Sistemul nervos vegetativ (SNV) Recapitulare

SNV sau SNA (sistemul nervos autonom) are urmtoarele funcii: meninerea homeostaziei organismului coordonarea rspunsului organismului la efort fizic i stress intervine mpreun cu sistemul endocrin n reglarea activitii a diferite organe

2 componente: 1. parasimpatic (PS) 2. simpatic (S)

Controlul central al SNV

Inervatia vegetativ parasimpatic a esuturilor i organelor

SNV parasimpatic i are originea n: trunchiul cerebral mduva sacrat (sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi i cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizai n ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar n pereii organelor deservite plexurile intramurale). Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse n nervii cranieni (III, VII, IX, X) i n nervii rahidieni sacrali (n. pelvini).

Inervatia vegetativ simpatic a esuturilor i organelor

SNV simpatic i are originea n mduva toraco-lombar (sistem toraco-lombar). SNV simpatic are fibrele preganglionare mai scurte i cele postganglionare mai lungi, deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizai n ganglionii paravertebrali (de o parte i de alta a coloanei vertebrale); ceilali ganglioni simpatici sunt denumii prevertebrali (fiind localizai ventral de coloana vertebral). Fibrele nervoase periferice simpatice sunt incluse n nervii rahidieni (cervicali, toracali, lombari).

Inervaia PS i S a organelor i esuturilor

Sistemul colinergic Sinapsa colinergic

Acetilcolina (Ach) este sintetizat n citoplasma terminaiilor sinaptice ale neuroni colinergici. Sinteza are loc sub influena enzimei colinacetilaz sau acetilcolintransferaz care favorizeaz formarea unei legturi esterice ntre acidul acetic i colin. Acidul acetic este furnizat n aceast reacie sub form de acetil-coenzim A de ctre mitocondrii. Acetilcolina sintetizat este captat in veziculele de depozit presinaptice. n urma depolarizrii presinaptice are loc ns o cretere a influxului de calciu prin membrana presinaptic ceea ce va antrena o succesiune de evenimente care se vor solda cu eliberarea de acetilcolin n spaiul sinpatic. Acetilcolina eliberat n fanta sinaptic difuzeaz n spaiul sinaptic i se fixeaz de receptorii colinergici postsinaptici exercitndu-i efectul caracteristic. Efectul acetilcolinei este rapid terminat prin difuziunea substanei n afara spaiului sinaptic i, mai ales, prin metabolizarea sa rapid.

Metabolizarea acetilcolinei const n ruperea legturii esterice i descompunerea acetilcolinei n cele dou componente, acidul acetic i colina. Acidul acetic este metabolizat pe cnd colina este recaptat n citoplasma terminaiei presinaptice pentru a fi reutilizaz la sinteza de noi molecule de acetilcolin. Hidroliza moleculei de acetilcolin poate avea loc sub influena a dou enzime, una specific pentru acetilcolin numit acetilcolinesteraz (colinesteraz) i alta mai puin specific numit pseudocolinesteraz (sau butirilcolinesteraz). Acetilcolinesteraza se gsete cu precdere n neuronii colinergici, att n corpul celular ct i n terminaiile dendritice sau axonale, dar i n alte esuturi. Realizeaz concentraii relativ ridicate n jurul sinapselor colinergice. La nivelul plcii motorii acetilcolinesteraza este dispus foarte strategic pe membrana postsinaptic la periferia sinapsei. Pseudocolinesteraza se gsete mai puin la nivelul neuronilor ct mai ales la nivelul altor structuri cum ar fi nevrogliile, sngele, ficatul.

RECEPTORII COLINERGICI

Sunt de 2 tipuri:

1. receptori nicotinici R-N 2. receptori muscarinici R-M.

Receptorii nicotinici
Se clasifica in 3 mari clase: R-N musculari se gasesc la nivelul jonctiunilor neuromusculare (placi motorii) R-N ganglionari se gasesc la nivelul gg.vegetativi parasimpatici (PS) si simpatici(S), precum si la nivel medulosuprarenalei (MSR) R-N cerebrali se gasesc in SNC si sunt heterogeni dpdv al structurii moleculare si localizarii

Toti R-N sunt structuri pentamerice care functioneaza ca si canale ionice ligand-dependente canale ionice de Na+. Cele 5 subunitati formeaza un complex receptor-canal care sunt similare ca structura pana in prezent s-au identificat 16 tipuri de subunitati: unitati alfa (9 tipuri), beta (4 tipuri), gamma, delta si epsilon. Fiecare subunitate poseda cate 4 segmente transmembranare (M1-4), segmentele M2 participand la definirea porului ionic. In general, receptorii nicotinici, indiferent de tipul lor, poseda atat subunitati alfa cat si beta, minim 2 subunitati alfa: R-Nm 2(1) + 1 + + ; R-Nn 2(3) + 3 (4).

Pe subunitatile alfa se gaseste situsul de legare pentru Ach iar pentru deschiderea canalului ionic sunt necesare 2 molecule de Ach respectiv 2 subunitati. R nicotinici sunt canale

ionice pentru Na+. In SNC exista si exceptii, R nicotinici care functioneaza ca si canale ionice pentru Ca2+.

Receptorii muscarinici
Sunt receptori cuplati cu proteinele G si sunt de 5 subtipuri: M1, M3, M5 sunt cuplati cu Gs / Gq iar M2, M4 cu proteine Gi. Receptorii muscarinici se gsesc cu precdere la nivelul sinapselor parasimpatice neuroefectorii, dei exist i unele sinapse neuroefectorii simpatice care conin receptori muscarinici.

M1 neurali se gasesc predominant in SNC, unii neuroni periferici si celulele parietale gastrice. Mediaza efecte excitatorii in SNC si in gg. veget.simpatici. La nivelul stomacului sunt responsabili de secretia de HCl dupa stimulare vagala.

M2 cardiaci predomina la nivelul cordului dar se gasesc si in neuronii centrali si periferici mediaza efecte inhibitorii prin cresterea conductantei pentru K+ si prin inhibarea canalelor de Ca+2. Sunt responsabili de inhibarea colinergica a cordului, precum si de fenomene de inhibitie SNC. Se mai gasesc impreuna cu M3 in musculatura neteda viscerala si contribuie la relaxarea acesteia de catre agonisti colinergici.

M3 glandulari / musculari netezi sunt responsabili de efecte excitatorii stimuleaza secretia glandulara (salivara, bronsica, sudoripara, etc.) si contractia musculaturii netede viscerale. Mediaza de asemenea vasodilatatia prin eliberare de NO de catre celulele endoteliale. Au fost identificati si in SNC.

M4 si M5 au fost identificati in principal la nivel SNC unde sunt implicati in comportament.

Efectele acetilcolinei (Ach)

Organ Ochi Musculatura circulat a irisului Muchi ciliar Inima Nod sinoatrial Atrii Nod atrioventricular Ventriculi Vase sanguine Artere Veins Plmn Musculatura neted bronic Glande bronice Sistem digestiv Motilitate Sfinctere Secreie gastric i intestinal Vezic urinar Detrusor Trigon i sfincter vezical intern Glande Sudoripare, lacrimale, salivare Rspuns contractie (mioz) Contracie i acomodare pentru vederea de aproape Scderea frecvenei cardiace Scderea forei de contracie Scderea vitezei de conducere atrio-ventricular Efecte slabe (ventriculii nu sunt inervai parasimpatic) Vasodilataie (via EDRF). Vasoconstricie la doze mari. Vasodilataie (via EDRF). Vasoconstricie la doze mari Contracie (bronchoconstricie) Stimulare creterea secreiilor traheobronice Cretere Relaxare Stimulare Contracie Relaxare Secreie

Efectele Ach la nivel ocular

Mioza + bombarea cristalinului pentru acomodarea vederii pentru aproape

Efectele Ach la nivel cardiac

Scade frecventa cardiac i conducerea atrio-ventricular

Efectele Ach la nivel pulmonar

Bronhoconstricie i creterea secreiei traheo-bronice

Efectele Ach la nivel digestiv

Crete secreia gastric i intestinal crete motilitatea gastric i intestinal relaxeaz sfincterele

Efectele Ach la nivelul vezicii urinare