Sunteți pe pagina 1din 29

Rapia

Sistematica.
Rapita "Colza" (Brassica napusL. Ssp oleifera DG) apartine clasei cruciferelor si a rezultat din incrucisarea spontana intre Brassica compestris L.(2n=20) si Brassica oleracea (2n= !). " rezultat o specie noua Brassica napus (2n=#!)(Dupa Balteanu) Din constructia sistematica a noii specii$ rezulta ca tre%uie o atentie deose%ita pentru a se e&ita orice posi%ilitate de incrucisare cu rapita sal%atica e'istenta pe camp cu planta. "ceasta atentie tre%uie sa fie foarte mare in cazul folosirii in cultura a soiurilor sau (i%rizilor rezistenti la )er(*+G). ,oate soiurile culti&ate in ultimul timp sunt de tipul "**" adica nu au in compozitia c(imica a uleiului$ acid erucic si )lucozinolati. -ntrucat rapita de prima&ara are capacitatea mica de productie$ ma'im .000 .)/(a in Romania nu se pot culti&a decat soiurile de toamna care asi)ura productie de pana la 2.!00 0 #.000 .)/(a$ in anii cand nu este ofectata de )eruri. S. C. 1lita ")roc(emicals 1'im SRL are o politica de spri2inire a culti&atorilor de rapita$ asi)urand impreuna cu culti&atorii culturile la S.C. "llianz ,iriac S.".

Compozitia chimica
Rapita este o specie foarte %o)ata in ulei. Continutul de ulei oscileaza intre 3! 0 42 5. 6oile soiuri nu contin acid erucic si )lucozinolati componenti to'ici pentru om. 7rmare a eliminarii din compozitia c(imica a acestora$ continutul in acid oleic a crescut pana la 80 5 si acidul linoleic pana la 20 5. -n ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. Semintele de rapita contin 20 0 23 5 proteine$ in sroturi )asindu9se #! 0 32 5. :roteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte %una calitate.

Caracterizare biologica
Rapita este o planta anuala (cea de prima&ara) sau %ienala (cea de toamna). Radacina este pi&otanta$ profunda (40 0 80 cm). ,ulpina este ier%oasa cu inaltimea intre 0 0 40 cm si foarte ramificata. ;runzele sunt numeroase (20 0 22) simple$ alterne$ de culoare &erde$ %rumate. ;lorile sunt caracteristice cruciferelor. :etalele sunt )al%ene9aurii. :lanta este alo)ama entomofila. "l%inele fiind cele care contri%uie cel mai mult la polenizare. Rapita este o foarte %una planta melifera. ;ructul este o silic&a de 4 0 ! cm lun)ime formata din 2 carpele si despartita de o mem%rana pe care sunt prinse semintele. -ntr9o silic&a sunt 0 0 20 seminte. Silic&ele sunt de(iscante$ caracteristica care s9a eliminat la soiurile de data recenta. "ltfel daca se intarzie recoltatul se produc mari pierderi de recolta. Semintele sunt mici 4 ) = .000 %oa%e$ castanii9ne)re. Rapita culti&ata in Romania este de o%icei %ienala. Semanatul se face toamna la inceputul lunii septem%rie. -ntarzierea semanatului nu pemite ca plantele sa intre &i)uroase in iarna ceea ce pro&oaca mari pa)u%e prin in)(et. :rima&ara isi reia ciclul &e)etati& foarte timpuriu$ iar maturizarea se face in luna iunie$ ceea ce face din rapita o foarte %una planta premer)atoare pentru cerealele de toamna. Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o data la 3 4 ani.

:roducatorii considera ca tre%uie creat un soi de rapita rezistent la )er$ cel putin 0#0<C. "semenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare e'ecutate prin in)inerie )enetica.

Rapi=a se situeaza pe locul cinci$ su% aspectul productiei de ulei comesti%il$ >?ntre plantele olea)inoase. 7leiul de rapi=@ are lar)i utilizari industriale si alimentare. turtele de rapita o%tinute din procesare au o %una &aloare fura2era$ fiind %o)ate in proteine(#!9325)$ )lucide si saruri minerale A paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii A Rapita se recolteaza timpuriu$ moti& pentru care constituie o %una premer)atoare pentru )rau si orzul de toamna A Rapita este o e'celenta planta melifera timpurie( asi)ura circa 40 .) miere/(a)
A. DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI - perioada 1995-2008 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata) 1995-2006 date din Anuarul Statistic al Rom niei 200! " #ate operative transmise de c$tre #A#R %ude&ene 'i A(R 2) Specificare UM Suprafata /roductie medie /roductie totala Specificare UM Suprafata /roductie medie /roductie totala mii *a 012*a mii to 2001 -2+. 12,5 101+2002 !.+6 .-1 ,5+9 200 1!+6 .!, -+1 200! .-+. 2090 101+1 2005 -!+16-1+0 1.!+6 2006 110+1 1590+0 1!5+1 2007 ,.0+6 10,5+0 ,52+! mii *a 012*a mii to 1995 0+, 11!0+. 1996 1+! 10-6 1+9 1997 !+2 1620 11+6 1998 2!+0 1050 2-+! 1999 -,+6 129. 10-+2 2000 6-+. 111, !6+1

Rapi&a a devenit o cultur$ de mare interes+ datorit$ unor avanta%e pe care le confer$3 4 pia&$ si1ur$ de desfacere a produselor; 4 este pu&in preten&ioas$ fa&$ de condi&iile pedoclimatice; 4 foarte 5un$ premer1$toare pentru cereale; 4 valorific$ 5ine 6n1r$'$mintele administrate; 4 permite mecanizarea complet$+ acest fapt constituind un mare avanta% 6n condi&iile lipsei for&ei de munc$; 4 este o 5un$ plant$ melifer$7

". DATE PRIVIND OR#ANI$AREA PRODUCTIEI

Cultivarea rapitei: Zone foarte favorabileB

partea de &est si de est a tarii$ :odisul ,ransil&aniei si zonele colinare adapostite

Zone favorabile:

partea de sud a tarii$ in conditii de iri)are

Soiuri

Cn Romania se culti&a numai soiuri de rapita colza de toamnaA Catalo)ul *ficialB +adora$ ,riumf$ Dalesca$ Bolero$ Eotan$ Col&ert$ CFclone$ Star C(elsi $ Derona$ :asti$ 1'a)on$ "&iso

Hibrizii de rapita Monsanto Hibridul Exagone


Hibrid semitimpuriu, omologat n Frana n 2004, Ungaria 2005. Avantaje: Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol e$"elent% re&isten% la '(oma lingam re&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum e$"elent% re&isten% la ger *+, 5+20 -./ se poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din 0om1nia. 2ensitatea de "ultivare: 40 + 45 b.g.3mp. Hibrid semi-timpuriu. Posed un potenial de producie ridicat, cu un coninut ridicat de ulei i sczut de glucozinolai. EXAGO E este cel mai bine !"ndut #ibrid $n Europa %&'.''' de uniti !"ndute $n (''), respecti! )'.''' uniti !"ndute $n (''*+. ,igurana produciei este determinat de e-celenta toleran la boli, %$n special P#oma lingam+ i o .oarte bun rezisten la scuturare ceea ce reprezint garania satis.aciei complete a culti!atorilor. AVANTAJE - Potenial de producie ridicat /onsistena producieiindi.erent de zona de cultur care o capacitate de producie .oarte bun. E-celenta rezisten la P#oma lingam. 0oarte bun rezisten la scuturare.1igoare .oarte bun-posibilitatea $n.iinrii culturii ctre s."ritul epocii optime din zona de cultur. 2ezisten la iernare .oarte bun./oninut de ulei34*-456. /oninut redus de glucozinolati %7,& 8 (,&

9mol:g+. /apacitate de rami.icare puternic Adaptat pentru toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia ;ez!oltarea rapid $n toamn CARACTERISTICI MORFOLOGICE <alia plantei3 7,& 8 7,) m r. rami.icaii:plant3 5 - 7' r. silic!e:rami.3 =( 8 =4 r. boabe:silic!a3 7( 8 74 MENEGEMENTUL CULTURII - Hibridul EXAGO E poate .i culti!at $n toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia.Pentru a obine un coninut ridicat de ulei $n semine, este necesar .ertilizarea ec#ilibrat cu 3P3>.Pentru a !alori.ica e-celenta sa capacitate de rami.icare i dez!oltare a pstilor se recomand3 o densitate moderat de apro-imati! =''-4''.''' plante:#a. aplicarea $n plus .a de $ngrminte cu , a unei cantiti potri!ite

de P3>, i dac este ne!oie aplicarea de ,,?, /a, @g precum i toate celelalte micro-elemente. 0iind un #ibrid $nalt, puternic, se recomand .olosirea regulatorilor de cretere precum i .ungicidele care s atenueze riscul distrugerii $n timpul iernii precum i protecie $mpotri!a bolilor. Pentru a pre!eni e.ectele condiiilor climatice ne.a!orabile, care pot aprea $n perioada recoltatului %!"nt puternic, .urtun+, trebuie s se ia msuri pentru eliminarea pierderilor cauzate de scuturare, prin aplicarea unuia din produsele3 u.ilm 7) sau ElastiA-',) l:#a, cu ) zile $nainte de recoltat sau desicarea culturii, c"nd umiditatea $n bob a aBuns la ='6, .olosind erbicidul 2oundup, $n doza de (-= l:#a.

Hibridul Executive
Hibrid timpuriu, omologat n U4 in 2002, .e(ia 2004, )lova"ia 2004. Avantaje: Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol e$"elent% re&isten% la '(oma lingam re&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum e$"elent% re&isten% la ger *+, 5+20 -./ se poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din 0om1nia

4 2ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g.3mp.

Hibridul Exgold
Hibrid timpuriu, omologat n 'olonia in anul 2005. Avantaje: Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil la di!erite "ondiii de mediu #i sol 5$"elent% re&isten% la 'iioma lingam 0e&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum Foarte bun% re&isten% la p%tarea brun% a !run&elor 5$"elent% re&isten% ia ger *+,5 + 20 -./ )e poate "ultiva n toate &onele de "ultura pentru rapi% din 0om1nia .oninut de ulei !oarte ridi"at *6 507/. 2ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g,3mp.

Hibridul Xten
Hibrid semitimpuriu, omologat n Frana n 2005, 'olonia 2008. Avantaje: Hibrid !oarte produ"tiv, adaptabil ia di!erite "ondiii de mediu #i sol 5$"elent% re&isten% la '(oma lingam 0e&isten% !oarte bun% la )"lerotinia s"lerotiorum Foarte bun% re&isten% la p%tarea brun% a !run&elor 5$"elent% re&isten% la ger *+,5 + 20-./ )e poate "ultiva n toate &onele de "ultur% pentru rapi% din 0om1nia .oninut de ulei !oarte ridi"at *6 507/. 2ensitatea de "ultivare 40 + 45 b.g.3mp. E TEN! Hibrid semi-timpuriu, cu un poteni de producie .oarte ridicat %4-& t:#a+, .oarte bun rezisten la scuturare, coninut ridicat de ulei %45-&'6+ i coninut sczut de glucozinolai. Cn Europa se culti! $n 0rana din (''& i $n Polonia din (''D. ,igurana produciei este datorat rezistenei la scuturare precum i rezistenei .oarte bune la cdere. Adaptat pentru a .i culti!at $n toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia. A1A <AEE E-celent potenial de producie 2ezisten .oarte bun la scuturare i cdere /oninut de ulei ridicat %45-&'6+ /oninut redus de glucozinolati /apacitate de rami.icare .oarte bun <oleran bun la principalele boli Adaptat pentru toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia Abilitatea de a compensa neuni.ormitile datorate semnatului, de asemenea regenerarea este e-celent-spaiile libere sunt compensate prin capacitatea e-traordinar de rami.icare /A2A/<E2F,<F/F @O20OGOGF/E

<alia plantei3 7,& 8 7,) m =( r. ?oabe:silic!a3 74 8 7D @A AGE@E <HG /HG<H2FF

r. 2ami.icaii:plant3 D 8 *

r. ,ilic!e:rami.3 =' 8

Poate .i culti!at $n toate zonele de cultur a rapiei din 2om"nia, cu rezultate de producie deosebite. Pentru mani.estarea coninutului su ridicat de ulei este necesar .ertilizarea ec#ilibrat 3P3> Pentru a !alori.ica e-celenta sa capacitate de rami.icare a pstilor se recomand3 o densitate moderat de apro-imati! =''-4''.''' plante:#a. aplicarea $n plus .a de $ngrminte cu , a unei cantiti potri!ite

de P3>, i dac este ne!oie aplicarea de ,,?, /a, @g precum i toate celelalte micro-elemente. 0iind un #ibrid $nalt, puternic, se recomand .olosirea regulatorilor de cretere precum i .ungicidele care s atenueze riscul distrugerii $n timpul iernii precum i protecie $mpotri!a bolilor. Pentru a pre!eni e.ectele condiiilor climatice ne.a!orabile, care pot aprea $n perioada recoltatului %!"nt puternic, .urtun+, trebuie s se ia msuri pentru eliminarea pierderilor cauzate de scuturare, prin aplicarea unuia din produsele3 u.ilm 7) sau ElastiA-',) l:#a, cu ) zile $nainte de recoltat sau desicarea culturii, c"nd umiditatea $n bob a aBuns la ='6, .olosind erbicidul 2oundup, $n doza de (-= l:#a.

Noi soi"ri de rapita #Limagrain ROMANIA$% Ontario


)oiul 9ntario are o de&voltare semi+tardiva. 5ste de talie mi"a spre medie, respe"tiv ,50 "m. Are o mare putere de rami!i"are, !le$ibilitate. 're&inta o buna re&istenta la "adere si un "omportament bun la iernare, la )"lerotinia si Alternarea. .ontinutul de ulei este ridi"at *48,:+4;,,<7/. Fata de martori a reali&at o medie pe trei ani de ,0<7. Anul a"esta, in "onditii de se"eta, a reali&at in =eleorman produ"tii de peste : 000 >g3(a.

Manitoba
)oiul ?anitoba are o de&voltare semi+tardiva, respe"tiv 20, &ile. 5ste de talie mi"a spre

G
medie, respe"tiv ,50"m. Are o mare putere de rami!i"are. 0e&ista la "adere. Are o re&istenta "res"uta la boli. .ontinutul de ulei este ridi"at *48,4+4;,0<7/. Fata de martori a reali&at o medie pe trei ani de ,08 7. =o"mai de a"eia are o produ"tivitate "res"uta.

O no"& 'enera(ie )*S

%oi&ri'e Tri%(a)* Tra+a) ,i Ta%%i'o.

8oate aceste soiuri s-au remarcat printr-o vi1oare foarte 5un$+ uniformitate a lanului 'i printr-o cre'tere a produc&iei cu !-99 fa&$ de martorul oficial7 :u 6n cele din urm$+ soiul Ro5ust a adus 6n primul an de testare oficial$ un spor de produc&ie de 119 fa&$ de martorul oficial7

Hibrizii de rapita R"sti+a


Hibrizii de rapita Rustica au o vigoare foarte buna la intrare in iarna; rezistenta sporita la temperaturile scazute din iarna; ramificare puternica care ofera posibilitatea de compensare a golurilor si a productiei; productie foarte buna care se obtine in principal pe lastarii secundari; rezistenta buna la cadere si scuturare; uniformitate mai buna la coacerea silicvelor; cantitate redusa de samanta la hectar.

ES E!!"
Hibrid semitimpuriu tip 00 Hibrid nou,007 !ertil "u potential mare de rami!i"are. )e evidentea&a printr+un numar mare de sili"ve pe planta. Hibrid simplu din noua generatie "u potential mare de produ"tie @naltimea plantelor "u tot "u rami!i"atii este medie *,80+,A0 "m/ 0ami!i"a puterni" pe tulpina prin"ipala. @n unele "a&uri o planta poate avea ,2 lastari laterali. 0ami!i"atiile pornes" din partea in!erioara a tulpinii si au apro$imativ inaltimea tulpinii prin"ipale. 5po"a in!loritului este medie iar durata in!loritului este in general de 45 de &ile. 'rodu"tia prin"ipala se obtine din lastarii laterali ??B la samanta este "uprins intre 4,5 si 8 grame .ontinutul in ulei poate ajunge la 4<7. 'otential de produ"tie ridi"at de peste 5 400 >g3(a. 'rodu"tii reali&ate intre :400 si 4A00 >g3(a @n toate "a&urile este un (ibrid !oarte produ"tiv si "are este destinat !ermierilor "are apli"a intreaga te(nologie. 0aspunde !oarte bine la apli"area ingrasamintelor.

E#$!E
Hibrid timpuriu tip 00 Hibrid prin"ipal "ultivat in estul 5uropei. 2atorita perioadei s"urte de vegetatie se pretea&a

!
pentru toate &onele de "ultura a rapitei din 0omania. Hibrid simplu timpuriu "u perioada s"urta de vegetatie. @naltimea plantelor "u tot "u rami!i"atii este medie spre lunga *,80+,A0 "m/. 0ami!i"a "u prioritatepe tulpina prin"ipalain"epand "u treimea in!erioara. 5po"a in!loritului este medie iar durata in!loritului este de peste :< de &ile. ??B este "uprins intre 4,5 si 5,5 g .ontinutul in ulei ajunge la 487. 'otential de produ"tie de peste 5000 >g3(a. 'rodu"tii reali&ate intre :400+4500 >g3(a @n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mari in "omparatie "u (ibri&ii martori.

E#%$S
Hibrid timpuriu tip 00 Hibrid "unos"ut si apre"iat de "ultivatori datorita per!ormantelor saleprodu"tive.5lvis este pe primul lo" in 0omania "a supra!ata "ultivata. Hibrid simplu timpuriu ,00 7 !ertil. @naltimea plantei medie "u rami!i"atii de ,:0+,80 "m. 0ami!i"a puterni" "(iar de la ba&a plantei. 5po"a in!loritului este medie. 'rodu"tia de sili"ve este mare ??B este "uprins intre 4,2 si 8 grame. .ontinutul in ulei ajunge la 487. 'otential de produ"tie este de peste 5000>g3(a 'rodu"tii reali&ate :500+:<00 >g3(a @n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mai mari de"at martorul "u "are sa "omparat.

ESH"&ROME#
Hibrid timpuriu tip 00 Hibrid "ara"teri&at "a !oarte tolerant la "onditiile de stres. @n 200< a dovedit o "omportare deosebita la se"eta. Hibrid simplu timpuriu !oarte produ"tiv @naltimea plantei este s"urta *,20+,40 "m/. 0ami!i"a "u prioritate pe tulpina prin"ipala. 0ami!i"atiile pornes" din partea in!erioara a tulpinii. 5po"a in!loritului este timpurie spre medie, dar in general este peste 40 de &ile ??B "uprins in jurul de 4,4 si 8 grame. .ontinutul in ulei ajunge la 4A7. 'otential de produ"tie de peste 5000 >g3(a 'rodu"tii reali&ate :500+4A00 >g3(a @n toate "a&urile (ibridul a dat produ"tii mai mari de"at martorul

O#'(O
Hibrid timpuriu spre semitimpuriu tip 00 Hibrid "u produ"tii "onstante "(iar in "onditii mai putin !avorabile 0aspunde !oarte bine la apli"area ingrasamintelor "(imi"e. Hibrid simplu timpuriu spre semitimpuriu "u talie mijlo"ie @naltimea plantei este medie *,50+,<0"m/, "u un sistem radi"ular bine de&voltat an"orat in sol. 0ami!i"a pornind de la ba&a tulpinii. 'rodu"tia mare de sili"ve pe planta ??B "uprins intre 4,: si 5,5 grame .ontinutul in ulei ajunge la 4<7. 'otential de produ"tie este de peste 5000 >g3(a @n toate "a&urile a dat produ"tii mai mari "a martorul.

ES S')H$R
Hibrid semitimpuriu tip 00 Hibrid nou !oarte produ"ti si re&istent la temperaturi s"a&ute. )e remar"a prin multe plante viguroase si printr+o "restere rapid in primele !a&e de vegetatie. Hibrid simplu semitimpuriu "u potential mare de produ"tie. @naltimea plantei "u tot "u rami!i"atii este de medie *,50+,<0 "m/ 0ami!i"a "u prioritate pe tulpina prin"ipala 5po"a in!loritului este timpurie spre medie dar in general este de peste 4: de &ile ??B "uprins intre 4,5 si 8,2 grame. .ontinutul in ulei este de peste 4A7 'otential de produ"tie este de peste 5400 >g3(a 'rodu"tii reali&ate intre :500+4A00 >g3(a @n toate "a&urile este un (ibrid produ"tiv si raspunde !oarte bine la apli"area ingrasamintelor. Samanta este in saci care contin *+, milioane seminte. -n sac este recomandat sa se samene .+, ha. )achetul la sac mai cuprinde si ,/ ml insecticid )icus 0// recomandat pentru tratatul semintelor din acel sac &aca se achita pana in 1/ septembrie .//2+ sacul de samanta costa .3/ RO( fara !%'. &aca se achita la *, iulie .//4+ sacul de samanta costa 12/ Ron.

erioada de vegetatie si de campanie:


:erioada de &e)etatieB 2G0 9 #00 zile :erioada de semanareB 49 4 septem%rie$ pentru sudul tariiA 9 0 septem%rie$ pentru restA :erioada recoltarii 9 se recolteaza in doua moduriB 9taierea plantelor in faza de coacere in par)a 9 lasarea pana la uscare completa 9 treierare cu com%ina $ la o umiditate de 29 35

e! Date privind consumuri speci"ice 9 Samanta 0 tre%uie sa pro&ina din recolta anului insamantarii$ deoarece dupa trei ani de la recoltare$ isi pierde )erminatia Iconditii de calitate B puritate min. H45$ )erminatie min. !49H05 ISoiurile utilizate B (,) B "mor$ "stra$ Capitol$ Col&ert$ Dolomit$ +adora$ *rlando$ :ras.a$ ,riumf$ Dalesca$ Eotan$ "dder$ "las.a$ "ttila$ +ilena. (:) B Bolero$ CFclone$ Star

#ibrizi: 1l&is$ 1lita$ 1li'ir

$ necesarul de samanta% :entru a asi)ura o densitate normala se insamanteaza 8 0 0 .)/(a$ in functie de calitatea pre)atirii patului )erminati&$ te'tura si starea umiditatii solului Cantitatea de samanta este determinata de masa a .000 %oa%e care tre%uie sa fie 4 ) si o )erminatie minima de !4 5. I densitatea optima de semant 9 este ca la recoltare sa fie G0 0 !0 plante/m2. Sunt culti&atori care practica densitati mai mari. -n cazul unui soi cu capacitate %una de ramificare$ densitatea de G0 0 !0 plante/m2 la recoltare asi)ura o productie de 2.400 .)/(a.

Cantitatea de samanta este determinata de masa a .000 %oa%e care tre%uie sa fie 4 ) si o )erminatie minima de !4 5. :entru o %una recolta si pentru usurinta recoltarii cu com%ina este necesara o distanta intre randuri de 2$4 0 24 cm. ")ricultorii cu e'perienta prefera densitatea mai mica. "dancimea de semanat este 2 0 # cm. 9 masa (ectolitrica (+J) (.)/(l) 8 98! 9 masa a 000 %oa%e (++B) ( )r.) #$49 4$8 9 contiunut de ulei in seminte 3#5 e) conditii minime de calitate pentru rapita $ conforme planului de )radare sta%ilit prin Sistemul 6ational de Gradare a Semintelor de Consum

( +anualul de )radare) 9pentru rapita e'ista o sin)ura clasa$ care are alocate doua )rade9 caracteristici or)anoleptice Baspect$ )ust$ miros$ specifice produsului sanatos9corpuri straine$ 5 ma'. 49 0.

"! &ngrasaminte. Rapita este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante$ cu un consum specific de #0944 .) azot$ 2092# .) fosfor$ #!984 .) potasiu la tona de seminte productie -n functie de calitatea solului$ dozele optime sunt B 9 azot H09 80 .)/(a 9 fosfor 809!0 .)/(a 9 potasiu 40980 .)/(a 6ecesarul de su%stante fertilizante este mare. 7n (ectar de rapita cu o productie normala (2.400.)/(a) consumaB 30 .) azot (6)$ 80 .) fosfor(:2*4)$ 20 .) potasiu(K2*) si 80 .) calciu(Ca*). Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. "zotul tre%uie aplicat fractionat toamna si prima&ara. "plicarea intre)ii doze de azot toamna sensi%ilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. ;osforul este indicat sa se aplice la pre)atirea terenului pentru semanat$ el a&and un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la )er. ,e(nolo)ia de culti&are a rapitei

cele mai %une premer)atoare pentru rapita sunt cerealele de toamna$ culturile fura2ere si cartoful timpuriuA pe aceeasi sol rapita poate re&eni dupa # aniA nu se culti&a dupa soia si floarea soarelui.

Lucrarile solului
2orim s% pun"t%m "1teva aspe"te privind modul "um trebuie pregatit solul imediat dupa re"oltare, ast!el in"at a"esta sa se pre&inte in "onditii "at mai bune pentru in!iintarea unei noi "ulturi de toamna.

$n cazul de fata ne vom referi la situatia in "are se va semana rapita de toamna dupa or& si grau. @n primul rand, subliniem !aptul "a "ele doua "ereale paioase sunt !oarte bune premergatoare pentru rapita. Craul si or&ul au parti"ularitati biologi"e di!erite !ata de rapita, !apt "are !a"e "a "ele trei "ulturi sa nu aibe boli si daunatori "omune si sa aibe "erinte di!erite !ata de !ertili&are. 'rin !aptul "a rada"inile graului se de&volta in straturile super!i"iale, iar rada"inile rapitei patrund pro!und in sol, elementele nutritive ramase neutili&ate de grau vor !i valori!i"ate de "atre plantele de rapita. 2e asemenea, datorita e$e"utarii araturii la adan"imi di!erite, se va evita "rearea (arpanului.

'atul germinativ pentru rapita se reali&ea&a in "onditii bune da"a paiele de la "ultura premergatoare se marunteste si se distribuie uni!orm la re"oltare, sau se indepartea&a dupa a"eea. )entru fiecare tona de paie incorporata 5pentru a evalua cantitatea totale de paie se inmulteste cu *+1 productia de boabe6+ se aplica 27*/ 8g (9ha+ pentru a evita :foamea de azot:. 'entru o mai buna de&voltare a sistemului radi"ular de rapita, solul trebuie sa !ie !isurat si mobili&at pe adan"ime de ,5+,A "m, de a""ea, la pregatirea patului germinativ sunt de pre!erat utilajele "are au organele a"tive de tip dinte, nu dis". &e asemenea este foarte important controlul buruienilor pana la semanat. A"est lu"ru se reali&ea&a prin mai multe metode *me"ani"e sau utili&and erbi"ide/, tinand seama de spe"trul de buruieni din !ie"are sola, de re&erva de apa din sol si de dotarea te(ni"a disponibila. .and este su!i"ienta apa in sol, e!e"tuarea araturii pre"edata de de&miristit este o

#
varianta apli"ata "u bune re&ultate. 2upa aratura, solul trebuie maruntit de obi"ei prin doua lu"rari. 5ste bine "a "el putin "ea de a doua lu"rare sa !ie "u "ombinatorul *sau "u un utilaj "omple$ "are tasea&a super!i"ial solul/. 2a"a nu se poate reali&a a"est lu"ru si patul germinativ este prea a!anat, trebuie tavalugit inainte de semanat.

.and e$ista putina apa in sol, "ele mai bune variante sunt "ele in "are se !oloses" mai putine lu"rari, !ara o mobili&are a""entuata a solului. @n !un"tie de dotarea te(ni"a si de "ara"teristi"ile solului din !ie"are e$ploatatie, se pot alege mai multe variante de pregatire a patului germinativ:

prin lu"rari reduse *,+2 lu"rari "u dis"ul 3 "ombinatorul 3 utilaje "omple$e/D

s"ari!i"area urmata de "ultivatie totala *"and se seamana "u o semanatoare "omple$a/D de&miristire super!i"iala *5+< "m/ pentru stimularea imburuienarii, urmata de o lu"rare "u dis"ul pentru distrugerea plantelor aparute *"and semantul se reali&ea&a "u o masina "are seamana dire"t in miriste/D paiele sunt to"ate la re"oltarea plantei premergatoare, samulastra si buruienile "e apar inainte de semanat sunt distruse prin apli"area unui erbi"id total *in situatia in "are se seamana dire"t in miriste/.

Autori: Horia Victor Halmajan, Anastase Iorgu (Info Summit/ nr 6/2008)

,erenul pentru infiintarea unei culturi de rapita tre%uie sa fie curat de %uruieni$ %ine apro&izionat cu apa si maruntitA "ratura se e'ecuta imediat dupa recoltarea plantei premer)atoare la adancimea de 20 0 24 cm$ cu plu)ul in a)re)at cu )rapa stelataA :ana la semanat aratura se mentine curata de %uruieni$ maruntita si afanata prin lucrari

3 cu )rapa cu discuri in a)re)at cu )rapa cu coltiA :re)atirea patului )erminati& se &a dace cu com%inatorul la adancimea de semanatA Daca terenul este prea afanat se ta&alu)este inainte de semanat. Dupa semanat se poate face o ta&alu)ire daca solul este uscat. :entru com%aterea %uruienilor$ dar$ in special$ pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes ,R1;L"6 3! 1C 2 l/(a. -n cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi ;R*6,-1R $4 l/(a$ G7"RD-"6 2 l/(a$ R1L"L 2 l/(a :entru com%aterea %uruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza er%icidul Lontrel #00 in doza de 0$2 0 0$# l/(a. :entru com%aterea costreiului se foloseste Gallant Super $4 l/(a. Sunt o serie de %oli cripto)amice. "ceste %oli se pre&in cu e'ecutarea lucrarilor in %une conditii$ o fertilizare ec(ili%rata si tratamentul semintelor cu fun)icide. * serie de daunatori pot produce pa)u%e )ra&e. :uricii de pamant (:(Flotreta spp.) produc pa)u%e la tinerele plantute$ )ar)aritele (Ceut(orrFnc(us spp.)$ )andacul luciuos (+elF)et(es aeneus) si )andacul rosu (1ntomoscelis adonidis) tre%uie com%atute cu )ri2a. Se foloseste R1G16, 0$ 5$ D1C-S 24 1C 0$# 0 0$G l/(a$ C"LL:S* 3!0 SC 0$ l/(a.

'ertilizarea (n vegetaie

(utritiv ./;./;./ 5aport de (./<+ )./<+ =./<>microel.6 ? .+, l9ha (utrileaf 5aport de (./<+ )./<+ =./<> Mg.67.+,l9ha (itrofos8a 5aport de (./<+ )*3<+ =*3<> Mg+ + @u+ Ae+ Mn+ Mb+ Bn6 ? .7 ,l9ha Aolifag 5aport de (2.<+ ).,<+ =14<>microelemente+ procainC+ vit. *+ fenolftaleinC67*+,7.+,l9ha. Aertitell 5aport de (+ )+ =>microelemente67 *+,7.+,l9ha iofert 5foliar6 ?.7Dl9ha.

,rassitre-. /erti-izant spe+i/i+ +"-t"rii de rapita


Sunday, 24 August 2008 10:53

rassitrel este un ingrasamant !oliar de amestee" "are "ontine bor, mangan si molibden
"u magne&iu si sul!. @ompozitia chimica garantata prin analiza 7solubil in apa; ,< bor 5 6+ 2< mangan 5Mn6+ /.D< molibden 5Mo6+ *1.1< oxid de magneziu 5MgO6 7 4< magneziu 5Mg6 10.1< trioxid de sulf 5SO16 7 *D.,< sulf 5S6 'rodus de: EA0A 'H9)EF Gtd., 'o">lington, Eor>, E942 ,2F, U4

Recomandari de folosire la rapita; &oza 1 8g9ha; ?omentul de apli"are #a rapita de toamna se aplica o fertilizare foliara inainte de intrarea culturii in repausul din timpul iernii+ iar a doua aplicare primavara pana la aparitia butonului floral. #a rapita de primavara se aplica cand planta are intre D73 frunze adevarate+ urmata de a doua aplicare la */ zile; %olumul de apa recomandat .// l9ha; )e mai poate apli"a si la alte "ulturi; Brassi"a"eae *Bro"oli, Har&a, .onopida, Har&a "(ine&eas"a/, Fasole, ?a&are, Gupin, ?or"ov, .ereale, .eapa, )alata. NOTA: Se foloseste numai acolo unde este recomandat; Nu trebuie sa depaseasca doza recomandata; epetarea fertilizarilor foliare! dupa caz la un inter"al de #0$#% zile&

&e ce sa folosim

rassitrelE

0apita !iind o "ultura "u "erinte mari !ata de anumite elemente nutritive *)ul!, Bor, ?angan, ?agne&iu si ?olibden/, aportul suplimentar adus de !ertili&area "u Brassitrel va du"e la "resterea re&istentei la iernare si boli pre"um si la sporuri de produ"tiei. Brassitrel este o "ombinatie optima de elemente nutritive ne"esara unei "resteri si de&voltari armoniose a plantelor.

@are sunt avantaFele utilizarii

rassitrelE

8
Asigura un aport suplimentar de elemente nutritive esentiale unei "resteri si de&voltari armonioaseD "ontribuie la obtinerea unei "ulturi bine in"(eiate in toamnaD "reste re&istenta plantelor la iernat redu"and pierderile de plante peste iarnaD ajuta la regenerarea plantelor in primavaraD in!lorire mai buna si maturare uni!ormaD "reste produ"tivitatea si "alitatea uleiului din seminte.

@and se aplica rassitrel E +"and dorim sa obtinem produ"tii ridi"ate si sa prevenim mani!estarea "arentelor si a bolilorD +pentru "resterea re&istentei la !a"torii de stress *ger, se"eta, arsita, et"./D +"1nd in sol e$ista un de&e"(ilibru "reat de planta premergatoare.

@um se aplica rassitrel E )e umple re&ervorul masini de stropit trei s!erturi si se porneste instalatia de agitare. Apoi se toarna produsul u#or in re&ervor si se "ompletea&a "u restul de apa ne"esar pana la nivel. Fu opriti instalatia de agitat de"at dupa terminarea tratamentului. 5vitati apli"area tratamentelor in "onditii "limati"e e$treme "um ar !i: ploaie, arsita, vant puterni" sau "and se anunta peri"ol de ing(et sau ploaie Brassitrel este "ompatibil in ameste" "u marea majoritate a produselor de u& !itosanitor. 'entru mai multe detalii despre amestecuri intrati pe siteul (((&tan)mi*&com

C)*+,-.R., +)/&/)R 0& D,123-)R&/)R

1 APUD : Info Summit


!ratamentul *
@ombatere boli:

Boli: !ainare si putregaiD 'roduse: =opsin <0 I': do&a ,,0 >g3(a D @mpa"t 25 ).: do&a 0,5 l3(aD

@ombatere daunatori:

2aunatori:garagarita tulpinilor *.entorr(Jn"us napi/

'roduse: Furelle 25035005.: do&a 0,4 l3(aD FJ!anon 50 ).: 2,0 l3(aD 0e"omandari: se apli"a la aparitia in masa a adultilorD se pot ameste"a "u !ungi"idele =opsin sau @mpa"tD

!ratamentul .
@ombatere daunatori:

2aunatori: ganda"ul lu"ios al rapitei *?eliget(es aeneus/ 'roduse: Furelle 25035005.: do&a 0,4 l3(aD Fovadim progres ,,5 l3(aD 0e"omandari: se apli"a in stadiul de butoni !lorali uniti, la aparitia primelor inse"teD "and plantele au talie redusa volumul de solutie este de :00 l3(aD

!ratamentul 1
@ombatere daunatori:

2aunatori:garagarita sil"velorD ganda"ul lu"ios al rapiteiD padu"(ele "enusiuD 'roduse: ?ospilan 20 )C ,50grame3(aD 0e"omandari: se apli"a ?ospila 20 )C deoare"e nu a!e"tea&a albineleD se apli"a "u avionulD terestru se apli"a avand e"(ipament ade"vat pentru "ulturi "u talie inalta.

Mentiuni;
Fu sunt ne"esare "ele trei tratamente intotdeauna, da"a ata"ul de daunatori lipseste sau se gaseste sub pragul e"onomi" de daunare.

$nsecticidul A"A'(O(
Se va evita aplicarea in timpul infloritului deoarece este toxic pentru albine. 're&entare; inse"ti"id organo!os!ori" pe ba&a de ?AGA=@9F destinat "ombaterii inse"telor daunatoare din pomi"ultura, "ereale, legume, vita de vie, et". 5ste unul din "ele mai utili&ate inse"ti"ide organo!os!ori"e din lumeD Formulare; FJ!anon 50 5., FJ!anon UGH *!olosit in igiena publi"a/. )ubstanta a"tiva; malat(ionD ?od de ambalare; 20 ml, 200 ml, , l, 5 l D 'rodu"ator; .(eminova + 2anemar"a

@aracteristici tehnice;

pre&inta a"tiune de "onta"t, ingestie si respiratie "ombaterea se mani!esta asupra adultilor dar si a oualelor. pre&inta si e!e"t a"ari"id a"tionea&a !oarte bine si asupra inse"telor din depo&ite nu este !itoto$i" pentru plantele de "ultura nu pre&inta !orme de re&istenta

Recomandari de utilizare
0A'@=A; Canda"ul aramiu *?eliget(es spp./, viespea rapitei *At(alia rosea/ 2,0 l3(a D )'A=@@ C9AG5 25 25'9K@=A05; 2aunatori de depo&itD do&a de 27 *50 ml emulsie3mpD .505AG5 25'9K@=A=5; )itop(ilus granarius, )itop(ilus orJ&ae, 0(i&opert(a domini"a, =ribolium "on!usum, et".D do&a de 20 ml3t *apli"at pe banda tr/ FEFAF9F !a"e parte din grupa a @H+a de to$i"itate. @n sol si apa se degradea&a repede si nu pre&inta e!e"te de bioa"umulare in mediu in"onjurator. Fu omoara ba"teriile si !ungiile !olositoare, ramele, mel"ii, reptilele, am!ibienii si animalele. (Sursa : Info Summit)
Gar'arita t"-pini-or de rapita
Wednesday, 27 February 2008 19:25

@n primavara anului 200< a !ost inregistrat un ata" mediu spre puterni" de Cargarita tulpinelor de rapita.

Ga in"eperea "resterii tulpinii, se mani!esta ata"ul de Cargarita. Garvele de garagarita produ" pagube mari prin galeriile pe "are le sapa in tulpina. 'lantele ata"ate rami!i"a puterni", stagnea&a in "restere si se !rang la vanturile mai mari. Adultii nu produ" pagube insa trebuie "ombatuti inainte de depunerea pontei. Garvele aparute in interioar sunt aproape imposibil de "ombatut. 'entru "ombatere e!i"ienta se re"omanda produsele organo!os!ori"e *Fovadim 'rogress ,+,,5 l3(a/ sau piretroi&i de sinte&a *FurJ 0,25 l3(a/. Preturi:

Fovadim 'rogress + :4 lei3litru FurJ ,0 5. + 5; lei3litru

Phyllotreta sp.B -nsecta acti&a la sfarsitul lunii "u)ust$ numai adultii afectand cultura $atacand plantutele la inceputul perioadei de &e)etatie.

Psylliodes chrysocephala L: -nsecta$ adulti ataca plantele mici in perioada de rasarire. Lar&a infesteaza frunzele si apoi intra in tulpini. 1ste o insecta periculoasa$ tre%uie a&uta in &edere un inceperea unuitratament daca mai mult de # plante din 0 sunt atacate.

Ceut(orr(Fnc(us picitarsis GFll.B -nsectele adulte apar in *ctom%rie$ 6oiem%rie. Lar&a se dez&olta in tulpina pana aproape de mu)urele terminal. Daunele pot fi ma2ore$ se recomanda un tratament la 09 4 zile dupa primul atac al adultilor.

Delia radicum BouchB -nsecta. Lar&a sapa )auri in radacina$ pro&ocand daune importante. Sin)urul tratament eficientB tratarea semintelor. Ceuthorrynchus napi Gyll.B -nsecta de prima&ara$ adultii apar de2a in luna fe%ruarie/martie. ;emela depune ouale in tulpina$ acolo unde lar&ele pro&oaca daune importante. 1ste o%li)atorie efectuarea tratamentului la cate&a zile dupa atacul adultilor.

20

Meli ethes sp.B insecte de prima&ara$ adultii se (ranesc cu polen inaceasta faza$ din mu)urele floral. :rincipala dauna este distru)erea mu)urilor. ,ratamentul se efectueaza atunci cand adult meli)et(es este pe o planta in stadiul D $ sau se )asesc 29# in stadiul 1.

Ceuthorrynchus assimillis Pay!.B insect de prima&ara. "pare la inflorire. ;emela ramane in silic&a pre)atind terenul pentru DasFneura %rassicae Einn.,ratamentul tre%uie inceput cand se o%ser&a o insecta la 2 plante.

Dasyneura brassicae "inn.B insecta de prima&ara. :ro&oaca daune prin lar&e care se dez&olta in silic&e. "cestea pot intra daca e'ista o )aura $ de aceea tre%uie pre&azut atacul de Ceut(orrFnc(us assimillis. :(oma lin)am Desm.B Boala$SimptomeBSe o%ser&a pete al%e9)ri pe cotiledoane$ frunze si uneori pe tulpini si silic&e. 6ecrozele se dez&olta pe tulpina si opresc circulatia elementelor nutriti&e in planta. DauneB moarte plantei$ caderea plantelor daca necrozele nu sunt complte. 6umai toleranta )enetica este eficienta .

Cylindrosporium concentricumB Boala$ SimptomeBtoamna$ frunzele par acoperite cu plum%$ pete )ri desc(is apar pe frunze care pot cadea. :rima&ara$ frunzele par a fi arse iar daca mu)urii florali sunt atacati acestia pot a&orta. :oate deasemenea contamina silic&a si stopa dez&oltarea %oa%elor. :ot fi eficiente atat toleranta )enetica cat si tratamentul c(imic.

#clerotinia sclerotiorum: Boala$SimptomeB :rimele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele de&in translucide si cad. :rima&ara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care &a muri in final. -n acest caz se )aseste in tulpina un miceliu al%. La inflorire se dez&olta pe frunze muce)ai$ apar pete al%e pe tulpina atunci cand parazitul trece din frunze. :arasitul trece in tulpina unde se pot o%ser&a sclerotii ne)ri. Silic&a poate fi si ea contaminata si se pot )asi scleroti si in interiorul acesteia. :a)u%ele sunt importante dar depind de momentul atacului. +asuri de protectieB controlul rotatiei$ tratament c(imic$ &arietati tolerante.

GlucosinolatesB cate)orie de componenti or)anici care contin sulf$ azot si o )rupare deri&ata din )lucoza. "cestia produc un meta%olism secundar in multe tipuri de plante din ordinul Brasicalae asa cum este rapita. :lantele folosesc su%stante deri&ate din )lucozinolati ca pesticide naturale si ca metode de aparare impotri&a ier%i&orelorA aceste su%stante sunt responsa%ile pentru )ustul amar sau aspru din mustar$ ridic(e$ (rean$ creson$ conopida$ %roccoli$ &arza$ napi sau rapita. Datorita continutului in )lucozinolati al acestor plante ele nu pot fi folosite in stare primara in (rana animalelor deoarece s9a do&edit ca au un efect ne)ati&. :entru acest

22 scop se folosesc plante cu un continut scazut in )lucozinolati.

Recoltarea

-nainte de recoltare$ cultura se trateaza cu desicantul Jar&ade 24 ; care duce la o recoltare mai timpurie cu G pana la 0 zile. ,ratamentul se aplica cu 0 zile inainte de recoltare cand /# din silic&ele din zone de mi2loc sunt )al%ene.Doza recomandata este de 2 l/(a. -n aceste conditii$ in zona unde este posi%ila iri)area culturii$ prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura du%la. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pa)u%e foarte mari prin scuturare. Recoltarea se face direct cu com%ina din lan cand semintele sunt %runificate si umiditatea este de 8 0 ! 5. :entru a nu scutura tecile se reduce rotirea ra%atorului la ma'im 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor ra%atorului. Com%ina inainteaza cu o &iteza de 2 0 # .m/ora. ,uratia to%ei 9 400 0 G00 rotatii/minut. d! /egislatia nationala

*rdonanta de ur)enta nr.84/2008 pri&ind unele masuri de spri2in financiar care se acorda producatorilor a)ricoli pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2008 *rdonanta de ur)enta nr. 2#/2008 pentru apro%area acordarii spri2inului financiar producatorilor a)ricoli din sectorul &e)etal$ zoote(nic$ al im%unatatirilor funciare si al or)anizarii si sistematizarii teritoriului *rdonanta de ur)enta nr. 24/2008 pentru apro%area sc(emelor de plati directe si plati nationale directe complementare$ care se acorda in a)ricultura incepand cu anul 200G$si

2# pentru modificarea art. 2 din le)ea nr. #8/ HH pri&ind societatilor a)ricole si alte forme de asociere in a)ricultura Jot@rMre nr. !G / 200G pri&ind apro%area acti&it@=ilor pentru care se acord@ spri2in financiar ?n anul 200G produc@torilor a)ricoli din sectorul &e)etal$ a cuantumului spri2inului Ni a sumei totale alocate fiec@rei acti&it@=i *rdin nr. 8!G/200G pri&ind modificarea ane'ei ; la *rdinul ministrului a)riculturii$ p@durilor Ni dez&olt@rii rurale nr. !40/2008 pentru apro%area normelor metodolo)ice pri&ind modul de acordare a spri2inului financiar pentru acti&it@=ile din sectorul &e)etal$ zoote(nic$ al ?m%un@t@=irilor funciare Ni al or)aniz@rii Ni sistematiz@rii teritoriului$ precum Ni condi=iile de eli)i%ilitate Jot@rMre nr. 8#8/200G pri&ind declararea st@rii de calamitate natural@ ?n a)ricultur@ pentru culturile ?ns@mMn=ate ?n toamna anului 2008 Ni ?n prim@&ara anului 200G$ precum Ni pentru sta%ilirea ni&elului ma'im al sumei ce poate fi acordat@ ca desp@)u%ire. Jot@rMre nr. 2GG/200! pri&ind apro%area acti&it@=ii pentru care se acord@ spri2in financiar produc@torilor a)ricoli din sectorul &e)etal ?n anul 200!$ a cuantumului spri2inului financiar Ni a sumei totale alocate acestei acti&it@=i *rdin nr. G3 din H martie 200! pri&ind modificarea Ni completarea ane'elor 1$ ;$ J$ O$ K Ni L la *rdinul ministrului a)riculturii$ p@durilor Ni dez&olt@rii rurale nr. !40/2008 pentru apro%area normelor metodolo)ice pri&ind modul de acordare a spri2inului financiar pentru acti&it@=ile din sectorul &e)etal$ zoote(nic$ al ?m%un@t@=irilor funciare Ni al or)aniz@rii Ni sistematiz@rii teritoriului$ precum Ni condi=iile de eli)i%ilitate

e! /egislatie comunitara

Re)ulamentul C1 nr. G!2/200# pri&ind sta%ilirea normelor comune pentru re)imurile de sustinere directa in cadrul politicii a)ricole comune si sta%ilirea altor re)imuri de sustinere in fa&oarea a)ricultorilor. "! Sustinerea productiei

% anul 4556 9 40 lei/(a producatorilor a)ricoli care infiinteaza culturi in toamna anului 2008 (seminte$ in)rasaminte si pesticide)$ su% forma de %onuri &alorice 9 #H$2 lei/(a ( su%&entionarea cu un leu/litru de motorina utilizata pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2008 pentru cantitatea de #H$2 litri/(a) % anul 4557 9 300 lei/(a pentru motorina/ %iodiesel$ seminte$ pesticide si in)rasaminte$ necesare culturilor a)ricole din toamna anului 200G su% forma de %onuri &alorice 9 40$44 P/(a plata unica pe suprafata( S":S) 9 3G$0 P/(a$ plati nationale directe complementare (:6DC) 9 34 P/(a pentru culturi ener)etice 9 ma'. 800 lei/(a 9 Despa)u%iri pentru calamitati % anul 4558 9 #H$0 lei/(a (su%&en=ionarea cu un leu/litru de motorin@ utilizat@ pentru lucr@rile mecanice de ?nfiin=are a culturilor a)ricole de prim@&ar@$ respecti& pentru toamna anului 200!$ pentru cantitatea de #H$0 litri/(a).

23

:ropuneri pentru anul 200! 9 spri2in din ;ondurile 1uropene ce se &or acorda prin ":-"B 9 80$4 P/(a plata unica pe suprafa=@( S":S) 9 3G$ P/(a$ pl@=i na=ionale directe complementare (:6DC) 9 34$0 P/(a$ plati pentru culturi ener)etice

C. D,-. R&9&2D R.-1R&/. . &,-, &2-.R2, 9 2003 = GH4! lei/.) (sursaB -6S) 9 2004 = 0.800 lei/.) (sursaB -6S) 9 2008 = 0.G30 lei/.) (sursaB -6S) 9200G =0.G40 lei/.) (sursaB -6S) 9200! =0.H40 lei/.) (sursaB -6S)

9 pentru anul 200G Ni 200!$ saptamanal pe site9ul +"DR pot fi )asite preturile minime si ma'ime pe 2udete practicate in tar)uri si o%oare

Conditii de calitateB

puritate min. H45$ )erminatie min. !49H05

24

Reusita culturii de rapita depinde de dez&oltarea plantelor la intrarea in iarna. -nc@ din toamna$ principalele limitari ale productiei de rapi=a sunt numarul redus de plante ras@rite si plantele insuficient dez&oltate. De o%icei$ rasarirea neuniforma a culturii de rapita este pusa pe seama secetei. Dar este oare seceta sin)urul factor care poate determina rasarirea neuniforma si reducerea numarului de planteQ 1'perienta anilor trecuti ne9a demonstrat faptul ca atacul daunatorilor (n primele "aze de vegetatie ale culturii de rapita poate duce la compromiterea culturii intr9un timp foarte scurt. "sa cum s9a &azut si in toamna anului 2008$ in anumite zone ale tarii atacul produs de &iespea rapitei ("t(alia rosae) a distrus complet cultura in doar cate&a zile. Diespea rapitei este cel mai periculos daunator din toamna al culturii de rapitaA atacul lar&elor se manifesta atat toamna cat si prima&ara$ insa cele mai importante daune din punct de &edere economic sunt produse toamna$ cand cultura de rapita este in primele faze de dez&oltare. :uricele ne)ru (:(Fllotreta spp.) este un daunator al carui atac are un impact puternic asupra culturii de rapita. :Mn@ ?n stadiul de doua frunze al culturii$ atacul produs de adul=i poate distru)e in totalitate plantele. Com%aterea acestor daunatori se poate realiza si prin tratamente foliare$ insa$ pentru ca acestea sa fie eficace$ se impune o monitorizare ri)uroasa a solelor culi&ate cu rapita. "cest lucru poate parea aproape imposi%il a&and in &edere ca perioada in care rapita rasare si este foarte sensi%ila la atacul de daunatori$ coincide cu perioada in care in ferma se efectueaza si alte lucrari specifice culturilor de toamna. :rin urmare$ cea mai sigura metoda de protectie a culturii de rapita impotriva daunatorilor in primele "aze de vegetatie este tratamentul semintelor. 6u tre%uie ne)li2at atacul %olilor cu transmitere prin samanta si sol. Boli$ precum fuzarioza (;usarium spp.)$ caderea plantutelor (:(Ftium spp.) si rizoctonia (R(izoctonia spp.)$ sunt inamici in&izi%ili ai culturii$ dar care in realitate reduc foarte mult numarul plantelor rasarite. :ractica a)ricola ne9a demonstrat faptul ca ma2oritatea acestor %oli nu pot fi controlate decat cu produse pentru tratamentul semintelor.

28

Cruiser *SR 9 control eficace al daunatorilor si %olilor. Cruiser *SR este sin)urul insecto9fun)icid creat special pentru tratamentul semintelor de rapita. (*SR 9 *il Seed Rape = rapita pentru ulei). :rin cele trei su%stante acti&e ale sale$ Cruiser *SR prote2eaza tinerele plante impotri&a principalilor daunatori precum si a celor mai importante %oli care apar in primele faze de &e)etatie ale culturii de rapitaB 9 insecticid sistemic pentru controlul &iespii rapitei ("t(alia rosae)$ afidelor si puricilor (:(Fllotreta spp.)A 9 fun)icid sistemic pentru controlul caderii plantutelor (:(Ftium spp.) si manei (:eronospora %rassicae)A 9 fun)icid de contact si penetrant impotri&a fuzariozei (;usarium spp.) si rizoctoniei (R(izoctonia spp.). Componenta insecticida din Cruiser *SR are actiune puternic sistemicaA eli%erata din samanta este preluata prin radacinile tinerei plante si este transportata catre frunze pentru a prote2a intrea)a planta impotri&a daunatorilor. Cruiser *SR$ prin cele doua componente fun)icide$ are mod multiplu de actiune (contact$ penetrant si sistemic). Controleaza atat infectiile superficiale$ cat si pe cele adanci (din samanta) si$ in plus$ formeaza o zona de protectie in 2urul semintei. :rin actiunea sa sistemica$ produsul prote2eaza semintele si tinerele plante in cele mai timpurii stadii de dez&oltare$ asi)urand o rasarire rapida si uniforma$ precum si o protectie eficienta a noilor cresteri. Cruiser *SR asi)ura culturii o rasarire mai rapida si un sistem radicular %ine format. Rasarirea mai rapida face ca plantele sa fie mai &i)uroase la intrarea in iarna (tulpina in)rosata)$ ceea ce duce la o rezistenta mai %una a acestora la iernare. "ceasta &i)oare a plantelor este &izi%ila si in prima&ara$ printr9o capacitate de ramificare mai %una. Solutia completa pentru tratarea semintelor de rapitaB 9 Com%ate principalii daunatori si cele mai importante %oli din primele stadii de dez&oltare ale culturii de rapitaA 9 Rasarire uniforma si rapida a culturiiA 9 :lante &i)uroase si rezistente la iernareA 9 Selecti&itate e'celenta fata de cultura.
'rhiva;

Rapita intra si ea in foarfecele preturilorG

2G

$lie Serbanescu+ analist economic ?ier"uri, 20 @unie 200<

Un demers bine ticluit si larg mediatizat al procesatorilor de rapita pentru biodiesel a pregatit terenul unor preturi neremuneratorii pentru producatori. Procesatorii au sustinut ca preturile pe care le pretind producatorii le-ar impune costuri de productie prea ridicate si ca atare se vor vedea nevoiti sa renunte la achizitii, urmand probabil sa se indrepte spre import. Cursa intinsa de procesatori a prins prada. Mediile jurnalistice au cazut in capcana, raspandind ideea ca lacomia producatorilor de rapita i-ar putea scoate pe acestia de pe piata inca inainte de a intra. si, prin implicatie, Romania ar pierde sansa, pe de o parte, de a economisi combustibil fosil din import, iar pe de alta parte de a raspunde cerintei Uniunii Europene de a acoperi, din valorificari de biomasa, in cativa ani, apro imativ !"# din consumul de carburanti. Este un domeniu in care Romania dispune de posibilitati. si lucrurile in acest domeniu au lasat impresia ca se misca destul de repede. Uniunea Europeana aprobase $%".""" hectare de culturi oleaginoase pentru biodiesel si, spre deosebire de situatia altor culturi, se si trecuse la cultivarea unei mari parti din terenurile destinate. si, la fel de important, peste $" de mari instalatii de procesare pentru biodiesel sunt deja gata sau vor fi gata in curand sa preia recolta. si acum, hait, lacomia producatorilor ar compromite sansele& 'e fapt insa lucrurile stau e act invers. Cei care au investit in instalatiile de procesare vor sa-si recupereze repede-repede, poate chiar in acest an, investitiile si au mizat pe o recolta bogata, care sa le asigure nu numai cantitatile vizate, ci si preturi scazute la achizitie. (eceta, indeosebi din sudul tarii, le-a cam stricat insa socotelile. )u numai productia nu va atinge volumul sperat, dar si preturile nu vor putea fi scazute, tocmai din cauza compromiterii unor culturi. Rapita, precum si alte culturi ce pot fi folosite in productia de biodiesel nu vor fi in e ces pentru ca preturile sa mearga in jos, asa cum ar dori procesatorii. si atunci acestia au declansat din timp operatiunea diverisionista anterior mentionata, pentru a forta producatorii agricoli sa vanda ieftin. )u se face acum cu rapita decat absolut acelasi lucru ce se face de ani de zile cu cerealele. 'aca recolta este buna, se tergiverseaza achizitiile pentru ca producatorii, ce n-au alternativa, sa vanda ieftin, de cele mai multe ori sub costuri. 'aca recolta este slaba, din cauza secetei, se santajeaza din timp cu recurgerea la importuri, tot pentru a presa producatorii sa vanda ieftin, in ciuda atuului conjunctural pe care l-ar avea intr-o asemenea situatie. E ista si o e presie cifrica globala a acestui proces de secatuire sistematica prin preturi a producatorului agricol de catre liota de intermediari si de procesatorii din aval. *n perioada postdecembrista, preturile la produsele destinate agriculturii +ingrasaminte, masini agricole, servicii de lucrare a pamantului si irigatii, au crescut de aproape doua ori mai mult decat preturile la produsele agricole, adica cele la care au reusit s- v.nda producatorii, indiferent de anii agricoli buni sau r-i.

2!

Rapia pentru ulei, modi"icat: genetic in hrana animalelor Data: ,(ursdaF$ Septem%er 0 R 2#B 3B3# 11S, -opic: ")ricultura in Lume Comisia .uropean: a autorizat, ieri, 3; august 455<, importul rapiei pentru ulei, modi"icat: genetic =>- 73! ?i introducerea sa pe piaa 1. pentru procesare ?i utilizare (n hrana animalelor. Comisia .uropean: a autorizat, ieri, 3; august 455<, importul rapiei pentru ulei, modi"icat: genetic =>- 73! ?i introducerea sa pe piaa 1. pentru procesare ?i utilizare (n hrana animalelor. ,cest tip de rapi:, care se cultiv: pe o supra"a: de peste 4,< milioane ha (n S1, ?i Canada, este tolerant: la erbicidul gli"osat (foarte eficient ?n com%aterea %uruienilor) Ni nu con=ine )ene mar.er de rezisten=@ la anti%iotice. 7leiul e'tras din %oa%e este utilizat ?n (rana omului Ni a animalelor. 6u s9a ?nre)istrat nici un efect nedorit asupra mediului sau s@n@t@=ii. 6otificarea pentru introducerea pe pia=@ a acestui produs a fost depus@ ?n anul 200# de compania american@ +onsanto la autoritatea competent@ din *landa$ care$ ?n urma studiului de e&aluare$ a a2uns la concluzia c@ rapi=a G, G# este la fel de si)ur@ pentru s@n@tate Ni pentru mediu ca Ni rapi=a con&en=ional@. Decizia a fost luat@ ?n urma unui studiu Ntiin=ific foarte ri)uros de e&aluare a riscului$ efectuat de c@tre "utoritatea 1uropean@ pentru Si)uran=a "limentelor (1;S")$ punMnd accent pe o%iec=iile ridicate de unele state mem%re. :rin a&izul s@u$ emis ?n data de fe%ruarie 2003$ 1;S" certific@ faptul c@ Srapi=a G, G# este la fel de si)ur@ pentru mediu$ s@n@tatea omului Ni a animalelor ca Ni rapi=a con&en=ional@$ fiind impro%a%il de a produce efecte ad&erseT. 7niunea 1uropean@ a ela%orat un cadru re)lementar foarte strict ?n domeniul *+G. Conform pre&ederilor le)ale$ un proiect de Decizie a Comisiei a fost prezentat Comitetului de Re)lementare$ care ?ns@ nu a fost &otat$ ?n iunie 2003. :rin urmare$ Comisia a ?naintat Consiliului un proiect de :ropunere. 6ici Consiliul$ alc@tuit din miniNtrii mediului din statele mem%re$ nu a ?ntrunit o ma2oritate calificat@ ?n data de 20 decem%rie 2003$ pentru adoptarea unei pozi=ii comune fa=@ de aceast@ :ropunere. Cn aceast@ situa=ie$ le)isla=ia 71 ?n domeniul *+G ?mputerniceNte Comisia s@ adopte decizia final@. "utoriza=ia emis@ este &ala%il@ timp de 0 ani Ni pre&ede m@suri o%li)atorii ce tre%uie aplicate dup@ punerea pe pia=@ a produsului$ cum ar fi cele referitoare la etic(etare$ trasa%ilitate$ monitorizare. *peratorii economici tre%uie s@ transmit@ Ni s@ p@streze informa=iile referitoare la produsele care con=in$ sau sunt o%=inute din *+G$ ?n fiecare etap@ a procesului de introducere a acestora pe pia=@. De precizat c: etichetarea alimentelor ?i "ura@elor modi"icate genetic nu este o problem: de siguran: a alimentelor, ci de in"ormare, permiAnd consumatorilor ?i "ermierilor s: decid:, dac: doresc sau nu, s: cumpere aceste produse. 7niunea 1uropean@ a ridicat$ ?n data de H mai 2003$ moratoriul impus ?n urm@ cu Nase ani asupra introducerii pe pia=@ de noi produse modificate )enetic$ prin decizia Comisiei de a apro%a importul porum%ului za(arat Bt $ rezistent la *strinia nu%ilalis$ pentru utilizare ?n alimenta=ia omului$ ?n stare proasp@t@ sau procesat.

2H ,ot anul trecut$ Comisia 1uropean@ a apro%at importul porum%ului modificat )enetic 6K 80#$ tolerant la )lifosat$ ?n &ederea utiliz@rii ?n alimenta=ia omului$ ?n (rana animalelor Ni pentru procesare$ ?n scop industrial. Cn data de ! septem%rie 2003$ Comisia 1uropean@ a apro%at ?nscrierea ?n Catalo)ul Comunitar al soiurilor de plante$ a unui num@r de G (i%rizi de porum% modifica=i )enetic (+*6 ! 0)$ rezisten=i la *strinia nu%ilalis$ ce pot fi culti&a=i de c@tre orice fermier din cele 24 =@ri mem%re ale 71. Comisia 1uropean@ a autorizat$ ?n data de ! au)ust 2004$ importul porum%ului modificat )enetic +*6 !8#$ rezistent la Dia%rotica &ir)ifera Ni introducerea pe pia=a 71$ pentru procesare Ni utilizare ?n (rana animalelor$ urmMnd s@ primeasc@ apro%are pentru utilizare Ni ?n alimenta=ia omului. Cn prezent$ ?n Re)istrul comunitar al alimentelor Ni fura2elor modificate )enetic sunt ?nscrise 2! de produse trans)enice utilizate ?n (rana omului Ni a animalelor$ ce pot fi comercializate pe pia=a 7niunii 1uropene. Bn RomAnia este permis importul ?i cultivarea unei singure culturi modi"icat: genetic% soia modi"icat: genetic, cu toleran: la gli"osat. Biroul de :res@ al +inisterului ")riculturii$ :@durilor Ni Dez&olt@rii Rurale

CMmpuri de rapi=@
de e-i'ia i.a)/& CAmpuri de rapi:, 9aluri de galben.. RAnduri de viei vesele (n?irate una lAng: alta ?i una (n spatele alteiaC CAte valuri de "ericire (ntr%o singura privireC CAte valuri de lumin: (ntr%o singur: (mbr:i?areC. Cate cAmpuri de rapi:C Cate gAnduri de lumin:C CAte valuri de soareC 0i cAte sunete de verde (n dep:rtareC Si noi, ni?te melci, ascun?i "iecare (n cochilia celuilaltC CAte rotocoale de galbenC CAte rAnduri de "ericireC CAte clipe (ntr%o singur: privireC 0i cAte gAnduri (ntr%o singur: t:cereC CAmpuri de rapi: 9aluri de galben.. RAnduri de viei vesele (n?irate una lAng: alta ?i una in spatele alteiaC CAte valuri, cAte viei, cAte C CAte sunete, cAte gAnduri CAt: "ericireCc:t: t:cereC