Funiculare

Figura 1 Clasificarea funicularelor Avantajele transporturilor cu sistemul pe cabluri(funiculare) Distanta cea mai scurta dintre punctele care urmeaza sa fie legate; Nu ocupa pe teren suprafete importante; Trece deasupra altor sisteme de transport, cale ferata, drum; Costurile transporturilor sunt reduse; Investitia pt constructi este mica; Sistemul de transport pt funicular este capabila de producere de energie; Constructia se poate demonta usor si monta in alte parti; In zone montane acest sistem este cel mai eficient;

Cu un singur cablu (sistem englezesc)

Sistem circular (vehicul legat de cablu)

pentru transport de persoane pentru transport de marfa pentru transport de persoane pentru transport de marfa pentru transport de persoane pentru transport de marfa Cu 2 cabine si cablu ancorat (A)

sistem circular cu vehicol legat sau dezlegat

sistem circular cu vehicol legat sau dezlegat (sistem german) Funiculare Cu doua cabluri pentru transport de persoane pentru transport de marfa

Sistem naveta (sistem austriac)

Fara cablu ancorat (A) cu o cabina

Sistem cu 2P si 1T(sistem elvetian) Sistem cu 1P si 2T Sistem cu 1P+1T+1F Sistem 1P+1T+1Ta

Cu mai multe cabluri

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Tipuri de cabluri
Impletirea cablului fig.5 si fig.6 Lungimea de impletire (7-12) x diametru cablului = unghi de impletire;

Figura 5 Fortele in firele impletite- fig.7, 8

Figura 6

Figura 7

Figura 8

Variatia modului de elasticitate in functie de incarcare fig.9 D=54 mm

Figura 9 Cablurile cu o singura impletire La cabluri Alungirea datorita variatiei de temperatura:

l=lungime cablu; diferenta de temperatura; Alungirea datorita fortei de intindere in cablu:

A= suprafata sectiuni metalice;

Cabluri de sustinere
Aceste cabluri trebuie sa sustina vehicole telescaune,telecabine. Etc. Care circula pe cabluri. Aceste cabluri pot fi: Structuri spirale fig.10 a,b; Structuri semiinchise fig. 10 c; Structuri inchise fig.d,e,f;

Figura 10 Avantajele stucturii inchise: Surafata de rulare neteda Coeficient de frecare prin rostogolire 0.006 la roti metalice si coeficient de frecare prin alunecare 0.13; Firul rupt nu se desface si ia parte in continuare la preluarea eforturilor; Rezistenta la coroziune; Avantajele Cablului cu structura spirala: Coeficient de frecare prin rostogolire 0.008; Coeficient de frecare prin alunecare 0.17; .....mai mare la coroziune; Datele privind cablurile cu structura spirala sunt in tabelul 1. Tabel.1 Cablu Lungime Diam. Diam. Forta Masa fabricati Structura spirala cablu fir Supr de e Kg/ mm mm mm2 rupere m m kp 20 4,00 239 33 440 2,00 400 22 1+6+12=19 fire 25 28 30 33 35 4,40 5,00 4,00 4,20 4,70 5,00 289 372 466 514 642 725 40 450 52 250 65 120 71 740 89 870 101 750 2,43 3,13 3,90 4,30 5,40 6,10 400 350 400 400 400 330

1+6+12+18=37 fire

Eforturi in cablurile de sustinere

Efort unitar de intindere: Efort unitar de incovoiere pe un disc de raza R: diametru fir; D=diametru disc D=2R; modul de elasticitate cablu; Tabel.2 Structura spirala Diam. cablu mm 22 24 33 38 30 32 39 40 45 36 42 45 52,5 54,5 Nr. de linii interne 1 1 2 2 2 2 3 3 3 2 2 2 3 3 Randul exterior 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1+1 1+1 1+1 1+2 1+2 Rezistenta la tractiune,kp 90 kp/m m2 29 000 35 000 64 000 87 000 71 000 78 000 120 000 123 000 151 000 101 000 140 000 157 000 201 000 248 900 Masa kg/m 2,8 3,3 6,0 8,0 4,9 5,5 8,2 8,7 11,1 7 10 11,7 16,2 17,65

120 kp/m m2 120 kp/m m2

Daca asupra cablului (axa cablului) actioneaza o forta V si forta de intindere in cablu este T conform fig.11 atunci momentul incovoietor in sectiunea x este: solutiea ecuatiei difernetiale:

Conditiile pentru determinarea constantelor a si b:

Figura 11

In punctul x=0 raza de curbura:

Relatia exprimata de Dukelgszkij:

Eforturile unitare de contact care iau nastere la contactul cablu-roata:

a= depinde de materialul rotii; a=185 roti din otel; a=140 roti din fonta; a=14 - roti cu poliamid; V= forta concentrata data de roata [daN]; r = raza de curbura a cablului; = raza de curbura a roti; = raza de curbura la roata cu bandaj; Pentru verificarea cablului este necesar calculul efortului unitar de compensatie: unde Alegerea cablului de sustinere diametrul cablului in cazul vehiculului cu doua roti: u;v depind de tipul cablului; Q greutatea vehiculului [daN]; greutatea cablului [daN/ml]; w distanta dintre vehicule [m]; K forta rezulatata din frangerea cablului [daN]; Tabel.3 Tipuri de urmari t,s 50 40 30 20 10 Structura cablu Structura cablu spirala inchis 90 120 125 120 130 140 145 kp/mm2 kp/mms 1,16 1,10 1,07 1,18 1,12 1,06 1,03 1,25 1.18 1,15 1,28 1,21 1,14 1,11 1,33 1,26 1.23 1,37 1,30 1,22 1,19 1,43 1,35 1,31 1,46 1,38 1,31 1,27 1,53 1,44 1,40 1,55 1,46 1,38 1,35

Tipuri de functionari Un schimb (07 ora) Un schimb (714 ora) Trei schimburi (1421 ora)

Cablu inchis 1,00 1,09 1,18

Tabel.4 Cablu spirala 1,00 1,13 1,25

Figura 12

Cabluri de tractiune Tabel.5 Cablu Structur a cablu Diam. cablu mm Diam. fir mm Forta de rupere 150 | 180 kp/mm3 rezistenta la tractiune kp 8 350 10 020 9 750 11 700 11 100 13 320 12 600 15 120 14 250 17 100 16 050 19 260 17 850 21 420 19 120 22 940 21 710 24 520 27 430 34 380 38 810 43 610 26 050 29 420 32 920 41 220 46 620 52 200

Supr mm2

Masa kg/m

6x7 = 42 fire

12 13 14 15 16 17 18 19 20,2 21,5 22,8 25 26

1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 1,5 1,6 1,7 1,8 1,6 1,7 1,8

55,70 65 74 84 95 107 119 127,44 144,72 163,44 182,88 229,10 258,80 289,60

0,53 0,62 0,70 0,80 0,90 1,02 1,13 1,20 1,35 1,55 1,70 2,18 2,46 2,76

6x12 = 72 fire

6x19 = 114 fire

28

Tabel.6 Suprafata totala mm2 Diametru cablu mm Diametru fir mm Rand centru 0, 8 0,95 1,2 1,4 1,6 1,7 1,9 2,2 2,4 2,6 2,8 3 Rand mijloc 0,37 0,45 0,55 0,65 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,2 1,3 1,4 Rand exterior 0,65 0,8 0,95 1,1 1,3 1,4 1,6 1,7 1,9 2 2,2 2,4 Masa /ml Kg/m 120 130 140 150 160 180 200

rezistenta cablului kp/mm2 forta de rupere daN 3 200 4 790 6 940 9 410 12 540 14 860 19 190 22 520 27 780 31; 500 37 660 44 380 3 450 5 150 7 500 10 150 13 550 16 100 20 750 24 400 30 100 34 100 40 800 48 050 3 740 5 590 8 090 10 980 14 630 17 330 22 390 26 280 32 410 36 750 43 930 51 770 4 000 5 990 8 670 11 760 15 670 18 570 23 990 28 150 34 720 39 370 47 070 55 470 4 250 6 350 9 250 12 550 16 700 19 800 25 550 30 000 37 000 4 800 7 150 10 400 14 100 18 800 22 250 28 750 33 800 41 650 5 340 7 980 11 560 15 680 20 900 24 760 31 980 37 540 46 300 52 500 62 760 73 960

8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 31

26,7 39,9 57,8 78,4 104,5 123,8 159,9 187,7 231,5 262,5 313,8 369,8

0,26 0,38 0,55 0,75 1 1,18 1,53 1,79 2,2 2,5 2,98 3,51

42 000 47 250 50 200 56 500 59 150 66 550

Figura 13

U= forta pe directia de tractiune [kp]; V= viteza [m/s]; = coeficient de randament (0.8...0.9) forta de tractiune forta in cablul neintins [kp]; e= 2.718; 0.2 coeficient de frecare; unghiul in radiani;

forta in cablul intins; B= coeficient de siguranta; forta de tractiune necesara; forta de tractiune maxima; Tabel.7 D/d Diametru disc/ diametru cablu >60 75 750 Irnytors 5...60 50 500 0...5 10 100

Cabluri de ancorare(de intindere) Tabel.8 Fir Diametru cablu mm Structura cablu de ancorare Diametru unui disc de inchidere cablu mm 1000 1000 1200 1200 1200 1400 1400 1400 Cablu Forta de rupere* 120...150 160...180 kp/mm2 rezistenta la tractiune kp 40 400 47 000 67 700 75 500 83 600 92 300 101 300 110 600 54 500 58 800 90 200 100 000 111 500 123 000 135 000 147 500 suprafat a mm2 Masa/ml kg/m 3,14 3,72 5,36 5,97 6,62 7,30 8,02 8,76

30 32 39 40 42 46 48 50

Diametr u fir mm 1,4 1,5 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3

341 392 564 629 697 769 844 922

6X37 = 222 fire

cablu de convoi( de intindere cablu)

Continuizare
Legarea cablurilor

Figura 14

Elemente metalice de asigurare a continuizarii

Figura 15

Geometria traseelor de cabluri la sisteme suspendate

Traseul (geometria) cablului suspendat sub actiunea greutatii propri Lantisorul

Figura 16 g= greutatea proprie a cablului; = greutatea proprie a cablului de tractiune; cabine( vehicule) pline si goale;

= incarcarea uniform distribuita care actioneaza asupra cablului;

Figura 17. In cablu ia nastere un efort T conform fig. 18.

Figura 18 Conform fig.18/b

Impartind ecuatiile

c= parametru cablu;

notam

daca c=1 => ecuatia lantisorului

Daca conform fig 18./a originea sistemului de axe

se va adopta in varful parabolei:

la o abscisa x :

Lungimea cablului:

lungimea cablului in punctul de abscisa x. conform fig 18./a Lungimea lantisorului intre doua puncte de sustinere fig.19

Figura 19

Raza de curbura

a lantisorului

centrul de greutate a lantisorului pe lungimea OP fig.18/a.

Centrul de greutate al lantisorului intre punctele A si B:

Determinarea tensiuni in cablul(lantisor)

unde

Recapitulare

Figura 20

Calculul aproximativ a cablurilor la incarcarcari uniform distribuite Aproximarea cu parabola de gradul II

luand in considerare primii doi termeni:

in cazul sistemului de axe cu originea axei in varful parabolei

fig.21

Se accepta aproximarea ca lungimea arcului este egala cu abscisa arcului:

Figura 21

In figura 22 se prezinta la lantisor si la parabola parametrul c si incarcare a uniform distribuita:

Figura 22 Ecuatia transformata a parabolei Conform fig.22 se considera originea sistemului de axe A

in punctul de sprijin

unghiul tangentei in punctul de abscisa x.

daca

la jumatatea arcului tangente este paralela cu coarda. Lungimea parabolei

Efectuand ecuatiile

utilizand ecuatia parabolei transformatei

sageata la jumatatea de lungime

, folosind aceasta relatie

raza de curbura

Figura 23

Figura 24

Determinarea pe cale analitica a geometriei lantisorului supus la actiunea fortelor concentrate Sunt analizate trei tipuri de curbe care difera in functie de pozitia(simetrica sau asimetrica) a fortelor concentrate Q: tip A pozitionarea fortelor concentrate este simetrica in punctul de la varf nu avem forte concentrate fig.25 tip B pozitionarea fortelor concentrate este simetrica in punctul de la varf - avem forte concentrate fig.25 tip C pozitionarea asimetrica a primei forte de la varf la o distanta w- fig.25 functia lantisorului in acest caz are forma in campul i

c parametrul lantisorului;

i camplul aflat intre fortele concentrate i-1 si i+1, i=1,2,...n; Ecuatia pentru lantisorul de tip A pentru campul i:

Pentru cele trei tipuri ABC constantele de integrare si abscisele punctelor sunt date in continuare: Prima portiune (camp)

A doua portiune

Campul i (portiunea)

Figura 25

Figura 26

Proiectarea traseului
La proiectarea traseului funicularelor trebuie sa se tina seama in afara de criterile tehnice si de cele economice. Proiectul trebuie sa satbileasca pozitia in planul orizontal si vertical a suporturilor (inaltimea acestora), traseul(geometria) cablului pe aceste suporturi (unghiul pe aceste suporturi).

Figura 27

Un profil longitudinal si un plan de situatie este prezentat in figura 28.

Figura 28 In continuare se prezinta calculul cablului de sustinere tensionat cu ajutorul contrasagetilor. Tensiunea in cablu este influentata de: a) greutatea(masa) sagetii (G); b) tensiuni din pozitia cablului (pozitie in planul vertical); c) tensiuni din frecarea cablului (t);

Aceste trei componente se regasesc in relatia tensiuni din cablu :

G = contrasageata [kN]; g = greutate cablu [N/m]; h = diferenta de inaltime dintre contrasageata si punctul considerat [m]/rezistenta din frecarea cablului [kN]; Valoarea maxima a contrasagetii

=rezistenta la rupere; = coeficient de siguranta; Componenta din pozitia punctului

Figura 29 Componenta din frecare forta de frecare pe rezemari, fig. 30; forta de frecare de la intinderea cablului cu contrasageata fig. 31/a/b; Conform figuri 30 : , coeficient de frecare; unghiul dintre cele doua capete;

la unghiuri mici

lungimea inclinata a cablului; Q = greutatea vehiculului; w = distanta dintre vehicule; unghi fig 31/a;

coeficient de rigiditate a cablului; unghi de frecare; unghi conform fig 31./b

d = diametru pivot; D = diametru disc; Efortul admis in cablul de sustinere:

se adopta valoarea

presupunand

cablu cu structura inchisa

cablu cu structura spirala

Figura 30

Figura 31/a,b Geometria lantisorului Determinarea distantei pana la originea lantisorului Originea sistemului de axe se considera in varful lantisorului sau a parabolei Deosebim doua cazuri conform fig.32/a,b.

Figura 32.a/b a originea se afla in afara reazemelor; b originea se afla intre reazeme; Conform fig.32/a

utilizand relatia:

rezulta:

Conform fig.32/b

Daca lantisorul este aproximat cu o parabola la cele doua cazuri de mai sus: a)

b)

Calculul sagetilor la curbele de tip lantisor

Figura 33 Conform dispuneri sistemului de axe din fig.33/a,b sageata la curba lantisorului se calculeaza:

folosind relatia

se obtine:

In cazul reprezentat in fig.33/b daca

avem

daca

Calculul aproximativ lucrand cu parabola

la mijlocul deschideri

parametrul curbei

Calculul sagetii tinand seama de fortele care actioneaza asupra lantisorului Schema de calcul este prezentata in fig.34.

Figura 34 Scriind ecuatia de moment fata de sectiunea x:

inlocuind in prima ecuatie:

unde este momentul incovoietor ca la o grinda simplu rezemata. Conform fig.34

momentul incovoietor la incarcarea simplu rezemata; momentul incovoietor la actiunea fortelor concentrate;

notam ordonatele de la stanga sectiuni x cu

, iar ordonatle de la dreapta notate cu

In felul acesta

notam

in acest caz sageata este:

Determinarea sagetii maxime se face conform fig.35/a,b ca si determinarea momentului incovoietor maxim la grinzi simplu rezemate.

Figura 35 Unghiul format de cablu la reazeme Conform fig 36: Punctul unghiular pe reazemul n : ecuatia lantisorului: ecuatia lantisorului: ; ecuatia parabolei: ; ecuatia parabolei:

Figura 36

Utilizand ecuatia aproximativa(parabola de gradul II) conform fig.37:

derivata functiei

in punctul

Unghiul format pe reazemul i:

Figura 37 Considerand fortele conform fig.38 rezulta:

eforturi din cablu; reactiuni pe reazeme;

Figura 38

Siguranta rezemari cablului Siguranta remarii pe reazemul i conform fig.39, este carazterizat de : (siguranta absoluta) (siguranta relativa)

Figura 39 Pe portiunile concave reazemele sunt pe portiuni supraintinse parametrul cablului

componenta orizontala a tensiuni din cablu [daN]; contrasageata[daN]; greutatea cablului de sustinere [daN/m];

din ultima expresie se observa ca k este o constanta a cablului ( daca atunci avem siguranta absoluta ( ); daca atunci avem siguranta relativa ( );