CAPITOLUL I Introducere

Consideraii generale

Integrarea Romniei n Uniunea Europeana impune armonizarea legislaiei din ara noastr cu legislaia Uniunii Europene. Legislaia de mediu a Uniunii Europene cuprins n !apitolul "" al #c$uis%ului !omunitar stabilete i principiile acti&itii de gestionare a deeurilor ' principiul proteciei resurselor primare; principiul msurilor preliminare; principiul prevenirii; principiul poluatorul pltete corelat cu principiul responsabilitii productorului i cu principiul responsabilitii utilizatorului; principiul substituiei; principiul proximitii corelat cu principiul autonomiei; principiul subsidiaritii; principiul integrrii. #ceste principii sunt formulate n conte(tul mai larg al conceptului de dezvoltare durabil. )rin urmare, managementul durabil al deeurilor este acel management al deeurilor eficient din punctul de &edere al proteciei mediului posibil din punct de &edere economic i acceptabil din punct de &edere social altfel spus s reducem po&ara asupra mediului ntr%un ni&el de cost acceptabil dup cum se poate obser&a n figura 1.
Social

Managemen t durabil Mediu Economic

* Figura 1 Semnificaia managementului durabil al deeurilor

,otui de cnd elul principal al unui sistem de management al deeurilor solide municipale nu se refer doar la sntatea i sigurana oamenilor dar el trebuie sa fie eficient sub aspectul proteciei mediului posibil din punct de &edere economic i acceptabil din punct de &edere social durabilitatea managementului deeurilor ar putea s nsemne c el se poate automenine n timp fr sectuirea resurselor pe care se bazeaz. Un astfel de sistem ar trebui integrat condiiilor locale i fezabil din perspecti&e te+nice de mediu sociale economice financiare instituionale i politice. Elementul comun i fundamental al strategiilor i politicilor regionale de management al deeurilor l constituie abordarea cunoscut sub numele de -estionarea .urabil a .eeurilor /-..0. -estionarea .urabil a .eeurilor este &ital pentru o comunitate uman ntruct ' capacitatea depozitelor scade continuu n timp ce construirea unora noi reprezint un proces dificil i scump1 multe materiale care se gsesc n &olumul de deeuri sunt resurse naturale rare care trebuie recuperate1 acti&itatea de colectare i sortare a materialelor care se gsesc n &olumul de deeuri poate fi o oportunitate de a ncepe o afacere1 un sistem care nu se bazeaz pe o singur &ariant /adic e(istena cel puin a unei alternati&e0 este mai fle(ibil la sc+imbri economice te+nologice i legislati&e. )rin urmare aspectele economice ale -.. se refer i la economisirea resurselor naturale prin &alorificarea materiilor prime i materialelor.

pre&enire soluii fa&orabile minimizare reutilizare reciclare opiuni defa&orabile Figura " deeurilor 2 recuperare de energie

depozitare final Ierar+ia soluiilor n gestionarea

-.. direcioneaz comunitile spre o rezol&are a problemelor de gestionare a deeurilor stabilind ierar+ia soluiilor i alternati&elor conform figurii "' reducerea /minimizarea0 cantitii de deeuri1 &alorificarea /reciclarea i compostarea0 deeurilor1 recuperarea de energie i micorarea &olumului deeurilor prin incinerare1 optimizarea e&acurii finale prin depozitarea n depozite ecologice. Valorificarea deeurilor are n &edere recuperarea i reciclarea. Reciclarea deeurilor este un proces care include colectarea deeurilor sortarea /separarea0 materialelor din &olumul deeurilor transportul materialelor i procesarea acestora n &ederea &alorificrii acti&itatea de mar3eting /identificarea cumprtorilor negocierea preului i transportul materialelor0 i manufacturarea /reconfigurarea0 de noi produse cu materialele reciclate. La scar global sunt e&ideniate o serie de restricii n pri&ina resurselor materiale ceea ce a fcut ca reciclarea produselor s de&in o necesitate obiecti&. #&anta4ele recuperrii au determinat rile &estice s includ recuperarea i reciclarea substanelor utile din deeurile municipale si industriale n strategia dezvoltrii economice. Sursele de deeuri sunt numeroase i &ariate genernd produse +eterogene att ca mrime form i densitate ct i ca proprieti fizico%c+imice. 5n consecin e(ist un numr mare de filiere de tratare a acestor deeuri fiecare a&nd caracteristici proprii. E&ident este necesar a se alege filiera cea mai potri&it pentru distrugerea unui anumit tip de deeu. Unitile de tratare termic se confrunt adesea cu probleme n
6

e(ploatare datorit &ariabilitii deeurilor ce urmeaz a fi procesate. #legerea unui anumit tip de instalaie pentru tratarea unui deeu astfel nct distrugerea termic a produsului s fie complet eliminndu%se totodat cantiti minime de poluani de noci&itate redus necesit cunoaterea unui anumit numr de proprieti fizico%c+imice ale deeului.

Singurele teste e(istente ce permit determinarea acestor caracteristici sunt cele aplicabile combustibililor solizi i n special crbunilor. #ceste teste omologate necesit ns un grad mare de pregtire a eantionului deoarece cantitile cu care lucreaz sunt de ordinul gramelor n plus cu o granulometrie micronic. #plicarea lor n cazul deeurilor este mai mult dect aleatoare. #stfel reprezentati&itatea eantionului pentru deeuri este dificil de realizat din cauza cantittilor mici cu care se realizeaz testul. 5n plus este aproape imposibil de obinut o granulaie de ordinul micronilor n cazul deeurilor datorit caracteristicilor fizice /elastice fibroase umede0. Este necesar astfel s se dispun de teste ce permit obinerea acelorai date despre proprietile fizico%c+imice cu aceeai precizie dar pentru eantioane de ordinul 3ilogramelor i o granulometrie centrimetric care nu necesit o pregtire preliminar laborioas. 5n prezent nu e(ist un test care s permit caracterizarea precis a unui deeu din punctul de &edere al 7incinerabilitii8 sale. 5n acelai timp instalaiile de tratare termic prezint caracteristici i limitri n funcionare foarte precise neacceptnd &ariaii mari ale condiiilor de e(ploatare induse de neomogenitatea produsului tratat. Simpla &aloare a puterii calorifice inferioare nu furnizeaz informaii suplimentare dect despre capacitatea de aprindere a produsului i aceasta ntr%un mod limitat. )entru o mai bun analiz a caracteristicilor deeului solid n &ederea alegerii
9

tratamentului optim termic n scopul eliminrii lui a de&enit necesar stabilirea unei serii de condiii printr%un test de incinerabilitate sau piroliz.

1.1 Concepte cheie n ceea ce pri!e"te managementul de"eurilor Reducerea deeurilor ' reprezint totalitatea mi4loacelor de minimizare a cantitilor de deeuri care trebuie colectate i eliminate de ctre autoritile desemnate cu gestionarea deeurilor solide. Se regsete de la legislaia i con&eniile e(istente la ni&el naional i pn la programe locale care s pre&in ptrunderea materialelor reciclabile i a celor organice compostabile n flu(urile finale de deeuri.

Reducerea la surs ' reprezint orice procedur de reducere a componentelor reciclabile ale unui deeu dup ce acestea au fost amestecate n cursul colectrii. Separarea la surs ' reprezint meninerea separat a diferitelor categorii de materiale reciclabile i organice la surs adic n punctul de generare pentru a facilita folosirea reciclarea i compostarea. Recuperarea deeurilor, recuperarea materialelor reciclabile sau dirijarea deeurilor : obinerea de materiale reciclabile:organice /prin separare la surs sau sortare de deeuri amestecate0 care pot fi refolosite sau reciclate. Refolosirea ' refolosirea unui produs pentru acelai scop sau pentru unul diferit. Reciclarea ' procesul de transformare a materialelor n resurse secundare pentru fabricarea de produse noi. entru de rscumprare !re " cumprare#: ntreprindere de comercializare a deeurilor care cumpr materiale
;

reciclabile i le &inde intermediarilor n &ederea introducerii acestora n flu(urile de fabricaie. Responsabilitatea productorului ' productorii de produse sau ser&icii accept un grad de responsabilitate pentru deeurile care rezult din produsele:ser&iciile pe care le comercializeaz prin reducerea materialelor folosite n producie prin producerea de bunuri reparabile:reciclabile i:sau reducerea ambala4elor.

1.# Tipuri de de"euri a0 $e"euri municipale .eeurile municipale sunt formate n general amestec de deeuri mena4ere deeuri din comer celor mena4ere deeuri din piee parcuri i grdini stradale deeuri din demolri nmol municipal fecale i nmol fecal etc. dintr%un similare deeuri materii

!aracterizarea deeurilor municipale se poate face n principal prin' % % % % greutatea specific <3g:m=>1 umiditate <?>1 puterea caloric <3@:3g sau 3cal:3g>1 raportul carbon:azot <!:A>1

$reutatea specific a deeurilor )rin greutatea specific a deeurilor se nelege greutatea unitii de &olum n starea n care se gsesc acestea depuse. -reutile specifice diferite ale deeurilor se determin n funcie de formele multiple n care se gsesc deeurile i anume' greutatea specific n recipient n depozit cu sau fr tasare etc. -reutatea specific de referin de e(emplu n cazul deeurilor mena4ere are n general o tendin de scdere
B

datorit creterii continue a procentului deeurilor cu greutate specific mic /+rtie cartoane ambala4e di&erse plastice etc.0 i scderea procenta4ului de materiale biodegradabile i inerte /zgur cenu pmnt moloz etc.0 ca Curmare a creterii ni&elului de calitate al &ieii. .eeurile mena4ere au greutatea specific relati& mare n special datorit procentului ridicat de deeuri fermentabile /&egetale i animale0 ct i a umiditii ridicate a acestora. #ceasta &ariaz ntre =CC%=2C 3g:m=. D importan deosebit n tratarea deeurilor o constituie coninutul de metale grele care sunt deosebit de poluante n special n cenui sau composturi. Este interesant repartiia acestor metale n diferitele componente ale deeurilor mena4ere. innd cont de compoziia deeurilor mena4ere din Romnia coninutul n metale grele este mult diminuat a&nd o medie de apro(imati& =C%=2? din coninutul de metale grele corespunztor statelor puternic industrializate )rincipalele surse de metale grele din deeurile mena4ere sunt' % baterii i acumulatori pentru coninutul de Eg Fn i Ai1 % metalele % care aduc n deeurile mena4ere prezena )b !u i !r1

% deeurile mrunte /G "C mm0 care sunt purttori importani de !u )b Ai i Fn1 % +rtia i cartonul coninutului de )b i !r. care conduc la creterea

)roiectarea incineratoarelor pentru deeurile municipale trebuie realizat lund n considerare un domeniu de &ariaie a puterii calorice de 9 pn la 1" 2 H@:3g un coninut de ap de "C pn la 2C? i un coninut de cenu de "C pn la *C?.
1C

b% $e"euri spitalice"ti #ceste deeuri se caracterizeaz printr%o mare di&ersitate. Hulte din deeurile spitaliceti sunt asimilabile cu deeurile solide urbane /sau mena4ere0 dar o parte dintre deeurile de spital sunt speciale unele ncadrndu%se c+iar la deeuri periculoase din cauza riscului de infecie. #stfel de deeuri speciale sunt' % deeurile de la pacieni cu boli infecioase de e(emplu de la compartimentele epidemiologice ale spitalului1 % toate ustensilele tioase sau ascuite' seringi bisturie alte instrumente c+irurgicale1 % deeurile biologice din zonele operatorii1 % deeurile infecioase de la laboratoarele clinice de microbiologie1 % reziduuri de medicamente medicamente e(pirate termometre cu mercur1 % deeuri cu izotopi care trebuie ncadrate i tratate n conformitate cu legislaia pentru deeurile radioacti&e. .e aceea n timp ce deeurile de spital obinuite pot fi colectate i eliminate mpreun cu deeurile solide municipale deeurile de spital speciale cer o atenie deosebit att n faza de colectare ct i n faza de tratare:eliminare. Ele nu trebuie arse ntr%o instalaie obinuit de incinerare a deeurilor solide ci ntr%un compartiment special al acestei instalaii ori ntr%o instalaie de ardere separat. Este important ca deeurile de spital s fie arse la temperaturi mari astfel nct toate materiile organice i obiectele ascuite sau tioase s fie distruse total.

c% $e"euri periculoase .eeurile periculoase sunt deeurile definite n cadrul Drdonanei de Urgen a -u&ernului nr. 9;:"CCC aprobat cu modificri prin Legea nr. *"6:"CC1 care din cauza potenialului de periculozitate /o(idante foarte inflamabile inflamabile iritante noci&e to(ice cancerigene corozi&e infecioase teratogene mutagene ecoto(ice etc.0 necesit o
11

supra&eg+ere special e(emplu produse rezultate din fabricarea uleiurilor minerale uleiuri uzate bitum uleiuri grele contaminate grsimi i deeuri contaminate cu produse de tipul celor de mai sus de e(emplu I soluri poluate cu uleiuri sau reziduuri pstoase i lic+ide de la uniti de cracare a emulsiilor la fel ca i deeuri sau reziduuri pro&enind de la produse comerciale cum sunt' &opselele sol&enii gudroanele plasticele i deeurile farmaceutice. !onsistena /starea fizic0 a acestor deeuri poate fi solid pstoas sau lic+id. .eeurile sunt n mod uzual amestecuri ale cror proprieti c+imice i fizice pot &aria n domenii foarte largi. .eeurile periculoase pot include orice tip de containere ambala4e sau alte materiale care pot fi contaminate cu substanele menionate. .e asemenea n afara deeurilor cu coninut organic ridicat materialele care sunt uor contaminate dar care nu pot fi tratate prin metode con&enionale fizioc+imice sunt incinerate ca deeuri periculoase. .eeurile periculoase specifice produciei apar n anumite sectoare industriale i n special n industria c+imic. !ompoziia acestor deeuri depinde n principal de domeniul particular /specific0 de producie i poate conine concentraii mari de elemente n stare molecular precum clor fluor brom iod fosfor azot sau sulf. #ceste elemente specifice pot impune te+nologii de incinerare speciale sau utiliti te+nice speciale care trebuie adaptate la condiiile particulare ale instalaiei de incinerare.

d%

&moluri municipale
1"

5n acest normati& se analizeaz numai incinerarea nmolurilor rezultate din staiile de epurare oreneti care prin definiie sunt considerate Jdeeuri municipaleJ. Amolul municipal este nmolul rezultat din tratarea apelor uzate oreneti sau ec+i&alent din staiile de epurare industriale c+iar dac a fost des+idratat uscat sau tratat anterior. Amolul are n structura sa n principal ap uzat i suspensii organice i anorganice. 5n prezentul normati& prin 7nmol municipal8 se nelege nmolul rezultat din staiile de tratare a apelor uzate aflate n administrarea autoritilor locale sau similare a&nd ncrcri mici n poluani. #pele uzate industriale sunt epurate frec&ent n staii de epurare special proiectate din care rezult Jnmol industrialJ care este tratat termic n incineratoare. !aracteristicile nmolurilor municipale &ariaz mult i depind de sursa i:sau procesele de epurare folosite n staia de epurare. Factorii care influeneaz caracteristicile acestor nmoluri sunt'

% sursa i caracteristicile apelor uzate /municipale i:sau industriale01 % ndeprtarea nmolului ca nmol primar secundar i teriar1 % stabilizarea aerob sau anaerob1 % e(istena sau nu a unor instalaii de des+idratare1 % adugarea sau nu de aditi&i de des+idratare /&ar polielectrolii0. Amolurile municipale des+idratate /"2 pn la *C? substan uscat0 sau uscate /peste ;2? substan uscat0 pot fi incinerate n incineratoare de deeuri municipale n instalaiile de incinerare a nmolurilor municipale sau coincinerate n cuptoarele din fabricile de ciment n centralele termice care funcioneaz cu lignit sau n instalaiile de coincinerare a centralelor termice. Amolurile municipale des+idratate mecanic au un coninut de substan uscat de 1; pn la *2? n funcie de te+nologia de des+idratare folosirea sau nu de aditi&i i caracteristicile iniiale.

1=

Amolurile municipale uscate pot a&ea un coninut de substan uscat de pn la B2? n funcie de procesul de uscare folosit. 5n general se poate considera c un nmol municipal cu un coninut de peste ;2? substan uscat este un nmol bine uscat. .escrierea n continuare a modului de depozitare manipulare i a proprietilor pe durata incinerrii nmolurilor municipale este dependent de caracteristicile acestora. 5n mod normal se face distincie ntre nmolurile des+idratate i cele uscate. Uscarea nmolurilor se poate face combinat cu staia de epurare sau instalaiile de tratare termic pentru fiecare caz n parte fiind specifice transportul apro&izionarea i manipularea n cadrul instalaiilor de tratare termic. 1.' Piroli(a n !alori)icarea de"eurilor 5n natur procesul prin care s%au format petrolul i crbunii constituie un proces de piroliz. La transformarea termic a lemnului n crbuni n cuptoare cu crbune are loc de asemenea un proces pirolitic. )rin aplicarea acestui proces natural n instalaii te+nologice i cu a4utorul te+nicilor moderne ia natere un procedeu utilizabil i la tratarea deeurilor. 5n acest caz sunt separate materialele organice ca +rtia lemnul i materialele plastice care la temperatur mare i aport limitat de o(igen se transform n produse solide i gazoase. -azul rezultat poate fi &alorificat energetic iar rmiele solide /cocs de piroliz0 pot fi &alorificate material. D(idarea complet a compuilor carbonului n dio(id de carbon /!D"0 este un proces derulat n mai multe etape. Hai nti se formeaz mono(idul de carbon /!D0 iar apoi n a doua etap de o(idare dio(idul de carbon /!D"0. La formarea mono(idului de carbon se elibereaz relati& puin cldur deoarece n !D nc mai este disponibil o mare parte din energia c+imic. .e%abia n a doua etap /la formarea !D"0 aceast energie este consumat.

1*

#cest mecanism si succesiune de reacii pot fi utilizate la tratarea materialelor reziduale cu coninut n carbon deci la anumite deeuri.

La utilizarea pirolizei in procesul de &alorificare a deeurilor o parte a materialului solid cu coninut de carbon este transformat n gaz util. #ici se ia n considerare mecanismul dat mai sus i n procesul de gazeificare se introduce e(act atta o(igen ct este necesar pentru formarea !D.

Figura = Hecanismul de piroliz

)entru alegerea agentului i temperaturii de gazeificare compoziia i deci i coninutul de energie al gazului sunt importante. !a ageni de gazeificare se pot utiliza printre altele o(igenul aburul aerul sau +idrogenul. -azul format poate fi utilizat energetic. D te+nologie eficient o reprezint producerea curentului electric utiliznd un motor pe gaz i un generator cldura rezultat putnd fi de asemenea folosit. !ocsul de piroliz poate fi &alorificat pe diferite ci fie n form mrunit ca adaos la materialele de construcii /de e(. la fabricarea iglei0 fie ca pri metalice ce pot fi cernute din cocsul de piroliz.
12

!ontinuarea tratrii cocsului de piroliz fr partea de metal este posibil caz n care se produce o separare a cocsulul n gaz de sintez cu un coninut mare de !D i zgur &itroas sau cristalin. #ceste componente se pot utiliza la fel ca i produsele din piroliz adic sub form de adaos inert la materialele de construcii.

!u a4utorul pirolizei se poate descompune deeul din materiale plastice /care nu este separat pe sortimente pure0 prin procedee c+imice n substanele de baz uleiuri i gaze. #plicarea pirolizei la deeul mi(t cu un coninut mare de material plastic i alte materiale organice este e(emplificat prin procesul de con&ersie Noell unde pe lng &alorificarea termic se realizeaz i o &alorificare material a gazului de sintez. .e asemenea trebuie amintit si procedeul )K# la care cocsul de piroliz se introduce ntr%un reactor de topire obinndu%se gaz de sintez i material solid granulat &itros. 5n #alen % -ermania funcioneaz din 1BB; o astfel de instalaie de piroliz pentru prelucrarea a "*.CCC t de gunoi mena4er. 1.* Metode de e!aluare a impactului asupra mediului Una din metodele de e&aluare a impactului produs asupra mediului este matricea lui %eopold, care se prezint sub forma unui tablou cu dubl intrare pe a(a &ertical figurnd factorii de mediu i:sau funciile acestora precum i procesele de mediu iar pe a(a orizontal aciunile posibil generatoare de impuls. )entru realizarea matricei sunt parcurse urmtoarele etape' factorilor de mediu care pot fi afectai n cazul e(ecutrii e(ploatrii sau lic+idrii unei acti&iti /dintr% un sector economic0 ntr%o anumit zon1 b) &dentificarea aciunilor, pre&zute prin proiect susceptibile a produce impact asupra factorilor de mediu1 c) 'arcarea impactelor, la intersecia aciunilor cu factorii de mediu1
a) &dentificarea 16

subiectiv a mrimii impactului, pe o scar de e&aluare cuprins ntre 1 i 1C i nscrierea acesteia n partea superioar a fiecrei diagonale precedat n funcie de natura impactului de semnul J L J sau de semnul J%J1 e) (stimarea subiectiv a importanei impactului, utiliznd o scar de mrime cu &alori de la 1 la 1C i nscrierea acesteia n partea inferioar a fiecrei diagonale. f) (laborarea unei matrice restr)nse, care s cuprind doar acei factori de mediu cu impact semnificati&.
d) (xprimarea

Hatricea lui Leopold poate fi elaborat pentru dou orizonturi de timp' pe termen scurt sau pe termen lung.

)rin caracteristicile sale matricea este considerat o form de informare mai mult dect una de e&aluare a impactului pe baza ei identificndu%se impacturile de mediu.

#ciuni generat oare de impact Factorii de mediu FI F" F= F* F2 F6 F9 F;

MI

M"

M=

M*

M2

M6

2:9 ;:1C ":1 9:* ":" 2:1 =:1C 9:B =:;

,abelul 1 Hatricea lui Leopold

*:;

=:"

B:1C

19

CAPITOLUL II Metode de !alori)icare a deseurilor prin tratare biologica+ mecano, biologica+ mecanica si termica
#.1.Tehnici de tratare biologica !ompostarea sau tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre di&erse microorganisme. .escompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost prin alimentare cu aer iar in cadrul procedeului cu biogaz prin inc+idere ermetica ceea ce duce la o reductie a substantelor organice originare. Dbiecti&ul procedeului b iologic este pe de o parte &alorificarea si pe de alta parte indepartarea reziduurilor. .eseurile biodegradabile cuprinse separat reprezinta un potential &alorificabil ce poate fi utilizat ca material in instalatii de producere a co mpostului in instalatii de fermentare sau in concepte combinate. In scopul dega 4arii deseurilor dupa e(tragerea materialelor utile procedeele biologice sunt in masura sa efectueze alternati& o asa numita Jinertizare receJ a deseurilor ce trebuie depozitate.
1;

Procedeul de compostare !ompostarea ca si depozitarea sau incinerarea apartine procedeelor clasice de tratare a deseurilor. Este o metoda de tratare ecologica utila deoarece partea biodegradabila din deseuri care reprezinta in 4ur de 2C? din totalul deseurilor casnice poate fi reintrodusa in ciclul natural. !omparata cu alte metode de tratare a deseurilor compostarea presupune nu mai o incarcare redusa a mediului incon4urator. )e langa compostarea deseurilor municipale in aceste instalatii se composteaza si deseurile din parcuri alte deseuri biodegradabile descentralizate din agricultura din +orticultura si din gradin ile proprii. #ceasta te+nica este a&anta4oasa mai ales in zone preponderent ag ricole Fireste compostarea nu poate fi un inlocuitor pentru tratarea te+nica a deseurilor din fabricile de transfor mare in compost mai ales in zone cu preponderenta oraseneasca..

Bazele compostarii onditiile material .eseurile ce trebuie utilizate la co mpostare trebuie sa aiba o componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente noci&e. .eseurile principale ce pot fi utilizate sunt' fractia biodegradabila din deseu rile mena4ere si asimilabile1 deseuri de gradina si parcuri1 deseuri din piete1 resturi biodegradabile din industria alimentara1 namol orasenesc. #ceste fractii de deseuri biodegradabile reprezinta de la 2C la 6C? din totalul deseurilor municipale. Substante biodegradabile ce se pot descompune ,otalitatea substantei organice /,SD0 se co mpune din substanta eficienta biodegradabila ce se poate descompune /SED0 si din substanta rezistenta ce nuse poate descompune /SRD0. In functie de ponderea SED raportat la ,SD se realizeaza in cadrul procesului de descompunere o reducere &olumetrica mai mare sau mai mica.
1B

Raportul de substanta nutritiva .atorita faptului ca desco mpunerea substantelor organice se realizeaza prin microorganisme trebuie sa e(iste un raport ec+ilibrat de substante nutriti&e . )e langa substantele biodegradabile ce se pot descompune sunt necesare si urmatoarele substanteminerale' furnizoare de substante nut riti&e /azot fosfor potasiu01 furnizoare de microelemente p entru microorganisme si plante1 medii tampon alcaline pentru neutralizarea ! D" si a acizilor organici1 suprafete de absorbtie pentru produsele inter mediare si finale din cadrul procesului de alterare1 mediu de dez&oltare pentr u nenumarate tipuri de microorganisme.

.e o importanta deosebita este raportul de carbon si azot /raportul !:A0. Hateriil e prime pentru alterarea aeroba trebuie sa aiba un raport optim !:A de la =2 la 1 deoarece microorganismele prefera acest raport de amestec pentru metabolism. Raportul optim !:A se poate realiza prin adaosul cantitatilor corespunzatoare de +artie si carton /!:A N =CC0 deseuri mena4ere /!:A N "20 na mol orasenesc /!:A N120 paie de grau /!:A N 1";0 si

rumegus de lemn /!:A N 2CC0. .upa finali zarea alterarii raportul !:A trebuie sa fie de la 12 la "C ceea ce corespunde componentei de substante nutriti&e pentru solurile de cultura. In cazul in care raportul !:A al co mpostului utilizat este mai mare de "C atunci se &a e(trage azotul din pamant iar daca raportul !:A este substantial mai mic de 12 atunci se &a furniza azot pamantului. Valoarea p* Oaloarea pE%ului trebuie sa se situeze intre 9 si B. La inceputul procedurii de alterare pE%ul &a scade datorita crearii de acizi grasi producerii de ! D" si datorita nitrificarii dar &a creste din nou prin restructurarea bacteriilor.

"C

Figura 1. !ursul tipic al pE%ului in ti mpul alterarii

Conditiile tehnice de procedura ontinutul de apa Hicroorganismele preiau substantele nutriti&e printr %o membrana semipermeabila sub forma moleculara dizol&ata moti& pentru care continutul de apa a materiei de compostat trebuie sa fie reglat la 22?. La o umiditate sub "C? nu mai pot a&ea loc fenomene biolog ice. !ontinutul de apa in deseurile mena4ere se situeaza intre "C si *C? astfel incat trebuie adaugata apa. Se reco manda astfel un amestec cu namol orasenesc. Volumul porilor de aer Oolumul porilor de aer trebuie sa se situeze intre "2si =2?. )rin aceasta &olumul porilor de aer este in concurenta cu continutul de apa.

+ecesarul de oxigen Aecesarul de o(igen in timpul procesului de alterare aeroba este de " g D":g substanta uscata /N" l aer:g material proaspat0. )e perioada alterarii desco mpunerea substantelor biodegradabile in unitatea de timp si acti&itatea de respiratie se reduc. !el mai mare consum de o(igen este in 4uru l temperaturii de 6CC!. ,erarea In cadrul celulelor de alterare inc+ise si a stogurilor aerarea fortata se realizeaza cu a4utorul unor sisteme de
"1

suflare sau de absortie a aerului in sau din interiorul celulelor respecti& al stogurilo r. In sistemele neaerate alimentarea cu o(igen se face prin intoarcerea stogurilo r. Insa o alimentare redusa cu o(igen poate duce la procese de putrezire si fermentare respecti& la formarea demirosuri neplacute. Suprafete active )entru o alterare eficienta este necesara o suprafata acti&a cat mai mare a materiei pri me pentru compost moti& pentru care deseurile biodegra dable &or fi faramitate inainte de depunerea lor in celulele de co mpostare sau stoguri. Conditiile biologice si transferul de energie pe timpul alterarii 'icroorganismele care iau parte la procesul de alterare sunt' bacterii aerobe si facultati& anaerobe1 actinomicete1 fungi1 alge si protozoare. D in4ectare a materiei prime pentru co mpost cu astfel de microorganisme nu este necesara deoarece acestea sunt prezente in materia de alterare. #stfel 1 g de namol orasenesc contine mai multe miliarde de germeni. 'etabolismul Hicroorganismele utilizeaza nu mai "C? din azotul organic pentru formarea de materiale celulare in timp ce ;C? din azotul organic este utilizat la metabolism si prin aceasta la e(tragerea de energie. Energia c+imica eliberata apare sub forma de caldura si condu ce la propria incalzire a materiei de alterare.

-erularea procesului de al terare, evolutia temperaturii )e timpul alterarii se pot obser&a modificari in &arietatea microorganismelor prezente la un ti mp anume modificari induse de temperatura. )este temperatura de 92C! nu mai au loc procese biologice. Figura " prezinta e&olutia te mperaturii in gramada de compost. Se disting urmatoarele faze de alterare' % faza de descompunere /1%12 zile01
""

% %

faza de reconstructie /16%"" zile01 faza de constructie /"=%=C zile0.

Figura ". E&olutia temperaturii in gramada de co mpost.

.inalizarea procesului de alterare )rocesul de alterare se termina atunci cand acti&itatea biologica a materiei de alterare s%a inc+eiat iar substantele ce se pot descompune usor au fost de4a transformate. Igienizarea sau altfel spus distrugerea ger menilor patogeni pentru oameni animale si plante depinde considerabil de durata si temperatura procesului de alterare. In &ederea determinarii gradului de alterare ca un criteriu de aplicare a compostului e(ista mai multe procedee care oricum nu se bazeaza pe o scara gen eral &alabila. )rocedeele se bazeaza pe analizele biologice de reactie in &ederea stabilirii suportabili tatii plantelor respecti& a acti&itatii de respiratie a microorganismelor din cadrul co mpostului. (misii )re4udicierea mediului prin instalatii de compost este foarte mica fata de alte instalatii de eli minare a deseurilor respecti& depozitarea. Reziduurile lic+ ide din instalatiile de compost reprezinta apa de infiltratie eliminata si apa de ploaie impura.

!antitatea de apa de infiltratie este cu mult mai mica decat la depozitele co mpactate. Se caracterizeaza prin incarcatura biodegradabila si continutul ridicat de sare si trebuie tratata fie prin decantare sau prin reintroducerea in procesul de alterare. Emisiile de praf apar la toate proceselede compostare. )rin aspirarea si curatarea aerului din buncare si +ale
"=

precum si cu a4utorul proceselor de mutare a stogurilor fara praf este in principiu aproape mereu posibila mentinerea emisiilor la cote scazute. D atenti e deosebita la montarea instalatiilor de compost se acorda incarcarii cu materiale mirositoare care pro&in de la ali mente gatite carne si oase. Este indicat ca materia pri ma utilizata sa fie in general deseuri &erzi' resturi de la legume fructe plante crengute etc. ombaterea mirosurilor se poate realiza prin' arderea aerului &iciat /de e(e mplu' aerul &iciat din buncar poate fi utilizat ca aer a4utator la arderea deseurilor intr%un incinerator01 absorbtia materialelor mirositoare prin carbune acti&1 filtrare prin pamant /de e(emplu' biofiltru0. .in posibilitatile enuntate filtrarea prin biofiltru este con&enabila si reprezinta o metoda eficienta in combaterea mirosurilor. Separarea materialelor to(ice se realizeaza pe un portant fi( /de e(emplu' compost turba iarba neagra sau coa4a de copac0 si sunt apoi desco mpuse cu a4utorul microorganismelor localizate in acel portant fi(.. )entru a mentine acti&itatea microorganismelor la un ni&el ridicat trebuie mentinute cerintele mediului in patulde filtrare respecti& umiditate continut de o(igen temperatura si &aloare pE in li mite cat mai stranse. !ontinutul de apa trebuie sa se situeze intre "C si *C? timpul de contact trebuie sa fie de C 2 pana la 1 min. iar &iteza de filtrare sa fie de circa 1 m:min. Incarcarea suprafetei filtrului trebuie sa fie de circa 1CC m=:+ pe m".

"*

Figura =. Oedere biofiltru utilizat la o statie de co mpostare

Figu ra *. Oedere biofiltru

"2

Compostarea )ractiei biodegradabile din deseurile municipale !ompostarea deseurilor biodegradabile a castigat in ultimii ani din ce in ce mai mult interes. )artea biodegradabila co mpostabila din deseurile mena4ere /deseuri din gradina li&ada gradina de legume deseuri alimentare crude precum si +artia igienica s au +artia de proasta calitate0 reprezinta circa *2? din greutatea totala a deseurilor mena4ere generate intr%un an.)e ti mpul anului aceasta pondere poate atinge un punct li mita de circa 62? din greutate in lunile de toamna. ,endinta este ca acumularea deseurilor biodegradabile in orase sa fie mai mica decat in zonele rurale. In cazuri solitare li mitele pot fi foarte diferite. Schema unei instalatii de compostare a deseurilor biodegradabile !omponentele tipice a unei instalatii de co mpostare a deseurilor biodegradabile sunt' receptia deseurilor pregatirea grosiera sistemul de alterare si pregatire a finala /&ezi figura 20. In cadrul pregatirii grosiere materialul li&rat este separat de materialele anorganice si este maruntit.

Figura 2. Sc+ema de actionare a unei statii de co mpost

"6

)entru alterarea intensi&a sunt puse la dispozitie oserie de procedee care se stabilesc in primul rand in functie de cantitatea de deseuri biodegradabil e. )regatirea finala este necesara pentru separarea materialelor anorganice care au mai ramas si clasificarea in functie de di mensiunea dorita. Preluarea deseurilor, stocare, dozare #ceasta grupa a procedurii cuprinde' cantar de recepti&e1 capacitati de descarcare a mi4loacelor de transport deseuri1 buncar pentru desfacerea materialelor li&rate si pentru tratare1 aparate de prelucrare1 aparate de transport1

%ivrare Hi4loacele de transport trec peste un cantar la intrarea in incinta platformei de compostare. La plecare mi4loacele de transport sunt cantarite din nou si dif erenta de cantitate fata de materialul intrat se calculeaza labilantul instalatiei. .eseurile biodegradabile sunt descarcate in buncare acestea au rolul de a ec+ilibra &ariatiile din cantitatile li&rate si trebuie sa dispuna de o capacitate stabilita in functie de frec&enta li&rarilor.

"9

Figura 6. Receptia deseurilor biodegradabile in bun carul de descarcare

Figura 9. ,ransportul deseurilor din buncar la utila4ele de prelucrare

,limentarea instalatiei, respecti& transportul materialului in cadrul instalatiei se poate face prin' benzi transportoare si mi4loace de transport1 incarcatoare frontale1 macarale.

Se pot utiliza urmatoarele mijloace de transport benzi orizontale si de scurgere /placi01

";

benzi de cauciuc1 4g+eaburi cu lant si in cazuri speciale1 4g+eaburi de transport /pe distante scurte01 melci de transport /speciali pentrumaterialele namoloase01 sisteme tip palnie /pentru transport pe & erticala0.

Pregatirea deseurilor biodegradabile In sectorul instalatiei de pregatire a deseurilor biodegradabile sunt eli minate materialele necorespunzatoare si deseurile biodegradabilesunt pregatite pentru procesul de alterare. Eliminarea materialelor inadec&ate se poate face prin urmatoarea procedura' control &izual in sectorul de receptie1 tratare mecanica preliminara /maruntire cernere sortare densimetrica omogenizare etc0. ontrol vizual !ontrolul &i zual in sectorul de receptie se &a efectua pentru a elimina bucatile de deseuri mai mari care pot deteriora pe parcursul procesului d ispoziti&ele si componentele instalatiei. Se &a e(ecuta o sortare manuala partiala dar nu se reco manda din moti&e de igiena si sanatate. /ratarea mecanica preliminara In cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile p entru tratarea biologica. Hateria prima pentru compostare trebuie maruntita pentru marirea suprafetei specifice a particulelor biodegradabile. !ernerea este necesara pentru &erificarea dimensiunilor particulelor iar particulele care depasesc dimensiunea dorita sunt din nou maruntite. Sortarea densi metrica se realizeaza in cazul in care deseurile biodegradabile sunt colectate in saci de p lastic pentru separarea acestora dinmateria prima de compostat. Tehnici de compostare #lterarea este procesul principal al fiecarei instalatii de compostare. In &ederea realizarii alterarii este necesara indeplinirea urmatoarelor cerinte' accelerarea proceselor prin opti mizarea conditiilor de alterare1 directionarea procesului aerob1 &erificarea emisiilor.

"B

,lterarea preliminara Sistemele de alterare preliminara sunt utile atunci cand trebuie produs compost proaspat brut si pentru instalatiile amplasate in &ecinatatea zonelor rezidentiale unde trebuie e&itate emisiile din fazele de alterare intensi&a. Se disting doua sisteme de alterare preli minara si anume cea dinamica si cea statica. Sistemele statice de alterare preliminara prezinta di&erse a&anta4e in ceea ce pri&este obtinerea in conditii igienice mai bune a unui produs de calitate superioara. Sistemele dinamice sunt eficiente din punctul de &edere a rapiditatii derularii etapelor de alterare astfel p rodusul final poate intra mai repede in circuitul de &alorificare. ,lterarea ulterioara Aumai in cazul in care se doreste obtinerea unui co mpost maturat se &a realiza faza de alterare ulterioara a materialului precompostat. In timp ce inainte se parcurgea o etapa de alterare ulterioara in stogu ri triung+iulare in ziua de astazi sunt mai eficiente stogurile trapezoidale mutabile care permit o alterare mai rapida si necesita un spatiu mai redus. Procedeu static )rocedeele statice sunt din punct de &edere te+nic cele mai simple procedee de alterare. In cadrul acestora materialele supuse alterarii nusunt mutate pe timpul alterarii. !ele mai importante procedee statice sunt' compostare in stoguri1 compostare in celule:+ale. ompostarea in stoguri #cesta este procedeul cel mai &ec+i de compostare. D problema principala a acestui procedeu o reprezinta alimentarea cu insuficient o(igen a materie i pentru realizarea compostului lucru care se poate realiza nu mai in conditii de mica inaltime a stoguril or. .in acest moti& stogurile mai inalte sunt de regula mutate sau aerisite sistematic. !ompostarea in stoguri se poate realiza cu material faramitat sau nefaramitat dar ultimul procedeu prezinta unele deza&anta4e.
=C

Figura ;. E(emplu metoda de aerare a stogurilor fi(e

#lterarea in stoguri fara mutare este recomandata ca alterare preliminara numai daca e(ista mi4loacele te+nice de aerare si udare cu apa. D metoda de aerare si udare poate fi' montarea trans&ersala spre baza stogulu i a unor te&i de drenare fle(ibile si gaurite /&ezi figura ;0. .istanta dintre te&i &a f i de = pana la * m. )rin autoincalzirea biologica a materialului supus alterarii se realizeaza un curent de aer care asigura alimentarea cu o(igen a stogului. Stogul este acoperit cu compost care sa minimizeze emisiile de mirosuri si de substante n oci&e. D alterare in stoguri fara mutare si alte te+nici au(iliare sunt utilizate in general pentru o alterare ulterioara pu tin acti&a din punct de &edere biologic. .urata de alterare pana la producerea compostului final este de' compostare in stoguri fara mutare si cu aerare artificiala' 1" pana l a 16 saptamani1 compostare in stoguri fara mutare si fara aerare artificiala' "C pana la "2 saptamani.

=1

Figura B. !ompostare in stoguri

ompostare in stoguri cu mutare Se deosebesc stoguri triung+iulare cu inalti mi normale de 1 =C m 1 ;C m precum si de " pana la " 2 m si stoguri trapezoidale de 1 CC m inaltime. Inaltimea stogurilor in cazul procedeelor cu mutare este limitata la " "C m din moti&e geometrice pe cand stogurile aerisite sistematic pot a&ea o inaltime de 2 m. Hutarea se face cu a4utorul e(ca&atoarelor pe roti sau a utila4elor speciale.

="

Figura 1C. E(emple de utila4e speciale pentru mutarea stogurilor

Aecesarul de spatiu depinde de forma stogului a inaltimii acestuia a cantitatii de deseuri si a ti mpului de alterare. Se recomanda eliminarea apei prin sant uri rotunde pentru a se putea colecta controlat apa de infiltratie. Inzonele predispuse precipitatiilor este necesara o acoperire a stogurilor pentru a se e&ita o umezire a&ansata a materiei pentru compost. )rin aceasta se micsoreaza si cantitatea de apa de infiltratie. )entru stoguri cu inaltimi mari s%au dez&oltat diferit e sisteme de aerare artificiala insa ceamai intalnita este aerarea reglabila prin podea in special pentru compostarea in celule.

==

Figura 11. Oedere sistem aerare prin p odea prote4at cu a4utorul rumegusului

,e&ile de aerare artificiala trebuie prot e4ate orificiile pot fi usor colmatate cu materialul de compostat sau c+iar compost. .e aceea este indicata utilizarea unuimaterial biodegradabil care sa nu afecteze calitatea compostului rezu ltat ca de e(emplu' rumegus de dimensiuni mai mari. ompostarea in celule .ez&oltarea de compost in celule de alterare statice are la baza dorinta de monitorizare pe cat de mult posibil a procesului de alterare ideea principala fiind adaugarea de aer si apa in conditii optime. !elulele de alterare din ziua de astazi pot fi pri&ite ca stoguri modificate conectate la sistemele de alimentare a&and un grad mai mic sau mai mare de automatizare.

Figura 1". E(emplu de celule de compostare

!ompostul poate fi intors cu a4utorulunor tractorase prin mutarea acestuia dintr%o celula in alta astfel co mpostului rezultat i se asigura o alterare mai rapida si mai eficienta in intreaga masa a stogului si implicit i se asigura calitatea necesara punerii pe piata.
=*

Figura 1=. Intoarcerea compostului cu a4utorul tractoraselor

Procedeu dinamic #cest procedeu se caracterizeaza printr%omiscare si o aerare continua a materialului. .atorit a faptului ca materialul nu sta niciodata nu se pot for ma ciupercile care sa conduca la o alterare totala. Sistemele dinamice de alterare preliminara au a&anta4ul ca aduc un aport considerabil la omogenizarea materialului primar. In comparatie cu sistemele statice de alterare preliminara sistemele dina mice de alterare preli minara sunt considerabil mai bune din punct d e &edere al economisirii timpului dar in ceea ce pri&este timpul total necesar procesului alterarea d inamica nu aduce o reducere substantiala de timp. )rincipalele procedee dinamice sunt' tamburi de alterare1 turnuri de alterare.

=2

Figura 12. Oederea unei instalatii de co mpostare dinamica cu tambur de alterare

/amburi de alterare Hateria prima este rasucita continuu in ta mbur si este aerata artificial. D faramitare preliminara nu este neaparat necesara deoarece acest lucru se efectueaza prin miscarea de rotatie si prin subansamblele tamburului. )rin adaugarea unei cantitati de namol orasenesc in tambur se realizeaza o mala(are si o omogenizare buna a materialului. ,impul de stationare in tamburul de alterare se situeaza dupa di&ersi producatori in functie de intensitatea miscarii si a aerarii intre "* ore si 1* zile. )entru a se realiza igienizarea materialului alterat acesta trebuie e(pus unei aerari intensi&e timp de = pana la * zile in ta mbur. ,amburii de alterare sunt potri&iti in mod special pentru alterare preliminara. In cadrul acestor ta mburi are loc o omogenizare foarte buna si o buna e(plorare mecanica a deseurilor. Insa tamburii sunt supusi uzurii datori ta componentelor mobile si din acest moti& trebuie utilizati la procese de alterare pe perioada relati& scurta. /urnuri de alterare
=6

Se deosebesc doua t ipuri de turnuri de alterare si anume turnuri cu eta4e si turnuri fara eta4e. .eseurile parcurg turnurile de sus in 4os si de regula sunt aerate inmod artificial. In reactorii tunel au loc procesele de alterare in cuptoare glisante in care deseurile sunt aeratesi umezite in functie de gradul de alterare.

)rin modul inc+is de constructie gazele rezultate din procesul de alterare pot fi captate si tratate. )rin mutarea intensi&a in cadrul reactorului alterarea intensi&a dureaza numai * zile. ,urnuri fara eta4e #limentarea cu deseurile biodegradabile faramitate in prealabil se face prin partea superioara a reactorului. In turn nu are loc o mala(are a materiei prime moti& pentru care acest lucru trebuie realizat in faza de pregatire preliminara a deseurilor. Haterialul preco mpostat &a fi e(ternat dupa o s tationare de* pana la 6 zile prin partea inferioara a turnului. .atorita mala(arii si a aerarii insuficiente in interiorul turnului substanta biodegradabila este relati& putin descompusa. ,urnuri cu eta4e !aracteristica principala a acestor turnuri este dizol &area materialului in str aturi subtiri mala(area intensi&a si miscarea relati&a a mat erialelor componente. In mod obisnuit materialul este introdus prin partea superioara a turnului si impins de la un eta4 la altul. #erul necesar aerarii se poate asigura prin curent natural prin orificii le de absorbtie laterale sau artificial prin transfer de 4os in sus. Haterialul este igienizat dupa 1 pana la " zile si este in mare compostat. Pregatire fina !ompostul este modificat biologic la finalul perioadei de alterare. In functie d e continutul de substante noci&e de procedeul de prelucrare preliminara si de&iitorul domeniu de utilizare e(ista diferite &ariante de utilizare in cadrul pregatirii fine.
=9

In principiu co mpostul din deseuri biodegradabile este cernut procedeu din care rezulta doua mari mi de cernere fina si una de supra%granule. #mbele fractiuni de cernere &or fi supuse unui proces de separare a materialelor solide anorganice dupa care printr%un proces de mala(are rezulta compostul necesar &alorificarii pe piata. Supra% granulele bogate in m ateriale de structura sunt de cele mai multe ori reutilizate in procesul de alterare. #lte metode de pregatire fina sunt' utilizarea separatoarelor magnetice a separatoarelor densimetrice respecti& a separatoarelor dimensionale pentru separarea foliilor a sticlei pietrelor etc. acestea fiind cunoscute sub denumirea de tratare mecanica ulterioara.

#&and in &edere realizarea unui compost de buna calitate si cu un grad de utilizare satisfacator este absolut necesara o cernere ulterioara. )entru aceasta o peratie sunt utilizate cu precadere sitele ta mbur.

Figura 16. Oederea unei site de cernere a compostul

Comercializarea compostului !ompostul este bogat in substante biodegradabile si nutriti&e A ) K !a si Hg. !ompostul duce la o ridicare a continutului de +umus a capacitatii de pre&enire a eroziunilor a acti&itatii solului la o mbunatatire i a structurii pamantului a controlu lui caldurii a apei si a rezer&elor de substante nutriti&e in pa mant. In cazul solurilor nisipoase compostul imbunatateste capacitatea de retinere a apei si di minueaza uscarea in cazul solului argilos
=;

acesta mareste capacitatea de permeabilitate a aerului si a apei si reduc prin aceasta spalarile de suprafata. Se mareste capacitatea de patrundere si crestere in adanci me a radacinilor si pamantul este afanat. In ceea ce pri&este scopul pentru atingerea calitatii compostului se pot distinge diferite criterii de calitate' din punct de &edere fizic compostul trebuie sa corespunda adica sa nu fie &izibile bucati de materiale sintetice materiale solide sau in special de sticla care ar putea duce la raniri1 din punct de &edere c0imic trebuie sa fie eliminate din compost substantele care ar putea dauna plantelor ce ar

putea duce la influente deza&anta4oase asupra consumatorilor. .eoarece co mpozitia c+imica a compostului nu poate fi influentata direct sau indirect aceasta solicitare poate fi indeplinita prin sortarea materiilor prime corespunzatoare1 din punct de &edere biologic cea mai mare importanta pentru compost o reprezinta gradul de alterare sidezinfectarea1 in functie de gradul de alterare se deosebesc di&erse tipuri de compost' compost proaspat si compost maturat. ompost proaspat Este un compost primar dezinfectat dupa alterarea rapida alterat dar nu pana la suportabilitatea totala din care s%au eliminat componentele gr osiere prin cernere. !o mpostul proaspat are un conti nut mare de substante biodegradabile. In cazul in care acesta nu este depozitat in cond itii optime este prelucrat necorespunzator sau este umezit se poate a4unge la procesul de putrezire. )entru compostul proaspat se reco manda un raport carbon % azot in materialul de alterare de la "2 % =C la 1. #cest raport !:A reprezinta gradul de maturizare a compostului. !u cat cifra raportului este mai mica prin eliminarea carbonului o(idat sub forma gazoasa cu atat este mai mare gradul de maturizare al alterarii compostului.
=B

ompost maturat Este compostul realizat prin alter are ulterioara pana la capacitatea de suportabilitate a plantelor. Raportul !:A trebuie sa fie clar sub "2:1 /circa 12:10. )e langa cerintele calitati&e sus mentionate un bun compost trebuie sa contina si suficiente substante biodegradabile si microelemente si componente nutriti&e. )e langa gradul de eficienta fizica si c+imica se desfasoara si o eficienta biologica. Un co mpost matur de buna calitate eficient nu poate fi realizat intr%un ti mp relati& redus ci are ne&oie de o perioada de cel putin * saptamani in conditiile celei mai a&ansate te+nici. In mod real o compostare /compost matur0 poate dura cel puti n ; pana la 1" saptamani.

Tratarea biologica in ins talatii de bioga( Instalatiile de biogaz pot fi utilizate pentru tratarea e(crementelor de pro&enienta ani malica pentru stabilizarea anaeroba a namolului orasenesc cu incarcatura mare biodegradabila si pentru co mpostarea fractiei biodegradabila a deseurilor mena4ere. #&anta4ul este ca instalatiile de bioga z au doua produse finale' compostul si biogazul. Succesul introducerii procedeului de biogaz depinde de luarea in considerare a tuturor conceptelor diferentiate de dega4are adeseurilor. Bazele dospirii anaerobe Pacteriile de metan se gasesc peste tot in natura unde materiale organice se descompun in medii deficiente in o(igen ca de e(emplu in mlastini si in sedimente dar si in stomacul rumegatoarelor. #ceste bacterii sunt obligatoriu anaerobe si pot trai numai intr%un mediu fara aer. In cadrul metabolis mului lor acestea sunt dependente de alte bacterii /&ezi figura 190.

*C

Figura 19. )asii descompunerii anaerobe

Cerinte pentru materia prima Hateria prima trebuie sa contina suficiente substante organice pentru a permite un proces de descompunere stabil. .esco mpunerea anaeroba a combinatiilor cu greutate moleculara redusa se realizeaza mai rapid si mai comple( decat la biopoli merii cu greutate moleculara mare. #stfel se face o distinctie clara intre deseurile &erzi din grad ini si parcuri si cele mena4ere prin capacitatea de desco mpunere deoarece deseurile &erzi se descompun greu pe cand deseurile mena4ere sunt mai umede contin mai multe substante nutr iti&e si se descompun mai usor. Inainte de a fi introdus a in reactor materia prima este maruntita omogenizata si pentru fiecare procedeu de fermentare se &or realiza etape diferite. Parametrii procedeelor .eoarece de%a lungul e&o lutiei s%au format mai multe ramuri de bacterii metanice care se deosebesc prin preferintele fata de temperatura e(ista trei domenii de temperatura cu productie ridicata de gaze'
*1

domeniul psicrofil in 4urul temperaturii de 1CC! domeniul mezofil intre =" si 2CC! domeniul termofil intre 2C si 9CC!. )entru a realiza in reactor te mperaturi termofile sunt necesare c+eltuieli te+nice si de energie mai mari.

.atorita faptului ca dospirea termofila se deruleaza instabil din punct de &edere biologic cele maimulte instalatii puse in functiune se situeaza in domeniulmezofil. Timpul de stationare ,impul de stationare depinde de temperatura de incarcarea bazinului de fermentare deci a concentratiei de materie prima in reactor a concentratiei de biomasa acti&a si de gradul de desco mpunere dorit. Variante de procedee Se deosebesc trei solutii principiale pentru instalatii' fermentatia uscata, unde se fermenteaza substratul cu un continut de pana la 62? substanta uscata1 fermentatia umeda unde se adauga apa pana cand se a4unge la un namol orasenesc cu circa 1C? substanta uscata1

fermentatia umeda in dou a trepte, unde substanta solida trece printr%o +idroliza in caremare parte din substanta biodegradabila este dizol&ata in apa.

In cazul fermentatiei uscate un a&ant a4 este necesarul redus de apa si utilizarea capacitatii ma(ime a bazinului de fermentare. Fermentatia umeda prez inta probleme mai reduse prin utilizarea unei materii prime mai omogene si prin posibilitatea separarii substantelor plutitoare sau a celor care se scufunda in etapa de fluidizare si recircularea materiei prime. In cazul fermentatiei u mede in doua trepte e(ista un randament mai mare prin posibilitatea de a c rea conditii optime pentru fiecare faza in parte. Produse finite 1iogaz Recuperarea de biogaz si calitatea acestuia depind de materia prima procesata si de instalatiile utilizate.
*"

E(ploatarile din prezent au un o rdin de marime de la 1CC pana la "CC Am= pe tona de deseuri biodegradabile. !ompozitia biogazului &ariaza in functie de fractiile introduse si de procesul de fer mentare utilizat si anume intr% o etapa sau in doua etape. ,abel 1. !omponenta biogazului Materie Hetan /!E*0 Pio(id de carbon /!D"0 #zot /AD"0 D(igen /D"0 Eidrogen /E"0 Eidrogen sulfurat /E"S0 -.ol.,/0 *C%92 "2%6C C%9 C%" C%1 C%1

In cazul introducerii anu mitor deseuri mai poate a parea in compozitie +idrocarbura +alogenata.

*=

Figura 1;. Oederea unei instalatii de biogaz

In functie de tipul de &alorificare si a continutului de metan gazul trebuie curatat si e&entual imbogatit in continutul de metan. In cadrul epurari i pe primul loc se situeaza eliminarea sulfului deoarece +idrogenul sulfurat este un gaz incolor otra&itor si iritant care prin ardere se transforma in SD" fiind corozi& si noci& pentru mediul incon4urator. Este comun pentru toate procedeele de eliminare a sulfului faptul ca mediile de curatare se regenereaza cu a4utorul o(ig enului. D separare a bio(idului de carbon pentru imbogatirea cu metan este absolut necesara la o alimentare intentionata a gazului in reteaua de gaze. )entru aceasta e(ista trei procedee' procedeul de absorbtie1 procedeul de absorbtie prin sc+imbarea presiunii1 procedeul cu membrana unde separarea gazelor se face in functie de co mportamentul permeabil al gazelor.

Figura 1B. Ec+ipament de stocare a biogazulu i

Piogazul poate fi utilizat la' generarea energiei ter mice si electrice1 motoare pentru functi onarea &e+iculelor1 introducerea in reteaua publica de gaze. ompostul
**

)roprietatile materialului rezultat din reactor in urma fermentarii seamana cu cele ale compostului obtinut aerob. Se remarca faptul ca sunt necesare masuri de igienizare ca de e(emplu o compostare ulterioara a materialului deoarece in cadrul procedeului mezofil nu are loc o distrugere a germenilor patogeni. ,i mpii necesari pentru alterarea ulterioara sunt in mod &izibil redusi fata de compostare. Emisii ,er !a si in cadrul procedeelor aerobe in cazul introduce rii de deseuri biodegradabile se &or crea mirosuri neplacute. .atorita faptului ca dospirea are loc intr%un reactor inc+is nu apar emisii daca prelucrarea preli minara a materiei prime se realizeaza de asemenea in spatii inc+ise. .eoarece metanul din biogaz are efecte puternice in cadrul deteriorarii stratului de ozon acesta trebuie neaparat ars. D ardere cu flacara desc+isa a biogazului m i pur necesara de e(emplu in cazul unei defectiuni a anu mitor ec+ipamente ar a&ea ca rezultat e misii de dio(id de sulf. ,pe reziduale #pele reziduale rezultate din procesul de fermentare au un continut d e saruri anorganice si componente organice astfel incat pot fitratate in statiile de epurare a apelor reziduale orasenesti.

#.#. Tehnici de tratare mecano,biologica ,ratarea mecano%biologica se aplica deseurilor municipale colectate in amestec. #cest tip de tratare are rolul de reducere a co mponentei biodegradabile din aceste deseuri si a &olumului de deseuri depozitate. Instalatiile de tratare mecanico%biologica nu difera prea mult de instalatiile de tratare biologica ele se co mpun dintr% o tratare mecanica preli minara tratarea principala biologica si e&entual o tratare mecanica ulterioara.
*2

Tratarea mecano,biologica in !ederea red ucerii cantitatii de biodegradabil depo(itat Tratarea mecanica preliminara In cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile pent ru tratarea biologica ulterioara. #cest lucru se realizeaza prin separarea respecti& eliminarea de materiale care sa ingreuneze tratarea biologica a deseurilor /cu m ar fi' baterii si acumulatori0 respecti& care nu se pot trata biologic /de e(emplu sticla roci0 sau care se descompun greu /de e(emplu materiale sintetice0 sau care reprezinta un potential de materiale uti le /de e(emplu metale feroase si neferoase0. Separarea flu(ului de deseuri din moti&e de prote4are a sanatatii este indicat sa se faca automat1 se &a e&ita sortarea manuala din moti&e de protectie a sanatatii personalului. .upa separarea materialelor sus mentionate deseurile trebuie o mogenizate in asa fel incat sa se poata realiza o tratare biologica efecti&a. #proape toate proiectele noi de instalatii din Uniunea Europeana prezinta o etapa de separare a fractiunilor usoare cu putere calorica mare /constand in plastice +artie si carton te(tile0 inainte de tratarea biologica. #ceste fractiuni usoare este indicatsa fie &alorificate energetic. Tratarea biologica )entru tratarea biologica se pot utiliza doar procedee aerobe /alterarea0. .e mentionat ca aceasta tratare biologica trebuie realizata nu mai intr%un mediu inc+is deoarece mirosurile rezultate in urma procesului de alterare a deseurilor municipale colectate in amestec pot de&eni insuportabile iar emisiile de aer si apa trebuie tratate inainte de e&acuarea lor.

2rocedeu de alterare totala ,oate instalatiile de alterare folosite pana acum functioneaza pe principiul alterarii totale. )rin alterare toate substantele biologice ce se pot descompune &or fi transformate in !D" apa si substante cu continut de acizi de putrefactie. Formatiunile de gaze si de apa de infiltratie la depozitarea materialului rezultat in ur ma alterarii
*6

totale se reduc substantial fata de deseurile netratate si depozitate. La inceputul alterarii /alterare intensi&a1 durata 1pana la * saptamani0 are loc cea mai mare parte a procesului d e descompunere biologica. In cadrul acestui proces se formeaza pe langa !D" apa si substante cu continut de acizi de putrefactie si un numar ridicat de produse de descompunere sub forma de gaze care au un miros intensi& si:sau contin substante noci&e. .in acest moti& alterarea rapida se &a face in locuri inc+ise iar aerul &iciat &a fi tratat. Faza de alterare ulterioara /durata * pana la 1" saptamani0 se distinge printr%o reducere clara a acti&itatii bioc+imice si este necesara pentru inerti zarea materialului. .atorita faptului ca fata de etapa de alterare rapida in aceasta etapa acti&itatea bioc+i mica este redusa nu se recomanda desfasurareaprocesului de alterare ulterioara in spatiu inc+is. Tratarea mecanica ulterioara ,ratarea mecanica ulterioara poate fi realizata in &ederea separarii deseurilor din pl astic din materialul rezultat in urma alterarii deseurilor bio degradabile. #ceasta separare se poate face in cazul in care deseurile din plastic pot fi &alorificate energetic ulterior prin realizarea unui combustibil alternati& pe baza de fulgi de plastic nu mit Qfluff8. Haterialul rezultat in urma tratarii mecano% biologice urmeaza a fi depozitat pe un d epozit de deseuri nepericuloase. Stabili(area Stabilizarea este utilizata in Uniunea Europeana ca o metoda de tratare mecano%biologica in &ederea &alorificarii materiale si energetice a deseurilor municipale colectate in amestec. )rocesul de stabilizare are de asemenea = etape' tratare mecanica preliminara tratare biologica aeroba in buncare inc+ise si trataremecanica ulterioara. Instalatia este total automatizata de la intrarea deseurilor municipale si pana la obtinerea produselor finale sau a materialelor de eliminat.

*9

Figura 1. Fona de li&rare deseuri

.eseurile sunt descarcate printr%un sistem palnie. Usa cand se desc+ide are o inclinatie suficient de mare pentru alunecarea deseurilor in interiorul zonei de pri mire a acestora.

Figura ". Li&rarea deseurilor la statia de stabilizare

Tratarea mecanica preliminara .e aici deseurile sunt preluate cu a4utorul unei macarale cu graifar si sunt duse la un tocator. Haterialulmaruntit este transportat cu a4utorul benzilor transportoare prin diferite etape de separare a deseurilor metalice feroase si neferoase a bateriilor si acumulatorilor a deseurilor inerte cum ar fi sticla roci etc.

.upa aceste etape materialul este pregatit pentru treapta

*;

de tratare biologica prin omogenizare.

Figura =. Fona de primire a deseurilor

Tratarea biologica .eoarece in cadrul procesului de alterare cont inutul de energie al deseurilor nu este utilizat s%au dez&oltat procedee de stabilizare termo%biologica ca etapa de tratare preliminara in &ederea &alorificarii energetice a produsului final respecti& a combustibilului alternati& sub forma de pelete. Haterialul rezultat in urma trata rii mecanice preliminare este introdus in niste buncare de alterare aeroba. Fata de procedeul de alterare sunt modificate componentele instalatiei pentru tratare biologica deoarece la conceperea procedeului de stabilizare trebuie e&itata descompunerea deseurilor biodegradabile de catre microorganisme in !D" si apa. In loc de aceasta se &a mari &aloarea calorica a deseurilor prinuscare biologica.

*B

Figura *. Puncar de uscare biologica adeseurilor

)e de o parte se obtine un co mbustibil inacti& biolo gic si cu potential de &alorificare energetica iar pe de alta parte prin separarea apei se reduce cantitatea de deseuri ce trebuie incinerata sau depozitata. Emisiile de apa si aer sunt captate si tratate tot in cadrul statiei de stabilizare. Tratarea mecanica ulterioara Haterialul rezultat in urma stabilizarii este din nou o srtat pentru o noua separare a materialelor inerte ra mase in materialul tratat biologic apoi poate fi compactat sub forma de Qpelete8 si poate fi &alorificat in industria cimentului in cadrul incineratoarelor de deseuri pe baza de combustibil alternati& etc.

Figura 2. ,ipuri de deseuri &alorificabile in ur ma stabilizarii

2C

.eseurile rezultate in prima etapa de trataremecanica pot fi usor &alorificate in industrie.

de combustibil alternati&e

Figura 6. )elete

#.'. Tehnici de tratare mecanica Tehnici de maruntire a deseurilor Haruntirea reprezinta trecerea unui material intr%o granulatie mai fina. Fiecare maruntire ser&este e(tinderii suprafetei e(terioare specifice. )entru alegerea masinii de maruntire potri&ite sunt necesare urmatoarele infor matii' proprietatile fizice ale materialului care trebuie maruntit precum granulatia initiala consistenta duritatea fragilitatea si fisionabilitatea scopul maruntirii ca de e(emplu procesele fizice sau c+imice la care &a fi supus materialulmaruntit1 caracteristicile necesare ale materialului maruntit precum marimea si distributia particulelor maruntite marimea medie a particulelor sau marimea specifica a particulelor. Haruntirea este cel mai des utilizata pentru marirea suprafetei specifice a componentelor d eseurilor biodegradabile in &ederea grabirii procesului de tratare biologica. )rin acest procedeu materialul se prepara pentru descompunerea microbiana iar preluarea cantitatii necesare de apa este i mbunatatita.
21

)entru maruntire se pot utiliza' mori rapide cu ciocane mori rapide sau lente de taiere mori cu bile tamburi rotati&i mori raspel si mori spiralate. Hasinile de maruntire care au fost testate in do meniul gestionarii deseurilor si care de%a lungul celor"C de ani s % au dez&oltat la un n i&el e(trem de ridicat sunt prezentate mai 4os precizandu%se a&anta4ele si deza&anta4ele lor leg ate de instalatia de reciclare.

Fi gura 1. ,ipuri de mori' moara cu ciocane moara de taiere cu cutite

)regatirea prin maruntire a deseurilor biodegradabi le in scopul compostarii presupune in special o destramare a materialului de aceea sunt preferate morile rapide de taiere cu cutite. In ceea ce pri&este maruntirea altor tipuri de deseuri casante cum ar fi deseurile din sticla si deseurile din lemn sunt preferate morile cu ciocane. Maruntire prin lo!ire orile cu ciocane )entru maruntirea deseurilor municipale si de productie precum deseurile din lemn si sticla morile cu ciocane s%au do&edit a fi foarte eficiente. Ele se deosebesc in principial doar dupa tipul rotorului. E(ista mori orizontale si &erticale cu ciocane montate fle(ibil. In figura " este prezentata o moara orizontala cu ciocane.
2"

.upa acest principiu de baza se folosesc o serie de mori in instalatiile de reciclare a deseurilor sau in depozitele de deseuri astfel ca s%a obtinut o e(perienta &asta in cazul diferitelor compozitii de deseuri. Oersiunea &erticala a morii cu ciocane este caracterizata de un rotor &ertical pre&azut cu ciocane de lo&ire. #cesttip de moara a fost conceput la sfarsitul anilor 2C special pentru prepararea deseurilor mena4ere. )entru a creste debitul acestei mori care la inceput era scazut se aspira aerul din interiorul morii prin orificiul de e&acuare. #stfel se pot maruntii si partile din deseuri foarte usoare precum +artia sau masele plastice. .atorita faptului ca morile &erticale cu ciocane nu au o limitare a granulatiei printr%un gratar distributia granulatiei se poate &aria prin modificarea numarului de ciocane. )rin marirea numarului de ciocane rezulta o granulatie mai fina si un debit mai mic pe unitatea de timp.

ciocane

Figura ". Oederea unei instalatii cu moara orizontala cu

2=

Figura =. Oedere de sus a unor mori cu ciocane' cu arbore dublu cu arbore

simplu

Concasoare percutante !oncasorul percutant consta dintr%o carcasa sudata din mai multe parti din tabla sau profiluri din otel al carei interior este captusit cu placi de percuti e. #rborele care se roteste cu apro(imati& 2CC%1CCC rot:min este pre&azut cu mai multe ciocane presc+imbabile din otel rezistent la uzura. #rborele se roteste intr%un lagar montat pe carcasa. )lacile d e percutie sunt asezate reglabil cu a4utorul unor pi&oti . #tat distanta dintre placile de percutie si ciocane cat si inclinatia placilor sunt reglabile. La intrarea unor co mponente care nu se pot marunti in spatiul de percutie placile de percutie pot fi ridicate iar materialele nemaruntite sunt eli minate prin partea inferioara.

Figura *. Sectiune a unui concasor percutant

!oncasoarele percutante se alimenteza prin partea superioara cu a4utorul benzilor transportoare in ti mp ce materialele maruntite se elimina prin partea inferioara. Haterialul este preluat in concasor de catre ciocane cu o &iteza de apro(imati& "2%*C m:s si sunt lo&ite de placile de percutie de deasupra arborelui. )lacile de percutie sunt astfel aran4ate incat materialul sa fie adus inapoi in circuitul de lo&ire.
2*

#cest proces se repeta pana candmaterialul este maruntit in asa masura incat sa poata trece prin spatiul dintre arbore si placile de percutie spatiu ce este reglat in fun ctie de dimensiunea dorita a particulelor. In cazul concasoarelor percutante trebuie a&ut in &edere de e(emplu la prelucrarea deseurilor din constructii si demolari sa nu fie introdu s

beton cu armaturi de otel prea lungi pentru ca acestea s%ar putea in&arti in 4urul rotorului si ar duce la blocarea instalatiei. Maruntire prin taiere ori cu cutite sau tocatoare Hoara poate fi cu arbore orizontal si mplu sau dublu. )rin rotatia in sensuri diferite a arborilor dubli pre&azuti cu cutite materialul este atras intre cutite. Haruntirea are loc intre uneltele de taiere indiferent detipul materialului' moale elastic sau dur. -radul de maruntire se fi(eaza prin alegerea distantei dintre cutite respecti& prin latimea dintilor la arborele cu cutite. )entru maruntirea deseurilor mena4ere distanta dorita dintre cutitele arborelui este de C 1 mm si pentru a garanta succesul procesului de tocare nu trebuie sa depaseasca C ; mm. .aca gradul de maruntire nu este corespunzator sau daca distributia granulatiei este neunifor ma instalatiile pot fi reglate in mai multe trepte pana cand rezultatulfinal este cel dorit. )entru a realiza un debit mare in cazul deseurilor &oluminoase acestea ar trebui in prealabil presate cu a4utorul unei prese +idraulice inaintea u mplerii morii cu cutite. In cazul in care bucati grele din metal sau alte parti componente care nu pot fi maruntite a4ung in moara arborele cu cutite dispune de un siste m de siguranta automat care actioneaza arborele in sens in&ers pentru a
22

debloca materialul respecti& si apoi il opreste. In acest caz materialul trebuie indepartat manual. )ractica a demonstrat ca in instalatiile de maruntire cu arbore cu cutite este mai con&enabil daca se indeparteaza manual materiale dure precum metalele inainte de a fi admise in moara.

Figura . 2Oederea unui arbore cu cutite

In functie de marirmea dintilor debitul de materiale maruntite se situeaza in 4urul &alorii de = t:+. Haterialul maruntit este caracterizat de margini taiate curat si un inter&al destul de mic al dimensiunilor particulelor. #cest tip de moara se foloseste cel mai des pentru maruntirea deseurilor din plastic d eseurilor din lemn etc.

Figura 6. Oederea unui tocator de deseuri din le mn

26

Figura 9. Oederea unui arbore cu cutite ce trebuie curatat si refacut

!aspel cu sita #cest tip de moara s%a dez&oltat special pentru prepararea deseurilor in unitati de compostare. Hodul de actionare a unui raspel cu sita poate fi comparat cu cel al unei site din bucatarie. .easupra bazei dispoziti&ului care partial este pre&azut cu segmente cu orificii de cernere de dia metre intre "" si *2 mm si cu segmente cu dinti de rupere ficsi semisca bratele raspelului care imping si fac deseurile sa alunece cu &iteze intre ; si 1C rot:min printre dintii de rupere si prin site.

Figura ;. Sc+ema unui raspel cu Sita

Haterialele greu de maruntit te(tilele metalele materialele plastice sau materialele dure se aduna in raspelul cu sita si pot fi e&acuate printr%o clapa laterala a
29

bratelor raspelului. Raspelul cu sita se utilizeaza insa din ce in ce mai rar in te+nica de prelucrare a deseurilor datorita fapului ca' efectul de maruntire in cazul acestor dispo ziti&e este mai mic decat in cazul morilor cu ciocane sau cu cutite1 faptul ca raspelul cu sita lucreaza discontinuu. Tehnici de sortare a deseurilor Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre caracteristicile lor fizice. In principiu e(ista sortarea dimensionala sortarea densimetrica sortarea optica sortarea magnetica flotarea si sortarea manuala.

Sortarea dimensionala )rin cernere se separa materiale de granulatie diferita in di&erse clase granulo metrice propuse. #cest proces se mai denumeste si clasare. )rin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor cu a4utorul unei suprafete de separatie pre&azuta cu orificii asezate geometric. -ranulele care la alunecarea peste sita sunt intr%o pozitie potri&ita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei cad prin aceasta si for meaza astfel materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita i s formeaza materialul cu granulatie mare. Haterialele cu granulatie fina u mede fibroase si lipicioas obtureaza usor sitele. #stfel se micsoreaza suprafata de cernere iar debitul de cernere scade. )entru a e&ita obturarea sitelor sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau a4utoare pentru site. !ele mai importante a4utoare pentru site sunt periile lanturile incalzitoarele de site 4eturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor d intre particulele lipite una de cealalta. Sunt folosite in special doua tipuri de site pentr u sortarea dimensionala' site cilindrice si site cu &ibratie. D sita este considerata eficienta daca 9C? din materialele cu
2;

dimensiunea particulelor mai mica decat oc+iurile plasei pot trece prin acestea. Sita tambur Sita tambur este o sita cilindrica1 aceasta reprezinta un agregat de clasare &erificat care poate fi utilizat intr%o instalatie de preparare a deseurilor atat in prima treapta de preparare cat si dupa procesul de maruntire. .ebitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea orificiilor dia metrul turatia elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia. .at fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relati& mica se incearca prin diferite constructii ale peretelui interior / sita poligonala0 ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe peretele ta mburului rotati& pentru a obtine o cernere mai eficienta.

Figura B' Oedere si sectiune sc+ematica a unei site ta mbur

2B

Figura 1C1 Oedere in interiorul unei site ta mbur /cutite pentru desfacerea sacilor de deseuri0

)entru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor sita tambur poate a&ea pe peretii interiori diferite accesorii cu a4utorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. #stfel sacii de deseuri mena4ere colectati de agentii de salubrit ate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu a4utorul sitei tambur. Sita cu vibratie #ceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s%a do&edit a fi eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda. )entru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice montate pe un sistem de bare care basculeaza in contrati mp.

#ceasta miscare de basculare antreneaza sita intr%o miscare de tip unda cu o amplitudine considerabila de =C p ana la 2C mm pentru frec&ente de oscilatie de 6CCpana la ;CC :min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.

Figura 111 Oedere laterala sita cu &ibratie

6C

Separator balistic #cest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii' grea usoara si fina. Separatorul balistic este for mat din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice perforate si care &ibreaza in contrasens una fata de cealalta. )untea are o mica inclinatie pentru a i mprima fractiei grele o anumita acceleratie.
a unui separator ballistic

Figura 1". Sc+ema de functionare a unui separator ballistic

.eseurile maruntite in functie de forma si gra&itatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul sau in 4osul puntei. )articulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in 4os odata cu miscarea benzilor si astfel se separa fractia grea. .atorita miscarii de &ibratie si de rearan4are continua a deseurilor pe puntea separatorului particulele usoare cu m ar fi +artia cartonul si foliile de p lastic se deplaseaza catre marginea superioara a separatorului astfel formandu%se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta particulelecare au trecut prin orificiile benzilor metalice. )rocenta4ul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se afla in general intre 12%"C?1 aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de apro(i mati& 1C tone:+ sau BC m=:+. Sita plata cu disc
61

D sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr%un gratar de clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte for mate dintr%o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare +e(agonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenarese roteste in golul dintre doua corpuri de discuri in&ecinate.
de functionare a unei site cu disc

Figura 1=. Sc+ema de functionare a unei site cu disc

.istantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui ni&el de cernere. .e e(emplu deseurile presortate din constructii se introduc printr%un dispoziti& de incarcare catre pri mul ni&el de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea discurilor de antrenare pe arbori precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare ni&el in directia de antrenare a materialului catre celelalte ni&ele de separare. #rborii rotun4iti dintre discurile de antrenare si colturile rotun4ite impiedica intepenirea materialului de separat. Sortarea densimetrica Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe ec+i&alenta specifica a materialelor asemanatoare intr%un curent de aer ascendent. #cest proces se mai denumeste si clasare" Ec+i&alenta inseamna ca diferite particule &or atinge aceeasi &iteza finala de
6"

cadere. .aca particulele sunt ec+i&alente atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie respecti& aceeasi &iteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu a4utorul apei /&ezi +idrociclonul0. Separarea se realizeaza in functie de &iteza de cadere a particulelor. Oiteza de cadere depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. .ebitul este influentat de masa &olumetrica de umiditate de compozitia deseurilor s i de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat. D serie de tipuri de separatoare cu a4utorul curentului de aer s%au testat in Uniunea Europeana. .in multitudinea de instalatii de separare e(istente in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere " tipuri' separatorul cu aer rotati& si instalatia de aspirare. Separatorul rotativ cu curent de aer Separatorul rotati& cu curent de aer are trei elemente principale' un tambur rotati& o camera de separare si decantare si un siste m de aer comprimat. ,amburul rotati& este inclinat cu apro(imati& 12 grade fata de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus /&ezi figura 1*0.

.eseurile maruntite si de4a cernute sunt transportate cu a4utorul unei benzi rulante catre partea superioara a tamburului. )rin duze de aer co mprimat se sufla aerul paralel cu a(a tamburului. In acest fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Haterialul greu este transportat prin ta mbur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.

6=

Figura 1*1 Oederea unui separator rotati& cu curentde aer

)entru a asigura un curentde aer continuu de%a lung ul intregului tambur se sufla aer suplimentar prin baza mica a tamburului. Harimea granulatiei si selecti&itatea pot fi &ariate prin sc+imbarea &olumului de aer sc+imbarea presiunii aerului comprimat prin modificarea ung+iului de inclinatie al tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit. #nstalatia de aspirare !omponentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare de pe o sita cu &ibratie sau dintr%o sita tambur si sunt eliminate printr%un ciclon. !omponentele usoare pot fi' bucati de +artie pu ngi de plastic bucati de plastic etc. /&ezi figura 120.

Figura 121 Oederea unei instalatii de aspirare

6*

Figura 121 Oederea unei instalatii de aspirare

$idrociclonul Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr%un amestec de granule se realizeaza in cazul +idrociclonului intr%un camp de forte centrifugal. -eometria ciclonului realizeaza un &arte4 interior ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un &arte4 e(terior descendent cu a4utorul caruia se elimina fractiunea grea. Eidrociclonul a fost proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri d e deseuri din plastic. !alitatea separarii tipurilor de materiale cu a4utoru l +idrociclonului sunt deter minate de tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor dinplastic.

Figura 16. Oederea unei instalatii cu +idrociclon

62

In cadrul testarilor facute s%a utilizat un +idrociclon cu capacitate de 1 tona:+. Haterialele plastic folosite au fost sortate din deseurile mena4ere. Impuritatile au fost de 1 pana la 2 ? /+artie metal nisip0. !ompozitia medieera de ;C % ;2 ? )E "%1C ? )S si ; %12 ? )O!. ,estele au condus la eli minarea 1CC ? a polietilenei cu impuritati de "%= ? )S. Impuritati de )O! nu au fost gasite in )E. )rin sortarea ulterioara a fractiunii grele for mata din )S si )O! care a rezultat din +idrociclon s%a obtinut o concentratie de 1CC? )O! pentru )S s%a obtinut o concentratie de apro(. B2? impuritatile au fost din )O! si )E. Ha4oritatea impuritatilor au fost eliminate impreuna cu )O!% ul in fractiunea grea. Sortarea magnetica D sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari eliberandu%se astfel de alte m i puritati. Harimea elementelor feroase nu este li mitata dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati. #cest tip de magneti sunt utilizati in principal pentr u presortarea magnetica grosiera a deseurilor maruntite sau nemaruntite. Separator magnetic Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a deseurilor care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori perpendicular ori paralel cu directia transportorului de deseuri /&ezi figura 190. Sortarea magnetica s%a do&edit a fi eficienta dupa maruntire. )ana acum au esuat toate incercarile de obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase inainte de a utiliza un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice marimea optima a elementelor este in 4ur de 1C pana la 1CC mm.

66

a 191 Oedere separator magnetic

Figur

Separator cu curenti turbionari ,e+nologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc electricitatea care prin acestea dez&olta forte intr%un camp magnetic.

Figura 1;. Oederea unui separator cu curenti turb ionari

In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale cure ntilor turbionari' franarea datorita curentilor turb ionari le&itarea sau suspensia magnetica sau pierderile datorate curentilor turbionari din transformatoare. .ar in cazul separarii cu a4utoru l curentilor turbionari rezultatele sunt la fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu a4utorulmagnetilor. !urentii turbionari se formeaza atunci cand un conductor electric se afla intr%un ca mp magnetic care se modifica in timp si spatiu sau se misca in acest camp
69

magnetic. !urentii turbionari curg in interiorul co nductorului pe traiectorii inc+ise si for ma lor nu este legata de forma conductorului.

!onform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens in&ers celui care i%a creat. .in aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului accelerandu%l sa iasa din ca mpul magnetic initial. )rin scaderea conductib ilitatii forta asupra conductorului este mai mica. !u cresterea densitatii /la &olum constant aceasta insea mna masa mai mare0 trebuie aplicata o forta mai mare pentru a in&inge inertia masei si a de&ia particula respecti&a. Sortare optica Sortarea optica are rolul de a separa materialele &alorificabile in functie de culoare iar cu a4utorul ec+ipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat /&ezi figura 1B0. Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de lumina din materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de e&aluare. Semnalul luminos este descompus in culorile rosu &erde si albastru iar separarea se face dupa culoare..e e(emplu cu a4utorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de apro(imati& BB 9?. !u a4utorul ec+ipamentelor cu infrarosu se realizeaza for ma curbei caracteristice pentru fiecare tip de material iar dupa e&aluarea cu a4utoru l unui program urmeaza acti&area mecanismului de comanda al clapetelor de e&acuare iar deseurile carora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eli minate din circuit. #ceasta sortare este in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice' )E, )S )) E.)E L.)E )O! etc. Sortarea manuala La ora actuala sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare &oita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr%un amestec de deseuri /&ezi figura "C si "10.
6;

.in deseurile casnice sau dinmica industrie comert si institutii dar si din fractiunile de deseuri colectate separat personalul de sortare poate separa diferite calitati de +artie recuperata sticle de diferite culori sau a mestecate folii din polietilena alba sau colorata etc dar poate indeparta si impuritati sau componente daunatoare. )rin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara inter&entii te+nice asupra fluctuatiilor preturilor de pe piata a materiilor prime secundare.

.atorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare trebuie marit randamentul de selectare cu a4utorul utila4elor speciale. )entru a mari producti&itatea sortarii manuale materialele cu granulatie mica sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice suflatoare benzi inclinate masini de impins au toate scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari producti&itatea personalului de sortare. E(ista doua tipuri de sortare' negati&a si poziti&a. In cazul sortarii pozitive este e(tras materialul recuperabil din flu(ul de deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deran4eaza sunt e(trase din flu(ul de materiale pe banda tran sportoare ramanand doar fractiunea dorita. )rin sortare negati&a se obtin producti&itatimai mari dar de calitate mai scazuta in timp ce in cazul sortarii poziti&e se obtine calitate foarte buna cu producti& itate insa mult mai mica. !olectarea separata a materialelor recuperabile creste considerabil randa mentul operatiunii de sortare.

6B

Figura 1B1 Oederea unui mecanism de sortare optica

Figura "C1 Oederea unei statii de sortare manuala

9C

Figura "11 Sc+ema unei statii de sortare manuala

2lotarea Sortarea prin flotatie estea&uta in &edere cand densitatile specifice ale unui a mestec de materiale sunt foarte apropiate. Flotatia se foloseste la indepartarea mpuritatilor i din carbuni minereuri barita zgura cernelurile negre de tipar deseurile din materiale plastice si multe altele. .omeniul principal de utilizare este cel al fabricarii de +artie in care se prelucreaza prin f lotatie +artia tiparita recuperata obtinandu%se o +artie grafica desc+isa la culoare. Tehnici de curatare a deseurilor In general curatarea deseurilor se realizeaza pen tru deseurile care pot a4unge materie prima secundara intr%un proces de fabricare a a mbala4elor alimentare.#stfel in procesele de reciclare a deseurilor din plastic si optional si pentru deseurile din sticla r egasim si o etapa de curatare a deseurilor. )entru obtinerea unor granule din plastic de
91

calitate ridicata este absolut necesara curatarea acestora. !uratarea poate fi realizata cu apa sau fara apa astfel intalnim purifcarea mecanica si spalarea in tamburi speciali. Puri)icare mecanica #ceasta metoda de tratare mecanica a deseurilor din plastic permite indepartarea deseurilor de +artie carton si alte reziduuri fara apa.

Figura "". Oedere instalatie de purificaremecanica si materialul rezultat

#mbala4ele colectate de la populatie sunt presate pentru a se elimina continutul ra mas in acestea si sunt apoi tocate sub forma de fulgi. Haterialul tocat este apoi supus intr%o centrifuga unor actiuni si deformari mecanice semnificati&e. !a urmare a acestui proces de centrifugare +artia este descompusa in celuloza alte reziduuri aderente fulgilor de p lastic si aluminiul fiind indepartate mecanic si pneumatic. @eturi de aer sub forte mecanice ridicate imping aceste impuritati printr%o sita. Eartia a4uta la absorbtia grasimilor si umiditatii de pe fulgii de plastic iar materialul rezultat din procesul de purificaremecanica este de o calitate foarte ridicata. Spalare in tamburi #cest proces are doua a&anta4e spalarea fulgilo r de plastic si sortarea prin flo tare a diferitelor tipuri de plastic. Instalatiile de curatare a deseurilor pot fi usor integrate in orice tip de instalatie de reciclare a deseurilor de a mbala4e.
9"

Figura "=. Oedere tambur de spalare

Tehnici de compactare si balotare a deseurilor !ompactarea deseurilor se realizeaza in &ederea reducerii &olumului deseurilor in special pentru transportul acestora sau pentru stocare. )rin co mpactare se reduc astfel costurile de transport si dimensiunile spatiului de stocare necesar. In functie de tipurile de deseuri prelucrate au fost dez&oltate diferite ec+ipamente de co mpactare a acestora. .e e(emplu pentru deseurile de a mbala4e din plastic sunt recomandati tamburii cu tepi care perforeaza deseurile de ambala4e din plastic si usureaza co mpactarea lor.

Figura "*. Oedere instalatie compactare deseuri de ambala4e din plastic

9=

Figura "2. Oedere instalatii de co mpactare si balotare deseuri din +artie si carton

!ompactarea poate fi realizata cu prese operate mecanic sau +idraulic. )resele pot fi dotate si cu un mecanism de balotare a deseurilor compactate pentru usurarea transportarii lor. !ompactarea poate fi intalnita de asemenea si in auto&e+iculele de colectare sau in auto&e+iculele de transport cu mecanisme speciale. In acest caz e(ista containere pre&azute cu mecanisme de compactare a deseurilor. In cazul auto&e+iculelor fara astfel de mecanisme compactarea poate fi realizata intr%o statie de transfer inainte de transbordarea deseurilor intr%un container de capacitate mai mare. !ompactarea mai este utilizata in cazul presarii deseurilor ce pot fi utilizate ca si combustibil alternati& intr%o forma mai densa si anume pelete sau bric+ete. )resele de pelete au fost preferate fata de cele pentru bric+ete datorita cantitatii mult mai mare de procesare si a gradului de compactare mult mai ridicat.

)rin aceasta co mpactare a deseurilor pentru combustitibil alternati& pe langa a&anta4ele mentionate mai sus se poate obtine si o crestere a energiei termice dez&oltate de acestea. #.*. Tehnici de tratare termica )rintre procedeele ter mice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor piroliza deseurilor coincinerarea deseurilor si procedeul d e uscare. )e departe cel mai important procedeu ter mic este la ora actuala incinerarea deseurilor. In managementul modern al deseurilor incinerarii deseurilor ii re&ine sarcina de a trata deseurile reziduale ce
9*

nu mai pot fi &alorificate astfel incat sa se a4unga la' inertizarea deseurilor reziduale minimizand emisiile in aer si apa1 distrugerea materialelor noci&e organice respecti& concentrarea materialelor anorganice1 reducerea masei de deseuri de depozitat in special a &olu mului1 folosirea &alorii calorifice a deseurilor reziduale in &ederea prote4arii resurselor de energie1 transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in &ederea prote4arii celorlalte resurse materiale. )unctele de mai sus sunt enumerate in functie d e prioritatea lor in managementul deseurilor. D instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. )e langa criteriile enumeratemai sus se &a mai tine cont si de urmatoarele aspecte' siguranta functionarii1 necesarul de in!estitii3 necesarul de spatiu3 cantitati prelucrate posibile respecti& &iabile. In cadrul pirolizei deseurile organice se transforma prin intermediul desco mpunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi &alorificate energetic datorita continutului mare de energie respecti& depozitate in cantitati mult mai reduse. !oincinerarea reprezinta &alorificareaenergetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie cum ar fi de e(e mplu &alorificarea an&elopelor uzate sau a co mbustibililor alternati&i in cuptoare de ciment.

.eseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale namolul orasenesc deseurile de product ie periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu e(ista niste caracteristici te+nice bine definite. Incinerarea deseurilor Incinerarea se poate aplica atat deseurilormunicipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deseuri
92

reziduale. Insa co mpozitia deseurilor municipale este prepoderent biod egradabila iar aceasta m i piedica incinerarea deseurilor municipale fara alti combustibili conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deseuri municipale. .e aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile respecti& deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. )e langa deseurile reziduale sau municipale incineratoarele pot accepta orice tipuri de d eseuri. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. )entru deseurile periculoase incineratoarele trebuie sa atinga o te mperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase. Structura de principiu si modalitatea de functionare a unei instalatii de incin erare a deseurilor este e(plicata in baza cator&a co mponente si agregate ale instalatiei. #cestea sunt oferite de nu merosi producatori fiecare e(ecutie diferind corespunzator. Insa derularea principiala a incinerarii si flu(ul materialelor difera de la o instalatie la alta iar pentru di&ersi producatori numai in mica masura. D instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de functionare e(puse in continuare' preluarea deseurilor1 stocarea temporara pretratarea /daca este necesara01 alimentarea in unitatea de incinerare1 eliminarea si tratarea cenusei reziduale1 tratarea si &alorificarea emisiilor.

96

Figura 1. Sc+ema de functionare a unu i incinerator

Preluarea deseurilor La preluarea deseurilor are loc mai intai o cantar ire in &ederea stabilirii cantitatii de deseuri li&rate. #nu mite deseuri pot fi indreptate catre locuri de descarcare prestabilite in functie de tipul de deseu respecti& catre o pretratare inainte de a fi incinerate. .e asemenea este necesar un control &izual pentru fiecare auto&e+icul cantarit. In cazul pri mirii unor deseuri noi sau in cazul uno r suspiciuni este indicata realizarea unor teste in laborator pentru' continut de metale grele pE pietre de calcinare putere calorica punct de a prindere clor sulf si altele. !antarirea &e+iculelor se poate face mecanic sau electromecanic. Sistemele electromecanice s%au impus deoarece inlesnesc o transpunere simpla a &alorilor masurate. )entru &e+iculele ce li&reaza des deseuri li se pot elibera cartele magnetice unde sunt sal&ate greutatea &e+iculului gol /in cazul utila4elor cu suprastructura fi(a0 numarul de inmatriculare si datele pri&ind destinatarul facturii. )entru stabilirea cantitatii de deseuri li&rate de catre &e+iculele ce nu detin o astfel de cartela mai trebuie efectuata inca o cantarire dupa descarcare. In cazul &e+iculelor particulare care li&reaza deseuri sau a &e+iculelor cu containere de s c+imb este mereu necesar un al doilea procedeu de cantarire in &ederea stabilirii cantitatii de deseuri li&rate.
99

Fona de descarcare a deseurilor trebuiesa asigure posibilitatea descarcarii oricaror tipuride masini de colectare sau transport a deseurilor. Un incinerator poate accepta diferite tipuri de deseuri pentru incinerare de la deseuri solide la deseuri semilic+ide si c+iar lic+ide. .e aceea in functie de tipurile de deseuri acceptate zona de descarcare trebuie sa pre&ada toate accesoriile necesare descarcarii acestor deseuri

Figura ". Oedere zona de descarcare a deseurilor la incinerator

Figura =. E(emplu de rampa de descarcare a uleiului uzat

9;

Stocarea temporara+ prelucrarea )entru deseurile li&rate trebuie sa e(iste un loc de stocare temporara deoarece li&rarea deseurilor are loc discontinuu iar ali mentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor trebuie sa fie continu a. Puncarul de deseuri ser&este pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deseuri iar pe de alta parte aici pot fi detectate materialele neadec&ate pentru incinerare si sortate sau pot fi indrumate catre o pretratare. In plus in buncar are loc o omogenizare a deseurilor. )relucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii astfel deseurile ce nu ard m / aterialele neadec&ate incinerarii cum ar fi materialele inerte metalele feroase si neferoase0 sunt eli minate astfel incat functionarea instalatiei sa nu poata fi intrerupta iar componentele &oluminoase incinerabile trebuie maruntite inaintea incinerarii. Haruntireadeseurilor &olu minoase inseamna o reducere de &olu m si astfel o mai buna folosire a spatiului disponibil din buncar si o incinerare mai eficienta a acestor deseuri. .aca in palnia de alimentare a unitatii de incinerare trec deseuri &olu minoase nemaruntite se poate a4unge la formare a unor dopuri si la nefunctionarea instalatiei.
Figura *. E(emplu de dispoziti& de maruntire a deseurilor &olu minoase c+iar in rampa de descarcare

La maruntirea deseurilor &olu minoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere care pot fi pre&azute la
9B

ne&oie cu instalatii de aspirare.

Haruntirea poate a&ea loc intr%o zona a buncarului rezer&ata in acest scop sau c+iar inaintea intrarii deseu rilor in buncar. #ici pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie e(cluse din deseurile municipale pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca fiind &oluminoase la preluare. !apacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire &a fi adaptata cantitatii de deseuri &oluminoase receptionate anual. In +ala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai 4oasa comparati& cu zona in&ecinata pentru a e&ita imprastierea emisiilor si a prafului. #erul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr%un filtru biologic. Alimentarea in camera de incinerare )alniile de umplere sunt de regula astfel gradate incat sa asigure o funct ionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. .eseurile din palnia de u mplere a4ung printr%un put de umplere in instalatia de ali mentar.
Oedere palnie si put de ali mentare cu deseuri a camerei de incinerare

Figura 2. Oedere palnie si put de ali mentare cu deseuri a camerei de incinerare

)utul de umplere este pre&azut cu o clapeta ce inc+ide palnia de umplere pentru a e&ita palpairea flacarii din camera de incinerare. Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul
;C

de deseuri si unei presiuni ter mice prin alinierea directa la gratarul de incinerare.

Incinerarea propiu, (isa )entru incinerarea deseurilor se folosesc de regula instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotati&. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar Indiferent de siste mul cu gratar folosit structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. -ratarul poate fi orizontal sau putin inclinat. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita &ersiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune in&ersa. In a mbele cazuri barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Parele gratarului po t fi racite cu aer sau cu apa.

Figura 6. Oedere cuptor cu gratar

;1

Figura 6. #limentarea cu aer pentru o incinerare completa

!uptorul este format din 2zone de combustie. #cestea se obser&a in figura 9 si sunt descrisemai 4os.

Sc+ema cuptorului cu gratar

Figura 9.

.e asemenea procedeul d e incinerare se imparte in 2 faze ce se intrepatrund in mare masura' uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 1CC C! prin intermediul iradierii cu caldura sau a con&e ctiei astfel a&and loc indepartarea umezelii.

degazarea: prin continuarea procesului de incalzire

;"

pana la temperaturi de peste "2C C! se e(clud materiile &olatile. #cestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale. )rocesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii.. arderea completa: in cea de%a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere co mpleta a deseurilor.

gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt o(idate in procesul de piroliza. !eamai mare parte a deseurilor se o(ideaza in partea superioara a ca merei de incinerare la 1CCCR!.

post"combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a !D din emisii e(ista mereu o camera de post%combustie.

#ici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in &ederea realizarii incinerarii co mplete. ,impul de pastrare in aceasta zona este de minim " secunde la ;2C C!. ,recerea de la o faza la alta depinde decompozitia si &aloarea calorica a deseurilor de incinerat. )entru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere. In acest scop sunt instalate arzatoare ce functioneaza cu gaz ulei praf de carbun e sau orice alt tip de combustibil ce au rolul de a preincalzi camera deardere si de a intretine flacara in cazul unei co mpozitii mai dificile a deseurilor. !and camera de ardere a atins te mperatura corespunzatoare atunci deseurile pot fi aprinse cu a4utorul arzatoarelor de aprindere instalate in camera de ardere. #limentarea cu aer se face atat prin barele grataru lui de 4os in sus /alimentarea primara0 cat si cu a4utorul uno r dispoziti&e suplimentare pre&azute in camera de ardere /alimentarea secundara0. Hasurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu. .eoarece compozitia deseurilor &araiaza in li mite largi si amestecarea inainte de incinerare nu asigura o mogenizarea totala a deseurilor miscarea gratarelor si masurarea aerului de combustie sunt mereu adaptate la situatia de functionare a
;=

cuptorului. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ !uptorul rotati& este intalnit in industria cimentu lui de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor. In cazul incinerarii cu cuptor rotati& e t mperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar.

Figura ;. Oedere cuptor rotati&

;*

Figura B. Oedere sc+ema principiului de functionare a unui cup tor rotati&

In functie de tipul instalatiei de alimentare deseurile solide trebuie maruntite inainte de int roducerea acestora in cuptor. In cazul deseurilor &olu minoase acestea intotdeauna trebuie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri.

.atorita rotirii continue si inclin atiei usoare a cuptorului transferul deseurilor dintr%un capat in altul a cuptorului este realizat usor. In functie de temperatura de ardere dispoziti&ul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. In cazul unor te mperaturi de 112C S! cenusa este aglomerata iar la temperaturi de 1=CC S! cenusa este topita si &itrifiata. .e asemenea cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse in cupto rul rotati& pentru aglomerare sau &itrifiere. .eoarece temperaturiile de ardere intr%un cupto r rotati& sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare cum ar fi camera de post%combustie sau ec+ipamentele de recuperare a energiei trebuie proiectate pentru a rezistala astfel de temperaturi ridicate. Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor cum ar fi eliminarea cenusei
;2

tratarea emisiilor asemanatoare.

recuperarea

energiei

etc.

sunt

Tratarea+ respecti! eliminarea cenusei re (iduale !enusa reziduala rezulta in ur ma incinerarii. Ea consta in principal din material neincinerabil cu m ar fi silicati nedizol&abili in apa o(izi de aluminiu si fier. !enusa reziduala pura contine in general urmatoarele = I 2 ? material neincinerat 9 I 1C ? metale feroase sineferoase 2 I 9 ? granule mari ;C I ;= ? granule fine. La incinerarea deseurilor apar di&erse reziduuri sol ide si lic+ide. !enusa reziduala se elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. !ele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt e&itarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precu m si impiedicarea infiltrarii de aer fals. In acest scop sunt oferite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale dependente in parte de sistemul de te&i folosit. Eliminarea prin gratar are loc e(clusi& prin inter mediul fortei gra&itationale in puturi de cadere ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale.

;6

Figura 1C. E(emple de instalatii de eliminare a cenusii cu apa

)roblema principala la eliminarea prin gratar consta in temperatura ridicata a cenusei reziduale ce poate fi intre 6CC I BCC C!. )rintr%un surplus de aer prea scazut se poate atinge punctul de inmuiere a cenusei reziduale /B2C I 1CCC C!0 astfel putandu%se transforma intr%o stare pastoasa. Stingerea cenusei reziduale se poate face prin sisteme cu apa.

Figura 11. Oedere sc+ema dispoziti& de eliminare a cenusii

Hetodele de tratare ale cenusei reziduale depin d de componenta deseurilor incin erate de legislatia in &igoare si posibilitatile economice. )rincipalele metode de tratare a cenusei reziduale sunt' imbatranirea cenusei reziduale separarea materialului fin &itrificare.

;9

Figura 1". Oedere cenusa de fund

Utilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate po t fi' material de umplutura pentru constructii de bara4e de drumuri de pereti de protectie etc. !enusa nu poate fi utilizata in umplerea zonelor cu o panza freatica bogata. Tratarea si !alori)icarea altor emisii .eseurile fac parte din resursele energetice secundare combustibile. Resursele energetice secundare reprezinta cantitatile de energie sub toate for mele care contin inca un potential energetic ce poate fi utilizat in trei directii' termica electroenergetica si co mbinata. Recuperarea sub aspect termic are loc prin utilizarea aburului sau a apei calde obtinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru ali mentarea cu caldura a proceselor' te+nologice1 de incalzire1 &entilatie1

climatizare1 alimentarea cu apa calda mena4era a consumatorilor urbani.

#bsolut necesara este racirea fu mului rezultat in urma incinerarii deseurilor mena4ere de la 1CCC I1"CC C! pana la "CC I =CC C! aceasta reducere a temperaturii este necesara si din moti&e te+nice procedurale deoarece procedeele de purificare a fumului necesita temperaturi sub =2C C!. Racirea fumului pro&enit de la incinerarea deseurilor are loc de obicei indirect adica prin sc+i mbatoare de caldura recuperati&e aer%apa respecti& abur.
;;

.rept instalatie de transfer al caldurii ser&este un cazan in care caldura fumului /energie cinetica N energie a caldurii0 se transfera intr%un purtator de caldura adec&at /abur sau apa0. !antitatea de energie recuper ata este data de produsul dintre masa deseurilor tratate puterea calorica inferioara a acestora si randamentul termic al ansamblului cuptor incinerare si cazan recuperator. D alta particularitate la incinerar ea deseurilor consta in transportul mare de praf a fumului ce trebuie racit. )entru e&itarea impuritatilor de fum la cazan ce pot conduce la acumulari ce minimizeaza durata de transport sunt necesare o serie de masuri. Oaloarea calorica &iitoare a deseurilor &a fi prob abil mai mare decat cea de azi. #cest fapt este do&edit de cercetari ce determina influenta di&erselor cote de reciclare asupra &alorii calorice a deseurilor reziduale. Urmatoarele &alori pentru obtinerea energiei din incinerarea deseurilor stau la baza datelor de pornire medii pentru instalatiile moderne de incinerare a deseurilor' &aloarea calorica inferioara a deseurilor /E u0' B 2 I 1C H@:3g randamentul de producere a aburului'62 I 96 ? producerea de abur pe tona de deseuri' 1 B I " * ton e producerea de curent electric pe tona de deseuri folosindu%se randamentele pentru producerea aburului si pentru curent la functionarea in condens' =2C I *CC 3T+.

Folosirea caldurii de incinerare pentru producerea de abur este categoric influentata de mpre4urimi. i In instalatii mai mari se produce in principal abu r de calitate relati& ridicata /*C bar *CC C!0 in &ederea producerii de curent partial combinata cu incalzirea la distanta. In instalatii mai mici se produce in principal abur cu parametri mai scazuti /12 I "C bar "CC I "2C C!0 ce se
;B

foloseste direct in scopuri de incalzire sau in do meniul industrial sub forma de caldura de proces. !a aspect energetic este interesanta inciner area namolurilor din statiile de epurare. #ceasta co mbinatie are sens in special sub aspectul unei folos iri asigurate de caldura deoarece conditionarea asanarea si uscarea namolului necesita o ali mentare ridicata cu energie la un ni&el scazut. Epurarea gazelor reziduale .upa arderea co mpleta epurarea gazelor rezidualeeste cea mai importanta posibilitate de a controla ni&elul e misiilor e&acuate din incinerator. )entru separarea substantelor din gazele reziduale e&acuate din camerele de ardere a incineratorului sau de la boiler pot fi utilizate mai multe procedee pentru alegerea si proiectarea carora trebuie luate in considerare urmatoarele elemente' substantele poluante specifice din gazele reziduale1 tipul &olumul si sc+imbarile continutului gazelor reziduale1 concentratiile ma(ime admisbile ale poluantilor in gazele epurate1 e&itarea minimizarea si epurarea apeloruzate e&acuate din instalatii1 probleme in functionare /coroziune uzura murdarirea instalatiilor01 temperatura gazelor la e&acuarea din cosul de dispersie1 e&itarea recuperarea si depozitarea reziduurilor1 disponibilitati de suprafete pentru depoz itarea reziduurilor. Haterialele noci&e apar in forma gazoasa sau sub forma de particule de impuritati. La purificarea fumului se efectueaza mai intai o eliminare a materialelor sub forma de particule iar apoi o indepartare a i mpuritatilor gazoase.

Instalatiile moderne de purificare a fu mului &or indeparta materialele noci&e din fu m pe cat posibil cantitati&. .e aceea ele sunt structurate in mai multe etape si necesita un mare efort financiar. Eliminarea prafului adica indepartarea impuritatilor sub for ma de particule se efectueaza inaintea spalarii fu mului pentru a nu solicit a acest din urma procedeu.
BC

#paratura de ur marire a instalatiilor este necesara pentru monitorizarea e(ploatarii corecte a arderii procedurii de abur si ni&elului de epurare a gazelor reziduale si pentru pre&enirea aparitiei de situatii nepre&azute in functionare. Ai&elul de monitorizare si urmarire a acesteia depinde de tipul de deseu incinerat si de cerintele legale. .upa alegerea aparaturii si a punctelor de a mplasare a aparaturii trebuie acordata atentie reproductib ilitatii adec&ate si fiabilitatii functionale necesarea aparaturii. Piroli(a si ga(area deseurilor )iroliza este cunoscuta din te+nica procedurala industriala. In ceea ce pri&este tratarea deseurilor s%au dorit printre altele urmatoarele a&anta4e ale pirolizei' procedee necomplicate care sa poata functiona sicu cantitati mici de prelucrare de pana la 1C tona:+1 posibilitatea recuperarii energiei simateriei prime1 posibilitatea de depozitare a produselor&alorificabile in mod energetic1 fle(ibilitate fata de di&ersele si sc+i mbatoarele componente ale deseurilor1 e&itarea in mare masura a impactului asupra mediului. !u a4utorul pirolizei deseurilor s%a ur marit un scop asemanator cu cel al incinerarii. Oolumul deseurilor se reduce considerabil si se transforma intr%o forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificati& asupra impre4urimilor. La o incinerare con&entionala procesele de uscare degazare gazare si incinerare au loc intr% o singura camera. La piroliza unele dintre aceste procese partiale pot fi e(ecutate in reactori separati astfel incat degazarea si gazarea sa de&ina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare. )iroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s%a putut impune in fata incinerarii deseurilor d in cauza di&erselor probleme si a redusei disponibilitati.

Insa se are in &edere utilizarea pirolizei in co mbinatie cu

B1

incinerarea la temperaturi inalte. #ici gazele pirolitice obtinute se &or folosi intr%o a doua etapa p rocedurala la incinerarea si &itrifierea cocsului pirol itic. %egazarea .egazarea sau piroliza reprezinta desco mpunerea termica a materialului organic eli minandu%se compusi cum ar fi o(igenul aerul !D " aburul etc. In inter&alele de temperatura intre 12C I BCC C! se elimina materii &olatile iar compusi de carbo+idrati se desco mpun. )rin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere di&erse produse dependente de co mponenta materialului initial de parametrii de functionar e ai instalatiei de conditiile de incalzire ale te mperaturii de degazare si de durata reactiei. Urmatoarele produse finite pot aparea' combustibil respecti& materii prime sub forma de asfalt ulei gaze de ardere apa de condens cu i mpuritatile dizol&ate in ea reziduuri cum ar fi cocs metale sticla nisip etc. )entru unele produse pro&enite din piroliza e(ista o piata limitata. In special uleiurile pro& enite din degazarea an&elopelor uzate se pot folosi drept materie prima in industria c+imica sau petroliera. !onditia este insa ca instalatia pirolitica sa se afle in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei. #celasi lucru este &alabil si pentru gazul pirol itic ce trebuie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza. &azarea -azarea se refera la con&ersia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in combustibil gazos. -azarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reacti& ce transfor ma reziduurile carbonizate in alte produse gazoase. -azarea la fel ca si piroliza este un procedeu de sine statator insa si un proces partial al incinerarii. )rodusele i&ite ca urmare a gazarii sunt in functie de solutia gazanta gaz slab aburi etc. Energia necesara reactiei pentru procesul de gazare s e produce prin incinerarea partiala a materialului organic in interiorul reactorului. )rocedeele e(ecutate la
B"

temperatura inalta in inter&alul de te mperatura

intre ;CC I 11CC C! li&reaza cea mai mare cantitate de gaz care este insa cu o &aloare calorica scazuta. Este de dorit o &alorificare m i ediata a gazelor intr%o camera de ardere ulterioara deoarece astfel se poate &alorifica si caldura. -azul de generator prezinta o &aloare calorica mai scazuta decat gazul pirolitic ins a comparati& cu &olumul deseurilor intrate in proces rezulta un &olu m de gaz mai mare decat la piroliza. Reziduurile solide din procesul de gazare sunt si milare celor pro&enite din incinerare ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazutde carbon. 'pa reziduala provenita din piroliza #pa reziduala pro&enita din piroliza se co mpune din umiditatea deseurilor apa de descompunere si apa de incinerare mai putin apa care s%a consu mat in timpul reactiei. #pa reziduala pro&enita din pir oliza paraseste reactorul sub forma de abur si apare dupa racirea gazului drep t condensat. #pele reziduale cu cont inut organic mare in special in cazul piroliz ei deseurilor necesita o pretratare c+imico%fizica deoarece materialele noci&e pot fi reduse in instalatii de epurare b iologice numai partial. D alta posibilitate a e&itarii materialelor noci&e in apele reziduale este descompunerea termica a gazelor de ardere mocnita. Coincinerarea deseurilor .e cand deseurile si co mbustibilii alternati&i produsi din acestea prin diferite metode de tratare au fost acceptati ca surse de energie sunt folositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale in principal in centralele electrice fabricile de ciment si otelarii. .eseurile municipale nu sunt de regu la considerate materia prima pentru sistemele industriale de ardere si sunt folosite numai in calitate de co mbustibili alternati&i. In sc+imb datorita densitatii lor precu m si proprietatilor lor c+imice si fizice un mare numar de deseuri de productie
B=

sunt folosite in sistemele de ardere industriala. Folosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare"

#&anta4ele coincinerarii' reducerea cantitatii de deseuri depozitate1 &alorificarea energetica a deseurilor acolo und e &alorificarea materiala nu este posibila1 conser&area resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei. Coincinerarea in centralele electrice !entralele electrice ca uzine producatoare de electricitate sunt proiectate pentru folosirea eficienta a combustibililor con&entionali. Insa ele pot fi adaptat e si pentru utilizarea combustibililor alternati&i. Folosirea deseurilor si a co mbustibililor alternati&i este limitata de urmatoarele elemente' posibilitatile de stocare a acestora in centralele electrice1 cerintele de pretratare a deseurilor pentru a l e aduce intr%o forma utilizabila siste melor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale comportarea deseurilor pe durata procesului de combustie respecti& reducerea procesului de co mbustie prin depunerea pe peretii cuptorulu i aparitia coroziunii si influentarea sistemelor de epurare a gazelor reziduale. Coincinerarea in cuptoare de ciment Un aspect esential in fabricarea cimentului il rep rezinta producerea clinc+erului in cuptorul rotati&. Hateria prima pentru producerea clinc+erului este uscata si incalzita pana la 1*CC S! si datorita reactiilor c+imice ce au loc se formeaza clinc+erul de ciment. Indiferent de metoda de fabricare obtinerea clinc+erului esteun proces de con&ersie in care materialele folosite /co mbustibili si materii prime0 sunt consumate sau integrate in produsul final. .atorita temperaturilor inalte din cup torul de ciment continutul organic al combustibililo r alternati&i este distrus in totalitate. !ate&a caracteristici a le procesului de fabricare a clinc+erului in cazul utilizarii combustibililo r
B*

alternati&i ar fi' prelungirea timpului de stationare a gazelor reziduale in cuptorul rotati& la temperaturi de peste 1"CC S !1 folosirea cenusei rezultate d e la arderea combustibililor alternati&i ca parte componenta a clinc+erului impreuna cu alte materiale1

fi(area din punct de & edere c+imic si mineralogic in clinc+er a elementelor aflate in concentratii foarte mici.

!aracteristicile co mbustibililor alternati&i utilizati in fabricile de ciment trebuie stabilite clar deoarece deseurile utilizate in producerea clinc+erului pot sc+i mba concentratia anumitor elemente in produsul final. Procedee de uscare a deseurilor In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a obtinut%o uscarea na molului. La alegerea procedeului este i mportant daca namolul este puternic mirositor sau nu. In cazul na molului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare cum ar fi uscarea cu pat fluidizat cu recirculare de &apori. #iciapa transformata in abur poate fi condensata iar mediul fluidizant /abur supraincalzit0 este introdus in circuitul procedural. Hirosurile sunt astfel in mareparte e(cluse. La uscarea cu trans mitere mediile de uscare cum ar fi gazele reziduale aburul supraincalzit ori &apori sau aerul se afla in contact direct cu na molul si preiau apa ce se e&apora din acesta. La sistemele inc+ise cu abur supraincalzit un condensator realizeaza condensarea aburului in e(ces. La sistemele desc+ise gazele reziduale inca fierbinti parasesc uscatorul impreuna cu aburul. La uscarea cu contact caldura este condusa direct catre materialul de uscat. Aamolul si mediul de incalzire sunt separate prin diferite tipuri de pereti.

B2

Figura 1= . ,ipuri de te+nologii de uscare

In functie de alimentarea cu caldura se regasescin principal urmatoarele te+nologii de uscare' 1. Uscarea cu contact' uscator cu pelicula uscator cu disc uscator cu pat fluidizat. ". Uscarea cu transmitere' uscator cu cilindru rotati& uscator cu suspensii uscator cu eta4e uscator cu banda.
B6

La uscarea namolului din statiile de epurare rezulta si alte substante &olatile. -azele ce nu pot fi condensate pot fi dezodor izate prin coincinerare in generatorul de caldura.

#ceste uscatoare au rol de a reduce umiditatea din namolul orasenesc intr%un ti mp scurt in &ederea &alorificarii materiale a acestuia in agricultura ca ingrasamant sau in &ederea &alorificarii energetice a acestuia in incineratoare centrale electrice cuptoare de ci ment etc.

Figura 1*. Oedere interior uscator cu cilindru rotati&

B9

Figura 12. Oedere sc+ema uscator cu eta4e

B;

CAPITOLUL III Instalatia de producere a bioga(ului

'.1. Programul de implementare a tehnologiilor de producere a biogazului 2olositi , biomasa1 4E&E5A5E ga(e combustibile pe cale biologica % 6IO4 A7 /;C? % metan si "C? % dio(id de carbon0 din $e8ectii de animale e&entual in amestec cu - unoaie mena4ere sau namoluri organice in cadrul 2E5MELO5 crescatoare de animale 9 comple:e agro,alimentare sau Plat)orme ecologice /in plus si cu reziduri &egetale resturi alimentare01 5e(iduurile umede intr%o incinta inc+isa /numita fermantator0 fara lumina si o(igen molecular cu mediu bogat in carbon in special celuloza sunt descompuse de cate!a specii de 6acterii /sa traiasca trimise de !el de Sus0. Amestecul ga(os obtinut constituie 6IO4 A7UL adica component al combustibilului denumit PIDH#S# care in #;1< in Europa !a )urni(a ';/ din energie= Rezidurile organice dupa e&acuarea din fermentator se pot folosi ca ingrasamant. Inclusi& ecologi(are (ona si management mediu' reducere mirosuri fara poluare ape de suprafata:panza freatica si terenuri sau distrugere de germeni patogeni /cu reducere boli animale sau oameni0. Continut mediu de energie % "1"CC Ptu:mc % ";"2C Ptu: mc adica suficient pentru'

BB

Sistem

Instalatii cu combustibil bioga( 1. Motor cu ardere interna % a. "CCKT pana b. 1CHT cuplat cu generator electric ". Energie electrica cu producere si utili(are caldura adica abur si apa fierbinte /din gazele de ardere si sistemul de racire al motorului0

E)icienta energetica

4enerare de electricitate

1. in cazul' a.,#</ si b., '>/ ". in 4ur de >;, ></ /cu turbine cu gaz sau abur si boilere0

,e+nica % din biogaz se elimina dio(idul de Combustibil in carbon +idrogenul transporturi cu !ehicole sulfurat si apa si apoi grele sau usoare este comprimat /idem cu alim. cu ga( natural modi)icat0. Hotorul este modificat constructi&

Economii de *;,<;/

1CC

Producere caldura

Echipament ce utili(ea(a propan sau ga(e naturale

Raport la cresterile de preturi ale combustibililor gazosi Economii energetice de 1<, ';/ .io(idul de carbon din arderea biogazului % contribuie la de(!oltarea plantelor

5acire ?re)rigerare

Ferme de &aci % racirea laptelui

Incal(ire spatii Circuit termic pentru incal(ire SE5E

(#SE tehnice ale unor instalatii de producere a biogazului prin fermentare anaeroba Tara %escriere Performante)avanta* e Iasi % deseuri si namoluri organice1 "CCCmc biogaz:zi Pacau Sobozia Roman Sibiu ,imis Dradea Sucea&a % ;2.CCC mc. biogaz:zi Iasi )eris -iurgiu )ecinega% ;CCC:#&rig Roman I cap.mare a. )rototip % colecti&itati mici1gospodarii rurale % = mc gaz in ,eleorman1 b. caldura proprie1 c. de4ectii la 2CCC porci % )eris % combustibil pt motoarele electrice proprii:sc+imb.caldura:#dunatii !op%12* t comb. con&entional % centrala termica1 Roman % autonomie energetica de ;C? " "2HT electrici /d.c B"? spre &anzare01 = 12 HT termici

5omania cu

1. Statii de epurare ape uzate % 1B6 *% 1BB C ". .e4ectii animale % 1B9=% 1B9B:1B;2

UP 6uc , 2ac 6iotehnica

Ipscaia3 IPolitehnica Iasi =. Fermentator % capac. mici a.2%12 mc: b.medii % "2%2C: c.mare % *CC:2;C:"( 92C

1. !omp. Franz Eisele % capacit. f

1C1

mare1 Ungaria 9 mil E ". PalUtobin % capac.mica1 de4ectii:resturi alim.

/;C?%disponibili0 6CC mc:zi1 boiler de "CC3T1 generator /ec+i&alent a 2C mii litrii comb. lic+id0 1.12CC%1=CCCmc:zi biogas ". fara mirosuri1 produce apa calda )reparare +rana si iluminat pt. familii de 2%6 persoane

SUA

1. !raVford % capac.medie:=CCC porci

China

Ai&el familial :rural

Irlanda Polonia

PalUtobin % 6CC mc:zi )omerania

Poiler pt reteaua locala de termoficare:generator electric ec+i&.22mii l gazolina Statie de 2 HT % ape reziduale si ferme Se primesc sub&entii pt producere de energie .eseuri din ferme industrie si rampi de gunoi

4ermania

1BBC%"CC instalatii % "CC%1"CC 3T

$anemarca

1; uzine

%e unde materie prima+ 1. agricult ura % ierburi diferite1 lucerna1 frunze de copaci1 paie de grau intregi1 paie de grau tocate la C " cm % deci partea biodegradabila a produselor ". industria agro%alimentara % frunze sfecla de za+ar1 frunze sfecla fura4era1 lu4eri de tomate tocati1 dro4die de la distilerii % deci deseuri si reziduuri =. zoote+nie % de4ectii de porcine bo&ine o&ine cai gaini ouatoare sau rate % deci substante &egetale si animale *. platforme ecologice%sunt de toate% deseuri industriale si urbane1

1C"

1C=

Piogaz

'.#.Instalatii de producere si !alori@care a bioga(ului

Instalatii pentru producere a bioga(ului

onceptia desav)rsita si materialele de calitate superioara asigura functionarea fara probleme pe ntreaga durata de viata

1loc de cogenerare 3 tip container sau tip monobloc

*2"

Fie ca este &orba de cresterea producti&itatii recoltelor agricole sau de reducerea c+eltuielilor Wnanciare comunale producerea energiilor alternati&e poate aduce o contributie esentiala n domeniul energetic. Instalatiile de producere si &aloriW care a biogazului prezinta n plus a&anta4ul ca n cazul alimentarii continue cu substraturi furnizeaza energie electrica la putere relati& constanta I a&anta4 care &a 4uca un rol tot mai important n discutiile despre energie n &iitor. Rentabilitatea functionarii unei instalatii de biogaz depinde n mod decisi& de durata de &iata si de W abilitatea ei. !u instalatia noastra testata practic n nenumarate cazuri si perfectionata nu &a asumati niciun risc. )rin utilizarea materialelor de calitate superioara acti&itatile de ntretinere si de re&izie sunt reduse la minim astfel nct instalatiile ating n mod uzual perioade lungi de e(ploatare cu un grad de utilizare efecti&a de BC?. )entru consultanta proiectare si li&rare puteti conta pe asistenta indi&iduala si personala din partea reprezentantilor W rmei.

$e la biomasa la bioga( 1 Unitate de )ermentare A agitatoare

/emperatura constanta si omogenizare corecta pentru rezultate excelente: sc0imbatoarele de caldura cu tevi din otel inoxidabil 4b5 %6t0e7 si agitatoarele %6t0e"2o8er"'ix

: abile,

5n unitatea de fermentare din otel ino(idabil se deruleaza procese biologice de la descompunerea materiei prime pna la formarea biogazului. !alitatea fara compromis a Wrmei LXt+e n productia acestei unitati de fermentare este o certitudine si garanteaza o durata de functionare ndelungata. !ompozitia foarte agresi&a a gazelor produse poate ataca multe materiale I dar nu si un recipient din otel ino(idabil fabricat de LXt+eY Pinenteles ca unitatea de fermentare este dotata cu scari de acces platforme cu grila4 toate conform normelor de siguranta si prescriptiilor n &igoare. !upola de gaz este compusa din doua membrane speciale rezistente la radiatii ultra&iolete. Hembrana e(terioara aZ ata sub o presiune de cca. = mPar se mentine n forma cu a4utorul unei suZante /cu puterea de cca. BC T0. Hembrana interioara preia &olumul &ariabil de gaz acumulat. )e suportul central sunt W (ate centuri de siguranta de cea mai buna calitate care formeaza o suprafata de spri4in pentru membrana interioara cu &olum &ariabil.

corespunzator cerintelor ridicate.

9nitatile de fermentare sunt dotate cu agitatoare submersibile capsulate,

E:pluatarea sigura +)iabila a instalatiei de bioga(

&nima si creierul instalatiei de biogaz: 9nitatea de comanda centrala, cu displa5

EW cienta economica a unei instalatii de bio% gaz depinde n mod decisi& de calitatea programului de comanda a procesului. .in acest moti& LXt+e li&reaza unitatile de co% manda cu KnoV%EoV%ul necesar pentru toate instalatiile de biogaz ncepnd de la cele mai mici pna la cele mai mari. ,oti parametrii de intrare importanti cum ar W tipul substraturilor cantitatile de dozare zil% nice si orele de alimentare pot W preselectati. Ai&elul de umplere pe zone este supra&e% g+eat si monitorizat n mod automat pompe% le si agitatoarele sunt comandate automat reducndu%se astfel costurile e(ploatarii.

,oate datele controlate de calculator n tim% pul e(ploatarii pot W &izualizate pe un dis% plaU si tiparite. #ceasta usureaza controlul si supra&eg+erea procesului permite sesi% zarea din timp a unor deW ciente astfel nct pot W luate din timp masuri pre&enti&e.

#lte caracteristici de performanta' [ Supra&eg+erea calitatii gazului [ ,ransmiterea la distanta a datelor sesiza% rea automata a problemelor te+nologice si semnalizarea lor pe mobil. [ 5nregistrarea si &izualizarea datelor cogeneratorului % !E)

Supraveg0erea si comanda instalatiei de biogaz se efectueaza comod prin intermediul displa5"ului ;/ouc0screen<

/oate starile functionale pot : facute vizibile printr"o simpla atingere cu degetul a ecranului

5e(ultatul cogenerii1 Curent electric si Caldura

apacitatile de productie mari asigura disponibilitati de livrare permanente

1loc cogenerare n container 3 com" pact, izolatie fonica si instalare rapida 9nitate instalata pe suport metalic, premontata, pentru utilizare n 0ale de masini

Fabricarea unitatilor de cogenerare a com% pletat gama de fabricatie a Wrmei LXt+e. Ho% toarele de calitate superioara n domeniul de putere de la 11C 3T pna la peste 1CCC 3T reprezinta produse standard. Se poate ale% ge li&rarea n container sau monta4ul la fata locului ntr%o +ala de masini. Unitatea de cogenerare premontata ntr%un container cu izolatie fonica se li&reaza pen% tru instalarea n e(teriorul cladirilor. !aldura pro&enita din racirea motorului cu ardere in% terna ct si caldura gazelor arse este re% cuperata printr%un sc+imbator de caldura si folosita n instalatie sau pusa la dispozitie beneW ciarului. !aldura neconsumata este e&acuata n atmosfera de un radiator supli% mentar montat pe container. Hotorul cu ardere interna se amplaseaza pe amortizoare deasupra unei &ane mari de ulei. Oana de ulei preia o rezer&a suplimen% tara de ulei astfel nct pot W realizate inter% &ale mari de timp ntre sc+imburile de ulei. )roducerea de curent electric este realiza% ta printr%un generator sincron. .atorita mo% dulului de e(citare a generatorului sincron instalatia poate produce energie electrica c+iar daca nu este bransata la retea. /Hod de functionare insular.0 Dptional instalatia se poate li&ra ca grup electrogen de a&arie.

Sistemul de alimentare a instalatiei

Sistemele de alimentare cu substraturi soli% de ale Wrmei LXt+e se bazeaza n general pe principiul mi(arii cu cutite si snecuri fo% losit la FA!%uri. Hotoarele controlate si su% pra&eg+eate electronic garanteaza functio% narea fara probleme a alimentarii unitatilor de fermentare. [ Dferim instalatii de alimentare cu substra% turi solide pentru un &olum de 1*\1"C m] [ ,ransportoare cu snec din otel ino( n tub cu diametrul de =CC mm #cest sistem de alimentare cu cantarire automata a substratului se e&identiaza prin uni&ersalitatea lui pri&ind materialele pe care le poate transporta. Sistemul a fost testat de%a lungul anilor si re% prezinta un produs de cea mai buna calitate al W rmei LXt+e.

/ransportarea sigura fara nfundare: -epinde de pasul corespunzator al snecului=

Accesorii necesare
Indiferent daca se urmareste creterea gradulu de automatizare monitorizarea unor parametri de functionare sau rezol&area unei probleme speciale' #ccesoriile asigura adaptarea instalatiei n mod optim la solicita% rile beneW ciarului.
recve )roces controlat de calculator !on&ertor de frec&enta

.ebitmeru

Oal&a electrica

Supra&eg+ere pE

Inregistrator de tempratura pe baza de +artie

Senzori de presiune Separator

Senzori de temperature

.ozator de aer

Instalatii de e:ploatare

Puncte de lucru n 4ermania

'.'. Studiu de ca(1 6IO4A7 &O5$ A4 PID-#F ADR. #- este un mediu cuprinzator careopereaza international dar o companie independenta de mediu te+nologie si constructii specializata in design%ul crearea construirea si e(ploatarea plantelor pentru producerea biogazului tratamentul diferitelor pierderi organice si de apa.

6IO4A7 &O5$ A4 PID-#F ADR. a proiectat creat si construit mai mult de 12C de plante pentru prelucrarea biogazului pentru pierderile de apa agricole :industriale sau aplicatii mi(te /co%fermentare% incluzand distilare mancare grasime piederi de panificatie plantatie plante cu biogas din -ermania SU# Pelarus Italia Spania ,ailanda si !uba sunt in continuare in procedura de aprobare sau in stadiul de creare.

'.'.1. Instalatii de producere a bioga(ului destinate pietei de des)acere din America Latina 12C t:d pierdere organica 1 6 HT capacitate electrica industrial In&est.'apro(.2 miliarde ^

incasarile asteptate prin &anzarea electricitatii produse 1.=CC.CCC ^:a incasarile asteptate prin &anzarea energiei termale produse'"CC.CCC :a

incasarile asteptate prin &anzarea !ER%ului generat' aproape"2C.CCC^:a /1C ^:!ER0

'.'.#.Instalatii de producerea bioga(ului destinate industrie de (ahar din Caraibe

16CCC t:a pierdere organica =CC.CCC m=:a pierdere organic de apa !antitatea de metan asteptata' 2.=CC.CCCm=:a In&est apro(imati& " 9 miliarde ^

Oeniturile asteptat in urma inlocuirii uleiului fosil cu biogazul produs' 1.2CC.CCC ^:a Oeniturile asteptate prin &anzarea !ER%ului general apro(imati& 2CC.CCC ^/ 1C ^:!ER0.

'.*. Pre(entarea instalatiei de producere a bioga(ului la scoala Padae

=.*.1.Introducere

=.*.1.1. 2undal !a patre a aprobarii )rogramului de dez&oltare a Aatiunilor Unite /UAD)0 ec+ipa P-E, a fost insarcinata sa instaleze un biodigestor /P.0la scoala )adae in )adae pro&incial ,a3 si in ,ailanda.)adae este un sat ,+ai%Karen situate la apo(imati& "C 3m de Hae Sot si de pro&incial ,a3 .Functia P.% ului este sa produca gaz metan cunoscut ca si biogas in bucataria scolii )adae folosit pentru prepararea cinei pentru apro(imati& "CC de student prezendti la scoala .#ceasta este alimentat cu combustibil prin de4ectii de animale si alte material biodegenerabile iar ca bioprodus produce o bogata fertilizare cu nitrogen. )rtile implicate sunt'

.e la P-E, * amnga4ati si un muncitor

.e la programul de studii al enrgiei /ES)0 localizat la tabara ES) " profesori si * studenti

Huncitorii Purmese%Karen ai scolii .i&ersi adminitratori si profesori ai scolii )adae

Reprezentanti )adae

=.*.1.".Scopul Scopul acestui raport se bazeaza e(clusi&e pe construirea si design%ul P.%ului fiind realizat prin cate&a intalniri preliminare cu administratorul scolii.,rainingurile P-E, de la)adae sunt incluse intr%un raport separate.

=.*.".Consideratiile preliminare si design,ul =.*.".1.Consultatii l scoala Padae Ddata cu capitolul UA.) a fost confirmat si scoala )adae a fost selectionata ca responsabila de construirea si sustinerea proiectului P. in aprilie "CC9 ec+ipa P-E, a calatorit la scoala pentru a face cercetari .D suprafata de 9:9 metri a fostaleasa langa un tarc de porci aproape .eclan si la apro(imati& "C metri de bucatarii .Locul ales a fost ideal pentru ca era aproape de bucatarii de4ectia porcilor fiind folosita drept combustibil si pentru ca poseda un robinet de apa in apropiere.D strctura nefolosita acoperea suprafata in acel moment cee ce din disctiile informale cu un profesor nu parea s fie o problema pentru a o distruge. .upa prima &izita directorul P-E, Salime ,a&aranan si &oluntarul #drian #rmoren au calatorit pana la scoala )adae cu un design propus.# fost propusa construirea a " conducte de plastic de * metri cubi una langa cealalta pentru biodigestor.D structura desc+isa pentru protecti&e era necesara pentru acest design si era inclusa . P-E, era nesigur folosind cimentul ca o alternati&e deoarece nici un zidar nu putea sa%si creeze design%ul..irectorul nu er multumit de indicatiile pentru construirea unui P.

deplastic si insist ape ciment iar Salinee si #drian au fost de accord pentru ca astfel &a a&ea o calitate superioara si &a fi mult mai dur ..e asemena a fost decisa construirea unei structure diferite al e&entualului design pentru scopuri estetice. La urmatorul miting Salinee si #drian au prezentat un desing preliminarU administratorului scolii )adae pentru aprobare.#cesta a aprobat si a fost decis ca P-E, sa fundeze constructia pe o structura din fier si ciment dar fara a anga4a personal in plus..e asemenea un document al drepturilor si responsabilitatilor a fost prezentat administratorilor in &ederea semnarii pentru a sublinia clar responsabilitatile tuturor partilor implicate.!ate&a &izite si mitinguri scurte cu administratorul scolii au a&ut loc in &ederea punerii sub obser&atii a muncilor detalii si aorganizarii programului de lucru.

'.*.#.#.$eign,ul biodigestorului E(perienta in construirea P.%ului a fost limitata la )lolientilena P. instalata la Scoala #gricola in tabara prin februarie "CC9..upa decizia construirii in ciment afost luata P-E, a incercat di&erse design%uri pentru acest tip.Hulte dintre acestea au fost response bazandu%se pe faptul ca nici un zidar de la P-E, nu le putea construi..e asemenea P-E, &oia un proiect nemodificat in timpul constructiei odata ce locatarii intelegeau si obser&au conceptul ei urmau sa se apuce de lucru.Un design demonstrate era dorit pentru a fi sigur ca &a functiona deci un design de moment era con&enabil. )lanurile alcatuite de -eraldo Paron din Filipine erau considerate bune pentru ne&oile capacitatile si bugetul P.%ului .esign%ul a castigat o confirmare deci P-E, a de&enit increzator si urma sa il duca la indeplinire. #numite modificari ale design%ului erau facute de P-E, in conformitate cu ne&oile disponibilitatea de material si interpretarea planurilor ..esenele construcii P-E, pot fi &azute in figura ..1.!ele mai &alabile sc+imbari sunt'

onstruirea unui bazin de amestecare cu canal circular.Se credea ca acesta era un mod simplu si foarte folositor pentru ca permitea o amestecare usoara a di4ectiilor de animale cu apa si era o mica sansa de pierdere a continutului intr%u%cat cine&a trebuia sa toarne in canalul bazinului aceasta nefiind astfel afectat.

Rezistenta 1-"ului.#ceasta era facuta deoarece blocurile de ciment adanci e(istente in ,ailanda erau ma4oritatea de 9 metri adancime fata de cele de 1C metri din alte tari.#stfel se obtinea un numar egal de blocuri pe fiecare rand si se e&ita taierea blocurilor.

Sc0imbarea locatiei canalului circular.#ceasta a fost facuta pentru bazinul de amestecare care era localizat in cel mai apropiat colt al tarcului de porci.

Scaderea inaltimii zidului la borna de iesire a biogazului.#ceasta a fost facuta pentru a e&ita plasarea blocurilorpeste lemn alaturand plasticul zidului de ciment pentru o reamplasare usoara si estetica.

#ceste sc+imbari au fost facute constant luandu%se in considerare modul in care acestea &or afecta performanta P.%ului si daca &or a&ea rezultate negati&e.P-E, adecis ca aceste modificari sa fie acceptate si continuat design%ul. =.*.=.Instalarea 7iua 1 Instalarea a inceput la apro(imati& ; dimineata in pezenta membrilor P-E, #drian .tee Kom si Salinee.Surat nu a fost prezent dar a &enit in zilele urmatoare pana la final.Ha4oritatea structurii de protectii a fost

complete e(ceptand acoperisul la care oa lucrat un resident al scolii )adae. Locatia bazinului principal al P.%ului a fost trasata iar cu a4utorul a * membrii Purmese%Karen sapatul a a4uns pana la 1 metru pana la sfarsitul zilei. .atorita faptului ca structura era incomplete .tee si Karen au fost constransti sa a4ute la terminarea ei luand muncitorii de la sapat.S%a stabilitU de comun accord cu scoala ca structura &a fi complete pana la inceputul construirii P.%ului dar acest lucru nu s%a intamplat..e asemenea nu s%a acordat nici un a4utor local asa cum a fost mentionat .Studentii ES) nu au fost prezenti intr%u%cat detaliile finale pentru obtinerea promisiunii de a parasi tabara au fost solutionate.

Figura =.1. E(tinderea sapatului din prima zi.

7iua # Sapatul a continuat cu cel mai bun reprezentnt de ec+ipa al locuitorilor din )adae.#pro(imati& ; oameni au &enit sa a4ute. S%a descoprit apa la apro(imati& 1 metru adancime iar roci mari la apro(imati& 1 = m adancime acest lucru incetinind considerabil sapatul.* studenti ES) au a4uns la masa de pranz.#coperisul structurii a fost complet panala sfrsitul zilei. 7iua ' Ultimii "C cm de sapat au fost gata dimineata cu a4utorul studentilor ES).Intre timp nisipul si pietrisul a fost strans si ales in afara scolii.Structura dalei si a zidului bazinului principal al P.%ului/&izibil in Figura =.=0a fost construit.#ceasta structua care initial parea sa fie racordata a fost in sc+imb sudata de un anga4at al scolii ceea ce s%a do&edit de mare a4utor.,iparul din lemn pentru placa de ciment a fost de asemenea construit in acea dimineata.

Figura =.". #dancimea finala a gaurii .

.upa pranz pietrisul apoi nisipul a fost turnuat in gaura ca o bara pntru structura de ciment.,iparul din lemn apoi stalpul de protectie a fost pozitionat de dala turnata folosind amestecul de ciment al scolii care a fost asemenea de mare a4utor.!imentul a fost lasat sa se usuce peste noapte.

Figura =.=. ,urnarea dalei din ciment cu stalpul de sustinere plasat.

7iua * La sosire dala de ciment era la apro(imati& 2 cm sub apa dar solida.#ceasta a fost prima notificare reala a problemelor apei..upa ce apa a fost scoasa cu ipsolul munca a inceput pe zidurile de ciment.)lasarea blocurilor mutarea materialaelor si amestecarea cimentului au reprezentat cea mai mare parte a acti&itatii acelei zilei.!analul si bornele de iesire ale burlanului au fost plasate si asezate in ciment.

Figura =.*. !onstruirea zidurilor !EP cu bornele de iesire &izibile ale burlanului si digul gaurii pentru burlanul canalului in stanga.

7iua < Fiua 2 a fost luni si dupa Vee3end apa s%a strans pe fundul P.%ului.#u rezultat noi scoateri de apa cu ipsolul.S%a decis sa se umple golul dintre zid sig aura prea de&reme ceea ce a fost o greseala semnificati&a. #ceasta nu i%a pemis apei sa se stranga niciunde si a impins%o catre P..Rezultatul final a fost ca au e(istat scurgeri cimentul a de&enit moale impermeabilul zidurilor nu s%a uscat.Solutia a fost saparea unei gropi mai adanci decat baza dalei pentru a permite circularea apei si apoi a trebuit pompata.)ompa a fost imprumutata de scoala.#ceasta solutie parea s functioneze dar putea fi inseletoare intr%u%cat a fost adaugat mai mult ciment uscat si aplouat mult in Vee3end.Dricare ar fi fost moti&ul acestei solutii a fost o lectie pentru a nu mai umple golurile dintre ziduri sig aura prea de&reme.Stalpul de sustinere si tiparul din lemn pentru borna de iesire a bazinului au fost de asemenea construite si sudate cu a4utorulsudorilor scolii.,ea&a de gaze a fost instalata pe structura clasei profitand de &acanta.

Figura =.2. Saparea e(tra gaurei pentru a usura scurgerea apei din P..

7iua B La sosire o cantitate mult mai mica de apa era pe fundul P.%ului. .in negli4enta o anumita cantitate era inca infiltrate deci a fost decis turnarea unei alte dale de = cm peste cea e(istenta de dala aceasta cu impermeabil. !analul si borna de isire a bazinului au fost sapate si stabilizate cu pitris si nisip. .ala a fost turnata pentru borna de iesire a burlanului di bazin si lasata sa se usuce peste noapte.!onstruirea zidului pt_entru bazinul principal a continuat si in celelalte = parti fara a atinge borna de iesire a bazinului. In ziua a 6 a au sosit ceilalti " studenti ES)

Figura =.6. ,urnarea recenta a bornei de iesire a bazinului.

7iua C Plocurile de ciment ale bornei de iesire a bazinului au fost complete impreuna cu impermeabilul din interior. ,ea&adin )O! taiata din lungime a fost plasata pe partea superioara a bazinului principal asa cum este aratat in figura =.9. pentru a prote4a E.)E de orice colt ascutit din ciment. ,ubul bornei de iesire al bazinului a fost de asemenea plasat. Lemnul a fost taiat si perforat pentru a fi pus in 4urul borduri de plastic pentru a dobandi un mic sigiliu de gaz.

Figura =.9. ,ea&a de )O! folosita pentru a prote4a E.)E%ul de ciment.

7iua > Umplerea finala a tuturor bazinelor a fost facuta de dimineata. )ozitia ancorelor in ciment pentru pi&oturi in lemn a fost marcata si perforata si ancorele asezate E.)E%ul a fost apoi taiat pentru masurare curatat si testat pentru a se potri&i pe P.. In restul zilei s%a pozitionat E.)E%ul perforand gaurile in ciment si luandu%se masuri de protecti&e pentru urmatorul pas crucial instalari permanente al E.)E%ului.

Figura =.;. )erforarea gaurilor ancorei.

7iua D Ultima zi s%a pozitionat lemnul pe E.)E pentru a perfora gaurile prin el folosind gaurile prin lemn drept g+id. #poi a fost aplicatsilicon pe suprafata de ciment si lemnul a fost acoperit cu ciment prinzand E.)E%ul intre ele. Ultima tea&a de gaz a fost complete. Un mic set de trepte a fost construit pe canalul bazimului pentru a permite o mi(are rapida. D tea&a din )O! a fost pusa in 4urul bornei de iesire a bazinului pentru estetica. .e la ora = dupa amiaza studentii scolii au umplut P.%ul cu deseuri de porc &acasi capra. ,oate deseurile olectate au rezultat intr%o incarcatura de apro(imati& =m= din 2C?deseuri prin &olum. #pro(imati& 1.2m= de apa pura a fost adaugata pentru a dobandi din sigilu in P. atingand apro(imati& 2C? din capacitate de mal. Locul a fost curatat de gunoiul de la constructi au fost date instructiunile pri&ind alimentatrea cu combustibil la = profesori si instalarea siliconului a fost completa.

Figura =.B. #picarea siliconulu si terminarea bazinului de fermentare cu biogas.

=.*.*.$iscutii si conclu(ii =.*.*.1.Po(iti!e )entru a incepe P-E, nu a construit niciodata un P. din ciment a lucrat in prealabil foarte mult cu acesta. Pazandu%se pe ceeaa ce a fost considerat drept planuri nemodificate proiectul a fost e(ecutat in timp si in limita bugetului. .oar timpul &a spune cand acest P. &a functiona dar la aceasta data putine lucruri par problematice.

/impul de construire' !onsiderand faptul ca planul

necesita 1C zile de construire aceasta a fost cu success. #daugand faptul ca a4utorul P-E, la terminarea acoperisului structurii si ca a fost ne&oie de mai putini muncitori decat se credea eficacitatea numai este mult mai e&identa..

umpararea: !umpararea materialelor a mers bine

toate materialele au fost gasite cu e(ceptia celor pentru

E.)E care au fost comandate din Pang3o3. #u lipsit genti de adezi&e si e(tra tea&a 1 din )O! a fost cumparata dar toate celelalte au fost folosite.

&mpregnarea cu gaz a intrfatei de ciment *-2(: In

timp ce acest produs gasit in plante nu era disponibil s%a decis folosirea siliconului substitute. Siliconul nu a fost greu de aplicat ca un sigiliu de aderare la ciment si plastic si este rezistent la imterperii. )rin comparatiecu alte solutii mai scumpe sigiliul este o parte crucial a operatiei propriu% zisa a P.%ului incat a mritat sa fie cumparat.

(xperienta de invatare (S2: )entru studenti era o

e(perienta doar in instalarea motorului ecologic +ibrid aceasta instalere a fost Qo munca de gandire grea si indelungata8 a spus !ici profesorul ES). # necesitat multi muncitori si de asemenea de ingineri a fost o parte foarte mare de instalatori student ES) au &enit adesea cu idei foarte bune despre rezol&area problemelor si au in&atat cum sa aplice cunostintele lor. !omparati& cu instalarile micro%+idro durata si numarul de muncitori au fost acelasi. In ambele cazuri stdentii au in&tat sa lucreze cu ciment dincolo de bazele amestecului pentru un grila4 )O sau a unei dale de ciment pentru o turbine. #ceste

abilitati &or putea fi folosite si in afara taberei datorita predominarii cimentului in di&erse acti&itati.

=.*.*.". &egati!e )rtile negati&e in acest proiect au fost putine. .ar ca in orice process de instalare anumite aspect pot fi imbunatatite.

2articiparea locala: !oparati& cu alte proiecte P-E, acesta

a fost accesibil localnicilor pentru a putea fi construit de ei insusi si pe masura ce putine principii fluide sunt intelese poate fi construita fara prea multa e(perienta P-E, ar fi preferat o prezenta locala in fiacre zi pentru a4utor si obser&area constructiei dar indifferent a cui a fost &ina acest lucru nu s%a intamplat. ,rainingurile &iitoare sa speram ca &or fi corecte si &or implica populatia

Local ape de o parte iar pe de alta studentii alesi pentru

a4utor si care trebuie sa fie responsabili pentru alimentarea cu combustibil.

2resiunea (S2: .esi P-E, a cerut permisiunea ES) pentru

ca studentii sa plece din tabara cu o saptamana inainte au fost gata sa plece abia in ziua a doua.

 .e asemenea " studenti au a4uns mai tarziu si " au trebuit sa se reintoarca pentru noi inter&iuri intr%u%cat nu a fost posibil reprogramarea inter&iurilor presiunea a &enit foarte incet si a necesitat presiuni

#supra autoritatilor ,+ai. .aca aceasta este doar o medie

pentru curs atunci nu poate e&ita dar daca studentii ES) &or fi implicate din nou atunci sunt necesare aplicatii pentru a planuii amplasarea lor c+iar daca se intampla sau nu. =.*.*.=. Conclu(ii )rima instalare a bazinului cu biogas s%a inc+eiat cu doar cate&a problem. !u a4utorul acestui raprot si al g+idului de instalare un al doilea P. poate fi cu siguranta construit mult mai efficient decat primul. )entru instalare nu sunt necesare mai mult de " zile daca 1C muncitori sunt prezenti la lucru in fiecare zi toate materalele sunt disponibile in ,ailanda si studentii ES) sunt disponibili sa a4ute. .upa cate&a consultatii cu domnul Paron au fost date cate&a recomandari pentru imbunatatirea sigiliului dintre E.)E si ciment. .e retinut E.)E este scazut sub tubul de gaz. ,ubul de gaz &a trece direct prin el decat pe sub el si este sigilat prin folosirea gumei si a spalatorilor metalelor asa este aratat in figura *.1. de mai 4os.

Figura *.1. .etaliu bornei de iesire al tea&ei de gaz din biodigestor.

E.)E este mai scazut si tea&a ridicata poate face un sigiliu intre E.)E si ciment. Dbucatica de tea&a de =8 este instalata in fiacre zid pentru a permite scurgerea apei in bazinul dintre ciment si E.)E.

Figura *.". Locatia te&ei de =8 din )O! pentru a permite apa inauntru intre E.)E si zidurile de ciment.

Faptul ca apa se retrage in acest spatiu are dublu rol' mai intai produce un sigiliu mai bun ca siliconul iar in al doilea rand produce &erificare &izibila a scurgerilor. Un sigiliu de apa este mai impermeabil bazinului decat cel de silicon pe ciment si

E.)E. .e asemenea de indata ce apa umple spatiul daca are loc &reo scurgere apa se &a scurge afara si scurgerea &a fi reparata. Scurgerile miinore &or fid oar picaturi de apa decat pierderile de biogas si nu &a fi o pierdere importanta.

La oricare instalare P. &iitoare aceste simple si ieftine modificari ar trebui facute pentru ca imbunatatesc cu siguranta eficacitatea. #tata timp cat P. este o te+nologie accesibila localnicilor este importanta implicarea acestia in procesul constructiei initiale de P.. #cesta este un proiect perfect pentru P-E, pentru a%l continua si sa speram ca &a fi copiat de locuitori cand acestia se &or familiarize cu conceptul. =.*.2. Perspecti!e P-E, s%a reinters pentru a &erifica productia de gaz la o luna dupa instalare. #m gasit scurgeri in toate colturile si am taiat si astupat E.)E. .e aceea baziunul de fermentare cu biogas nu putea sa tina gazul. P-E, agasit solutia practica. #m folosit lipici epo(ic pentru a umple gaurile sau surgerile la colt si am folosit o bratara de te&i de aluminiu pentru a tine lipiciul asa cum este aratat in figura 2.1.

Figura 2.1. Fi(area scurgerilor la colturi folosind lipici epo(ic si bratari de te&i de aluminiu.

A&EEA A, 6a(ele digestiei anaeroba $igestia anaerobaFA$% este cel mai comple( si cuprinzator care este un process al descompunerii anaerobe. Un digestor anaeob este un sUstem industrial care utilizeaza aceste procese maturate pentru tratarea deseurilor produce iogaz care poate fi folosit pentru puterea generatoarelor electrice produce caldura si produce un sol imbunatatit. .igestoarele anaerobe au e(istat de mult timp si sunt de obicei folosite pentru tratarea canalizarilor sau a de4ectiilor animalelor. !rescand presiunile mediului pe inlaturarea deseurilor a crescut folosiinta #. ca un process pentru reducerea &olumuluide deseuri dez&oltandu%se folositor prin produse. Este un process complet si simplu care poate reduce foarte mult cantitatea de materie organic care altfel ar a4unge in gropile de gunoi sau in incineratoare.

#proape orice material organic poate fi procesat in acest fel. #cesta include deseuri biodegradabile ca de e(emplu deseuri de +artie taieturi din ziare resturi de mancare dfeseuri de canale si de animale. .igestoarele anaerobe pot fi +ranite de asemenea cu recolte in dez&oltare pentru a spori continutul biodegradabil si a creste astfel productia de biogaz. .upa sortare sau selectare pentru a inlatura materialele neorganice sau aleatorii ca metalele si plasticele materialul pentru procesare este adedea facut bucatele tocat sau zdrobit pentru a% i mari suprafata predispusa la microbe in digestor si astfel sa creasca &iteza digestiei. Haterialul este apoi alimentat intr%un digestor ermetic unde are loc tratamentul. E(ista doua ni&eluri de temperature operationale'

Hezofilic care are loc in 4ur de =9R%*1R! sau la o

temperature ambient intre "CR%*2R! cu bacteria mezofila .

,ermofilic care are loc in 4ur de 2CR%2"R! sau la temperature mai ridicate pana la 9CR! cu bacterie termofila.

.urata unui digestor &ariaza odata cu cantitatea de material +ranitor tipul de material si temperatura. In cazul digestiei mezofile durata poate fi inte 12%=C zile. In cazul digestiei mezofile U#SP durata +idraulica /1ora%1zi0 si timpul de conser&are solida /GBCzile0 sunt separate. In faza termofila procesul poate sa fie mai rapid necesitand apro(imati& doua

saptamani pentru completare. .igestia termofila este mai scumpa necesita mai multa energie si este mai putin stabile decat procesul mezofilic. .e aceea procesul mezofilic este inca e(treme de folosit. Hulte digestatoare durabile au mecanisme mecanice sau +idraulice pentru a amesteca continutul si pentru a permite e(tragerea nentrerupta a materialului in e(ces pentru mentinerea unui &olum constant. .igestia materialului organic impica o clasa de diferite specii de bacteri toate a&and un rol diferit la fiecare pas diferit in procesul digestiei. Hentinerea conditiilor optime in digestor este esentiala in mentinerea unei populatii sanatoase. )atru stagii de digesti&e anaeroba au fost recunoscute' 1. )rimul este +idroliza unde moleculele organice comple(e sunt di&izate in za+ar aminoacizi si acizi grasi cu adaugarea de +idro(il.
".

#l doilea stagiu este acidogeneza unde are loc o di&izare in

molecule simple acizi &olatili grasi /acetic propionic butUric &aleric0 producand amoniac dio(id de carbon si sulfat de +idrogen si produse secundare.
=.

#l treilea stagiu este acetogeneza unde moleculele simple

din acidogenezi sunt digerati pentru a produce dio(id de carbon +idrogen si in special acid acetic. *. #l ptrulea stagiu este metanogeneza unde sunt produse metanul dio(idul de carbon si apa. )rodusele secundare ale digestiei anaerobe

 Piogazul un amestec gazos cuprinzad in special metan si dio(id de carbonat dar de asemenea continand o mica cantitate de +idrogen si uneori

urme de acid sulfuric. Piogazul poate fi ars pentru a produce electricitate de obicei cu o masina cu pistonsau microturbina. -azul este adesea in process de congenerare pentru a genera electricitate si foloseste pierderile de caldura pentru a incalzi digestoarele sau pentru a incalzi cladirile. Electricitatea in e(ces poate fi &anduta furnizorilorde energie. Electricitatea produsa de digestore anaerobic este considerate energie &erde si poate atrage descresteri ca de e(emplu !ertificatul de Dbligatii Reinoite. .e &reme ce gazul nu este eliberat direct in atmosfera si dio(idul de carbon pro&ine dintr%o sursa organic cu un ciclu de biogas de carbon nu contribuie la cresterea concentratiilor de dio(id de carbon din atmosfera1 din aceasta cauza este consiferat o sursa nedaunatoare de energie. )roducerea de biogas nu este un curs solid este mult superior in mi4locul reactiei.In stagiile de inceput ale reactiei este produs putin gaz deoarece numarul de bacteria este mic. )ana la sfarsitul reactiei

raman doar materialelegreu de digerat conducand la o descrestere in cantitatea de biogas produs. #l doilea produs secundar/acidul digerabil0este un material organic stabil ce cuprinde in general lignin si clutina dar de asemenea si o &arietate de component minerale intr%o matrice de cellule bacteriene moarte anumite plasticuri pot fi prezente. #ceasta se aseamana cu compostul domestic si poate fi folosit drept compost sau pentru cladirile cu incalzire scazuta. #l treilea produs secundar este un lic+id /metanogenul digerabil0 care este bogat in nutrient si un e(celent fertilizator depinzand de calitatea materialului deigerabil. .aca materialele digerate include ni&ele scazute de to(icitate metalica sau material organice sintetice ca de e(emplu pesticide cu )!Ps efectul digestiei este sa concentreze semnificati& aceste material in digestorul de lic+ide. In asemenea cazuri se necesita tratament pentru a curate lic+idul. In cazuri e(treme curatarea costa si riscurile penru mediul incon4urator produse de asemenea materialele pot ec+ilibra castigurile obtinute prin folosirea biogazului. #cesta este un risc imoportat cand se trateaza canalizarile din bazinele de receptie industriale.

#proape toate plantele digerabile au procese au(iliare pentru tratarea si controlarea produselor secundare. -azul este uscat si cateodata parfumat inainte de pastrare si folosire. #mestecarea de namol trebuie sa fie separate pritr%o &arietate de mi4loace cel mai cunoscut fiind fertilizarea. #pa in e(ces este uneori tratata intr%o serie de incarcaturi de reactor /SPR0 pentru eliberare in colectoarele de canalizare sau pentru irigatie. .igestia poate fi Quda8 sau Quscata8. .igestia uscata se refera la un amestec ce are =C? continut solid sau mai mult in timp ce digestia uda se refera la un amestec de 12? sau mai putin. Tipuri de reactori E(ista o multime de clasificari a tipurilor de digestori anaierobici cele mai importante operatii sunt inarcatura si procesul continuu. Incarcatura este cel mai simplu mod cu masa de biogaz adaugata in reactor si izolata in timpul desfasurarii procesului. Reactorii de incarcatura pot a&ea miros urat ceea ce poate fi o problema importanta in golire. In procesul continuu care este cel mai cunoscut tip material organica este adaugata in continuu in reactor si procesele finale sunt indepartate realizand o productie constanta de biogas.

A&EEA 6 Manualul de construire a biodigestorului E(ista planuri bazate pe cele ale lui -erardo Paron cu mai multe detalii si modificari facute de P-E,. 1. Selectarea unei locatii nu mai mare de 2Cm la sfarsit sa

foloseasca bazinelor.,rebuie de asemenea ca acesta sa fie fara copaci ramuri sau ce&a care ar putea demola biodigesterul. ". =. Saparea unei gaurii de =.Cm ( ".6m adancime. )astrarea unei cantitati de pamant pentru umplerea golului

dinre ziduri si e(terior. *. #sezarea la 1Ccm de pietris si "Ccm de nisip de indata ce

gaura este completa. 2. )repararea continutului stalpului de sustinere si zidurilor

asa cum a fost aratat. !one(iunile pot fi sudate sau legate cu sarma.

Figura P.1. Structura stalpului de sustinere.

6. 9.

!onstruirea sc+eletului pentru placa propriu%zisa. Hi(area si turnarea cimentului pentu placa cu stalpul de

sustinere in dala de piatra aproape de mi4loc.

;.

Aetezirea suprafetei de ciment prin folosirea unei mistrii

sau a unei bucati fateta de lemn sau metal. B. Inceperea construirii adanciturii in peretii blocului de

ciment. S%a decis indoirea fiecarui bloc si trecerea stalpului si trecerea stalpului de sustinere prin adacitura fiecarui bloc.

Figura P.". !analul de te&i de iesire plasate si calibrate !EP.

1C. .upa primul rand de blocuri se ataseaza unui ung+i drept cati&a stalpi de sustinere orizontali in 4urul perimetrului zidului. 11. !ontinuarea constructiei zidului !EP repetand pasul 1C la fiecare = randuri pana la ni&elul solului. 1". )lasarea canalului si a te&ilor e iesire in conformitate cu adancimile din sc+ite. )ot fii mutate pe ziduri adiacente din con&enienta. #ceasta poate necesita saparea gaurii un pic mai drepte.

1=. .upa ce sau asezat = randuri de blocuri se incepe etensarea e(teriorului zidului. Se foloseste amestec de ciment

si nisip fin. #cst moment nu se &a putea face mai tarziu deci este important sa se faca acum. 1*. !and zidul este aproape de ni&elul solului se sapa o gaura de "C cm adancime pentru tea&a de iesire a bazinului si se umple cu 2 cm de pietris si 2 cm de nisip. 12. La ni&elul solului se inc+ie construirea zidului se sudeaza sau se leaga stalpul de sustinere pentru compartimentul te&ei de iesire si se toarna compartimentul te&ei de iesire de pietris.

Figura P.=. )lasarea si sudarea stalpului de sustinere pentru tea&a de iesire a bazinului.

16. In timp ce compartimentul de pietis se usuca se incepe etansarea interiorului si restului din partea e(terioara a bazinului. Se foloseate aceeasi metoda ca la pasul 1= pentru e(eriorul zidului iar pentru ineriorul zidului se adauga un cel de%al doila strat de ciment apa si impermeabil. 19. !and placa de ciment este uscata se continua zidurile te&ii de iesire si bazinul principal mentinand dispoziti&ul de sincronizare a !EP%ului . )eretii te&ii de iesire nu tebuie sa fie mai inalti decat locul in care se &a indoi E.)E%ul.
1;.

Au trebuie uitata instalarea te&ii *8 din )O! pentru a goli

compartimentul te&ii de iesire. Au trebuie lipita cotitura pentru ca trebuie sa se roteasca pana la golire.

Figura P.*. #sanarea compartimentului te&ei de iesire.

1B. Se instaleaza te&a de gaz din )O! pe masura ce se apropie &arful de acoperisul P.%ului. "C. Impermeabilul din interiorul compartimentuluite&ei de iesire.

"1. Se pun te&a din )O! taiata pe 4umatate pe asctisul zidului acoperisului pentru a prote4a E.)E%ul de debitul acutit. Se umple orice. zid ascutit.

Figura P.2. ,ea&a din )O! folosita pentru a prote4a E.)E%ul de beton.

"".

Se taie si se gaureste lemnul. Se plaseaza lemnul cu

e(actitate pe zid folosind suruburi ca support pentru a nu se misca. Se stabileste central fiecarei locatii. Se marc+eaza pe lemn locatia e(acta. #cest lucru este important pentru pasul "*. Se decupeaza orificiile ancorelor si se introduc. "=. .upa taierea E.)E%ului in marimea potri&ita se aseaza in pozitie fi(a peste P.. "*. Se inlocuieste lemnul folosind indicatiile de la pasul "" se prinde E.)E%ulintre lemn si zidul de ciment. Se gureste tea&a din )O! astfel icat sa nu sedarame ancorele. !ele trei gaurii ar trebuii sa fie aliniate'lemn )O! si ancore. Se pune suruburi pentru &erificare dar nu se strang.

Figura P.6. )ozitionarea lemnului pentru gaurile de%alungul E.)E%ului.

"2. Se allege o fateta si se scot suruburile si se indeperteaza lemnul. Se lasa celelalte trei pozitionate la un loc. Unii muncitori sa ridice E.)E%ul in timp ce altii trebuie sa aplice o fasie de 12 cm de silicon cu strat de protecti&e pentru amortizare. .e asemenea se pun " cm de fasie deasupra te&ii din )O! in partea de sus a zidului.

Figura P.9. Siliconul cu ga sigileaza P.%ul.

"6. Se respecta aceasi procedura pentru celelalte trei ziduri. Se retuseaza colturile cu silicon sau cu un strat de protecti&e pentru ermetizare pentru a asigura un sigiliu solid de gaz. "9. Se sapa o gaura circular de "C cm adancime si ;C cm lungime pentru ca tea&a de intrare sa treaca prin ea. Se umple gaura cu 2 cm de pietris si 2 cm de nisip. ";. Se plaseaza doua inele de ciment de ;C cm de capatul fiecarui zid permitand te&ii de intrare sa intre sis a iasa e(act la capatul celui de%l doilea inel. "B. Se plaseaza pietre mari in cele doua inele si se umple cu ciment. Se plaseaza un al treilea inel la capat si se fi(eaza cu ciment dar nu se umple. Se construiesc scare pentru a facilita amestecarea.

Figura P.;. Pazinul de mestecare.

=C.

Se taie o lungime de 68 din tea&a pentru a fi(a interiorul

acesteia in ciment dar nu se lipeste. #ceasta &a trebui sa se indeparteze pentru a permite namolului sa se scurga in e(terior.
=1.

Figura P.B. Lungimea te&ei detasabile in bazinul de amestecare.

=".

Se completeaza tea&a de iesire pana la etu&a. Se plaseaza

o &al&e cat se poate de aproape de P. si langa etu&e. Se inceas_rca o inclinare usoara consanta.

Figura P.1C. ,ea&a de gaz cu &al&a.

==. Se amesteca de4ectii de porc sau &aca in proportie de 1'1 cu apa si se umple bazinul pe 4umatate. .aca nu sunt suficiente de4ectiile se umple cu apa pana la obtinerea unui sigiliu de apa. Se &a obtine un sigiliu de apa atunci cand E.)E%ul se &a unfla usor cand se adauga fluid si nu &a re&eni la forma initiala dupa aceea.

=*. Se umple zilnic cu o cantitate cuprinsa intre "CL si ;CL de de4ectii si un &olume gal de apa. In inter&alul 1C%*C zile ar trebui sa se obtina biogas.

A&AEA C Materiale+ costul apro:imati! si desenul constructiei

Ar. !rt .
=; C 1C 1 1 "2 = =." 2C " * 6 "1 1= 1C 2 " =C * 1 1 1 1 1 1 " 1

Dbiecte
*8 !EP 1C mm Stalp de protectie Para4/ N*m=0 de nisip m= )ietris -enti cu ciment din )ortland 1 -alonul din recipient Kg Suruburi ancore #ncore Pidoane de lipici "(*.= metri de lemn "(6.= metri de lemn m= E.)E trapa =m (9m Pucati de tub din )O! de 18 *m lungime !otitura )O! 18 !onectori )O! 18 )ac+ete de suruburi !antitati de tea&a )O! 18 Oal&e pentru poarta 18 !onectori 18 )O! , * m lungime a te&i )O! 68 * m lungime a te&i )O! *8 *2 masura cotitura 68 *2 masura cotitura *8 BC masura cotitura *8 Pidoane de ciment )O! Etu&a de cone(iune

)ret : bucata
*."2 B9 1.CCC 9CC 11" ;C 6C "2 92 12C "9C =CC *6 9 6 "C 1C =; 1" ;;1 *16 1B2 9C 9C 112 C

!ostul total
1.612 B9C 1.CCC 9CC ".;CC "*C 1B" 1."2C 12C 6CC 1.6"C 6."B" 2B; 9C =C *C =CC 12" 1" ;;1 *16 1B2 9C 9C "=C C

" = = =2

)erii )O! din ciment Pucata de acoperire a blocului de ciment pentru protectia E.)E /)O! =80 Pazinuri de recepti&e /inelul de ciment0 pentru bazinul de amestecare Silicon

; "B2 B2 1C2

16 ;;2 ";2 =.692

Hasina pentru astupat orificiul de scurgere cu silicon Scule

6C

1;C

* 2 " 1 1 1 " " " 1 " = " 2 = 2 2 1 1 1 1 9 1 1

Lopeti cazma Sape ,arnacoape Hi(er manual de ciment "2:6*8 burg+iu spiral =:*J burg+iu spiral pentru tamplarie Fierastrauri )anze de fierastrau !iocane !+ei de piulite /pentru suruburile ancore0 Roabe 2C` Sfori cu e(tindere !lesti diferiti -aleti pentru colectarea de4ectiilor !anite pentru colectarea de4ectiilor Lop<eti Histrii Lazi cu scule Fierastrau de lemn Scara )ila Kg de furtun stropit ,aietor de stalp de protectie Sarma de metal

1CC C C C *C ";2 C 2 C 12C C C *2 C C C "2 C C C 11C 2; *2C =;

*CC C C C *C ";2 C 1C C 12C C C BC C C C 1"2 C C C 11C *C6 *2C =;

Total

"9.6=;

CAPITOLUL I. Tehnici de !alori)icare a deseurilor prin piroli(a

*.1. &oiuni generale )iroliza reprezint procedeul de descompunere termic a materiei organice n absena sau prezena n concentraie redus a o(igenului. Este primul stadiu de transformare termic dup uscare a produsului tratat ce permite obinerea n proporii diferite a urmtoarelor componente ' gaze de piroliz /!D" !D E" +idrocarburi etc01 - uleiuri /+idrocarburi grele01 - solide /cocs format din carbon i anorganice0.
-

#stfel sub aciunea cldurii i n absena o(igenului compuii organici de mas molecular ridicat se fragmenteaz n molecule mai uoare ce &or da natere componentelor precizate mai sus care sunt entiti c+imice mai simple. ,rebuie precizat c ' gazul de piroliz /sau gazele0 este combustibil a&nd n general o putere calorific inferioar cuprins ntre /9CCC % "C CCC 3@:Am=0 srac n o(izi de azot1 - fracia uleioas este combustibil /"C CCC % =" CCC 3@:3g01 ea poate fi ncrcat cu produse ce au n componena lor sulf i clor fapt ce necesit o epurare naintea combustiei1 - cocsul poate fi ars de&enind o surs de energie /12 CCC % "" CCC 3@:3g0 dar n acelai timp partea mineral a sa se regsete sub form de zgur ce &a fi eliminat i stocat ntr%un depozit controlat.
-

Oaloarea energetic a produselor obinute i gradul de e(tracie depind att de condiiile de presiune i temperatur

create n reactor ct i de compoziia materiei prime utilizate /deeurile0.

.ac primele condiii pot fi respectate cele ce pri&esc calitatea deeurilor sunt e(trem de greu dac nu imposibil de pstrat. .in acest moti& apar la procesare subproduse ce ridic probleme deosebit de mari' de neutralizare utilizare poluare etc.. Se pot cita n acest sens' apele fenolice gudroanele, zgura i semicocsul ce se constituie ca Gre(iduurileH reziduurilor primare prelucrate /deeuri urbane i industriale0. )entru a se e&ita o parte din inco&eniente produsele gazoase ale pirolizei deeurilor se ard imediat dup ieirea din reactor iar cldura obinut se utilizeaz n proces /endoterm0 e(cedentul fiind utilizat pentru la producerea aburului n cicluri Ran3ine%Eim obinndu%se energie electric.5n acest caz piroliza de&ine de fapt o piro%combustie a deeurilor iar dac inem seama de consumul propriu de energie al reactorului i de pierderile mari de carbon n semicocsul i zgura produs energia recuperat din deeuri printr%un astfel de procedeu poate fi mai redus dect cea posibil de obinut printr%o ardere direct prin incinerarea deeurilor. 5n acelai timp inter&in o serie de factori poziti&i precum ' creterea cotei de recuperare a materialelor reciclabile plus omogenizarea deeului brut ntr%un combustibil cu proprieti similare crbunelui' cocsul de piroliz. !ercetrile n acest domeniu continu. Urmtoarele deeuri fac obiectul procedeelor de piroliz' deeuri plastice cauciucuri uleiuri uzate deeuri organice din industria c+imic deeuri mena4ere /fracii organice0 etc. .intre principalele procedeele de piroliz sunt de reinut' a# piroliz de joas temperatur !>??"@??A # i de medie temperatur !@??"B???A #; b# piroliz de foarte nalt temperatur !peste C???A #; c# piroliz n baie de sruri sau metale topite; d# piroliz sub vid;

5n figura de mai 4os este prezentat sc+ema de principiu a procesului de piroliz.

Figura 1 )iroliz de 4oas temperatur

*.1.1. Tipuri de reactoare utili(ate n procesul de piroli( 5n procesele de piroliz se utilizeaz urmtoarele tipuri de reactoare rotati& pat fi( pat n suspensie pat fluidizat i reactor n dublu flu(. a% Piroli( n cuptoare rotati!e Este o te+nologie dez&oltat iniial n -ermania pentru &alorificarea +idrocarburilor. !uptorul este alimentat cu deeuri solide iar procesul de piroliz se desfoar ntr%un cuptor rotati& nclzit direct prin arztoare pe gaz n absena o(igenului. ,emperatura de piroliz i durata de staionare a deeurilor n cuptor sunt reglate n funcie de ncrcarea

acestuia. 5n general temperatura procesului nu depete 62CR!. .escompunerea termic a deeurilor lic+ide i &scoase pot produce depuneri pe pereii cuptorului ce &or a&ea ca efect reducerea conducti&itii termice. Un dispoziti& de curare a pereilor este pre&zut n acest sens.

Refuzurile solide produse n timpul procesului de cracare termic sunt descrcate din tambur i apoi rcite. -azele de piroliz produse n cuptorul rotati& sunt trimise n contracurent spre cocsul pirolitic apoi sunt e(trase. % -azele de piroliz parcurg apoi dou etape de condensare' ntr%o prim etap sunt rcite la =CCR! i simultan particulele de cocs coninute n aceti &apor sunt eliminate prin splare1 % Uleiul pirolitic obinut la un punct de fierbere ridicat poate fi reciclat n cuptorul rotati& n &ederea con&ersiei sale n +idrocarburi mai uoare sau &alorificat printr%o +idrogenare sub presiune nalt dnd produse de rafinrie de nalt calitate. % 5n etapa a doua &aporii pirolitici sunt rcii pn la la =2R!1 n acest fel +idrocarburile uoare i &aporii de ap sunt condensai. #pa condensat trebuie tratat ntr%o staie de epurare a apelor uzate n ce fracia uleioas poate fi &alorificat n produse de rafinrie de calitate sau transformat prin gazeificare n gaz de sintez. -azele pirolitice necondensabile sunt recuperate nlturndu%se substanele noci&e i n final utilizate pentru nclzirea cuptorului. D astfel de instalaie pilot ser&ind pentru eliminarea reziduurilor de la tratarea uleiurilor minerale funcioneaz n regiunea Ru+r din -ermania /Oeba0.

b% Piroli( n bi cu materiale topite Sunt tratai n special' sol&eni deeuri organice uleioase precum i deeuri rezultate din procesele de c+imie organic /sintez distilri0. c% Piroli( n bi de sticl topit #cest procedeu are ca obiecti& distrugerea compuilor organici precum i a nitrailor i de a imobiliza prile rmase sub form de sticl. Sticla topit este nclzit electric i are un comportament n cadrul procesului de li(i&iere conform normelor n &igoare.

)rocedeul este un proces de &itrificare a deeurilor. 5n funcie de natura deeurilor tratate este necesar de a aduga compui minerali n &ederea obinerii sticlei /silicai0. #ceast te+nologie nu a atins stadiul industrial. !uptoare pilot &erticale sau orizontale au o capacitate de tratare de 1CC Kg:+ deeuri /1CCC t deeuri pe an0. d% Piroli( n bi de metale topite Ha4oritatea ncercrilor sunt fcute n SU# cu a4utorul con&ertizoarelor din industria metalurgic pentru transformarea fierului n oel sau font. #stfel deeurile combustibili sunt o(idate i compuii metalici sunt solubilizai n baie. e% Piroli( n bi de sruri topite Este o metod de combustie a produselor organice. .iferite procedee furnizeaz un combustibil pornind de la deeurile tratate i permit distrugerea prin o(idare complet a deeurilor. ,emperatura /*CC % 11CC R!0 depinde de amestecul de sruri utilizate. !lorurile de potasiu sodiu precum i carbonaii sau sulfaii de sodiu sunt substane frec&ent utilizate ca sruri topite. ,ratarea deeurilor prin imersie n baia de sruri topite cuprinde urmtoarele faze'

- introducerea deeurilor ,n baie- combustia)piroliza deeurilor, la temperatura bii- reacia eventual a produilor de combustie)piroliz cu sarea sau amestecul de sruri- separarea eventualelor cenui ,n baia de sruri- reciclarea srii" E(ist o unitate pilot n localitatea Roc3Vel /SU#0 ce trateaz 1=C 3g:+ /1CCC t:an0 de +e(aclor%benzen..e asemenea e(ist preocupri i n Frana pri&ind acest procedeu nc din 1B;= la !entrul de )iroliz Harienan pri&ind piroliza combustibililor sau a deeurilor solide n bi de sruri topite la o temperatur de BCCR!. Se obine un gaz de piroliz utilizat de motoarele termice pentru producerea de energie electric. -azeificarea crbunilor i n particular a crbunilor sulfurai n bi de sruri alcaline trebuie s asigure de asemenea eliminarea acidului.

Sunt utilizate pentru aceasta procedeele de gazeificare n pat fluidizat ce fac s se obin un gaz de sintez bogat n +idrogen i o(id de carbon utilizat att pentru obinerea n continuare de cldur i energie electric ct i de compui cum ar fi' metanol%etanol. 'u fost puse la punct urmtoarele procedee+ ./ procedeul 01!&# ' pat fi( cu crbune pul&erizat descendent la o presiune de =2 bar i un gaz de piroliz cu o putere calorific inferioar Ei N 12CCC 3@:Am=1 2/ procedeul 3#N40E! ' pat fluidizat cu crbune mcinat i o presiune de 1C bar dar cu un gaz de o putere calorific redus1 5/ procedeul S$E00647PPE!S6T7T8E4 ' un reactor cu dublu flu( i o presiune de *C bar. -azul de piroliz obinut are o putere calorific inferioar EiN1"CCC3@ :Am=.

5n tabelul de mai 4os sunt prezentate date despre aceste procedee iar n figura 1; sunt prezentate reactoarele de piroliz utilizate .

,ipul reactorul ui ,empera tura gazelor )rodui de gazeifica re

)at fi(

)at fluidiza t ;9C I B;C R! !E* !D E" Semic ocs pul&eri zat

Flu( dublu 1=9C I 122C R! !E* E" Fgur

*;C I 6CC R! !E* !D E" -udro ane i uleiuri

Oiteza gazelor Subprod use

C= m:s !enui uscate -ud roane uleiuri Sulf

C=I= m:s .olomi t sau o(id de fier Sulf !orozi une eroziu ne

= m:s Amolur i zgur Sulf

)roblem e

!orozi une

!oroziu ne erozi une

,abelul." !omparaie te+nologic a reactoarelor de gazeificare

Figura = Reactoare de piroliz

Un alt procedeu de piroliz R!) % RecUclead !lean )roduct a fost pus la punct de societatea Oon Roll. El are urmtoarele faze' piroliz fuziune epurarea zgurii post% combustia i recuperarea de energie. %eeurile sunt supuse urmtorului tratament + % deeurile sunt aduse n camera de piroliz /sistem de antrenare cu gril0 fr a fi mcinate n prealabil. Ele sunt transformate n cocs i gaz de piroliz. Energia necesar este dega4at prin combustia parial a gazului de piroliz cu o(igenul in4ectat n camera de piroliz1 % cocsul i gazul de piroliz trec apoi n cuptorul de fuziune unde are loc o in4ecie tangenial de o(igen ce &a permite combustia complet a cocsului. ,emperatura atinge &alori ridicate' 1*CC R!1 % zgura rezultat este fie transformat n granule sau este diri4at ctre o unitate de &alorificare a zgurei ce permite separarea metalelor grele /zinc cadmiu plumb0 i apoi supus la diferite tratamente n &ederea utilizrii acesteia n construcia de drumuri1

% gazele de ardere calde care prsesc cuptorul de fuziune sunt diri4ate spre reactorul cu pat fluidizat cu recirculare unde &ine n contact cu nisipul rcit. ,emperatura gazelor scade pn la 1CCC R!. #cest nisip ser&ete ca fluid colportor i permite separarea gazelor corozi&e de suprafeele generatoare de &apori. Aisipul este separat de gaze printr%un ciclon. -azele arse sunt diri4ate n continuare ntr%un cazan de recuperare. #&anta4ul utilizrii amestecului nisip:gaze arse l reprezint o mai bun eficien a cazanului i o construcie compact a instalaiei. )rocedeul R!) este utilizat n oraul /-ermania0 la o unitate pilot de capacitate 6 t:+. Premer+a&en

*.1.#. Termoli(a Este un procedeu termic asemntor pirolizei ce se desfoar ns la temperaturi mai coborte. )romotorii acestui procedeu aduc drept argumente fa de incinerarea clasic' un impact mai redus asupra mediului ncon4urtor i o adaptabilitate perfect pentru cantiti relati& sczute de deeuri ce urmeaz a fi tratate. ,ermoliza este destinat distrugerii fraciei organice combustibile a deeurilor fiind optim pentru un deeu ce n prealabil a fost supus proceselor de ' triere mcinare i des+idratare. Fracia organic este descompus la o temperatur de *CC R! ma(imum 2CC R! n /absena o(igenului0. Se obin ca i n cazul procedeului de piroliz n funcie de natura deeului de starea de dezagregare de presiune de temperatur i timpul de se4ur i de e&entuala prezen a catalizatorilor urmtoarele produse' % un solid /cocs sau carbon0 compus din carbon fi( a&nd o putere calorific inferioar de ordinul a 16 CCC 3@:3g. #cest solid poate fi &alorificat energetic n cadrul centralelor termice clasice sau n camera de combustie sau de post% combustie a cuptorului de piroliz1

% faz lic+id 7ulei de piroliz8 de tip 7+idrocarbur8 sau 7gudron8 care rezult din condensarea fazei gazoase. #ceste uleiuri pot fi utilizate drept substitueni pentru combustibili cum ar fi gazolina n cadrul instalaiilor clasice1 % un 7gaz de piroliz8 a&nd o compoziie comple( /E" !D !E* !"E* etc.0 a&nd o putere calorific de pn la 1" 2CC 3@:Am= ce poate fi utilizat drept combustibil n cadral unei instalaii de turbin cu gaze1

% compui sterili din produse necombustibile' sticl metale a cror cantitate &ariaz n funcie de natura deeului.

*.# Tehnologii de piroli( industrial

n stadiu pilot sau

*.#.1 Instalaia pilot de piroli( din cadrul C&5S !a rspuns la aceste probleme s%a realizat o instalaie pilot ce permite tratarea n mod continuu a 1C % 2C 3g:+ de deeuri sub atmosfer o(idant sau reductoare la alegere i o temperatur &ariabil ntre *CC I 11CC S!. ,impul de staionare a produsului n instalaie poate fi stabilit de operator precum i condiiile de curgere /gradul de agitaie I turbulen al fragmentelor de deeu0. Regla4ul celor trei parametri poate fi fcut independent. .ispoziti&ul reproduce condiiile operatoare din incineratoare sau reactoarele de piroliz furniznd informaii complete asupra cineticii de dezintegrare termic a deeurilor tratate i despre emisiile poluante. #rticolul prezint e(periene i rezultate ce urmresc caracterizarea proceselor de combustie i:sau piroliz.

.ispoziti&ul se afl instalat n laboratorul .i&iziei tiinifice !ARS .epartamentul de )rocedee Industriale al Uni&ersitii de ,e+nologie !ompiagne Frana. a% $escrierea Instalaiei

Instalaia pilot utilizat la elaborarea acestui studiu a fost conceput n laboratorul de Ec+ipamente Industriale al Uni&ersitb de ,ec+nologie !ompiagne i a fcut de4a obiectul unui studiu pri&ind caracterizarea din punct de &edere +idro% dinamic i transfer de cldura al unui pat &ibro%fluidizat. Figura prezint sc+ema de principiu a instalaiei. Ea const n pricipal dintr%un reactor cilindric din oel refractar nclzit ntr%o an&elop dubl prin intermediul gazelor de ardere ale unui arztor cu gaz natural. Hateria solid a&anseaz n acest reactor tubular datorit &ibraiei acestuia a&nd o micare de translaie de tip piston &ibro%fluidizat. Oiteza de deplasare a deeului solid depinde doar de parametrii de &ibraie ai instalaiei.

Figura * Sc+ema de principiu a instalaiei pilot pentru caracterizarea I tratarea deeurilor solide di&izate

#cest tip de micare I transport piston asigur fiecrei particule aceeai durat de staionare n reactorul tubular n &ederea tratamentului termic.

.iametrul interior al tubului este de 16C mm iar lungimea sa de *CCC mm. Fona nclzit /acti&0 printr%o circulaie n contra%curent a gazelor de ardere n raport cu a&ansarea solidului este de ==CC mm. .ebitul de solid tranzitat /ce poate atinge 2C 3g:+0 este reglat prin intermediul debitului de alimentare corelat cu &iteza de a&ansare n instalaie fiind cel care impune diferite ni&eluri de 7umplere8 a tubului. #limentarea este realizat cu a4utorul unui urub fr sfrit a crui rotaie este controlat cu un &ariator de frec&en. 5n urma tratamentului termic produii rezultai solizi i gazosi sunt recuperai dup tranzitarea unui separator /de tip ciclon0 aflat la e(tremitatea tubului transportor. Un &entilator are rolul de e&acuare a gazelor pro&enite att din arderea combustibilului pentru nclzirea instalaiei ct i din procesul de tratare al deeului. La alegere traseul de e&acuare al gazelor poate fi separat pentru a permite analiza gazelor rezultate din descompunerea termic a deeului. )resiunea /subatmosferic0 n interiorul reactorului este controlat i meninut constant cu a4utorul unui traductor de presiune instalat n separatorul ciclon. 5n plus meninerea controlat a unei pturi de gaz n interiorul tubului /deasupra patului de solid transportat0 permite nu numai asigurarea unei atmosfere pentru tratarea termic /condiii o(idante sau reductoare0 ci i e&acuarea &aporilor i gazelor rezultate n urma procesului. .ispoziti&ul poate lucra pe o pla4 larg de temperatur ntre *CC i 11CC R!. )arametrii ce influeneaz i pot fi modificai pentru transportul solidelor di&izate n instalaia prezentat sunt ' frec&ena &ibraiei impulsul nclinaia tubului transportor i debitul de alimentare. 5n regim de funcionare permanent staionar o cretere a frec&enei implic o diminuare a amplitudinii /deci o diminuare a gradului de agitaie n patul de solid a turbulenei0 i a timpului de staionare a produsului n reactor. Instalaia funcioneaz n regim supra%rezonant.

#mpulsul este impus de motoarele cu greuti e(centrice pe a(. El este direct proporional cu e(centricitatea lestului motoarelor care sunt i sursa de &ibraie a tubului. D cretere a impulsului implic o scdere a timpului de staionare a produsului tratat n instalaie datorit mririi &itezei de transport. 9nclinaia tubului transportor este caracterizat prin ung+iul pe care acesta l face cu planul orizontal. ,impul de se4ur al unei particule solide n reactor crete o dat cu mrirea nclinaiei acestuia. .ebitul de alimentare influeneaz ntr%o oarecare msur nlimea patului de produs tratat i gradul de agitaie a particulelor. Oariaia timpului de staionare n funcie de debitul de alimentare este negli4abil. Un debit de alimentare totui mai ridicat diminueaz agitaia particulelor solide datorit creterii nlimii stratului de produs n reactor. Studii anterioare efectuate pentru a stabili caracteristicile +idro%dinamice ale pilotului au furnizat urmtoarele legi mai importante pri&ind comporta%mentul dinamic al solidului di&izat supus procesului. #u fost studiate anterior ' % )entru o frec&en i o e(centricitate a lestului motoarelor fi(ate timpul de staionare al produsului crete o dat cu mrirea nclinaiei tubului transportor. % )entru un ung+i de nclinare i o frec&en data timpul de se4ur scade cu creterea e(centricitii lesturilor. % )entru o nclinaie i un impuls /e(centricitate0 stabilite timpul de se4ur scade la mrirea frec&enei de &ibrare a tubului transportor.

b% E"antioanele Studiul asupra tratamentului termic al solidelor di&izate are la baz principiul transportului &ibrofluidizat al acestora. 5n acest sens noiunea de solid di&izat este foarte important. Aici un dispoziti& mecanic nu foreaz a&ansarea solidului. Singurele fore ce actioneaz asupra particulelor sunt cele de acceleraie ale &ibraiei ce pro&oac a&ansarea lor n interiorul reactorului tubular. .ac solidul nu este di&izat integral /consistena pstoas de tip noroi aspect fibros de tip bumbac0 forele ce creeaz deplasarea &or fi mai mult sau mai puin compensate de forele de coeziune particulare ntr%un mod neregulat i greu de cuantificat. #ceasta ar deterioara condiiile de transport de tip piston. ,innd cont de diametrul tubului transportor /F N 16C mm0 e(periena a artat c pla4a de &ariaie a granulometriei solidelor tratate poate fi de pn la *C mm. 5n plus eantionul supus procesului &a trebui s respecte o repartiie granulometric n care BC? din masa solidului di&izat s aibe o granulometrie superioar a 1 mm. .ac aceast condiie nu este respectat testele au demonstrat c produsul are tendina de a se compacta n &ecintatea sistemului de alimentare sub efectul forelor de &ibraie ntr%un mod asemntor cu tasarea unei pudre. c% Limitri Limitrile de ordin te+nic apar n cazul produselor ce necesit un debit mare de aer conducnd la antrenare de particule sau n cazul produselor care conin o fracie fuzibil inducnd fenomene de aderare la peretele reactorului.

)entru solidele cu o participaie ridicat a substanelor combustibile necesarul de aer /pentru ardere0 este foarte important n consecin prin mrirea debitului de carburant &iteza de tranzitare a gazelor rezultate n urma reaciilor n partea superioar a tubului risc s fie mare antrennd particule de cenu sau de substan nears.

#ceste antrenri de fracii uoare pot altera omogenitatea amestecului de deeu n timpul procesului i glisarea straturilor aflate n di&erse faze de combustie /dispariia deplasrii de tip piston0. Singura soluie este reducerea cererii de aer pentru a micora &iteza de trecere a gazelor metoda cea mai simpl constnd fie n diminuarea materiei combustiblile la intrarea n reactor fie amestecarea unei fracii inerte n solidul tratat. #ceasta din urm metod este n egal msur soluie i pentru produsele ce conin fracii fuzibile. 5n acest caz componentele topite &or adera la cele inerte i i &or continua deplasarea. #u fost stabilite o serie de criterii pentru caracterizarea ct mai fidel a incinerabilitii deeurilor solide di&izate. #ceste criterii permit identificarea comportamentului solidului n timpul combustiei i astfel poate fi direcionat ctre instalaia optim de tratare. # fost studiat i influena parametrilor generali de funcionare cum ar fi ' umiditate temperatur timp de se4ur etc. ,estele efectuate la funcionare n atmosfer reductoare : o(idant ne%au permis s introducem o serie de criterii caracteristice incinerabilitii produselor' B# ,tmosfera reductoare: 6 riteriul ', !la 'anoeuvrabilitD , 0aud de lEDc0antillon# caracterizeaz mane&rabilitatea la cald a eantionului tratat.

#cest test e&ideniaz problemele ce apar n timpul alimentrii unui incinerator cu deeurisolide. #numite deeuri /n special plasticul0 sufer &ariaii de temperatur de la cea ambiant la cea din interiorul incineratorului n timpul introducerii n instalaie sc+imbndu%i starea de agregare i structura fizic ce conduce la modificarea complet a comportamentului lor mecanic. " riteriul .%'V !la .raction du rDsidu %ibDrable sous forme de 'atiFres Volatiles# corespunde fraciei libere de materii &olatile i este o caracteristic

intrinsec a solidului sau amestecului de solide n raport cu incinerabilitatea sa deoarece n atmosfera o(idant primele substane care se inflameaz sunt &olatilele dega4ate sub form gazoas. " riteriul /,. !/aux de .riabilitD et ,gglutination# se refer la caracterul friabil i aglutinant al reziduului solid rezultat n urma procesului. Fgura i cenua rezultate n urma dezintegrrii termice pot fi compacte sau sub form de pulberi friabile sau nu. .e e(emplu un produs ale crui reziduuri au tendina de aglomerare formnd o substan solid din punct de &edere mecanic foarte rezistent nu &a fi incinerat ntr%un cuptor cu grtare deoarece riscul de colmatare rapid este ridicat. C# ,tmosfera oxidant 6 riteriul -$& !-Dlai $lobal dE&nflammation# reprezint timpul global de aprindere. Este o dat esenial pentru caracterizarea combustibilittii unui deeu. El arat capacitatea unui produs de a se aprinde lent sau rapid dup introducerea sa n incinerator. 6 riteriul /R. !/aux de RDduction de la .raction ombustible# reprezint cota de reducere a fraciei combustibile. )entru o temperatur i un timp de staionare

date doar o parte a fraciei combustibile a unui deeu este ars. #ceast cot &ariaz n funcie de compoziia deeului fiind deci un parametru important pentru caracterizarea lui &is%c%&is de combustibilitatea sa intrinsec. 6 riteriul 2% ! 0arge 2olluante %ibDrDe# cuantific poluanii gazoi eliberai n urma procesului. #cest criteriu permite identificarea i adoptarea sistemelor optime de tratare a gazelor de ardere n funcie deeantionul incinerat. #ceste teste au fost &alidate pe combustibili de referin /lemn crbuni0 att n atmosfer o(idant ct i reductoare nainte de a fi aplicate pe diferite tipuri de deeuri fie reale fie reconstituite.

5n cele ce urmeaz &om prezenta cte&a caracteristici i criterii pentru di&eri produi tratai n instalaie..eeurile fiind prin natura lor +eterogene ca mrime form sau densitate este important s se cunoasc n primul rnd dac aceste caracteristici influeneaz timpul de staionare pentru condiii de &ibrare identice. #u fost efectuate ncercri pentru determinarea influenei granulometriei i a +eterogenitii /granulometrie Ldensitate0 eantionului asupra timpului de se4ur. Un astfel de test este esenial pentru a determina dac toate componentele unui deeu au acelai timp de staionare n instalaie sau acesta difer rezultnd un tratament neuniform la care este supus produsul. Figura de mai 4os prezint e&oluia timpului de se4ur n funcie de frec&ena de &ibraie i granulometria unor bile de aluminiu pentru un impuls /e(centricitate a lestului motoarelor

&ibrante0 de =2?. #m utilizat bile de aluminiu cu un diametru mediu de 1 " i respecti& 2 mm. Se confirm astfel independena de granulometrie a timpului de staionare deoarece curbele de &ariaie obinute sunt practic suprapuse. Se obser& pe baza acestor curbe c timpul de staionare n instalaie scade la creterea frec&enei pn la atingerea unei &alori asimptotice care poate fi considerat &aloare limita. .ac se ia n considerare lungimea tubului transportor /==CC mm nclzii0 timpul de staionare poate fi con&ertit n &itez de transport.

Figura 2 Oariaia timpului de staionare cu frec&ena de &ibraie pentru diferite mrimi de bile

Un studiu asupra segregrii particulelor funcie de densitatea lor a artat independena timpului de se4ur de natura +eterogen a produsului supus obser&rii. #mestecul utilizat a fost un amestec de +rtie cu bile de aluminiu cu un diametru mediu egal cu " mm. ,impul de se4ur a fost acelai i n cazul di&erselor eantioane de bile de argil scoar de pin )E, marunit i amestecuri ntre aceste componente. 5n ceea ce pri&este aspectul termic al instalaiei testele effectuate au permis caracterizarea combustibilitii unui deeu mena4er reconstituit cu urmtoarea compoziie ' putrescibile I =2? 1 +rtie carton I "B? 1 plastic I 1*? 1 sticl /inert0 I ""?.

!ondiiile operatorii alese pentru seria de teste sunt reprezentati&e pentru condiiile reale de e(ploatare a unui incinerator la o temperatur de 1C2C R! i un e(ces de aer de 1 ". #ceste teste au urmrit determinarea randamentului de incinerare /ardere0 a deeului. 5n consecin a fost determinat ,RF! definit mai sus pentru patru timpi de staionare diferii. s
TRFC= X m / unde:
COMB

X m ( T , ts )= 100( Dm D ' m ) / Dm

s COMB participatia masica in materie combustibila deseului a X m partea de conversie ( reducere ) masica a deseulu i pt o temp . si .un timp de stationare fixate T temperatura de operare leasa a ts timpul de stationare Dm debitul masic in trat D 'm debitul masic iesit

.eeul fiind constituit dintr%o fracie inert i una combustibil pentru a determina cinetica de reacie a produsului trebuie cunoscut nu cota de reducere masic ci cota de reducere a fraciei sale combustibile. Oaloarea cotei de inert n deeul iniial permite determinarea cotei de con&ersie a fraciei combustibile a deeului' Mc/, ts0.

X C = X /(1 m

Mm i Mc sunt corelate prin relaia'

), K

c u fra c tia in e r ta a d e s e u lu i

Relaia de mai 4os face legtura ntre ,RF! % ul deeului incinerat i cota de nearse MIHP prezente n zgur.

TRFC = (100 / s C O M B )[s CO M B

X IMB parteadenearsein z ura

IM B

s X IN

/(100

IM B

X )]

unde ' s IN partea masicaacomponenteiinertedindeseu

.efinirea ,RF! ne permite s scriem pentru o temperatur dat '

ln ( 1 T R F /1 C 0 = 0 )

Bt

#ceasta implic ca curba logaritmic funcie de timpul de staionare /ts0 a ,RF! este o dreapt de pant IP. )e baza graficelor trasate aceast pant &iteza de &ariaie poate fi stabilit usor. !urbele e(perimentale astfel obinute pot stabili &ariaia ,RF! n funcie de a&ansarea deeurilor n dispoziti&ul de tratare de e(emplu pe grtarul de incinerare al unui cuptor Hartin.

Figura 6 Oariaia ,RF! n funcie de timpul de staionare pentru un deeu mena4er reconstituit

Seria de puncte obinut astfel formeaz dou drepte. )rima corespunde dega4rii materiilor &olatile /produii care se &olatilizeaz la temperaturi inferioare a *2C R!0 i este caracterizat de o pant BM! ce reprezint &iteza de &ariaie a procesului. .urata acestei faze este notat tM! i a fost e&aluat la

";C secunde. # doua dreapt /panta BCF 0 corespunde combustiei carbonului fi( prezent n deeu. !unoscnd astfel timpul de staionare a deeurilor pe un grtar de incinerare de e(emplu este posibil s se deduc legea de &ariaie a ,RF! n condiii industriale de e(ploatare n funcie de &iteza de a&ansare a produsului. oncluzie .ispoziti&ul permite determinarea proprietilor termo% c+imice ale deeurilor n amestec &is%c%&is de combustibilitatea i:sau caracterul lor pirolitic i permite furnizarea de criterii pentru cuantificarea att a mane&rabilittii produsului n raport cu probleme de lipire ct i a fraciilor poluante emise n timpul tratamentului termic.

Instalaia permite totodat caracterizarea reziduului solid pentru fiecare tratament termic omogen aplicat continuu solidelor garantat de izotermicitatea reactorului tubular i prin intermediul curgerii particulelor de produs cu o distribuie a timpului de se4ur de tip piston independent de natura patului de solid di&izat. 5n plus atmosfera procesului de tratare este modificabil n funcie de condiiile de cercetare dorite. *.#.#. Sistemul de piroli( rapid este un procedeu de descompunere termic anaerob /n cte&a secunde01 parametrii sunt strict controlai pentru a asigura un randament ridicat. -escrierea procesului' % se genereaz &apori aerosoli cenua. .up rcire i condensare se formeaz un lic+id brun%nc+is cu &al. termic N 1:" c.c.l. )rodusul principal este biocombustibilul /randament de 92?0.

Figura de mai 4os ilustreaz structural o instalaie de con&ersie a biomasei cu reactor conic rotati& de piroliz rapid din !anada. !aracteristicile eseniale sunt ' debit de prelucrare ' = 2 t : ora1 randament ' 6C % 9C? bio%combustibil.

Figura 9 Reactor de piroliz rapid /"2C3g:+0 Figura 9 Reactor conic rotati& de piroliza

Figura ; Lanul de prelucrri pentru piroliz rapid

*.#.'. Sistemul Termo)uel % produs de !dA#R )L! are la baz piroliza i este folosit pentru a produce motorina sintetic din plastic rezidual. D instalaie poate produce pn la B2CC litri de combustibil din 1C tone de deeuri. .iagrama procesului de funcionare este urmtoarea .

Figura B )rocesul de funcionare al unei instalaii ,ermofuel

)lasticul este tratat n continuu ntr%o camer cilindric i gazele pirolitice sunt condensate. Rezultatul este n esen ec+i&alent cu petrolul distilat. )iroliza se face la =9C%*"CS!.

Figura 1C Instalaia de piroliz ,ermofuel

Sistemul poate integra i generatoare de electricitate de nalt eficien. D instalaie poate produce pn la 1.* HT+ din 1C tone de plastic pe zi. *.#.*. Sistemul ThermolIsis Societatea cu acelai nume a e(perimentat un procedeu care const n termoliza deeurilor la o temperatur de *"C R! n absena o(igenului' % deeurile sunt mcinate i supuse procedeelor de ndeprtare a fierului din coninutul lor1 % are loc procesul de uscare a deeurilor n circuit nc+is cu distrugerea mirosurilor i condensarea &aporilor de ap e(trai din deeuri. #pa recuperat este tratat i reutilizat n cadrul procesului. Uscarea permite economisirea de energie ntruct e&aporarea apei n aparatul de termoliz ar

face s se consume energie i s scad puterea calorific a gazelor1 % deeurile sunt introduse comprimate n termolizor unde electric este asigurat o temperatur de *"CR!. #ici are loc o separare automat a acestora datorit diferenei de densitate a inertelor cocsului i materiei organice1 % gazele e(trase sunt rcite splate i neutralizate1 acestea sunt stocate ntr%un gazometru nainte de a fi arse ntr% un motor cu gaz pentru producerea de electricitate1 % refuzurile n atmosfer conin numai !D" i &apori de ap1 % condensurile de la instalaiile de splare % neutralizare sunt supuse unui tratament termic fiind reciclate n termolizor1 % nmolurile sunt &itrificate la o temperatur de 12CCR! ntr%un cuptor cu inducie1 % aa%numita 7faz dens8 conine metale att sub forma lor iniial ct i minerale inerte1 metalele pure i alia4ele pot fi reciclate n industria metalurgic1 % poluanii ce pro&in de la aceast baie acid sunt captai i &itrificai n cuptorul de inducie.

#cest procedeu a fost dez&oltat n Spania n localitatea Oittoria ce dispune de o instalaie pilot de termoliz de ;CCC t:an. *.#.<. Sistemul 5otorpIr F4ermania0 Dbiecti&ul procedeului l constituie recuperarea fraciilor uleioase i a metalelor aflate n deeurile industriale' plasticuri pneuri auto. )iroliza are loc la o temperatur de 9CC R! ntr%un cuptor rotati& i genereaz un produs gazos care este rcit n dou etape. )rima rcire se realizeaz la 12C R! i conduce la obinerea unei fracii uleioase grele. La temperatura aerului ambiant este condensat o fracie uleioas mai uoar pentru care =C % *C ? din masa sa este

reprezentat de benzen i (ilen. -azul reziduuar este mai nti splat cu ap i sod dup care este ars. 5n general producia de ulei este de 1; ? cu un ma(im nregistrat n cazul deeurilor plastice. Fracia solid reprezint 12%2C ? cu o medie de =* ?. *.#.B. Sistemul ThermolIse) )rocedeul de termoliz:piroliz 7,EERHDLdSEF8 n bi de sruri topite permite &alorificarea diferitelor tipuri de deeuri' anumite fraciuni rezultate din trierea deeurilor urbane pneuri uzate deeuri de materiale plastice /amestecate murdare degradate0 reziduuri petroliere biomas. El poate fi adaptat n funcie de capacitatea depozitului de deeuri eliminndu%se astfel costurile mari pe care le implic transportul deeurilor. )rocesul 7,EERHDLdSEF8 conduce la obinerea % prin craca4 termic % a +idrocarburilor aromatice i:sau alifatice. #cestea pot fi adaptate cu uurin pentru a ser&i la producerea produselor de sintez cum ar fi monomerii uleioi /etilena propilen0 obinui prin piroliza la temperatur ridicat. )rezenta in&enie constituie o soluie alternati& prin 7reciclare c+imic8 la toate procedeele de reciclare:de eliminare a deeurilor din materiale plastice amestecate murdare i:sau degradate. #cest procedeu reprezint un sistem industrial /procedeul i instalaia0 economic din punct de &edere al energiei permind transformarea deeurilor polimere mai ales a celor termoplastice % c+iar i a amestecurilor dintre acestea i alte materiale % n

produse &alorificabile. )rocesul de transformare se realizeaz printr%un craca4 termic la temperatur 4oas sau medie i ntr%o atmosfer inert. )rincipalele produse obinute sunt &alorificabile comercial n aplicaii speciale' lubrifiani i grsimi1 ceruri i parafine /mai ales cazul polialc+enelor01

monomeri /cazul deeurilor de polistiren01 +idrocarburi aromatice diferii sol&eni1 un ulei combustibil cu caracteristici i folosire asemntoare unui combustibil uor1 Paia de sare este regenerabil i are rolul de a capta +alogenii sulful i metalele grele coninute n produsele de pirolizat. #ceste elemente &or lipsi cu des&rire din produsele supuse pirolizei.

Figura 1" Sc+ema de funcionare a procedeului ,EERHDLdSEF

Ec+ipament' 1. 2. 3. 4. )repararea deeurilor din materiale plastice1 )repararea bii de sruri1 Reactor de termoliz1 .istilare atmosferic1

5. .istilare sub &id1 6. ,ratarea bii de sruri1 Haterii prime' #. P. .eeuri de materiale plastice sau alte deeuri Sruri pentru baie )roduse de piroliz' -istilare atmosferic vid: !. .. -azul ars . E F I )rodui - E I % )rodui -istilare sub

Sistemul propus constituie o soluie &iabil pentru urmtoarele deeuri' % produse agricole utilizate saci flacoane produse fitosanitare1 % sfori i benzi din materiale plastice1

% plasele i n&oadele utilizate n industria piscicol1 % deeuri industriale i ambala4e1 % deeuri pro&enite de la ambala4ele de tip Jcomple(eJ /combinaii plastic:plastic i:sau plastic:metal01 % subproduse rezultate de la fabricarea polimerilor /polipropilen0.

*.#.C. Sistemul PI5os 5n cadrul prodeului )URos piroliza se realizeaz ntr%un reactor sub form de ciclon care are nglobat un filtru pentru

gazele arse. Filtrarea acestora se bazeaz pe principiul separatorului rotati& de particule. .eeul /n special celulozic0 este introdus n ciclon. Fora centrifug conduce particulele la periferia ciclonului unde are loc procesul de piroliz. Oolatilele formate sunt transportate rapid n centrul ciclonului dup care ies trecnd mai nti prin filtrul rotati&. -azul i crbunele rezultai pot fi folosii pentru renclzirea gazului purttor i a transportatorului de cldur. Caracteristicile reactorului P:!os sunt+ coeficient de transfer termic mare; timp de staionare a gazului redus; timp de staionare a particulelor controlabil conversia particulelor de dimensiuni mari; integrarea reactorului i a filtrului de particule; cost sczut al reactorului.

Figura 1= Sc+ema procedeului )URos

,emperatura medie a procesului &ariaz ntre *2C%22C R!. iar timpul de staionare a gazului purttor n reactor este de circa C 2 % 1 secunde. 5ntr%un reactor la scar redus /1 3g:+0

inndu%se cont de configurarea reactorului i de parametrii procesului a fost realizat un studiu e(perimental pentru optimizarea randamentului fraciei lic+ide i a coninutului de ulei. Scopul este de a realiza procesul )URos la scar industrial pentru o sarcin de =C 3g:+. *.#.>. Sistemul 6T4 ,e+nologia P,- a pirolizei rapide are loc ntr%un reactor cu con rotati&. Este &orba despre un con4unctor gaz%solid care a fost descoperit la Uni&ersitatea din ,Vente Dlanda. )articulele de deeu celulozic /biomas0 aflate la temperatura mediului ambiant i particulele de nisip fierbinte se introduc pe la baza conului unde sunt amestecate i transportate datorit forei centrifuge spre partea superioar a conului. 5n cazul acestui tip de reactor poate fi obinut o nclzire rapid a biomasei i un timp redus de staionare a gazului. 5nclzirea rapid a biomasei &a mpiedica formarea cenuii n timpul reaciilor. #sfel se obin ca produi primari' bio%ulei 92 ? i cenu i gaz 12 ?. .eplasarea rapid a &aporilor de piroliz /&olatilelor0 n reactorul cald conduce la pierderea a mai puin de 1C ? din masa de bio%ulei. #cest lucru se datoreaz reaciilor de cracare. Au este necesar utilizarea unui gaz JinertJ produsele de piroliz nefiind diluate. #ceast nediluare i cantitatea mic de &apori conduc la construirea unui ec+ipament de dimensiuni reduse. .in punct de &edere mecanic te+nologia reactorului este deosebit de simpl i robust. Oiteza de rotaie a conului este de doar =CC rot:min i dup mai mult de 1CCC de ore de operare a unei instalaii pilot cu o sarcin de "2C 3g:+ fenomenele de abraziune i de uzur nu apruser. Realizarea reactorului cu con rotati& la scar mai mare este posibil prin creterea diametrului su. )entru capaciti care necesit un diametru al conului mai mare de " m eta4area mai multor conuri pe o a( conduce la plasarea /introducerea0 sarcinii n zona cea mai de 4os a reactorului. #pelnd la

aceast posibilitate instalaia pilot poate face fa unei ncrcturi de " % 1C t:+. )articulele de biomas sunt introduse pe la baza reactorului de piroliz unde sunt pirolizate. Oaporii produi e(ecut mai multe micri de rotaie /fr a urca0 nainte de a intra n condensator. Reactorul de piroliz este integrat ntr%un sistem de circulaie a nisipului compus din' conduct &ertical camer de combustie n pat fluidizat i reactor de piroliz. !rbunele este ars n prezena aerului pentru a produce cldura necesar procesului de piroliz. )rincipalul produs l constituie uleiul. .e asemenea sunt e&acuate i gaze necondensabile. Surplusul de cldur poate fi utilizat n procesul de uscare a materiei de baz. P,- a fost aplicat ntr%un reactor de piroliz cu con rotati& pentru o sarcin de lemn de "2C de 3ilograme:or.

*.#.D. Piroli(a biomaselor )iroliza biomaselor este o te+nologie de energie foarte &ec+e care de&ine interesant iari printre sistemele di&erse pentru utilizarea energetic a biomaselor. Oe+iculele funcionau cu benzin produs prin piroliza lemnului n timpul rzboiului pentru a nlocui combustibilii minerali indisponibili. )iroliza are urmtoarele a&anta4e principale fa de te+nologiile de combustie con&entionale' % cldura combinat i producerea de energie prin te+nicile procesului de gazificare ale biomaselor legate de motoarele pe gaz sau turbinele pe gaz pot s realizeze eficien electric signifiant mrit / ""? pn la =90 n comparaie cu te+nologiile de combustie ale biomasei cu generarea aburului i te+nologia de turbin standard / 12? la 1;?0. Folosind benzinele create n bateriile de combustie pentru producerea de energie se poate realiza o eficien electric mai mare in domeniu de "2? pn la 2C? c+iar i n cazul

instalaiilor de piroliz la scal redus i n timpul operaiei de ncrcare parial. Eficiena electric mbuntit a con&ersiei energetice prin piroliz nseamn c micorarea potenial n !D" este mai mare dect prin combustie. Formarea compuilor de AD( poate de asemenea s fie semnificati& redus i ndeprtarea poluanilor este general n ma4oritatea cazurilor. #&anta4ele AD( totui pot fi parial reduse dac benzinele sunt consumate n motoarele sau turbinele cu gaz. Emisiile semnificati& mai sczute de Ao( !D i +idrocarburi pot fi ateptate cnd benzinele se ntrebuineaz n bateriile de combustie n locul utilizrii n motoarele sau turbinele cu gaz. )iroliza biomasei genereaz trei produse energetice diferite n cantiti diferite ' cocs gaze i ulei. )iroliza rapid furnizeaz mari producii de ulei dar eforturile te+nice necesare prelucrrii uleiurilor rezultate din piroliz nseamn ca acest sistem generator de energie nu pare foarte promitor n actualul stagiu de dez&oltare. Dricum piroliza ca prima etap a unei instalaii de gazificare n dou etape pentru fan i alte materiale agricole merit considerate. 5n procesul tipic de gazificare a biomasei aerul se ntrebuineaz ca agent de gazificare i deci gazul are o &aloare termic 4oas / =%2 H@ m]0. .up curare poate fi folosit n motoarele sau turbinele cu gaze. ,urbinele cu gaze conectate la o turbin cu abur &or arde un gaz cu &aloare termic medie / 1"%12 H@ m]0 mai fa&orabil dect gazul cu &aloare termic scazut. Folosirea in4eciei de abur n camera de ardere a turbinei cu gaze /procesul !+eng0 necesit cel putin gaz cu &aloare termic medie.

Figura 1*

Figura 12

)roducia de +idrogen sau metanol de la procesul de gazificare al biomasei sau folosirea gazelor de producie in baterii de combustie la temperatur sczut de asemenea necesit ori carburatoare care funcioneaz cu o(igen i abur e(trem de mbogite ori carburatoare nclzite indirect trebuiesc folosite cu abur pentru ca un mediu de gazificare s genereze gaz de producie cu o &aloare termic medie cu coninut nalt de +idrogen. )rocesul de gazificare a lemnului deeurilor i reziduuri lemnoase n strat fi( sau fluidizat cu combustia gazului pentru producia de cldur este acum standardizat. !arburatoarele de lemn utilizate nti n nordul Europei sunt ntrebuinate

aproape n ntregime pentru generarea de cldur. )robleme te+nice mai mari sunt puse de procesul de gazificare al

fanului i alte materiale solide agricole care n general au concentrri mai nalte de clor nitrogen sulf i baze. )rocesul de gazificare al biomasei &erzi este nc la un stadiu timpuriu de dez&oltare. Eforturi de dez&oltare ntrite pe te+nologiile procesului de gazificare pentru materialele &erzi ale biomasei sunt eseniale ca rezer& potenial de furnizare al acestui tip de combustibili s fie comparati& mai mare. )urificarea eficient a benzinelor i adaptarea corect a produselor de gazificare a biomasei la cerinele specifice ale sistemelor de ardere a gazelor sunt premise pentru folosirea n motoare turbinele cu gaze i bateriile de combustie. !ompuii din smoal pot fi nlturai eficient sporind temperatura gazului sau cu cracarea catalitic peste nic+el. Dricum c+iar i pentru carburatoare de lemn nu este nc nici o soluie &iabil economic n aceast problem de gudron. Aici unul din tipurile de carburator disponibile momentan nu au fost testate cu succes n legtur cu motoarele pe benzin n operaiuni pe termen lung n prelucrarea cldurii combinate i centralele electrice. -azificarea presurizat permite eficienelor electrice s fie realizate dar resurse te+nice mai mari sunt necesare pentru a furniza biomasa n carburator i pot aprea probleme de epurare a gazelor. )entru grupurile motopropulsoare cu gazificarea biomasei integrat n raza a = la "C HT electricitate gazificarea n pat fluidizant al biomasei sub presiune atmosferic cuplat cu folosirea turbinelor cu gaze folosind ciclul lui !+eng sau turbinele cu abur pare s fie te+nologia cea mai promitoare acum n termeni te+nici i economici. )entru cldura combinat

i centralele electrice cu capaciti pn la " HT folosirea benzinelor n motoare pe benzin este pe moment mai atracti& dect turbinele cu gaze. .in cauza problemelor cu rezer&a de combustibil si transportul lui uzinele de gazificare a biomasei cu capaciti de peste apro(imati& =C HT electricitate nu sunt o afirmaie &iabil n -ermania si cele mai multe tri europene in prezent.

!o%arderea biomasei n centralele electrice de crbune e(istente / G 1CC HT0 este n prezent in&estigat n mai multe ri.Integrarea carburatoarelor alimentate de biomas n centrale termice pe crbuni ar a&ea anumite a&anta4e asupra uzinelor de gazificare a biomasei. !ea mai important este fle(ibilitatea mbuntit ca reacie a fluctuaiilor sezonale n disponibilitatea biomasei i costurile de in&estiie sczute.

Figura 16

*.'. A!anta8ele "i de(a!anta8ele piroli(ei *.'.1 Principalele a!anta8e o)erite de tehnologiile de piroli( sunt1 % ni&elul de temperatur poate fi strict controlat i deplasat n limite largi1

% diminuarea &olumului de eflueni gazoi' apro(imati& 1:= comparati& cu incinerarea1

% prin ni&elul de temperaturi prin controlul ec+ilibrelor c+imice i prin regimul gazodinamic se poate reduce substanial emisia de no(e /praf produse sulfurice produse clorice metale grele etc01 % obinerea de produse &alorificabile energetic i te+nic' ulei gaz i cocs de piroliz. % neutralizarea a BB BB? din deeuri1 % ne&olatilizarea metalelor grele i fi(area acestora n cocs1 % ine(istena emisiilor de AD(. % timp redus de reacie pentru piroliza de nalt temperatur ' 12%"C minute1 % omogenizarea deeurilor multicomponente de tipul celor urbane. Se obine astfel un produs cu caracteristici termo%fizico% c+imice $uasi%constante. % neutralizarea produselor cu impact olfacti& ma4or i facilitarea depozitrii pe termen lung i a transportului la distan. .e e(emplu deeurile din industria zoote+nic /resturi din prelucrarea crnii cu descompunere rapid0 pot fi pirolizate obinndu%se un cocs /carbon L inerte0 ce poate fi stocat i transportat la distan pentru a fi ars ntr%o central clasic pe combustibil con&enional1 % rspuns bun la &ariaii de sarcina' "2 % 1"2?1 % uniti modulare n gama 1C CCC % 2C CCC t:an. *.#.'. $e(a!anta8ele procesului de piroli(

)rincipala limitare a acestui procedeu este dat de caracterul de interfa ntre deeul brut i te+nologia de eliminare final. )iroliza nu este un procedeu de eliminare a deeurilor ci doar de prepare n &ederea unei &alorificri energetice superioare. )rincipalele deza&anta4e sunt generate de' % caracterul de deeu al cocsului produs.

.ei este un combustibil omogen asimilabil crbunilor de putere calorific medie din punct de &edere 4uridic este un deeu ce se supune legislaiei respecti&e. % coninutul de metale grele. .atorit temperaturilor 4oase /G62CR!0 ale procesului metalele grele nu sunt &olatilizate i rmn fi(ate n cocs. )entru o combustie ulterioar a acestui produs este necesara o Qspalare%separe8 intermediara pentru retinerea metalelor grele. #ceasta reduce eficienta globala a procesului de con&ersie energetica a deseului.