat = 1.434 lei Impozitul achitat anticipat = 960 lei Impozitul datorat = 1.434 lei Diferenta de plata = 474 lei

38

Pana pe data de 31 ianuarie a anului curent domnul Georgescu are obligatia de a depune optiunea pentru determinarea venitului in sistem real prin completarea si depunerea formularului privind determinarea venitului net in sistem real la administratia fiscala in carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea. Pana pe data de 25 mai a anului fiscal urmator domnul Georgescu va depune declaratia cu privire la cuantumul venitului realizat, data respectiva fiind data limita pana la care poate efectua plata diferentei de impozit de plata fara a datora cheltuieli accesorii.

4.3.2 Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. O persoana fizica desfasoara o activitate independenta in legatura cu care realizeaza in cursul anului 2011 urmatoarele venituri si cheltuieli: - venituri din vanzari 15.000 lei, - venituri din sponsorizari 800 lei, - venituri din despagubiri 700 lei, - venituri din dobanzi aferente creantelor comerciale 1.200 lei, - venituri din imprumuturi (pe o perioada de un an) primite de la o alta persoana fizica 17.000 lei, - cheltuieli cu impozitele, altele decat impozitul pe venit, in suma 200 lei, - cheltuieli cu chiria spatiului in care se desfasoara activitatea 2.000 lei, - cheltuieli aferente achizitionarii de materii prime si materiale consumabile 5.700 lei, - cheltuieli cu donatiile 870 lei, - cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor primite de la persoana juridica 2.040 lei, in conditiile in care dobanda de referinta a BNR este de 10%, - cheltuieli de protocol 800 lei, - cheltuieli de sponsorizare 600 lei, - cheltuieli cu amenzi si penalitati datorate autoritatilor romane 200 lei. Determinati impozitul pe venit datorat pentru intreg anul, precum si impozitul de plata sau de recuperat, in situatia in care platile anticipate cu titlu de impozit, efectuate in cursul anului, au fost in suma de 700 lei. 2. Ion Popescu, notar, are un birou notarial si obtine in anul 2011 venituri totale in suma de 80.000 lei din desfasurarea acestei activitati. Pentru desfasurarea activitatii contribuabilul a 39

contractat un credit bancar in suma de 6.000 lei. Cheltuielile aferente realizarii veniturilor sunt urmatoarele: - cheltuieli aferente prestarii de servicii 15.000 lei; - cheltuieli cu energia si apa 9.000 lei; - cheltuieli cu salariile 25.000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe cladiri 200 lei; - cheltuieli de protocol 1.900 lei; - ratele aferente creditului contractat 2.000 lei; - majorari de intarziere datorate autoritatilor romane 50 lei; - cheltuieli de sponsorizare 1.200 lei; - chiria aferenta sediului 7.000 lei. Determinati impozitul pe venit datorat, de catre contribuabil, bugetului, stiind ca acesta a sponsorizat o entitate non-profit cu suma de 1,7% din impozitul pe venit.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 4, subunitatea 4.3.

4.4. Venituri din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Sunt asimilate salariilor o serie de venituri si avantaje expres mentionate in Codul Fiscal (art.55 alin. 2 si alin.3). Nu sunt asimilate salariului venituri precum: 40

 ajutoarele cu caracter social, cadouri si alte sume acordate salariatilor (art.55, alin 4); contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului; costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu, etc. In urma celor mai recente modificari ale Codul Fiscal se vor impozita, inclusiv, tichetele de masa, tichetele de cresa, tichetele de vacanta si tichetele cadou acordate salariatilor in conformitate cu prevederile legale. Pentru aceste tichete se va calcula doar impozitul pe venit, fara sa se datoreze si contributiile de asigurari sociale. Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin Ordin al ministrului finantelor publice. In acest caz cuantumul deducerii personale de baze se rotunjeste pana la unitatea imediat superioara multiplu de 10 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

41

Impozitul lunar se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele: - deducerea personala acordata pentru luna respectiva; - cotizatia sindicala platita in luna respectiva; - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro; b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Baza lunara de calcul a contributiilor sociale individuale obligatorii o reprezinta castigul brut realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania. In situatia in care totalul veniturilor ce reprezinta baza de calcul a contributiilor este mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut (salariul mediu brut in 2012 = 2.117 lei), contributia individuala de asigurari sociale se calculeaza in limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului. Cotele contributiilor sociale individuale sunt stabilite prin reglementarile in vigoare astfel: a) cota contributiei de asigurari sociale 10,5%; b) cota contributiei de asigurari sociale de sanatate 5,5%; c) cota contributiei de somaj 0,5%.

4.4.1. Aplicatii rezolvate

1. Alexandra Ionescu este angajata cu norma intreaga la SC LALEAUA SA din 15 ianuarie 2012, pe post de chimist - sef de laborator, avand un salariu de baza brut de 6.788 lei. Pentru ca doamna Ionescu isi desfasoara activitatea in conditii clasificate ca fiind vatamatoare, aceasta beneficiaza lunar de un spor de 15% din salariul de baza. In luna februarie, ca urmare a 42

identificarii unei substante ce mareste speranta de viata a florilor, doamna Ionescu primeste o recompensa in valoare de 2.700 lei. Doamna Ionescu are 2 copii Vlad, in varsta de 5 ani si Ioana, in varsta de 12 ani. Determinati cuantumul salariului net incasat de catre doamna Ionescu in luna februarie 2012.

Rezolvare Venit brut = 6.788 + 15%* 6.788 + 2.700 = 10.506,2 lei (5 * 2.117 = 10.585 lei > 10.506,2 lei, deci baza de calcul este venitul brut) - CAS = 10,5%* 10.506,2 = 1103 - CASS = 5,5%* 10.506,2 = 578 - CAJS = 0,5%* 10.506,2 = 53 = Venit net = 10.506,2 1.734 = 8772,2 - DPB = 0, nu beneficiaza de DPB pentru ca Venitul brut depaseste valoarea de 3.000 lei = Venit impozabil 8.772,2 Impozit = 16%*8.772,2 = 1404 lei Salariul net incasat = 8.772,2 1404 = 7.368,2 lei

2. Asandei Viorica este angajata cu norma intreaga la SC BIOS - BACAU SA, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit., din februarie 2007. Doamna Asandei obtine, incepand cu luna noiembrie 2011 un salariu de baza brut lunar de 1.700 lei si un spor de vechime de 5% din salariul de baza. In luna ianuarie 2012 doamna Asandei este trimisa intr-o delegatie in interes de serviciu in Piatra Neamt pe o perioada de 2 zile, delegatie pentru care primeste suma de 1.000 lei reprezentand contravaloarea indemnizatiei de deplasare, cazarea si transportul. Incepand cu luna decembrie 2011 societatea comerciala ofera angajatilor tichete de masa in limitele legale, valoarea unui tichet de masa este de 8,72 lei. Doamna Asandei este membru de sindicat din iulie 2011 si din salariul obtinut i se retine lunar cotizatia obligatorie de 10 lei. Victor Asandei are 7 ani, este elev in clasa I la scoala generala nr. 5 din Bacau si este unicul copil al sotilor Asandei, fiind considerat a fi in intretinerea mamei. Determinati cuantumul drepturilor banesti pentru doamna Asandei in luna ianuarie 2012.

43

Rezolvare Venit brut = 1.700 + 5%*1.700 = 1.785 lei - CAS = 10,5%* 1.785 = 187 lei - CASS = 5,5%* 1.785 = 98 lei - CAJS = 0,5%* 1.785 = 9 lei = Venit net 1.491 lei - Deducerea personala de baza = 350 *(1- (1.785-1.000)/2.000) = 212,6 lei (220 lei) - Cotizatie sindicat 10 lei = Venit impozabil 1.261 lei Impozit = 16%*1.261 = 201,76 lei (202 lei) Salariul net inainte de impunerea tichetelor de masa = 1.491 10 202 = 1.279 lei Contravaloare tichetelor de masa = 20*8,72 = 174,4 lei Impozit aferent tichetelor de masa= 16%*174,4 lei = 27,9 lei (28 lei) Salariul incasat aferent lunii ianuarie = 1.279 28 = 1.251 lei In luna ianuarie drepturile banesti ale angajatului sunt in suma de 2.251 lei (salariu de 1.251 lei si contravaloarea indemnizatiei de deplasare in interes de serviciu, transport si cazare de 1.000 lei), iar la aceasta valoare se adauga si contravaloarea cele 20 de tichete de masa.

4.4.2 Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. Adamache Iulia este angajata cu norma intreaga a SC DICTIONARUL SA, pe post de traducator si obtine lunar un salariu de baza brut de 2.400 lei. In luna martie cu ocazilei de 8 martie, angajatorul ofera tuturor angajatelor, in numar de 10, cadouri in valoare totala de 1.000 lei. Pentru completarea veniturilor personale doamna Adamache desfasoara o activitate dependenta, cu program redus, si la SC TIPOGRAFIA SA, pe post de secretara obtinand un salariu de baza brut de 900 lei. Sotul doamnei Adamache este pensionar si obtine lunar un venit egal cu 900 lei, iar Mihai, baiatul sotilor Adamache, in varsta de 17 ani, este elev la Liceul Economic si obtine lunar o bursa de studiu de 200 lei. 44

Determinati salariul net obtinut de doamna Adamache la fiecare loc de munca, precum si pe total. 2. Iordache Mihaela este angajata cu norma intreaga la SC ALBINUTZA SA, cu sediul social in comuna Bragadiru, din 2007 si obtine lunar un salariu de baza brut de 1.500 lei. In luna decembrie 2011 doamna Iordache a obtinut de la locul de munca un salariu brut lunar de 1.500 lei, un spor de vechime de 900 lei si 3 kg de miere la un pret de 5 lei/kg (pret exclusiv TVA) Cu ocazia sarbatorilor de iarna, angajatorul a oferit tuturor angajatilor cadouri pentru copiii minori ai acestora, astfel domna Iordache a primit, pentru cei 2 copii minori Mihai si Adela, dulciuri si bilete la teatrul de papusi in valoare totala de 400 lei. Angajatorul ofera salariatilor si tichete de masa, in limita prevazuta de lege, in valoare de 9 lei/tichet , iar in luna decembrie 2011 doamna Iordache a beneficiat de 20 de tichete de masa. Doamna Iordache mai are un copil major Iulian, care este student la Universitate in Bucuresti, si obtine lunar o bursa de studii de 230 lei. Determinati cuantumul venitulul net incasat de doamna Iordache in luna decembrie 2011.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 4, subunitatea 4.4.

4.5. Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. Sunt considerate venituri din cedarea folosintei bunurilor si veniturile obtinute de catre proprietar din inchirierea camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare in scop turistic cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv 45

Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura stabilite potrivit contractului incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii acestora. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. Contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat. Veniturile obtinute din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de inchiriat, sunt calificate ca venituri din activitati independente pentru care venitul net anual se determina pe baza de norma de venit sau in sistem real. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. (25 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie). Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de contribuabil, pe baza Declaratiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal. Data de 25 mai inclusiv a fiecarui an fiscal se constituie atat termen de declarare, cat si termen de plata a impozitului pe venit. Contributiile individuale de asigurari sociale sunt reglementate prin legile speciale, astfel persoanele care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor sunt obligate la plata contributei de asigurari de sanatate doar daca acest venit este unicul venit realizat de contribuabil. In acest caz baza de calcul (diferenta dintre venitul brut si cota forfetara) nu pozate fi mai mica decat salariul minim pe tara. Cota contributiei este 5,5%. 46

In ceea ce priveste contributia de asigurari sociale, persoanele care realizeazap venituri din cedarea folosintei bunurilor au libertatea de a se asigura in sistemul de pensii pe baza unui contract individual de asigurare sociala. Venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale dar nici mai mare de 5 ori salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale. Cota de contributie este 10,5%. Pesoanele care realizeaza astfel de venituri se pot asigura pe baza unui contract individual si in sistemul asigurarilor pentru somaj, iar cota de contributie este 0,5%.

4.5.1. Aplicatii rezolvate

1. Doamna Popescu Ileana, salariata cu norma intreaga la SC GLOBUS SA, are in proprietate 2 apartamente iar pe unul dintre ele il inchiriaza pe o perioada de 1 an (1 ianuarie - 31 decembrie 2011). In conformitate cu contractul incheiat doamna Popescu obtine un venit lunar (chirie) in suma de 800 lei. Incepand cu data de 1 mai, de comun acord, chiria creste cu 10 lei lunar, pana la expirarea contractului. La mijlocul lunii septembrie, cele doua parti de comun acord, reziliaza contractul incepand cu data de 1 octombrie, constatand totodata ca proprietarul (doamna Popescu) a beneficiat pe perioada activa a contractului si de suma de 1.000 lei, cheltuieli ce cadeau in sarcina sa, dar au fost suportate de catre chirias. Doamna Popescu a optat la inceputul anului pentru impunerea sub forma de plati anticipate. Determinati valoarea impozitului anual anticipat, valoarea impozitului anual datorat, impozit calculat in sistem real, si stabiliti diferenta de impozit de plata in urma regularizarii anuale a acestuia.

Rezolvare Impozit anual anticipat Venit brut = 800*12 = 9.600 lei Venit net = 9.600 25%*9.600 = 7.200 lei Impozit anticipat = 16%*7.200 = 1.152 lei, achitat in 4 transe anuale egale, pana pe data de 25 a ultimei luni a fiecarui trimestru 288 lei/trimestru 47

Impozit anual datorat calculat in sistem real Venit brut = 800*4 + 810 + 820 + 830 + 840 + 850 + 1.000= 8.350 lei Venit net = 8.350 25%*8.350 = 6.262,5 lei Impozit datorat = 16%*6.262,5 = 1.002 lei Impozit anticipat achitat efectiv pana la momentul rezilierii contractului = 288*3=864 lei Impozit efectiv de plata = 1.002- 864 = 138 lei (poate fi achitat pana pe data de 25 mai a anului fiscal urmator) 2. Gheorghe Alin, o persoana fizica care realizeaza si venituri din salarii, inchireaza un apartament incepand cu 1 aprilie 2011, pe o perioada de 2 ani. In conformitate cu contractul incheiat persoana obtine un venit lunar (chirie) in suma de 200 euro (cursul de schimb la momentul impunerii fiind de 4,22 lei/euro). La mijlocul lunii septembrie, cele doua parti de comun acord, reziliaza contractul incepand cu data de 1 octombrie, constatand totodata ca proprietarul a beneficiat pe perioada activa a contractului si de suma de 1.000 lei, cheltuieli ce cadeau in sarcina proprietarului, dar au fost suportate de catre chirias. Cursul euro a inregistrat urmatoarele valori: 4,23 lei (aprilie), 4,19 lei (mai), 4,18 lei (iunie), 4,21 (iulie), 4,21 lei (august), 4,22 lei (septembrie) Determinati valoarea impozitului anticipat, valoarea impozitului real datorat, realizati regularizarea situatiei si stabiliti obligatiile declarative ale contribuabilului

Rezolvare Venit brut estimat 2011 = 200 * 4,22 * 9 = 7.596 lei Venit net estimat 2011 = 7.596 25% * 7.596 = 5.697 lei Impozit anticipat 2011 = 16% * 5.697 = 912 lei ( cate 304 lei la 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie 2011) In termen de 15 zile de la data incheierii contractului de inchiriere, proprietarul trebuie sa inregistreze contractul la Administratia financiara si sa depuna Declaratia privind venitul estimat. (Declaratia 220) Venit brut realizat = 200 * 4,23 + 200 * 4,19 + 200 * 4,18 + 200 * 4,21 + 200 * 4,21 + 200 *4,22 + 1.000 = 6.048 lei Venit net realizat = 6.048 25% * 6.048 = 4.536 lei Impozit datorat = 16% * 4.536 = 726 lei 48

Impozit achitat pana la momentul rezilierii contractului = 304 + 304 = 608 lei Impozit de plata dupa regularizare = 726 608 = 118 lei La sfarsitul anului 2011, pana la data de 15 mai 2012, contribuabilul are obligatia depunerii Declaratiei privind veniturile realizate in anul 2011. (Declaratia 200) 4.5.2 Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. O persoana fizica inchiriaza pe o perioada de 4 ani un apartament, incepand cu data de 1 ianuarie 2011. In conformitate cu contractul incheiat, contravaloarea chiriei este 950 lei lunar, urmand sa creasca cu 10 lei lunar, incepand cu data de 1 aprilie. La sfarsitul anului se constata ca proprietarul a beneficiat, pe langa chiria lunara si de suma de 500 lei, suma ce reprezinta contravaloarea cheltuielilor cota parte cu reparatia instalatiilor comune ale cladirii. Determinati venitul net estimat, cuantumul impozitului anticipat, cuantumul impozitului anual datorat si stabiliti diferenta de impozit in plus sau in minus in urma regularizarii acestuia, pentru anul fiscal 2011. Mentiune!!! Persoana fizica obtine pe langa venitul din cedarea folosintei bunurilor si venituri din salarii. 2. O persoana fizica inchiriaza pe o perioada de 2 ani un apartament, incepand cu data de 1 aprilie 2011. In conformitate cu contractul incheiat, contravaloarea chiriei este 1.000 lei lunar. Pe data de 20 octombrie cele doua parti de comun acord reziliaza contractul incepand cu data de 1 noiembrie. La sfarsitul anului se constata ca proprietarul a beneficiat, pe langa chiria lunara si de suma de 500 lei, suma ce reprezinta contravaloarea cheltuielilor cota parte cu reparatia instalatiilor comune ale cladirii. Determinati venitul net estimat, cuantumul impozitului anual anticipat, cuantumul impozitului anual datorat calculat in sistem real si realizati regularizarea acestuia, pentru anul fiscal 2010. Mentiune!!! Persoana fizica nu obtine pe langa venitul din cedarea folosintei bunurilor si venituri din salarii.

49

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 4, subunitatea 4.5.

4.6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuala

Veniturile din drepturile de proprietate intelectuala reprezinta venituri din activitati independente pentru care impozitarea se face astfel: - la plata venitului se retine un impozit de 10% la sursa de catre platitorul de venit; - la sfarsitul anului, autorul este obligat sa depuna declaratia de venit, pana la 25 mai a anului urmator, declarand venitul brut si cheltuielile deductibile. Venitul brut este reprezentat de suma veniturilor brute obtinute de autor in cursul anului de la toti cei de la care a obtinut aceste sume iar cheltuielile deductibile se calculeaza cu o cota forfetara de: (a) 25% din venitul brut, pentru opere de arta monumentala, asa cum sunt definite de Codul fiscal; (b) 20% din venitul brut pentru drepturile de proprietate intelectuala. Venitul net se stabileste prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare si a contributiilor sociale obligatorii platite. Referitor la contributia la asigurarile sociale de sanatate autorul va fi obligat la plata acesteia daca nu obtine alte venituri pentru care plateste aceasta contributie. Obligatia de plata este a autorului si nu a platitorului de venit deci, indiferent daca exista sau nu obligatia de plata a acestei contributii, nu este obligatia platitorului de venit de a o retine si vira la buget. Incepand cu 1 iulie 2010 (OUG nr.58/2010), pentru orice venituri de natura profesionala , altele decat cele salariale, se vor datora pe langa contributiile individuale de asigurari sociale de sanatate si, asigurari sociale si asigurari de somaj. Prin venituri de natura profesionala, in sensul ordonantei de urgenta 58/2010, se intelege venituri din drepturi de autor si drepturi conexe, asa cum sunt definite de Codul Fiscal. Potrivit OUG nr. 58/2010 contributia individuala de asigurari sociale si contributia de asigurari de somaj se datoreaza dupa cum urmeaza: daca veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe sunt realizate in mod ocazional pe langa veniturile de natura salariala, atunci pentru veniturile de natura profesionala nu se datoreaza contributiile de asigurari;

50

daca veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe sunt realizate in mod ocazional si reprezinta unica sursa de venit, atunci contribuabilul datoreaza contributiile de asigurari; daca veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe sunt realizate cu regularitate pe langa veniturile de natura salariala, atunci si pentru veniturile de natura profesionala se datoreaza contributiile de asigurari;

daca veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe sunt realizate cu regularitate si reprezinta unica sursa de venit, atunci contribuabilul datoreaza contributiile de asigurari.

Cotele aferente contributiilor sunt: 10,5% contributia individuala de asigurari sociale, 5,5% contributia la asigurarile sociale de sanatate si 0,5% contributia la asigurarile pentru somaj. Baza de calcul a contributiilor este diferenta dintre venitul brut si cota forfetara. Aceste reglementari vor fi abrogate incepand cu data de 1 iulie 2012.

4.6.1. Aplicatii rezolvate

1. Ionescu Aurel este de profesie inginer si in luna ianuarie a anului curent a publicat un manual de specialitate, realizand un venit brut sub forma drepturilor de autor de 3.000 lei. Domnul Ionescu nu este angajat si nu obtine alte venituri in afara venitului din luna ianuarie. Determinati valoarea impozitului anticipat, a impozitului real datorat si realizati regularizarea anuala a acestuia.

Rezolvare Impozit anual anticipat Venit brut = 3.000 lei Impozit = 10%*3.000 = 300 lei Venituri din drepturi de autor incasate = 3.000 300 = 2.700 lei Impozit anual datorat calculat in sistem real Venit brut = 3.000 lei Venit net = venit brut cota forfetara contributiile obligatorii (CAS; CASS; CAJS) 51

Venit net = 3.000 20%*3000 (10,5%*2.400 + 5,5%*2.400 + 0,5%*2.400) = 2.004 lei Impozit datorat = 16%*2.004 = 320,64 lei (321 lei) Diferenta de impozit datorata dupa regularizarea anuala = 321 300 = 21 lei (poate fi achitat pana pe data de 25 mai a anului fiscal urmator)

2. Un sculptor, care obtine si venituri din salariu, realizeaza in luna ianuarie a anului curent venituri brute, sub forma drepturilor de autor, pentru o lucrare de arta monumentala un bust expus in parcul central al unei localitati, in suma de 7.000 lei. Venitul din drepturi de autor are caracte ocazional. Determinati valoarea impozitului anticipat si a diferentei de impozit datorata dupa regularizarea anuala a acestuia.

Rezolvare Impozit anual anticipat Venit brut = 7.000 lei Impozit = 10% * 7.000 = 700 lei Venituri din drepturi de autor incasate = 7.000 700 = 6.300 lei Impozit anual datorat calculat in sistem real Venit brut = 7.000 lei Venit net = venit brut cota forfetara Venit net = 7.000 25% * 7.000 = 5.250 lei Impozit datorat = 16% * 5.250 = 840 lei Diferenta de impozit datorata dupa regularizarea anuala = 840 700 = 140 lei

4.6.2 Teste de autoevaluare a cunostintelor

52

1. Un scriitor care nu realizeaza si alte tipuri de venituri, a realizat in luna februarie a anului curent venituri brute din drepturi de autor in suma de 4.200 lei de la editura TIPOGRAFIX si 3.000 lei venituri brute din drepturi de autor de la editura PRIMA PAGINA. Determinati valoarea impozitului anticipat si a diferentei de impozit datorata dupa regularizarea anuala a acestuia. Mentiune!!! Veniturile din drepturi de autor au caracter ocazional. 2. Un pictor, care obtine si venituri din salarii, realizeaza in luna martie a anului curent si venituri brute din drepturi de autor pentru o lucrare de arta monumentala in suma de 6.800 lei. Determinati valoarea impozitului anticipat, a impozitului real datorat si realizati regularizarea anuala a acestuia. Mentiune!!! Venitul din drepturi de autor are caracter ocazional.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 4, subunitatea 4.6.

4.7. Veniturile din pensii

Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica. Sunt obligate la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate persoanele care obtin un venit din pensii mai mare de 740 lei, iar baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate o reprezinta intregul venit, astfel incat pensia neta sa nu fie mai mica de 740 lei. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul 53

de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei, obligatia calcularii, retinerii si virarii revine platitorului de astfel de venituri.

4.7.1. Aplicatii rezolvate

1. Doamna Mihaila Maria este pensionara si obtine lunar un venit brut din pensii in valoare de 2.400 lei. Sotul acesteia, domnul Mihaila Stefan este pensionar si obtine lunar o pensie bruta in valoare de 742 lei Determinati cuantumul pensiei nete pentru fiecare persoana in parte.

Rezolvare Venit net = Venit pensie - valoare neimpozabila CASS CASS = 5,5% * 2.400 = 132 lei Venit net = 2.400 1.000 132 = 1.268 lei Impozit = 16% * 1.268 = 202,88 (203) Pensie neta= 2.400 132 203 = 2.065 lei Venitul din pensii obtinut de domnul Mihaila este sub nivelul venitului neimpozabil de 1.000 lei, deci venitul din pensii este neimpozabil, dar pentru acest nivel al venitului se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. CASS = 5,5% * 742 = 40,81 lei (41 lei) In acest caz pentru a respecta prevederile Codului Fiscal (prin plata CASS-ului nu poate rezulta un venit din pensii mai mic de 740 lei), contributia de asigurari sociale de sanatate suportata va fi doar de 2 lei, astfel incat cuantumul pensiei nete va fi 740 lei.

4.8. Venituri din premii si jocuri de noroc

54

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice, si veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii. Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil. Venitul net se calculeaza la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor. Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net. Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil: a) pentru fiecare premiu; b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut si este un impozit final.

4.8.1. Aplicatii rezolvate

1. Andreea Ganea, sportiva de performanta, a castigat in cursul anului 2011 urmatoarele: - un premiu in valoare de 20.000 lei la campionatele olimpice in luna mai; - un premiu in valoare de 5.000 lei la olimpiada de gimnastica nationala, in luna august; - un premiu in valoare de 1.000 lei la un eveniment public de marketing, in luna noiembrie. Determinati impozitul total datorat de catre sportiva Ganea Andreea.

Rezolvare 55

Venit net = Venit din premiu valoare neimpozabila Venit net aferent premiului de la olimpiada de gimnastica = 5.000 600 = 4.400 lei Impozitul aferent premiului de la olimpiada de gimnastica = 16% *4.400 = 704 lei Venit net aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 1.000 600 = 400 lei Impozit aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 16% * 400 = 64 lei Impozit total = 704 + 64 = 768 lei

2. Domnul Popescu Marian a realizat urmatoarele castiguri in cursul anului 2011: castig brut la Loto 500 lei, in luna aprilie; castig la cazinou Star 4.900 lei, in luna iulie. Determinati valoarea totala neta a castigurilor obtinute de catre domnul Popescu Marian in cursul anului 2011.

Rezolvare Venit net = castig valoare neimpozabila Venit net = 4.900 600 = 4.300 lei Impozit = 25% * 4.300 = 1.075 lei Valoare neta a castigului = 4.900 1.075 = 3.825 lei Valoare totala neta a castigurilor = 500 + 3.825 = 4.325 lei

4.9. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel: a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice 56

fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv: - 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani: - 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv. Impozitul nu se datoreaza in urmatoarele cazuri: a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale; b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III lea inclusiv, precum si intre soti. Impozitul se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

4.9.1. Aplicatii rezolvate

1. Andrei Delia, persoana fizica romana, vinde la data de 23 februarie 2012, urmatoarele bunuri detinute in patrimonial personal: un apartament (detinut de la data de 1 ianuarie 2010) la pretul de 110.000 euro; un teren (detinut in patrimoniul personal de 1 an) la pretul de 90.000 lei; o casa (detinuta in patrimoniu de la data de 11 iunie 2005) la pretul de 150.000 dolari. Cursul de schimb la momentul vanzarii a fost de 4,3557 lei/euro, respective 3,2954 lei/dolar. Determinati impozitul retinut de catre biroul notarial la incheierea fiecarei tranzactii in parte.

57

Rezolvare Imobil este detinut in proprietate din data de 1 ianuarie 2010, deci pe o perioada mai mica de 3 ani si in functie de valoarea in lei a acestuia cota de impunere va fi de 3% sau 2% Valoare imobil = 110.000 * 4,3557 = 479.127 lei Impozit = 6.000 + (479.127 200.000) * 2% = 11.583 lei Terenul este detinut pe o perioada mai mica de 3 ani si are si o valoarea sub 200.000 lei, deci cota de impozit va fi de 3%. Impozit retinut = 3% * 90.000 = 2.700 lei Casa este detinuta in proprietate pe o perioada mai mare de 3 ani (7 ani) si in functie de contravalorea acesteia in lei, cota de impozit va fi 2% sau 1%. Valoare imobil = 150.000 * 3,2954 = 494.310 lei Impozit = 4.000 + (494.310 200.000) * 1% = 6.943 lei

4.10. Veniturile din investitii

Veniturile din investitii cuprind: a) dividende; b) venituri impozabile din dobanzi; c) castiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor legale; d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare; e) venituri din lichidarea unei persoane juridice. Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator.

58

Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele: - dobanzi obtinute din obligatiuni; - dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit; - suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate; - alte venituri obtinute din titluri de creanta. Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum si cele la depozitele clientilor, constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate incepand cu 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii in cont. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Potrivit prevederilor legale (Cod Fiscal) titlurile de valoare sunt reprezentate de orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale. Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. Castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%. Obligatia calcularii impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe castigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere trimestriala depusa pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui trimestru. Termenul de declarare constituie si termen de plata a impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala, catre bugetul de stat. 59

Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul si impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului anterior. Mentiune!!! In conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 95/2010 cu privire la reforma in domeniul sanatatii) persoanele care realizeaza exclusiv venituri din dividende sau venituri din dobanzi sunt obligate la plata contributie de asigurari sociale de sanatate, la nivelul cotei individuale. Daca pe langa veniturile din dividende sau dobanzi persoanele realizeaza si alte tipuri de venituri, ca de exemplu venituri din salarii, atunci, nu mai exista obligativitatea platii contributiei de asigurari sociale pentru astfel de venituri.

4.10.1 Aplicatii rezolvate

1. Ionescu Iulian este o persoana fizica rezidenta care in cursul anului 2011 a obtinut urmatoarele venituri, pe langa venitul lunar din salariu: venituri brute din dividende in valoare de 5.000 lei, in contul actiunilor detinute la societatea comeciala NEXUS S.A; in luna aprilie a castigat la Loto un premiu in valoare bruta de 500 lei; la data de 1 ianuarie 2010 a constituit un depozit la vedere in valoare de 10.000 lei cu o dobanda anuala de 7%, dobanda este platita lunar; pe data de 1 ianuarie 2009 a constituit un depozit la termen pe 2 ani in valoare de 18.000 lei, pentru care in anul 2011 a obtinut un venit din dobanzi in valoare de 3.000 lei. Determinati: (a) impozitul total suportat de persoana fizica pentru veniturile din investitii realizate, impozit calculat si retinut la sursa de catre platitorii de venituri; (b) impozitul final total platit de contribuabil.

Rezolvare (a) Impozit pe veniturile din investitii (impozit pe dividende) = 16% * 5.000 = 800 lei 60

Dividende nete incasate = 5.000 800 = 4.200 lei (b) Impozit pe veniturile din jocuri de noroc = 0 lei (castigul brut este sub valoarea neimpozabila de 600 lei stabilita prin legislatia in vigoare) Dobanda anuala = 10.000 * 7% = 700 lei Impozit pentru veniturile aferente depozitelor la vedere = 16% * 700/2 = 56 lei (de la 1 ianuarie 2011 pana la 1 iulie veniturile sunt scutite si plecand de la idee ca au caracter continuu pentru jumatate de an valoarea este scutita) Impozit pentru veniturile aferente depozitului la termen = 16% * 3.000 = 480 lei (important este cand se primeste dobanda, adica la scadenta depozitului, cand veniturile sunt impozabile) Total impozit final = 800 + 0 + 56 + 480 = 1.336 lei

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 4. 61

Unitatea de invatare 5. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR

Cuprins 5.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 5.2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor aspecte teoretice 5.3. Aplicatii rezolvate 5.4. Teste de autoevaluare a cunostintelor

5.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: microintreprindere, baza impozabila, cota de impunere, casa de marcat, termen de plata, declaratie de impunere. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: cunoasca ce conditii trebuie indeplinite de catre o persoana juridica pentru a putea fi considerata microintreprindere; identifice veniturile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microintreprinderilor; determine baza impozabila, sa aplice cota de impunere legala si sa calculeze impozitul pe veniturile microintreprinderilor; rezume aspectele referitoare la plata si depunerea declaratiei de impozit pe veniturile
microintreprinderilor.

5.2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor aspecte teoretice

62

Definitia microintreprinderii. Conform prevederilor Codului fiscal, o microintreprindere este o persoana juridica romana care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: realizeaza venituri, altele decat cele provenite din desfasurarea unor activitati in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital (cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii), sau in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului; are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv (numarul de salariati reprezinta numarul de persoane angajate cu contract individual de munca, potrivit dispozitiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de munca, inscrise lunar in statele de plata si/sau in registrul general de evidenta a salariatilor); a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 euro (Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea exercitiului financiar precedent.); capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este optional. Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile de mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca, la data inregistrarii la registrul comertului, capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale, iar in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii, indeplineste conditia cu privire la numarul de angajati (sa fie intre 1 si 9). Microintreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor. In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv acest sistem de impunere, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile necesare. Prin exceptie de la regula, microintreprinderile care in cursul unui trimestru incep sa desfasoare activitati in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital (cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii), sau in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si 63

managementuludatoreaza impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu trimestrul respectiv. De asemenea, daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta in prezentul articol. Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv. Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic, iar in cazul unei microintreprinderi care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat. Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este 3%. Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; eniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie; veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; veniturile din subventii de exploatare; veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare; veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. De asemenea, in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii. Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Obligatia fiscala reglementata de prezentul titlu reprezinta venit al bugetului de stat.

64

5.3. Aplicatii rezolvate

1. S.C. MICRO S.R.L, persoana juridica romana, ce este incadrata la categoria microintreprinderilor la inceputul anului fiscal, prezinta trimestrial urmatoarele caracteristici (veniturile nu sunt cumulate la nivelul perioadei de analiza ci sunt prezentate strict pe trimestre): Trimestrul I venituri totale 5.000 lei; venituri din provizioane 900 lei; societatea are 4 angajati venituri totale 7.700 lei venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale 400 lei societatea are 14 angajati venituri totale 9.000 lei venituri din subventii de exploatare 200 lei socieatea achizitioneza o casa de marcat in suma de 4.600 lei, pe care o pune in functiune pe data de 20 octombrie societatea are 12 angajati venituri totale 8.700 lei venituri din despagubiri 500 lei societatea are 7 angajati Trimestrul IV

Trimestrul II

Trimestrul III

Determinati cuantumul impozitul pe venitul asupra microintreprinderilor datorat trimestrial si stabiliti incadrarea acesteia pentru anul fiscal urmator (platitor de impozit pe venitul microintreprinderilor sau platitor de impozit pe profit discutie)

Rezolvare Impozit datorat aferent trimestrului I (scadenta 25 aprilie) = 3% * (5.000 -900) = 123 lei Impozit datorat aferent trimestrului II (scadenta 25 iulie) = 3%* (7.700 - 400) 219 lei Impozit datorat aferent trimestrului III (scadenta 25 octombrie) = 3% * (9.000 - 200) = 264 lei 65

Impozit datorat aferent trimestrului IV (scadenta 25 ianuarie an fiscal urmator) = 3% * (8.700 500 4.600) = 108 lei Incepand cu anul fiscal urmator, persoana juridica nu mai poate fi incadrata ca platitor de impozit pe venitul microintreprinderilor, pentru ca in cursul anului a avut mai mult de 9 angajati. 2. S.C. PUIUL S.R.L., persoana juridica, ce are ca obiect de activitate cresterea pasarilor si are capital social integral privat, se infiinteaza la data de 1 ianuarie 2011 si opteaza pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor (cota de impozitare 3%). Din datele aferente anului 2011 retinem urmatoarele: Trimestrul I: - la data de 27 ianuarie 2011 angajeaza 2 persoane;
-

veniturile totale (impozabile integral) la 31.03.2011 sunt de 70.000 lei; cheltuieli totale (deductibile integral) la 31.03.2011 sunt de 50.000 lei; societatea are 11 angajati; veniturile totale cumulate de la inceputul anului (impozabile integral) la 30.06.2011 sunt de 145.000 lei; cheltuielile totale cumulate de la inceputul anului (deductibile integral) la 30.06.2011 sunt de 105.000 lei; Se cunoaste cursul de schimb la 31.12.2010: 1 euro = 4,2848 lei. Sa se stabileasca impozitul

Trimestrul II: -

datorat la sfarsitul fiecarui trimestru, precum si suma totala platita la data de 7 iulie 2011, stiind ca atunci achita integral impozitul aferent celor 2 trimestre.

Rezolvare Trimestrul I venituri totale 70.000 = 16.337 euro (micro) Impozit = 3% * 70.000 = 2.100 lei (data scadenta 25 aprilie 2011) Zile de intarziere = 73 Dobanda= 0,04% * 73 * 2.100 = 61 lei Penalitati de intaziere = 5% * 2.100 = 105 lei Total plati accesorii = 166 lei Trimestrul II venituri totale 145.000 = 33.841 euro (micro) 66

Impozit = 3% * (145.000 70.000) = 2.250 lei (data scadenta 25 iulie, deci nicio cheltuiala accesorie) Suma totala achitata la data de 7 iulie = 2.100 + 166 + 2.250 = 4.516 lei

5.4. Teste de autoevaluare a cunostintelor

1.

S.C.

MICRO

S.R.L.,

persoana

juridica

romana,

incadrata

la

categoria

microintreprinderilor, prezinta urmatoarea situatie trimestriala a veniturilor: Venituri cumulate de la inceputul anului (ianuarie martie): 4.900 lei Venituri cumulate de la inceputul anului (ianuarie iunie): 12.800 lei Venituri cumulate de la inceputul anului (ianuarie septembrie) 23.000 lei Venituri cumulate de la inceputul anului (ianuarie decembrie) 34.500 lei Societatea nu realizeaza venituri ce nu sunt cuprinse in baza impozabila a impozitului asupra venitulurilor microintreprinderilor. Determinati impozitul de plata la fiecare scadenta. 2. S.C. OPINIA S.R.L., persoana juridica romana, ce desfasoara activitati in domeniul consultantei, obtine la sfarsitul primului trimestru al anului 2012 venituri totale ( impozabile integral) in suma de 50.000 lei. Cheltuielile deductibile aferente aceleasi perioade au fost in suma de 30.000 lei. Cunoscand cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor, de 3%, determinati impozitul datorat de aceasta persoana juridica. Care sunt obligatiile fiscale totale datorate, in conditiile in care plata este efectuata la data de 14 iunie 2012? 3. S.C. BIBILICA S.R.L., persoana juridica romana, ce are ca obiect de activitate cresterea pasarilor si are capital social integral privat, se infiinteaza la data de 1 ianuarie 2012 si opteaza pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor (cota de impozitare 3%). Persoana juridica isi incepe activitatea cu 3 angajati. Din datele aferente anului 2012 retinem urmatoarele: Trimestrul I: la data de 1 martie 2011 angajeaza inca 3 persoane; veniturile totale (impozabile integral) la 31.03.2011 sunt de 90.000 lei; cheltuieli totale (deductibile integral) la 31.03.2011 sunt de 30.000 lei; curs de schimb: 1 euro = 4,3630 lei.

67

Trimestrul II: societatea are 13 angajati; veniturile totale cumulate de la inceputul anului (impozabile integral) la 30.06.2011 sunt de 160.000 lei; cheltuielile totale cumulate de la inceputul anului (deductibile integral) la 30.06.2011 sunt de 100.000 lei; curs de schimb: 1 euro = 4,3563 lei. Se cunoaste cursul de schimb la 31.12.2011: 1 euro = 4,3197 lei. Sa se stabileasca impozitul datorat la sfarsitul fiecarui trimestru, precum si suma totala platita la data de 17 iulie 2012, stiind ca atunci achita integral impozitul aferent celor 2 trimestre. Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 5.

68

Unitatea de invatare 6. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Cuprins 6.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 6.2. Operatiuni impozabile 6.3. Baza impozabila 6.4. Cotele de impozitare si regimul deductibilitatii 6.5. Determinarea taxei pe valoarea adaugata 6.6. Aplicatii rezolvate 6.7. Teste de autoevaluare a cunostintelor

6.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: valoare adaugata, taxa, taxa pe valoarea adaugata, operatiuni impozabile, locul operatiunii, persoane impozabile, fapt generator, exigibilitate, baza de impozitare, cotele de taxa, operatiuni scutite, operatiuni intracomunitare, regimul deducerilor, platitor, suportator, prorata, taxa pe valoarea adaugata colectata, taxa pe valoarea adaugata deductibila, taxa pe valoarea adaugata de dedus. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: identifice si utilizeze corect notiunile din sfera taxei pe valoarea adaugata; recunoasca operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei, precum si locul livrarii/prestarii acestora; identifice operatiunile impozabile, precum si operatiunile scutite de taxa; 69

 recunoasca faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata; determine baza de impozitare pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, avand in vedere si ajustarile posibile ale acesteia; recunoasca persoanele impozabile, cotele de impozitare si persoanele obligate la plata taxei; recunoaste regimul deducerilor in functie de tipul activitatilor desfasurate de persoanele impozabile, fiind capabil sa determine si sa aplice corect pro-rata; descrie lucruri de baza cu privire la facturare, la declararea si plata taxei pe valoarea adaugata.

6.2. Operatiuni impozabile

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului. Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, actionand ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute in Codul Fiscal; e) importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania. Operatiunile impozabile pot fi: a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele de taxa in vigoare in Codul Fiscal; b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa;

70

e) operatiuni prevazute la lit. a) - c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut in Cod, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Se considera a fi locul livrarii de bunuri: a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import; b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj; c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca: 1. partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri; 2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii; 3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii; Locul achizitiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor; (2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal, daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA. Aceste precizari nu sunt valabile in cazul in care 71

cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara; (3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform punctului (1), si in Romania, conform punctului (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.

6.3. Baza de impozitare

Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice (activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora, precum si exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata. Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului. Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei. Baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile. Baza de impozitare cuprinde urmatoarele: impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului.

72

Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate; dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere; valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare, etc. Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afara Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi perceputa. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele si cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita anterior. Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima in valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul valorii in vama.

6.4. Cotele de impozitare si regimul deductibilitatii

Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite; livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii; livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarea de produse ortopedice; livrarea de medicamente de uz uman si veterinar; cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. 73

Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. Printre operatiunile scutite de taxa cu drept de deducere se numara: 1. exporturile si alte operatiuni similare; 2. livrarile intracomunitare; 3. transportul international si intracomunitar. Dintre operatiunile scutite de taxa fara drept de deducere enumeram: spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare; prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari; livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana; activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala; serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora.

6.5. Determinarea taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de calcul (valoarea adaugata). Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana impozabila cu regim mixt. Acestea determina TVA de dedus pe baza pro-ratei. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila. 74

Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila cu regim mixt pentru respectivele activitati. Pro-rata se determina ca raport intre: a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; si b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei. Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiva se determina procentual si se rotunjeste pana la cifra unitatilor imediat urmatoare. La decontul de taxa se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul al pro-ratei definitive. Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi realizate in anul calendaristic curent, in cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operatiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicata in anul respectiv, precum si modul de determinare a acesteia. In cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este prorata estimata pe baza operatiunilor preconizate a fi realizate in timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicata cel mai tarziu pana la data la care persoana impozabila trebuie sa depuna primul sau decont de taxa. Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie determinata pentru anul respectiv. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv cu pro-rata definitiva determinata pentru anul respectiv. La sfarsitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie sa ajusteze taxa dedusa provizoriu astfel: 75

a) din taxa de dedus determinata definitiv se scade taxa dedusa intr-un an determinata provizoriu; b) rezultatul diferentei de la lit. a), in plus sau in minus dupa caz, se inscrie in randul de regularizari din decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau in decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, in cazul anularii inregistrarii acesteia.

6.6. Aplicatii rezolvate

1. Societatea GRADINA S.A. inregistrata in scopuri de TVA va pune la dispozitie urmatoarele informatii: - livreaza pe data de 10 martie 2011 catre societatea GOSPODARUL S.A. 1.000 borcane de gem de caise la un pret negociat de 3 lei/borcan (pretul negociat este un pret exclusiv TVA). Borcanele sunt ambalate in cutii de carton a cate 20 de borcane/cutie. Ambalajele sunt facturate clientului la valoarea de 1 leu/cutie (valoarea exclusiv TVA). - in momentul intocmirii facturii societatea GRADINA acorda clientului, societatea GOSPODARUL, o reducere de 10% din valoarea totala a facturii, exclusiv TVA; - livreaza pe data 15 martie catre acelasi client 1.500 borcane de compot la un pret cu amanuntul de 5 lei/borcan (pretul cu amanuntul este un pret inclusiv TVA). Borcanele sunt ambalate in cutii de carton a cate 30 de borcane/cutie. Ambalajele circula intre cele doua societati prin liber schimb, datorita relatiei comerciale de durata stabilita intre cele doua parti. - in momentul intocmirii facturii societatea GRADINA acorda clientului o reducere de 12% din valoarea totala a facturii, exclusiv TVA. Societatea GOSPODARUL va comunica urmatoarele: - toate produsele sunt comercializate prin magazinele proprii; - societatea practica un adaos comercial de 20%; - pretul de vanzare cu amanuntul (pret inclusiv TVA) al unui borcan de gem este 12 lei; - pretul cu amanuntul exclusiv TVA pentru un borcan de compot este 10 lei. Mentiune: TVA = 24% Cerinte: 76

a) determinati TVA colectata de catre societatea GRADINA pentru cele doua tranzatii aferente lunii martie; b) determinati TVA deductibila si TVA colectata de catre societatea GOSPODARUL aferente celor 2 tranzatii; c) determinati TVA de plata de catre societatea GOSPODARUL; d) determinati pretul de vanzare cu amanuntul (pret inclusiv TVA) pentru un borcan de compot comercializat.

Rezolvare a) TVA c = 24% * BAZAc = 1.936,21 lei 10 III: BAZA = (1.000* 3 + 1.000/20 * 1)*0,9 = 2.745 lei 15 III: BAZA = 1.500*5/ 1,24 *0,88 = 5.322,58 lei BAZA = 8.067,58 b) TVAd (GOSPODARUL) = TVAc (GRADINA) = 1.936,21 lei TVAc = 24% * BAZAc = 6.642,57 lei 10 III: BAZA = 1.000 *12/1,24 = 9.677,41 lei 15III: BAZA = 1.500 * 10 * 1,2 = 18.000 lei BAZA = 27.677,41 lei c) TVA de plata = TVAc TVAd = 4.706,36 lei d) pret de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA = 18.000*1,24/1.500 = 14,88 lei

2. Societatea OGLINDAS.A. inregistrata in scopuri de TVA activeaza in domeniul farmaceutic, comercializand atat produse medicamentoase de uz uman cat si produse de natura cosmetica. Societatea va pune la dispozitie urmatoarele informatii cu privire la operatiunile realizate in luna aprilie 2011:

77

- a livrat pe piata interna catre clienti persoane juridice inregistrati in scopuri de TVA, produse cosmetice in valoare de 320.700 lei (exclusiv TVA); - a achizitionat de la ANTIBIOTICE S.A. medicamente de uz uman in valoare de 890.000 lei (exclusiv TVA); - a vandut pe piata interna catre consumatorii finali, produse medicamentoase, incasand 568.730 lei (inclusiv TVA); - a vandut pe piata interna catre consumatorii finali, produse cosmetice, incasand 125.890 lei (inclusiv TVA); - a achizitionat de la societatea LABORATORUL DE FRUMUSETE S.A., societate inregistrata in scopuri de TVA, produse cosmetice in valoare de 900.700 lei (exclusiv TVA). Mentiune: TVA 9% pentru produsele medicamentoase de uz uman si TVA 24% pentru produsele cosmetice. Cerinte: a) determinati TVAc de catre societatea OGLINDA in luna aprilie 2011; b) determinati TVAd de catre societatea OGLINDA in luna aprilie 2011; c) determinati TVA de plata (in cazul in care TVAc > TVAd) sau suma negativa a TVA (in cazul in care TVAc < TVAd) in luna aprilie 2011

Rezolvare a) TVAc = 24% * 320.700 + 568.730 * 0,09/1,09 + 125,890 * 0,24/1,24 = 148.293,16 lei b) TVAd = 9% * 890.000 + 24% * 900.700 = 296.268 lei c) TVAc < TVAd = suma negativa a TVA = 147.974,84 lei

3. Operatorul economic FARMACIE S.A. din domeniul medical (profil de farmacie si alte servicii medicale) inregistrat in scopuri de TVA in Romania si platitor de TVA in Romania, a realizat in luna mai 2011, urmatoarele operatiuni (toate valorile sunt exclusiv TVA): - achizitioneaza de pa piata interna 15 topuri de hartie la un pret de 12 lei/ top; - primeste facturi de la furnizorii de utilitati, in suma de 6.200 lei; - achizitioneaza 2.700 cutii de paracetamol, la un pret de 1 leu/cutie; - livreaza pe piata interna 1.000 cutii de paracetamol, la un pret de 2,2 lei/cutie; 78

- exporta 700 cutii de paracetamol, la un pret de 1,22 lei/ cutie; - presteaza servicii medicale (consultatii medicale) in suma de 3.000 lei. Mentiune: Achizitia medicamentelor se face doar cu scop de revanzare, iar restul achizitiilor nu pot fi separate pe tipuri de activitati (farmacie versus servicii medicale) Determinati TVA deductibila, TVA colectata, TVA de plata sau suma negativa a TVA.

Rezolvare ATENTIE!!! Achizitia si livrarea de medicamente de uz uman se impune cu cote redusa de TVA (art. 140, alin. d) Exportul este o activitate scutita de TVA cu drept de deducere, iar prestarea de servicii medicale este o activitate scutita de TVA fara drept de deducere. TVA d = (15*12 + 6.200)* 24% + 2.700 *1* 9% = 1.774,2 lei TVA c = 1.000*2,2 * 9% = 198 lei Pentru ca operatorul desfasoara o activitate cu caracter mixt acesta trebuie sa determine pro-rata. Pro-rata = venituri din operatiuni cu drept de deducere / total venituri Pro-rata = (1.000 *2,2 + 700 * 1,22) / (1.000 *2,2 + 700 * 1,22 + 3.000) = 3054 / 6054 = 50,44% pro-rata = 51% ATENTIE!!! Pentru ca se cunoaste destinatia clara a achizitiei de medicamente (vezi mentinea) aceasta operatiune nu intra in sfera de aplicare a pro-ratei. De altfel, in sfera de aplicabilitate a pro-ratei intra doar operatiunile pentru care nu se cunoaste exact destinatia acestora pe operatiuni cu si fara drept de deducere!!! Astfel, TVA de dedus = 51% * (15*12 + 6.200)*24% + 2.700*9% = 1.023,91 lei TVA c < TVA de dedus suma negativa a TVA = 825,91 lei

4. O societate comerciala se infiinteaza pe data de 20 mai 2011, estimand ca va realiza o cifra de afaceri redusa si ca urmare nu se inregistreaza in scop de TVA, optand pentru regimul special de scutire pentru intreprinderile mici (art.152). La sfarsitul anului se constata ca cifra de afaceri a fost = 70.000 lei. In aceste conditii, mai poate fi considerata societatea comerciala neplatitoare de TVA? 79

Rezolvare Conform Art. 152 din Codul fiscal plafonul anual este egal cu echivalentul in lei a 35.000 euro, determinat la cursul de schimb de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana 119.000 lei. Daca, cifra de afaceri realizata este sub nivelul plafon atunci se mentine regimul special, in caz contrar (cifra de afaceri egala sau mai mare decat plafonul) agentul economic trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA si iese de sub regimul special aplicat intreprinderilor mici. Astfel, pentru perioada de activitate (mai decembrie 2010) plafonul cifrei de afaceri pana la care societatea poate beneficia de regimul special = 119.000 * 8/12 = 79.333,33 lei, aceasta este peste nivelul cifrei de afaceri inregistrata societatea ramane sub regimul special aplicabil intreprinderilor mici.

6.7. Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. Societatea comerciala DENT SA are sediul social in orasul Cluj si are obiect de activitate prestarea serviciilor in domeniul medical (societatea comerciala este organizata sub forma unei clinici stomatologice dotate cu propriul laborator specializat in producerea si livrarea protezelor dentare). Societatea este inregistrata in scopuri de TVA desfasurand o activitate mixta cu operatiuni impozabile cat si operatiuni scutite. Societatea va pune la dispozitie urmatoarele informatii cu privire la activitatea desfasurata in luna martie 2011: - pe data de 10 martie serviciile medicale prestate de clinica au fost in valoare de 50.000 lei; - pe data de 15 martie exporta in China proteze dentare in valoare de 25.000 lei; - pe data de 16 martie livreaza pe piata interna 100 proteze dentare la un pret unitar de 1.000 lei (operatiune scutita fara drept de deducere) - pe data de 20 martie achizitioneaza materii prime de pe piata interna in suma de 35.000 lei; Stiind ca toate valorile sunt exclusiv TVA, iar cota de taxa este de 24 %, determinati TVA de dedus si TVA de plata pentru luna martie. Mai mult, din decontul de TVA aferent lunii anterioare rezulta ca agentul economic a inregistrat TVA colectata in suma de 13.000 lei si TVA de dedus in suma de 9.000 lei si nu a solicitat rambursarea sau compensarea TVA. 80

2. Un operator economic, inregistrat ca platitor de TVA, a realizat in luna aprilie 2012 urmatoarele operatiuni: - a achizitionat de pe piata interna materii prime in suma de 27.000 lei; - in luna ianuarie a achizitionat de pe piata interna bunuri in valoare de 10.000 lei valoare factura fara TVA, iar in luna curenta primeste un rabat de natura comerciala de 7%, rabat aplicat la valoarea facturata exclusiv TVA, pentru bunurile achizitionate; - a vandut pe piata interna bunuri in suma de 33.000 lei si in momentul intocmirii facturii a acordat o reducere de 10% la valoarea facturata, exlusiv TVA; - a prestat servicii pe piata interna in suma de 17.000 lei. Mentiune: Toate valorile sunt exclusiv TVA. Determinati TVA deductibila, TVA colectata, precum si TVA de plata sau suma negativa a taxei. 3. O societate comerciala platitoare de TVA realizeaza in luna martie 2012 urmatoarele operatini: - achizitioneaza de pe piata interna 5.200 borcane cu compot la un pret de vanzare cu amanuntul de 10 lei/ borcan; - achizitioneaza de pe piata interna 7.000 sticle cu suc natural la un pret negociat de 2,4 lei/ sticla; - presteaza servicii de cazare in regim hotelier, in urma carora incaseaza 37.000 lei, inclusiv TVA. Determinati TVA deductibila, TVA colectata, TVA de plata sau suma negativa a TVA.

81

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 6.

Unitatea de invatare 7. ACCIZELE

Cuprins 7.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 7.2. Accizele armonizate concepte de baza 7.3. Scutirile si termenele de plata pentru accizele armonizate 7.4. Alte produse accizabile 7.5. Aplicatii rezolvate 7.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

7.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

Cuvinte cheie: contribuabil, antrepozitar, antrepozit fiscal, produs accizabil, regim suspensiv, import de produse accizabile, acciza armonizata, declaratie de impunere, termene de plata a accizelor. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: 82

 enumere produsele supuse accizelor armonizate si cuantumul accizei datorate pe fiecare tip de produs; identifice momentul in care contribuabilul datoreaza acciza, respectiv, momentul in care aceasta devine exigibila; identifice termenele legale de plata a accizei si cheltuielile accesorii datorate pentru neplata la timp a acesteia; determine cuantumul accizelor datorate bugetului, in diferite situatii.

7.2. Accizele armonizate - concepte de baza

Accizele armonizate, denumite in continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului urmatoarelor produse: alcool si bauturi alcoolice (bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; produse intermediare; alcool etilic) tutun prelucrat (tigarete; tigari si tigari de foi; tutun de fumat); produse energetice si electricitate (benzina cu plumb; benzina fara plumb; motorina; pacura; gaz petrol lichefiat; gaz natural; petrol lampant; carbune si cocs; energie electrica). Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul: producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extractiei acestora, pe teritoriul Comunitatii; importului acestora pe teritoriul Comunitatii. Accizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum si in statul membru in care se face eliberarea pentru consum. Eliberarea pentru consum reprezinta: iesirea produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize; detinerea de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute in conformitate cu dispozitiile legale; producerea de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize; importul de produse accizabile, cu exceptia cazului in care produsele accizabile sunt plasate, imediat dupa import, in regim suspensiv de accize; utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie prima; 83

 detinerea in scopuri comerciale de catre un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau au fost importate in alt stat membru si pentru care accizele nu au fost percepute in Romania. Nu este considerata eliberare pentru consum: miscarea produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal catre: un alt antrepozit fiscal din Romania sau alt stat membru; un destinatar inregistrat in alt stat membru; o tara din afara teritoriului comunitar; distrugerea totala sau pierderea iremediabila a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, dintr-o cauza ce tine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora sau ca o consecinta a autorizarii de catre autoritatea competenta. In cazul accizelor care au devenit exigibile, persoanele platitoare pot fi: 1. antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau orice alta persoana care elibereaza produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori in numele careia se efectueaza aceasta eliberare si, in cazul iesirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice alta persoana care a participat la aceasta iesire; 2. antrepozitarul autorizat, expeditorul inregistrat sau orice alta persoana care a garantat plata accizelor in conformitate cu prevederile legale, precum si orice persoana care a participat la iesirea neregulamentara si care avea cunostinta sau care ar fi trebuit sa aiba cunostinta in mod normal de caracterul neregulamentar al acestei iesiri; 3. persoana care detine produsele accizabile sau orice alta persoana implicata in detinerea acestora; 4. persoana care produce produsele accizabile sau, in cazul unei produceri neregulamentare, orice alta persoana implicata in producerea acestora; 5. persoana care declara produsele accizabile sau in numele careia produsele sunt declarate in momentul importului ori, in cazul unui import neregulamentar, orice alta persoana implicata in importul acestora. Determinarea valoarii totale a accizelor datorate bugetului de stat se face plecand de la acciza unitara prevazuta in Codul fiscal pentru fiecare categorie de produse accizabile. Un caracter aparte prezinta modul de determinare a accizelor la tigarete. Astfel, pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem. Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal asupra pretului de 84

vanzare cu amanuntul al tigaretelor eliberate pentru consum, iar acciza specifica exprimata in echivalent euro/1.000 de tigarete se determina anual, pe baza pretului mediu ponderat de vanzare cu amanuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem si a accizei totale. Pretul mediu ponderat de vanzare cu amanuntul se stabileste pana la 1 martie in fiecare an, pe baza datelor privind cantitatile totale de tigarete eliberate pentru consum in cursul anului calendaristic precedent si va fi publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in termen de 30 de zile de la data stabilirii. Acciza specifica se aproba prin hotarare a Guvernului la propunerea Ministerului Finantelor Publice, iar Hotararea Guvernului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I cu cel putin 15 zile inainte de intrarea in vigoare a nivelului accizei totale. Acciza totala datorata determinata potrivit mentiunilor anterioare nu poate fi mai mica decat nivelul accizei minime exprimate in echivalent euro/1.000 de tigarete, prevazuta in lege.
Sumele datorate reprezentand accize se calculeaza in lei, pe baza cursului de schimb stabilit in conformitate cu prevederile din Codul fiscal, dupa cum urmeaza: a) pentru bere: A = C x K x R x Q, unde: A = cuantumul accizei C = numarul de grade Plato K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala, prevazuta la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea in hectolitri b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare: A = K x R x Q, unde: A = cuantumul accizei K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 2.2, 3.2 si 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea in hectolitri c) pentru alcool etilic: A = (C x K x R x Q) / 100, unde: A = cuantumul accizei C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum K = acciza specifica, in functie de capacitatea de productie anuala, prevazuta in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea in hectolitri d) pentru tigarete: Total acciza = A1 + A2, in care: A1 = acciza specifica A2 = acciza ad valorem A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2, unde: K1 = acciza specifica prevazuta in Codul fiscal K2 = acciza ad valorem prevazuta in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. Tigarete

85

Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1 e) pentru tigari, si tigari de foi: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. Tigari K = acciza unitara prevazuta in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro f) pentru tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea in kg K = acciza unitara prevazuta in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro g) pentru produse energetice: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea exprimata in tone, 1.000 litri sau gigajouli K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face in conformitate cu Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate angro, aprobat prin decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale. h) pentru electricitate: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea de energie electrica activa exprimata in MWh K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro

7.3. Scutirile si termenele de plata a accizelor armonizate

Produsele accizabile scutite de plata accizelor cuprind: produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate in bagajul personal al calatorilor care se deplaseaza pe cale aeriana sau maritima catre un teritoriu tert ori catre o tara terta; produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul calatoriei pe cale aeriana ori maritima catre un teritoriu tert sau catre o tara terta; produsele care sunt destinate utilizarii: in contextul relatiilor diplomatice sau consulare; de catre organizatiile internationale recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania si de catre membrii acestor organizatii, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale privind instituirea acestor organizatii sau prin acordurile de sediu;

86

de catre fortele armate ale oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decat Romania, pentru uzul fortelor armate in cauza, pentru personalul civil insotitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

de catre fortele armate ale Regatului Unit stationate in Cipru in temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul fortelor armate in cauza, pentru personalul civil insotitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

pentru consum in cadrul unui acord incheiat cu tari terte sau cu organizatii internationale, cu conditia ca acordul in cauza sa fie permis ori autorizat in ceea ce priveste scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata. Termenul de plata a accizelor este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care

accizele devin exigibile, cu anumite exceptii, si anume - in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural, termenul de plata a accizelor este data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final, - in cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import. Valoarea in lei al accizelor datorate bugetului de stat se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, astfel pentru anul 2011 cursul de schimb utilizat pentru determinarea cuantumului accizei este de 4,2655 lei/euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 1 octombrie 2010 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 octombrie 2010 (Jurnalul Uniunii Europene nr. C268/2). Pentru produsele supuse accizelor la nivel comunitar, cursul de schimb valutar leu/euro utilizat la calculul accizelor pentru anul 2012 este de 4,3001 lei/euro, stabilit de Banca Centrala Europeana in data de 3 octombrie 2011 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 octombrie 2011 ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europrene nr. C291/1 ).

7.4. Alte produse accizabile

Alte produse supuse accizelor sunt: 87

a) cafea verde; b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori; c) cafea solubila. Platitori de accize pentru aceste produse sunt operatorii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care achizitioneaza din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse. Sunt scutite de la plata accizelor produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim. Operatorii economici care exporta sau care livreaza intr-un alt stat membru sortimente de cafea obtinute din operatiuni proprii de prelucrare a cafelei achizitionate direct de catre acestia din alte state membre ori din import pot solicita autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantitatilor de cafea utilizate ca materie prima pentru cafeaua exportata sau livrata in alt stat membru. Momentul exigibilitatii accizei intervine: la momentul receptionarii acestora, pentru produsele provenite din teritoriul comunitar; la data inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru produsele importate. Plata accizelor se face astfel: in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele, la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru produsele provenite

pentru produsele provenite din teritoriul comunitar; din operatiuni de import. Orice operator economic platitor de accize are obligatia de a depune la autoritatea competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se depun la autoritatea competenta de catre operatorii economici platitori pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

7.5. Aplicatii rezolvate

88

1. Un producator independent (cu o capacitate de productie anuala de 250 mii hl) produce, in luna decembrie 2011, o cantitate de bere de 70.000 litri, cu o concentratie de 4,3% in volum si 12 grade Plato. Incepand cu anul 2012, ca urmare a scaderii cererii de piata, producatorul isi reduce la jumatate capacitatea anuala de productie, producand, in luna ianuarie 2012, 40.000 litri din acelasi sortiment de bere. Determinati acciza datorata de catre producatorul independent, atat pentru luna decembrie 2011, cat si pentru luna ianuarie 2012, cunoscand urmatoarele: cursul de schimb pentru anul 2011 a fost de 4,2655 lei/euro, cursul de schimb pentru anul 2012 este de 4,3001 lei/euro; acciza bere este 0,748 euro/hl/ 0 Plato pentru capacitate de productie de peste 200 mii hl/anual, respectiv 0,43 euro/ hl/0 Plato pentru capacitate de productie sub 200 mii hl/anual.

Rezolvare In cazul in care capacitate de productie este peste 200 mii hl/anual (in anul 2011), cuantumul accizei datorate va fi (70.000 litri = 700 hectolitri): Acc = 12* 0,748 * 4,2655 * 700 = 26800,99 lei (26801 lei) In cazul in care capacitatea de productie este sub 200 mii hl/anual (in anul 2012), cuantumul accizei datorate va fi: Acc = 12 * 0,43 * 4,3001 * 40.000/100 = 8875,41 lei (8875lei)

2. O distilerie cu o capacitate de productie de 7 hl de alcool pur/an produce 300 de litri de tuica de prune cu o concentratie alcoolica de 32% si 100 litri tuica de pere cu o concentratie alcoolica de 57%. Acciza unitara pentru alcool etilic este de 750 euro/hl de alcool pur, iar in cazul celui produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depaseste 10 hl de alcool pur pe an este de 475 euro/hl de alcool pur. Cursul de schimb este de 4, 3001 lei/euro. Determinati acciza totala datorata. Care ar fi acciza datorata in cazul unei capacitati de productie de 100 hl de alcool pur/an?

Rezolvare 89

CP < 10 hl alcool pur / an => Acciza datorata = 475 euro / hl alcool pur * 4,3001 lei / euro * (300 / 100) hl * 32% + 475 euro / hl alcool pur * 4,3001 lei / euro * (100 / 100) hl * 57% = 1.960,85 lei + 1.164,25 lei = 3.125,10 lei (3125 lei) CP > 10 hl alcool pur / an => Acciza datorata = 750 euro / hl alcool pur * (300 / 100) hl * 32% * 4,3001 lei / euro + 750 euro / hl alcool pur * 4,3001 lei / euro * (100 / 100) hl * 57% = 3.096,07 lei + 1.838,29 lei = 4.934,36 lei (4934 lei)

3. Un operator economic produce lunar 35.000 pachete de tigarete a cate 20 de tigarete/ pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul pentru acest sortiment de tigarete este de 12 lei/pachet. Care este valoarea accizei datorate de catre operatorul economic, daca acciza specifica este de 51,49 euro/ 1000 tigarete, acciza ad-valorem este 21% din pretul de vanzare cu amanuntul, iar acciza minima este de 74,00 euro/ 1000 tigarete? Cursul de schimb stabilit prin legislatie pentru determinarea accizelor este de 1 EUR = 4,3001 lei.

Rezolvare Acciza calculata = 51,49 euro / 1.000 tigarete + 21% * pretul de vanzare cu amanuntul = 51,49 * 4,3001 * 35.000 * 20 / 1.000 + 21% * 12 * 35.000 = 154.988,5 + 88.200 = 243.188,5 lei (243189 lei) Acciza minima = 74,00 * 35.000 * 20 /1000 * 4,3001 = 222.745 lei < 243.189 lei acciza datorata = 243.189 lei

7.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. Va sunt oferite urmatoarele informatii:

Denumire produs Acciza euro/tona 2008 Acciza euro/tona 2009 Acciza euro/tona 2010 Acciza euro/tona 2011 Acciza euro/tona 2012

90

Cafea verde Cafea prajita Cafea solubila

459 675 2700

306 450 1800

153 225 900

153 225 900

153 225 900

Determinati cuantumul accizei pe fiecare tip de produs precum si cuantumul accizei totale datorate de catre un operator economic care a importat in 2008, 2009, 2010, 2011, respectiv 2012 urmatoarele cantitati de cafea, in conditiile in care cursul de schimb euro/leu a inregistrat urmatoarea evolutie: 1 EUR = 3,3564 RON (2008), 1EUR = 3,7364 RON (2009), 1 EUR = 4,2688 RON (2010); 1 EUR = 4,2655 RON (2011); 1 EUR = 4,3001 RON (2012);
Denumire produs Cafea verde Cafea prajita Cafea solubila 2008 3500 kg 2,3 tone 800 kg 2009 500 kg 2,1 tone 3 tone 2010 1 tona 500 kg 1200 kg 2011 850kg 200kg 980 kg 2012 850kg 200kg 980 kg

2. S. C. PETRECEREA S. A., persoana juridica romana, importator autorizat, importa din China, in luna martie 2012, urmatoarele produse: - 750 sticle de vin linistit de 0,75 litri/sticla, u o concentratie alcoolica de 9% in volum, la un pret unitar extern de 20 Renminbi chinezesti/sticla; - 500 de sticle de 0,7 litri whisky , cu concentratia alcoolica de 43% volum, la un pret unitar de achizitie inscris in factura externa de 100 Renminbi chinezesti/sticla; - 7.500 cutii de bere de 0,5 litri, cu o concentratie alcoolica de 5% in volum si 11,4 grade Plato, la un pret unitar extern de achizitie de 5 Renminbi chinezesti/cutie; - 1.000 borcane de 200 grame cafea solubila, la un pret de achizitie inscris in factura externa de 50 Renminbi chinezesti/borcan: - 5.000 de pachete tigari de foi (5 bucati/pachet), la un pret extern de achizitie de 25 Renminbi chinezesti/pachet. Valorile unitare pentru accize, prevazute in Codul fiscal, sunt urmatoarele: pentru bere 0,748 euro/hectolitru/ 1 grad Plato, pentru vinuri linistite 0,00 euro/hectolitru de produs, pentru alcool etilic 750 euro/hl de alcool pur, pentru cafea solubila 900 euro/tona, pentru tigari si tigari de foi 64 euro/1.000 bucati. Cursul de schimb valutar publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europrene nr. C291/1 din data de 4 octombrie 2011, utilizat la determinarea accizelor in anul 2012, a fost de 4,3001 lei/euro, iar cursul valutar valabil la momentul importului este de 1 Renminbi chinezesc (RMB) = 0,5230 lei (RON). Determinati cuantumul accizelor datorate bugetului de stat pentru acest import, presupunand ca produsele respective nu sunt plasate in regim suspensiv, si precizati momentul platii accizelor. 91

3. In luna februarie 2012, S. C. TIGARETA S.R.L., antrepozitar fiscal autorizat, produce si livreaza pentru consum 5.000 de cartuse de tigarete (1 cartus contine 10 pachete, iar 1 pachet contine 20 de tigarete). Pretul de vanzare cu amanuntul pentru acest sortiment de tigarete este de 11 lei/pachet. Cunoscand cursul de schimb valutar de 4,3001 lei/euro si acciza (echivalent euro/1.000 de tigarete) pentru tigarete de 51,49 + 21%, determinati cuantumul accizei de plata la bugetul de stat si precizati care sunt obligatiile S.C. TIGARETA S.R.L. cu privire la plata si declararea accizelor.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 7.

Unitatea de invatare 8. IMPOZITE SI TAXE LOCALE

Cuprins 8.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare 8.2. Impozitul si taxa pe cladiri 8.3. Impozitul si taxa pe teren 8.4. Impozitul pe mijloacele de transport 8.5. Aplicatii rezolvate 8.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

8.1. Cuvintele cheie si competentele unitatii de invatare

92

Cuvinte cheie: contribuabil, impozit pe cladiri, impozit pe teren, impozit local, taxa locala, rang localitate, zona din cadrul localitatii, termen de plata, majorare de intarziere pentru neplata la timp a impozitelor si taxelor locale. Competentele unitatii de invatare: Dupa parcurgerea unitatii, studentul va fi capabil sa: identifice persoanele obligate la plata impozitelor si taxelor locale; distinga intre un impozit local si o taxa locala; determine fara dificultate cuantumul impozitelor si a taxelor locale, datorate atat de persoane fizice cat si juridice in diferite situatii; identifice termenele legale de plata, precum si dobanzile si cheltuielile accesorii datorate pentru neplata in termen legal a taxelor si impozitelor locale. Impozitele si taxele locale cuprind: impozitul si taxa pe cladiri; impozitul si taxa pe teren; impozitul (taxa) asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale; alte taxe locale.

8.2. Impozitul si taxa pe cladiri

Contribuabilii impozitului pe cladiri persoanele care au in proprietate cladiri situate in Romania, datoreaza anual impozit pentru acele cladiri. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri. 93

Impozitul pe cladiri, precum si taxa pe cladiri, se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasata cladirea. In cazul municipiului Bucuresti, impozitul si taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este amplasata cladirea. In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva. Cladirea reprezinta orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite. Incaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri. Exista o serie de cladiri pentru care nu se datoreaza impozit , prin efectul legii, dintre care retinem: cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate in relatie cu persoane juridice de drept public; cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice; cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute oficial in Romania si componentelor locale ale acestora, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice; cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat, confesional sau particular, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice; cladirile unitatilor sanitare publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice; cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice si nuclearo-electrice, statiilor si posturilor de transformare, precum si statiilor de conexiuni;

94

 cladirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercarii, silozuri pentru furaje, silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru alte activitati economice; cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari; cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local. Impozitul pe cladiri datorat de catre persoanele fizice se determina prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii (valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimate in metri patrati, cu valoarea impozabila unitara corespunzatoare stabilita prin legislatie in conformitate cu caracteristicile cladirii). Suprafata construita desfasurata se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite. Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20. Valoarea impozabila unitara se ajusteaza, cu un coeficient de corectie, in functie de rangul localitatii si zona din cadrul acestuia in care se afla situata cladirea. In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut de legislatie se reduce cu 0,10. Valoarea impozabila unitara a anexelor unei locuinte este de 75% din valoarea impozabila a locuintei, daca anexele sunt locuibile si de 50% din valoarea impozabila a locuintei, daca anexele sunt nelocuibile. In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia. Valoarea impozabila a cladirii, determinata conform celor prezentate mai sus, se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza: a. cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta; b. cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta. 95

Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza: - cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. Impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. Impozitul pe cladiri datorat de catre persoanele juridice se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozitare este stabilita de catre consiliile locale si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50%. In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere trebuie depusa o declaratie fiscala in termen de 30 de zile de la data finalizarii acestora in vederea recalcularii impozitului datorat, in functie de noua valoarea, mai mare, de inventar a cladirii. Cota de impozit pentru cladirile cu destinatie turistica ce nu functioneaza in cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a cladirii, stabilita prin hotarare a consiliului local. Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. Insa, in cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% . In cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului - persoana juridica. In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre: 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta; 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta. Aceasta cota majorata se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare, exceptie facand cladirile integral amortizate (pentru care ramane valabila cota stabilita anterior intre 0,25% si 1,50%). 96

In cazul in care o persoana fizica/juridica dobandeste sau construieste in timpul anului o cladire, acesta va datora impozit incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita. In cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa. Impozitul/taxa pe cladiri se poate achita in doua transe anuale egale cu scadente la 31 martie, respectiv 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local / Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

8.3. Impozitul si taxa pe teren

Contribuabilii impozitului pe teren persoanele care au in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual. Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren. Impozitul pe teren, precum si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasat terenul. In cazul municipiului Bucuresti, impozitul si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este amplasat terenul. In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv. 97

In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar, iar in cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator. Potrivit legii, exista o serie de terenuri scutite de impozit, printre care se numara: terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire; orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica; orice teren al unui cimitir, crematoriu; orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata; orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale; orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice; orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia; terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta. Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. Astfel, in cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma stabilita in conformitate cu rangul localitatii si zona din cadrul acesteia in care este amplasat terenul. Pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit. Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.

98

Daca incadrarea terenului in functie de pozitie si categorie de folosinta se modifica in cursul unui an sau in cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a intervenit modificarea. Daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe teren se modifica pentru intregul teren situat in intravilan corespunzator noii incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intervenit aceasta modificare. Orice persoana care dobandeste teren sau modifica folosinta unui teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia/modificarea folosintei terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data achizitiei/modificarii folosintei. Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul Municipiului Bucuresti, bonificatia se stabileste prin Hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

8.4. Impozitul pe mijloacele de transport

Contribuabilii impozitului pe mijloacele de transport sunt reprezentati de orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat/inregistrat in Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport. Impozitul pe mijloacele de transport se plateste la bugetul local al unitatii administrativteritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz. In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar, iar in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator. Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplica pentru:

99

 autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora; navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei; mijloacele de transport ale institutiilor publice; mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public; vehiculele istorice definite conform prevederilor legale in vigoare. Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul anumitor autovehicule (prevazute in legislatia in vigoare), impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din Codul Fiscal. In cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective. Pentru alte tipuri de mijloace de transport sunt prevazute in codul fiscal valorile unitare sau totale ale impozitului datorat de catre proprietari. In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de persoana de la data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost dobandit. In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie publica locala, impozitul pe mijlocul de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost instrainat sau radiat din evidenta fiscala. Orice persoana care dobandeste/instraineaza un mijloc de transport sau isi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie fiscala cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala isi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, in termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenita. Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul Municipiului Bucuresti, bonificatia se stabileste prin Hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. 100

8.5. Aplicatii rezolvate

1. Popescu Ionel, persoana fizica cu domiciliul in orasul Buzau (rang localitate I), detine la inceputul anului fiscal 2012 in proprietate, urmatoarele: a) un apartament, locuinta de domiciliu, cu o suprafata utila de 56 mp, situat intr-un bloc construit in 1975 cu 10 apartamente si 4 etaje (valoarea impozabila unitara 806 lei/mp). Blocul se afla situat in zona B a localitatii - coeficient de corectie 2,40; b) o cladire cu mansarda (valoarea impozabila unitara 806 lei/mp) - parterul are o suprafata construita desfasurata de 100 mp, mansarda locuibila cu o suprafata utila de 12 mp si o pivnita, utilizata pentru a stoca diferite materiale, cu o suprafata utila de 7 mp. Casa a fost construita in anul 2000, nu este inchiriata si se afla in zona D a aceleiasi localitati coeficient de corectie 2,20; c) un teren de 700 mp, pe care este construita casa, amplasat intravilan si inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii (impozitul unitar este 1821 lei/ha). Pentru anul fiscal 2012, Consiliul local a hotarat majorarea taxelor si impozitelor locale cu 15% si totodata pentru contribuabili care achita integral impozitul sau taxa datorata pana la expirarea primului termen de plata (31 martie 2012) se acorda o bonificatie de 5% la valoarea datorata. Stiind ca, domnul Popescu achita integral impozitul datorat pentru apartament la data de 23 februarie 2012, iar restul impozitelor datorate le achita in 2 transe egale la data de 23 februarie 2012, respective 22 septembrie 2012, determinati cuantumul impozitelor datorate (pentru fiecare bun detinut si per total).

Rezolvare Apartament: Valoarea impozabila = 56*1,2*(2,40-0,10)*806*0,90 = 112.117,824 lei Impozit apartament (achitat pana la data de 31 martie 2011) = 0,1% * 112.117,824 * 1,15 * 0,95 = 122,49 lei (122 lei) Casa Suprafata construita desfasurata = 100 + 12*1,2 + 7*1,2 = 122,8 mp < 150 mp 101

Valoare impozabila = 100*806*2,2 + 12*1,2*75%*806*2,2 + 7*1,2*50%*806*2,2 = 177.320 + 19.150,56 + 7.447,44 = 203.918 lei Impozit datorat = 0,1%*1,65*1,15*203.918 = 386,93 lei (387 lei) Impozitul achitat pe data de 20 martie = 0,5 * 387 = 194 lei Impozit achitat pe data de 22 septembrie = 387 194 = 193 lei Teren Suprafata impozabila teren = 700 100 = 600 mp (din valoare totala a terenul se scade amprenta la sol a cladirii) Impozit = 600/10.000 * 1.821 *1,15 = 125,65 lei (126 lei) Impozitul total anual platit = 122 + 387 + 126 = 635 lei

2. S. C. ROMCONSTRUCT SRL, persoana juridica romana, cu sediul social pe Bulevardul Barbu Vacarescu nr. 11, detine in patrimoniu, la data de 31 decembrie 2011, doua apartamente: unul cu o suprafata de 70 mp, achizitionat la data de 5 decembrie 2008, nereevaluat pana in prezent si a carui valoare de inventar este de 256.000 lei, unde societatea isi are sediul social si inca unul de 75 mp, achizitionat la data de 7 mai 2005, ce a fost reevaluat la data de 31 decembrie 2011 si s-a obtinut o valoare contabila din reevaluare de 256.000 lei, locuinta de protocol. Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a stabilit pentru anul 2012, in cazul cladirilor detinute de persoane juridice, o cota de impozit de 1,5% pentru cladirile reevaluate in ultimii 3 ani si de 10% pentru cladirile ce nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta. Determinati, in aceste conditii, impozitul pe cladiri datorat de catre societatea comerciala.

Rezolvare Impozit pentru apartamentul nereevaluat = 10% * valoarea de inventar a cladirii = 10% * 256.000 = 25.600 lei Impozit pentru apartamentul reevaluat = 1,5% * valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii = 1,5% * 256.000 = 3.840 lei

102

3. Domnul Ionescu Adrian, persoana fizica romana, detine in proprietate un autoturism cu o capacitate cilindrica de 2.700 cmc (in acest caz impozitul asupra mijloacelor de transport este de 144 lei/200cmc sau fractiune), pe care il vinde la data de 17 octombrie 2011. Contribuabilul achita impozitul in 2 transe egale la data de 11 martie 2011 si, respectiv 27 august 2011. In aceste conditii, determinati suma achitata de catre contribuabil la fiecare termen de plata, precum si suma restituita de catre Consiliul local dupa vanzare.

Rezolvare Nr. intreg de unitati a cate 200 cmc = 2700 / 200 = 14 Impozit anual datorat = 14 * 144 = 2.016 lei. Acest impozit este achitat de catre contribuabil in 2 transe egale ( a cate 1.008 lei fiecare) la data de 11 martie 2011 si, respectiv 27 august 2011. Dupa momentul vanzarii, 17 octombrie 2011, deeoarece a achitat impozitul pentru intregul an (2.016 lei), desi il datora decat pana in luna vanzarii inclusiv (ianuarie octombrie 2011, respectiv 10/12 * 2.016 = 1.680 lei), domnul Ionescu are de recuperat diferenta de 336 lei (2.016 1.680), aferenta perioadei noiembrie decembrie 2011.

8.6. Teste de autoevaluare a cunostintelor

1. Craciunescu Florin este domiciliat in comuna Maracineni (localitate de rang V), sat Vadu Pasii, judetul Buzau si detine in proprietate urmatoarele: a) o casa cu mansarda construita in 1970 si localizata in zona C a comunei Maracineni (coeficient de corectie 0,95), casa cu o suprafata construita desfasurata de 80mp si mansarda locuibila cu o suprafata utila de 12mp (valoarea impozabila unitara 806 lei/mp). In anul 2007, domnul Craciuescu a construit o anexa locuibila alipita casei cu o suprafata utila de 35 mp (valoare impozabila unitara 137 lei/mp); 103

b) un teren de 300 mp pe care se afla construita casa (impozitul unitar este 306 lei/ha); c) un autoturism DACIA pe care l-a achizitonat pe data de 15 ianuarie 2012, cu o capacitate cilindrica de 2.000 cm3 (impozitul unitar este 18 lei/200 cm3). Domnul Craciunescu achita toate impozitele datorate bugetului anticipat pe data de 20 februarie 2012 si beneficiaza de o bonificatie de 4% la valoarea datorata. Determinati cuantumul impozitelor datorate de catre domnul Craciunescu (pe fiecare bun detinut si per total). 2. Dinca Viorica domiciliata in Bucuresti detine in proprietate o casa fara etaj (situata intr-o localitate de rang 0, zona B valoarea impozabila unitara este de 806 lei/mp, coeficient de corectie 2,50), constructie finalizata in anul 2001 si utilizata, de atunci, drept locuinta de domiciliu. Cladirea are o suprafata utila de 100 mp si o pivnita, in care proprietarul are depozitate diferite materiale, cu o suprafata utila de 12 mp. Determinati: a) impozitul datorat de catre proprietar, daca consiliul local a aprobat o majorare a impozitul pe cladiri cu 7% si acorda o bonificatie de 3% contribuabililor ce achita integral valoare impozitului pana la data de 31 martie (persoana fizica achita integral impozitul pe 20 februarie); b) daca pe data de 15 august persoana fizica vinde cladirea, care este cuantumul impozitului efectiv datorat si valoarea sumei de recuperat in contul impozitului pe cladiri achitat integral pe data de 20 februarie. Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunostintelor trebuie sa ne

reamintim conceptele de baza si notiunile specifice furnizate prin unitatea de invatare numarul 8.

9. Bibliografie
Tatu L., Serbanescu C., Stefan D., Catarama D., Nica A. Miricescu E., Fiscalitate de la lege la 2007; Vintila N., Fiscalitate. Sinteze si comentarii. Studii de caz. Teste grila, Editura Sylvi, Bucuresti, 2004; 104 practica, Ed a VII-a, Editura. C.H. Beck, Bucuresti, 2010; Vintila G., Fiscalitate.Metode si tehnici fiscale, Ed.a II-a, Editura Economica, Bucuresti,

 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicata in MO nr. 927/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta de Guvern nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in MO nr. 941/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

105