Libertate si dezvoltare Economia pietei libere de Leszek Balcerowicz

RECENZIE

Marcu Laura, grupa 1708 seria B

Am ales cartea Libertate si dezvoltare de Leszek Balcerowicz pentru recenzie la sugestiile unei persoane apropiate, care m-a convins sa o citesc dupa ce mi-a prezentat-o pe scurt, insistand asupra autorului cartii, avand in vedere ca este foarte cunoscut prin prisma pozitiei importante pe care a detinut-o si anume Director al Bancii entrale din !olonia, si prin faptul ca a participat la multe intrevederi cu oficialii "omaniei,oferind sfaturi valoroase despre economia actual a tarii noastre#$%& Am decis sa ma focusez pe oferirea de informatii si nu neaparat de opinii in aceasta recenzie, claritatea ideilor fiind mai importanta decat persuasiunea intr-o recenzie& (*) "Este nevoie de mai puine sloganuri, mai puine viziuni mree i mai multe soluii concrete. Liderii europeni nu ar trebui s se nt lneasc at t de des, pentru c ateptrile pieelor, ale oamenilor, cresc i, ulterior, se a!unge la "rustrare.# ($%.ro) !rof& Leszek Balcerowicz, personalitate marcanta a epocii contemporane, este un autor de origine poloneza care scrie in limba poloneza si engleza& '-a nascut in anul ()*+ si este considerat artiza ul re!or"elor eco o"iei polo eze, iniiate ,n ()-)& .n calitate de viceprim-ministru i ministru al economiei ,n cadrul primului guvern necomunist polonez de dup/ cel de-al 0-lea r/zboi mondial, a conceput i e1ecutat un pla radical de stabilizare i tra s!or"are a eco o"iei dup/ c/derea comunismului& A continuat reformele i ,n perioada dintre anii ())+-0222, c3nd a fost viceprim-ministru i ministru al economiei, ca i ulterior, ,n calitate de guvernator al B/ncii 4aionale a !oloniei, funcie pe care deinut-o ,ntre anii 022( i 022+& 5ultumita acestor reforme, !olonia a invins 6iperinflatia ceea ce a condus la o crstere brusca a competitivitaii produselor poloneze, iar tara a intrat pe fagasul unei cresterii economice rapide& A absolvit 7acultatea de omer E1terior a colii 4aionale de !lanificare i 'tatistic/ #'8!i'% din 9arovia, ,n prezent coala 4aional/ de Economie& A obinut masteratul la 't& :o6n;s <niversit= din 4ew >ork, iar ,n ()+? - doctoratul ,n tiine economice la '8!i'& .n prezent Leszek Balcerowicz pred/ la coala 'uperioar/ de Economie din 9arovia, unde este eful atedrei de 'tudii @nternaionale omparate& Este membru-corespondent al Academiei !oloneze de tiine i Arte& !rof& Leszek Balcerowicz a tinut prelegeri la universitati din intreaga lume, inclusiv Austria, 7ranta, marea Britanie, Belgia, 8ermania, <ngaria, 'uedia, :aponia, e6ia, @ndia, @talia, <kraina, Lit6uania si '<A& El este autorul a numeroase lucrari si publicatii economice si membru al Asociatiei Europene de Economie, al 'ocietatii de 'ociologie din !olonia si al Asociatiei Economistilor din !olonia& !rofesorul polonez deine un ,ntreg arsenal de premii i decoraii, printre care titlul de Doctor Aonoris ausa al <niversit/Bii Ai1-en-!rovence, 7ranBa, !remiul C5inistrul finanBelor al anului ())-D i premiul CEransatlantic Leaders6ip AwardsD pentru cel mai de seam/ european al anului ()))&
0

'e remarca prin stilul clar, concis, a1at pe gasirea de solutii si metode alternative de actiune si in alte opere precumF 'ocialism apitalism EransformationD, #a st$o $ przebudo$ie% & @l recomanda e1perienta si studiile puternic fondate in acest domeniu&

Libertate si dezvoltareD a vazut lumina tiparului romanesc la Ed& ompania, Bucuresti, 022(, editie revizuita din ())-, traducere din limba poloneza de Dana oGocaru& Locul pe care aceasta carte il ocupa in domeniul economic este foarte important deoarece se claseaza in literatura de specialitate si trateaza concepte economice contemporane, de actualitate, ce se regasesc in economia europeana& Lucrarea consacra problematica libertatii si consecintele pe care le genereaza diferentele sau variatiile libertatii asupra dezvoltarii economice a unei societati, asa cum reiese din prefata& De-alungul istoriei literaturii, tema libertatii a fost abordata in esenta prin prisma individului, dezvoltand mai tarziu o nevoie, o nazuinta si pentru libertatea economica& Libertatea economica prezinta o relatie stransa cu gradul de implicare al statului in economie si se defineste conform lui Balcerowicz prin forma de proprietate si prin aria de cuprindere a pietei libere, aceste concept fiind intr-o continua dezvoltare, adaptare la economia concurentiala contemporana& Aceste concepte nu sunt preluate dupa un model standard, ci sunt tratate prin intermediul e1perientei dobandite de diferite tari, acumuland in timp o viziune e1tinsa, desc6isa asupra libertatii economice de care fiecare stat are nevoie& @n viziunea autorului, pentru a intelege corect conceptul de libertate, trebuie sa-l raportam la individ si la relatiile lui cu ceilalti, caci libertatea se manifesta in societate, si nu intr-un mediu izolat& <n e1emplu adecvat este "obinson rusoe, care nu avea de ce sa-si puna problema libertatii din moment ce el traia pe o insula nelocuita, fiind, deci, singur& De asemenea, daca o persoana nu dispune de posibilitati financiare intrucat sa-si ac6izitioneze un bun, asta nu inseamna ca nu este liber, cid oar ca nu are fonduri suficiente in acel moment& @n incercarea de a define libertatea, s-au regasit doua directii in functie de gradul !e care o societate il e1ercita si anume H lipsa de libertate, atunci cand gradul coboara si servitutea, aservirea in punctual in care libertatea individului este lezata& Este abordata si idea liberalismului si a capitalismului, filosofii ce se afla la poli opusi& Liberalismul se a1eaza pe libertatea individului si limitele acesteia in respectarea libertatii celorlalti, distingandu-se o paralela intre libertatea optima si libertatea ma1ima& Baza de lansare a tuturor tipologiilor de libertati este libertatea persoanei si apoi libertatea economica, conceptele de libertate si proprietate fiind asociate in mod ontologic&
I

Din punct de vedere liberal, statul este structura menita sa apere libertatea individuala, in masura in care aceasta incorporeaza un numar cat mai mare de persoane cu scopuri comune, conditionate fiind sa nu intre in conflict cu scopurile celorlalti& @n esenta, oricarui individ cu drepturi sociale ii este permisa posibilitatea de a actiona intr-un anume fel recunoscut si acceptat de mediul social, pe fundamental ca orice lucru ce nu este interzis in mod e1plicit este permis& onceptul de libertate se e1tinde ca un intreg sistem, pornind de la libertate aindividului, cea economica, politica, civica #libertatea cuvantului, libertatea de a se intruni etc&%& 'e face o deosebire in cadrul raporturilor dintre stat si societate si rezulta doua sisteme opuse H democratice si autoritare, dictatorial #nedemocratice%& @n primele, reprezentantii statului sunt intruc6iparea alegerii cetatenilor prin vot organizat, corect si desfasurat periodic, pe cand sistemul nedemocratic nu are un teren stabil, loviturile de stat si luptele pentru putere intre membri aparatelor birocratice de partid fiind constant& @storia a demonstrate ca sistemul capitalist este capabil sa coe1iste cu ambele sisteme politice, pe cand sistemul socialist doar cu cel autoritar& De aici concluzia pe care am dedus-o a fost aceea ca idea alegerii reprezentantilor puterii in stat asigura dezvoltarea si cresterea eficientei economice este total eronata& oncurenta, rivalitatea a dat intotdeauna rezultatele scontate, astfel ca asa cum se manifesta un contrast puternic intre sfera economica sic ea politica, asemenea piata ar functiona mai bine cu cat ar e1ista mai multe intreprinderi rivale, opineaza autorul& 'e pune accent pe un aspect foarte important si anume dezvoltarea economic ace poate fi e1plicate princ restrea sistematica a locurilor de munca si a productivitatii muncii& !otentialul uman este una din premizele dezvoltarii economice rapide, oamenii cu o pregatire aleasa avand capacitatea de a asimila metode noi, de a face uz de inovatie, scopul final fiind acela de a obtine o productivitate cat mai mare& 'tatul nu se poate angaGa sa intervina masiv si divers in folosul unor anumite ramuri economice sau intreprinderi& 4ecesitatea unei bune gestiuni este cu atat mai evidenta in cazul unor tari care incearca sa realizeze dificila tranzitie catre structurile de piata& Aici posibilitatile statului sunt mai reduse dacat in tarile occidentale dezvoltate, iar in aceste conditii, ele trebuie folosite cu atat mai intelept, invatand din greselile tarilor bogate& @n acelasi timp, sarcinile firesti ale statului sunt uriase, incomparabil mai mari decat in tarile capitaliste dezvoltate& @n tarile postcomuniste misiunea istorica este de a construi un capitalism concurential si de a stabiliza totodata economia 6iperreglementata lasata de socialism& Acest maratonD in dezvoltarea economica in teorie si practica propus de Balcerowics spre finalul lucrarii sugereaza un model general - economiei ca stiinta - care, aplicata in practica poate conduce la o dezvoltare economica sanatoasa& Economia incearca sa inteleaga si sa prevada procesele si efectele deciziilor luate de oameni in diferite situatii si pentru rezolvarea diverselor probleme, cu aGutorul unui
*

model analitic simplu, bine definit, a carui arie de aplicare depaseste cu mult granitele practicii economice& Asadar, caracteristic nu este atat obiectul, cat metoda care poate fi aplicata la toate fenomenele sociale& 5odelul general cuprinde unitatea ultima a carei actiune este studiata si anume individul, omul, nu colectivele umane sau organizatiile& La baza economiei analitice sta individualismul metodologic& El cere ca afirmatiile privitoare la colectivele umane sa fie deduse din analiza persoanelor individuale&

@deea de baza lansata ca, daca dorim o sc&imbare a comportamentului colectiv, la nivel de mase, trebuie sa se sc&imbe in proportie de masa si intr'un grad su"icient de mare conditiile in care oamenii isi des"asoara activitatea, in asa "el incat pre"erintele lor "undamentale sa devina o "orta mai productiva, atat pentru ei cat si pentru ceilalti este poate esenta aplicarii oricarei corectiiD de traiectorie a dezvoltarii economice a unei tariJ in speta o tara cum e "omania care, aflata in tranzitie are inca de luptat cu mostenirea anilor in care interventia statului era omniprezenta, iar dezvoltarea economica era planificata de acesta& a o concluzie a acestei lucrari consider ca se poate lansa ideea ca un model de dezvoltare simplu, care porneste de la unitatea elementara care este in acest caz individul, omul, care are preferinte si face optiuni bazate pe acestea in conditiile limitaii resurselor proprii poate, aplicat la conditiile specifice nivelului dezvoltarii economice a unei tari sa ofere raspunsuri poate mai clare decat orice model asa zis miraculos care desi la un moment dat a creat falsa impresie de model perfect s-a dovedit ulterior ca neadaptat realitatii a condus la stagnare sau la aparitia unor probleme dificil de corectat& K viziune realista a stadiului de dezvoltare economica, un diagnostic corect, urmat de un tratament realist, care conduce la o reorientare a dezvoltarii economice pe baza mecanismelor pietei libere este necesara pentru a pune pe un fagas firesc dezvoltarea economica&