Banii si semnificatia lor socio-economica

Dupa cum spunea Durkheim in lucrarile sale, cand pornim la analiza

societatii trebuie sa incepem prin a analiza ,in primul rand, legaturile
existente intre membrii societatii, relatiile care se stabilesc intre acestia.
Relatiile existente intre indivizi sunt extrem de variate, fiecare categorie
avand importanta ei in cursul desfasurarii normale a vietii sociale. Dar, inca
din antichitate, relatiile economice dintre actorii sociali au jucat un rol
fundamental in evolutia omenirii. De aceea putem spune ca economia este
esentialmente legata de social.
Analizand istoria omenirii, observam ca in primele formatiuni sociale
in care ocupatia principala a oamenilor era cultivarea pamantului sau
cresterea animalelor, ei realizau variate schimburi directe de produse, in
virtutea necesitatilor si dorintelor. Schimbul de marfuri a aparut pe treapta
descompunerii comunei primitive ca urmare a diviziunii sociale a muncii si
aparitie prisosului de alte obiecte. Trecerea de la schimbul singular si
intamplator la schimbul de marfuri regulat a avut loc in urma primei mari
diviziuni sociale a muncii. Pentru exemplificare, un agricultor realiza un
schimb de produse cu un crescator de animale, oferindu-i acestuia o anumita
cantitate de grau si primind in schimb cateva vite. Acest schimb direct intre
doua marfuri diferite se numeste troc. Cu timpul aceste schimburi sporadice
la inceput, au devenit o regula. Produsele schimbate au capatat prin insusi
procesul schimbului o insusire sociala noua, diferita de calitatile lor naturale,
calitatea de marfuri. Unele dintre aceste marfuri, datorita folosirii lor mai
dese ca obiecte de schimb( vitele), au inceput sa fie acceptate in schimbul
oricarui alt produs. Ele au devenit un echivalent general al tuturor marfurilor
schimbate. Aceasta functie de echivalent general a fost ideplinita in diferite
perioade istorice si diferite societati, de o gama larga de produse.
Odata cu evolutia si cu implementarea in mentalitatea colectiva a ideii
necesitatii inerente a schimbului de marfuri, rolul de echivalent general a fost
preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu argintul si aurul, acesta
din urma avand calitati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru
un asemenea rol. Astfel , cu timpul, bucatilor de aur si de argint, folosite la
schimb , li s-a dat denumirea de bani. Aceasta noua intrebuintare a aurului si
argintului, a facut ca cerinta sociala pentru aceste metale sa creasca. La
inceputul acestui secol, functia baneasca o indeplinea exclusiv aurul. In
sfarsit, ultima evolutie a comertului capitalist, a fost inlocuirea metalului
pretios prin banii de hartie, simple semne monetare care sunt acceptate in
mod general in schimbul de marfuri. In sfarsit, s-a ajuns la adoptarea unor
forme abstracte de bani: banii de cont, constand in depunerile la vedere si
soldurile creditoare ale conturilor curente la banci, depunerile la vedere si
soldurile creditoare ale conturilor de la banca de emisiune si depozitele aflate
in conturile curente deschise la oficiile postale. In ultimul timp, in special in
societatile capitaliste dezvoltate, banii sub forma monedelor si bancnotelor de
hartie au incetat sa mai fie utilizate atat de des. Acum, cand te duci la un
restaurant sa mananci sau cand cumperi un anumit produs dintr-un
supermarket folosesti plata cu cardul in locul platii cu bani cash. Ponderea
indivizilor care folosesc aceasta metoda si a celor care recurg la a avea o
carte de credit, este intr-o continua crestere; probabil ca intr-un viitor cat mai
apropiat sa va ajunge la disparitia fizica a bancnotelor, datorita inlocuirii
acestora cu cardul.
Pana acum am analizat pe scurt aparitia si evolutia diferitelor forme
sub care au fost prezenti banii, semnificand valoarea, in decursul istoriei
omenirii. Acum voi incerca sa prezint definitiile asociate notiunii de bani si
functiile acestora.
O definitie simpla a banilor, care exclude semnificatia lor economica
si sociala, spune ca termenul de bani “este o denumire generica pentru toate
felurile de monede si de semne de valoare”. Priviti intr-un sens mai larg,
“banii reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat
mobilizabila a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a
puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra unei parti din
produsul social al tarii emitente.”
J. Riboud spune ca “termenul monetar este o creanta transmisibila,
emisa arbitrar si artificial, a carei functie esentiala este aceea de a putea fi
schimbata direct pe o anumita cantitate de bunuri si servicii, pana in
momentul cand este distrusa.” Banii, in conceptia lui Marx sunt “ cel mai
inalt produs al dezvoltarii schimbului si a productiei de marfuri.”
Deci, banii sunt un instrument prin intermediul caruia se realizeaza
tranzactia, adica procesul economic de vanzare-cumparare.
Existenta banilor in cadrul vietii social-economice, cat si rolul
fundamental pe care acestia il joaca, presupune implicit evidentierea unor
functii economice ale acestora. In literatura de specialitate, functiile
economice ale banilor au fost clasificate in 4 mari categorii.
Prima functie economica a banilor, si totodata principala, este cea de
masura a valorii, ca numitor comun al marfurilor si serviciilor. Ca urmare a
acestei functii, K. Marx spunea ca nu este necesar ca banii sa existe in mod
real, pentru ca valoarea unei marfi se exprima in aur in mod ideal.
A doua functie economica a banilor este aceea de mijloc de
circulatie. Ca intermediar general in schimbul social de marfuri, banii trebuie
sa apara nemijlocit la schimbul de marfuri, desi operatia poate fi inlesnita
prin virament, cec sau calculator electronic.
A treia functie economica a banilor, cea de mijloc de plata se
exercita in cazurile de amanare a achitarii marfurilor cumparate, adica de
vanzare-cumparare pe credit, de plata a impozitelor, de operatii bursiere la
termen.
 A patra functie economica a banilor este cea de tezaurizare, care
reprezinta puterea de cumparare in asteptare. Aceasta functie a crescut in
importanta odata cu cresterea puterii banilor in societatea capitalista.
Privitor la functiile economice ale banilor, in literatura de
specialitate mai exista si alte pareri. De exemplu, unii considera ca banii ar
avea 2 functii principale: evaluarea bunurilor si serviciilor si mijlocirea
schimburilor. Se mai considera ca banii ar avea 3 functii care le sunt proprii:
etalon al preturilor, mijloc de circulatie, rezerva de valoare.
Dupa cum am mai punctat la inceput, sfera socialului nu poate fi
conceputa in afara sferei economice, astfel ca economia are un rol important
si exercita diferite influente faste sau nefaste asupra socialului, asupra
mentalitatii, comportamentului, in general asupra vietii actorilor sociali. De
aceea este important sa subliniem faptul ca , pe langa functiile economice pe
care banii le au, exista si functii sociale ale acestora. Atunci cand vorbim
despre bani este gresit sa ne raportam la intelegerea lor doar din punct de
vedere economic, deoarece acest concept implica si o perspectiva sociala.
“Money is power” – “Banii sunt putere” este o sintagma de care ne
lovim aproape zilnic in societatea actuala, avand in vedere contextele realiatii
sociale in care traim. K.Marx spunea despre bani ca ei “au insusirea de a
putea cumpara orice. Universalitatea acestei insusiri este puterea absoluta a
esentei lor. Banii apar deci ca fiind atotputernici.” De aici fetisismul care
confunda avutia cu banii. Aceasta idee mercantilista a lasat urme adanci pana
azi, in expresii ca: “puterea banilor”, “dominatia banilor”, “suveranitatea
dolarului”. In realitate, nu e important sa ai bani, ci sa obtii o parte cat mai
mare din produsul social.
Societatea actuala este caracterizata de o puternica stratificare
sociala, astfel incat exista mai multe clase sociale care se disting puternic una
de alta prin diferite caracteristici prezente. In general, stratificarea sociala se
prezinta pe 3 nivele: clasa inferioara (muncitori, someri, etc.), clasa de
mijloc, unde este inclusa cea mai mare parte a populatiei si clasa superioara, a
carei pondere este cea mai mica in cadrul societatii. Aceasta mai este
denumita si clasa dominanta, clasa puterii, clasa elitelor, deoarece cei care fac
parte din aceasta clasa sunt actorii sociali care detin puterea si influenta in
societate: elitele politice, economice, etc. Automat, in aceasta situatie, exista
diferente enorme intre clasele sociale, in special intre clasa de jos si clasa
elitelor. Aceasta diferentiere exista inca din antichitate, cand clasa dominata
se supunea clasei dominante. Intrebarea care inevitabil se ridica in fata
acestei diferentieri sociale, este cum a aparut ea, care au fost cauzele
principale care au dus la aceasta stare? Eu cred ca , in primul rand, factorul
cel mai important care a contribuit la acest decalaj intre diferite clase sociale,
il reprezinta banul. Banul contribuie in primul rand la diferentierea sociala
intre oameni, deoarece includerea intr-o anumita clasa sociala se face in
functie de marimea capitalului financiar detinut de indivizi. Cei bogati si
avuti sunt inclusi in clasa superioara pentru ca au un capital financiar stabil si
de proportii respectabile, iar cei saraci sunt inclusi in clasa de jos, datorita
lipsei sau cantitatii scazute de capital financiar.
Cei bogati detin instrumente importante in lupta cu viata, si anume:
putere economica si independenta financiara, influenta sociala, capacitate de
convingere, posibilitatea construirii unei retele sociale extrem de extinsa si
influenta.; toate aceste calitati sunt date de detinerea celui mai important
instrument in lupta cu viata: banul. Se poate constata ca elitele economice ale
societatii nu se rezuma doar la aceasta caracteristica; datorita banului ele
devin si elite politice, sociale, exercitand functii de autoritate in societate. Cu
alte cuvinte, am putea spune ca acesti indivizi construiesc si conduc
societatea si automat orienteaza comportamentele celorlalti membrii ai
societatii. Aici intervine teoria marxista care se centreaza in jurul ideei
conform careia elitele dominante impun norme si reguli de conduita,
elaboreaza legi care le reflecta si le apara interesele in detrimentul clasei
dominate, a carei posibilitati de actiune este diminuata.De asemenea, Becker,
un reprezentant al teoriei etichetarii, spune ca legea a fost creata de clasa
politica si economica. Se poate spune , deci, ca daca ai bani, poti sa ai orice si
sa faci orice.
Puterea banului se manifesta in oricare dintre sferele vietii sociale,
spunandu-si cuvantul intr-un mod hotarator. Invatamantul este unul dintre
aspectele vietii care nu a fost ocolit de influenta exercitata de bani. In mod
frecvent, in cadrul scolii, performantele elevilor se inregistreaza in functie de
apartenenta lor la clasa sociala, iar standardele luate in considerare sunt cele
ale clasei mijlocii, care include acei oamnei care au cat de cat o situatie
financiara buna si un statut socio-profesional bun. Luand in considerare
asemenea standarde in evaluarea performantelor scolare ale elevilor, cei din
clasa sociala inferioara se simt frustrati, dati la o parte, si chiar daca au
capacitatea intelectuala de a fi la fel de buni sau poate mai buni decat copiii
din celelalte clase sociale, ei nu sunt vazuti ca atare, ci sunt etichetati in
functie de provenienta sociala. Copiii ajung, astfel sa se comporte in functie
de eticheta pe care societatea le-a conferit-o: se considera prosti, intarziati
mental, inacapabili de performante scolare ridicate, etc.. Nu e de mirare ca
datorita frustrarii lor, acesti copii ajung sa adopte un comportament deviant
prin asocierea la diferite grupuri sociale, bande, compuse din indivizi care au
similaritati cu ei.
Lipsa banilor afecteaza grav nivelul de instructie si in timp statutul
socio-profesional al copiilor proveniti din familii sarace; neavand resurse
financiare suficiente, membrii clasei inferioare renunta de multe ori sa-si
trimita copilul la scoala sau il retrage din scoala. Evident, nivelul de instructie
al acestor copii este net inferior celui al copiilor din celelalte clase sociale.
 Pe de alta parte, in ultimul timp in societatea occidentala dar tot mai
frecvent si in cea romaneasca, au aparut o multime de institutii de invatamant
particulare, create tocmai pentru copiii celor bogati si influenti. Aceste
institutii sunt create din initiativa celor avuti, cu ajutorul mijloacelor lor
materiale, cu scopul de a oferi o educatie cat mai buna si mai rafinata
descendentilor lor. In cadrul acestor institutii au acces doar copiii apartinand
clasei superioare. Indivizii acestor categorii isi permit sa-si trimita copiii la
studiu in strainatate pe peioade lungi de timp. Acesti tineri vor avea un nivel
de educatie superior celorlalti tineri si vor dobandi pe parcurs un statut socio-
profesional corespunzator.
In cadrul societatii avem de-a face cu o serie de comportamente
deviante, antisociale care au consecinte negative asupra desfasurarii normale
a vietii sociale. Rata infractionalitatii si a delincventei este ridicata si intr-o
continua crestere, ceea ce este extrem de ingrijorator. O mare parte din
comportamentul deviant adoptat de membrii societatii este determinat de
lipsa de bani. De exemplu: hotii, cei care comit omoruri pentru a-si insusi
anumite bunuri sau bani, falsificatorii, evazionistii fiscali, talharii, coruptii,
etc. Deoarece acesti indivizi doresc sa acumuleze o cantitate tot mai mare de
bani si bunuri, si neavand la indemana mijloacele institutionale legale de
realizare a acestor scopuri sociale, regurg la adoptarea unui comportament
deviant, de tipul celor descrise mai sus. R.K.Merton, in cadrul teoriei sale,
includea aceasta categorie de indivizi in cadrul inovatorilor, deoarece isi
doresc atingerea scopurilor valorizate social (detinerea banilor sau bunurilor)
dar nu au mijloacele legale necesare realizarii lor si regurg la utilizarea
mijloacelor ilegale si ilicite.
O semnificatie sociala negativa a banilor este inclusa si in fenomenul
coruptiei, extrem de prezent in societatea romaneasca actuala aflata in
tranzitie. Coruptia se refera la acele comportamente antisociale adoptate de
cei cu functii de conducere, in scopul obtinerii pe cai ilegale, imorale si
ilicite a unor favoruri materiale sau obtinerii unor statute sociale superioare.
Cel mai frecvent motiv inaintat de cei corupti este legat de nivelul scazut al
veniturilor acestora. Fenomenul coruptiei presupune atat darea de mita , cat si
luarea de mita.
Se poate observa ca in prezent banii nu au doar functia de a face
posibila procurarea unor bunuri materiale, marfuri; functia lor s-a extins, ei
putand fi folositi pentru a “cumpara” un statut social superior, pentru a
“cumpara” cinstea, corectitudinea si increderea oamenilor. Este o afirmatie
grava si dureroasa dar , din pacate, este realitatea cu care ne confruntam zi de
zi. Cred ca nu degeaba in cultura populara, banul este denumit “ochiul
dracului”; el te indeamna si iti da posibilitatea obtinerii oricarui tip de
favoruri, iti garanteaza realizarea oricarei dorinte si aspiratii, chiar daca,
uneori pentru obtinerea lor este nevoie sa incalci, sa violezi sau sa
transgresezi valorile morale ale societatii. Banul pereverteste mentalitatea,
comportamentul si structura omului.
Pana acum am prezentat doar semnificatiile sociale negative ale
banilor, dar exista , incontestabil, si semnificatii pozitive ale banilor.
Daca luam in analiza un individ care face parte din clasa superioara,
deci un individ avut din punct de vedere financiar si presupunem ca el este un
altruist si un bonom, atunci putem afirma ca va avea initiativa desfasurarii
unor acte sociale de ajutorare a celor aflati in nevoie. El poate infiinta unele
azile pentru batrani sau case pentru orfani din propriile resurse financiare sau
poate dona importante sume de bani in diferite scopuri caritabile, ceea ce este
un lucru care merita toata lauda si stima. Banul nu este folosit doar in scopuri
negative sau in scopuri strict personale de imbogatire materiala sau de alta
natura, ci el poate fi folosit si in scopuri pozitive, de ajutorare a semenilor.
In cadrul acestui referat, am incercat sa analizez banul dintr-un punct
de vedere care imbina perspectiva economica cu cea sociala, deoarece cred ca
nu ne putem referi la bani in contextul analizei societatii, strict dintr-o
perspectiva sau alta, separate; cele doua sunt complementare. Dar cu toate
acestea trebuie sa admitem ca nu ar fi existat o semnificatie sociala a banului
daca nu ar fi fost mai intai semnificatiile si functiile sale economice.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bran, Paul, “Mecanismul monetar actual”, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Buc., 1984
2. Hatos, Adrian, “Economie, societate si educatie”, Ed. Universitatii din
Oradea, 2004
3. Kiritescu, Costin, “Moneda – mica enciclopedie”, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Buc., 1982
4. Miller, Roger, Pulsinelli, Robert, “ Modern Money and Banking”

Bani sau Putere?

Sa presupunem ca am fi in stare sa rezolvam a problema urgenta cu care se confrunta o mare

firma internationala si ca am cere pentru acest serviciu 10.000 $. Ni s-ar da acesti bani? Probabil
ca da. De ce? Dar daca am cere aceeasi suma pentru a dactilografia un text? Probabil ca nu. De
ce? Si totusi, daca acel text ar fi un contract vital, care trebuie scris intr-o limba pe care nimeni n-
o cunoaste in afara de noi, ni s-ar plati suma ceruta? Probabil ca da. De ce?
Altceva: sa presupunem ca cerem 5.000 $ pentru un medicament care, de obicei, poate fi
cumparat din orice farmacie cu 5 $. Ne-ar da cineva 5.000 $? Probabil ca nu. De ce? Dar daca
acest medicament ar putea salva viata potentialului cumparator si ne-am gasi, de exemplu, pe un
vapor, ne-ar plati? Probabil ca da. Inca o data, de ce?
Ce se ofera, in aceste tranzactii, in schimbul banilor? Orice student la A.S.E. ar raspunde ca
marfuri sau servicii, dar, imi pare rau, nu acesta 333v212d este raspunsul. Daca nu ma credeti, sa
vedem urmatoarea situatie: sa presupunem ca, lasând deaparte orice morala, ne hotaram sa iesim
in strada si sa cerem primului trecator mai bine imbracat niste bani (pe care stim ca ii are!),
amenintandu-l cu un pistol. O sa ne dea banii? Probabil ca da. De ce? Dar daca-i intrebam pur si
simplu, fara nici a amenintare, ni i-ar da? Probabil ca nu. Din nou, de ce? Care mai e, in acest
caz, marfa sau serviciul care se tranzactioneaza?
De obicei, la inceput de an fiecare dintre noi si-a propus sa atinga o serie de obiective. Cele mai
multe objective sunt de genul "ma voi lasa de fumat", "voi face sport", "voi sta mai mult cu
familia", "voi invata o limba straina", ,'voi invata sa lucrez cu calculatorul" s.a.m.d.
Dar, daca ar trebui sa pun pariu asupra objectivului principal vizat de marea majoritate a
oameniior, n-as avea nici o indoiala: "voi face mai multi bani!" Si aici am o intrebare: de ce vreti
sa faceti mai multi bani? Daca vi se pare o intrebare tampita, sa spunem altfel: in conditiile in
care banii pot veni numai dintr-o sursa exterioara (stat, clienti, patron etc.), de ce ar trebui sa ni
se dea mai multi? Ganditi-va la un raspuns inainte de a continua lectura acestui articol.

Banii sunt un subiect fascinant, la fel ca moartea, dragostea, sexul sau frica. Acest subiect il
simtim ca o parte din noi, ne confruntam cu el in fiecare zi, nu putem scapa de el. Totusi, foarte
putini oameni pot spune ca au cu banul un raport lipsit de semnificatii emotionale.
Pentru unii, banii sunt radacina oricarui rau. Pentru altii sunt sursa oricarei bucurii. Multi sunt
dispusi sa renunte la lucruri mult mai pretioase decat banii, ca sanatatea sau familia, pentru a
obtine mai multi. Altii fac o legatura intre valoarea propriei persoane si cantitatea de bani pe care
o poseda, altii ii considera un simplu instrument pentru a-si atinge dorintele personale. Si foarte
multi sunt convinsi ca, daca ar avea mai multi bani, fiecare problema a lor s-ar rezolva imediat.
In general, banii sunt o sursa de probleme: daca sunt putini, nu ne ajung, iar daca sunt multi, ne
temem ca-i vom pierde sau declansam invidia celor care nu au.
Dar ce sunt banii? Orice student la A.S.E. mi-ar raspunde ca banii sunt "ceva" caruia doua parti
sunt de acord sa-i atribuie o valoare pentru a face mai usoara o tranzactie de bunuri sau servicii.
Ar fi interesanta o discutie pentru a lamuri raportul dintre moneda, valoare, pret etc., dar aceste
lucruri le puteti gasi in orice manual de economie.
Simplificand mult, e suficient sa stim ca banul este o simpla conventie, un simbol acceptat social
despre valoarea unul bun. Cand, in viitorul apropiat, banii electronici vor fi folositi la orice nivel
(vezi Idei de Afaceri nr. 1 si 2/1997), a fi bogat sau sarac va fi similar cu a castiga sau a pierde la
un joc video, si semnificatia simbolica a banilor va fi absoluta.
Oricum, fie ca vor fi de hartie sau electronici, virtuali sau nu, banii ne vor permite sa avem o
casa, mancare, imbracaminte, distractii etc. sau, daca sunt putini, nu ne vor permite nici macar
supravietuirea. Asa ca sa ne intoarcem la problema noastra initiala: cum putem face mai multi
bani si de ce ar trebui cineva sa ne dea mai multi bani?
Poate ca unii dintre voi au ramas perplecsi cand, in introducere, am scris ca ceea ce se schimba
in acele tranzactii nu era vreun bun sau vreun serviciu. Dar ce era? Raspunsul s-ar putea sa va
surprinda, dar intelegerea lui va va ajuta sa iesiti din impas si sa abordati problema banilor intr-
un fel mai creativ si mai eficace.
Ceea ce se schimba cu adevarat in fiecare tranzactie, monetara sau nu, este PUTEREA. Puterea
nu in sens politic, evident, ci in sensul cel mai general al cuvintului.
Ce este puterea? Este posibilitatea de a face ceva. Iar puterea definita in raport cu ceilalti este
posibilitatea de a satisface o dorinta a altcuiva. Si cu cat capacitatea de a satisface o anumita
dorinta este mai rara si mai dezirabila, cu atat valoarea ei se ridica. Poate parea un fel ciudat de a
privi lucruile, dar daca reflectati putin, totul devine evident si se lamuresc multe situatii
altminteri de neexplicat. Astfel, cand intrati intr-o pizzerie si comandati o pizza, tranzactia reala
este urmatoarea:
Patronul: Tie iti este foame si eu am PUTEREA de a satisface dorinta ta. Pentru asta vreau X lei.
DacA nu mi-i dai, eu nu iti dau pizza.
Clientul: Tu vrei banii mei. Am PUTEREA de a-ti da acesti bani, daca tu satisfaci dorinta mea de
a manca la un pret pe care eu sa il consider rezonabil.
Evident, puterea in cazul acesta e relativ slaba: clientul, daca pretul i se prea mare, poate gasi
usor alternative. Dar daca pizzeria aceasta ar fi unica pe o raza de cateva zeci de kilometri sau ar
face o pizza intr-adevar extraordinara, iata ca puterea patronului ar creste proportional.
Ar fi frumos sa avem spatiu pentru alt exemplu, dar cred ca fiecare poate sa-l gaseasca singur
(mai ales pentru ca, asa cum am zis, toate tranzactiile sunt tranzactii de putere).
In concluzie, daca vreti sa faceti ma multi bani, ceea ce intr-adevar trebuie sa va procurati este
PUTEREA. Si, amintindu-ne ca am definit puterea drept capacitatea de a satisface o dorinta a
cuiva pentru a obtine in schimb o valoare monetara, o sa va dati seama ca fiecare dintre voi
detine mai multa putere decat crede. Asa ca intrebarea cu care va las este: "Cum pot folosi
talentul meu, capacitatile mele si inventivitatea mea pentru a avea PUTEREA de a satisface
dorintele potentialului client (care client, atentie, poate fi oricine: un cumparator, un partener de
afaceri, ba chiar si seful meu care asteapta de la mine ceva)?" Reflectati!