SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Durerea la pacientul varstnic

urinare

DUREREA LA PACIENTUL VRSTNIC Caracteristici: 50% pn la 70% dintre vrstnicii internai n spitale i 40-50% dintre cei aflai la domiciliu se plng de dureri. durerea la vrsta a treia este simit in mod mai accentuat dect la adult. n rile dezvoltate au luat natere aa numitele "centre de durere" (independente) sau "nuclee de durere" (n cadrul spitalelor). att durerea acut, ct i durerea cronic reprezint aspecte majore n patologia vrstei a treia, fiind recunoscut ca o boal n sine.

ANOREXIA Caracteristici: Anorexia este o afeciune obinuit n rndul persoanelor n vrst, n special n cazul persoanelor aflate n aziluri sau alte instituii de ngrijire i tratament. anorexia mbtrnirii, are cauze psihologice i contribuie la dezvoltarea anorexiei patologice i a subnutriiei.

PRURITUL SENIL Caracterisitici: apare dupa 60 de ani, lipsesc leziunile cutanate, se ntlneste mai frecvent la batrnii de sex masculin este foarte rezistent la tratament nu are o etiologie cunoscuta bine. Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se nsoteste de depresii care pot merge pna la suicid. Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta: - pielea devine mai aspra - apar leziuni, precum tumorile benigne - pielea devine mai slabita. - pielea devine mai transparenta. - pielea devine mai fragila. - echimozele (vanataile) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii

CONSTIPATIA Constipatia poate fi: - acuta - dureaza cateva zile - cronica - cea care persista mai mult de trei luni Etiologie tubul digestiv este afectat de procesul de imbatranire digestia este mai lenta, stresul, sedentarismul favorizeaza constipatia musculatura abdominala care are rol in defecatie slabeste pe masura inaintarii in varsta - flora bacteriana intestinala cu rol protector scade la varstnici, din cauza reducerii secretiei enzimelor digestive. - administrarea de medicamente pentru alte boli ale batranetii favorizeaza constipatia: opiacee, analgezice antiacide, antispatice, antidepresive, antiparkinsoniene, antiepileptice, antihipertensive (blocante de calciu), antibiotice, sulfat de bariu, laxative in exces - constipatia apare de asemenea in unele boli: hipotiroidism, diabet, hiperparatiroidism, boala Parkinson, depresie, colon iritabil, diverticuloza, hemoroizi, fisuri anale. Tratament - se va elimina cauza - tratarea hemoroizilor deseori ei pot fi cauza constipatiei - scoaterea din medicatie a unui medicament ce ar putea fi cauza constipatiei -

o dieta bogata in fibre: cruditati, legume fierte, legumimoase, fructe bogate in pectina (mere, pere, piersici, fructe de padure), dar in special cereale integrale. administrarea de laxative

INCONTINENA FECAL consta n pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal. - se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. - Etiologie: demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere rectosigmoidiene si constipatia cronica. Tratamentul este descurajant si se reduce: - la ncercri de reeducare si la ngrijiri generale. - se pot practica clisme, administra purgative INCONTINENA URINAR este una din marele probleme ale asistentei geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare, escare si dementa. este foarte frecvent ntlnita si creste frecventa cu naintarea n vrsta. examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu.

Incontinenta de urina poate fi: de stres, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, rs, stranut etc. Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign. tranzitorie Apare ca reactie fie: - la o afectiune acuta (infectie urinara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), - fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita faptului ca unii batrni, nu reusesc sa amne declansarea voluntara a mictiunii pna ce ajung la toaleta. incontinenta definitiva, - este de obicei neurogena - rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin". Tratamentul este sarac: - psihoterapie, - suprimarea obstacolului, - exercitii fizice - tratamentul infectiei, - reeducare. Retenia de urin - este o tulburare a mictiunii, frecventa n geriatrie, constnd n imposibilitatea eliminarii urinii din vezica. Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical. Retentia cronica apare la vrstnici, datorita n special hiperfrofiei de prostata. Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vrstnici. Diagnosticul se pune nsa de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta n special n caz de retentie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa.

Infeciile urinare, sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei si 10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. Simptomatologie - alterare inexplicabila a starii generale, - tulburari digestive sau o febra izolata, la un vrstnic atrag atentia asupra bolii. Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei boli. ESCARA Este o necroza ischemica a tesuturilor cuprinsa ntre planul osos si structura de sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului). Zonele cele mai afectate sunt: proeminenta sacrala - n pozitia culcat pe spate, trohanterul mare - n pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului - n pozitia seznda. escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite.

Factori favorizanti: Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice; imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice; factori care diminua presiunea arteriala si mpiedica aportul de oxigen(hipotensiune, hipovolumie, colaps), etc

Profilaxia vizeaza: calitatea lenjeriei, mentinerea acesteia uscata prin schimbare frecventa, ndepartarea cutelor si firimiturilor de pine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta.

ATROFIILE MUSCULARE
Sarcopenia reprezinta: - scaderea masei musculare - insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii, - intalnita la varsta a treia. Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, iar dupa aceasta varsta pierderea este de 15%/decada. Forta musculara a membrelor inferioare scade cu 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada. Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu inaintarea in varsta: atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare. Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu varsta. Lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare, Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, care este accelerata la varstnici,. Factorii genetici Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.

Casexia - este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos. Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala. Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE Reprezinta imobilizarea unei articulaii (pariala sau totala) survenita fie prin atrofierea sau dispariia cartilajului articular i aderena consecutiva a capetelor articulare(artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea tendoanelor, etc). Caracteristici: - sunt prezente la cei cu afeciuni cronice in mai mare sau mai mica masura - constau in imposibilitatea micarilor unui segment a unei articulaii. - micarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave, anchilozele duc la imposibilitatea de a misca articulaia respectiva.