INVATAM ROMANA

Poate parea ciudat sau peste masura de naiv, dar -DA- chiar vreau sa va ajut sa invatam cate ceva despre limba si literatura romana. Tineti-mi pumnii, si uratimi succes! Acest blog Link de aici Lista mea de bloguri Web

Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate postrile Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate postrile
MIERCURI, 13 IANUARIE 2010

ROMAN AL EXPERIENTEI/ROMAN PSIHOLOGIC

Romanul !" #$ n% $ valorifica %#a$# a &a% ma$ $n% n'a, $n "lan $n% #$o#, ( &a%# " #'ona) , a uno# !" #$ n% ( *$n$%o#$$+ Proza e perientei se bazeaza pe &# a# a $m"# '$ $ ( au% n%$&$%a% prin utilizarea unor elemente care tin de realitate !"urnal# elemente autobiografice# scrisori$ E'% %$&a au% n%$&$%a%$$ ,&a# '%a, ( &$, la -a.a #omanulu$ !" #$ n% $/ are in vedere confesiunea persona"ului%narator la persoana &# introspectia# autoanaliza lucida# tehnica narativa moderna a 'punerii in abis'!de e # introducerea in naratiune a fragmentelor de "urnal$# stilul anticalofil# !si numai la (amil Petrescu# notele de subsol tot la persoana &# care sustin chiar identitatea autor%narator)))$ Romanul "'$0olo1$&/( anal$.a are drept obiect $n2 '%$1a# a ( %al$a%a a 2$ %$$ $n% #$oa# , o-' #2a# a "'$0olo1$&a# iar drept subiect are &a.u#$l ( &on'%$$n%a.*ste scris de obicei la " #'oana I ," #'" &%$2a na#a%$2a 'u-$ &%$2a/, " n%#u &a "un a&& n% " ( '&#$ # a '%a#$lo# 'u*l % '%$, a "#o-l m lo# ( &on'%$$n%a 'au &0$a# "a%#un( # a $n .on l o-'&u# al $n&on'%$ n%ulu$+ P#o.a ( *a&%u#a 'u-$ &%$2a are drept caracteristici+ perspectiva narativa 'faramitata'# relativizata# timpul subiectiv# flu ul constiintei# memoria afectiva# naratiunea la persoana &# luciditatea autoanalizei# anticalofilismul# introspectia !utilizata nu numai ca mi"loc de autocunoastere# ci si ca mi"loc de cunoastere a

celuilalat)$# constructia persona"elor a caror identitate se construieste treptat# prin alcatuirea unor 'dosare de e istenta'# dar si autenticitatea definita ca identificare a actului de creatie cu realitatea vietii# cu e perienta nepervertita# cu trairea febrila$ CONCLU3II 1+ Da&a &$%$m &u maaaaaa# a% n%$ & l (oua ( *$n$%$$4%#a'a%u#$, o-' #2am *oa#% mul% l m n% &omun $n%# & l (oua %$"u#$ ( #oman 5 2+ LA MODUL A6SOLUT SIGUR, 7Ul%$ma noa"% ++++7 ESTE ROMAN AL EXPERIENTEI ,G0 o#10$($u %#a$ '% (oua !" #$ n% ( *$n$%o#$$, (#a1o'% a '$ #a.-o$ul, " &a# l %#a$ '% a%a% ( $n% n', $n&a% nu ' "oa% au% n%$&$%a% ++++E MAESTRU/9 3+ 7Ul%$ma noa"% +++7 '% SI #oman "'$0olo1$&, a'a &um '%$am &u %o%$$9 :+ 7Ma$%# ;$ 7 '% , ( a' m n a, #oman al !" #$ n% $, $n'a, &$n $l al 1 ($n (#a1o'% ( El$a( , %# -u$ 'a '%$ &a 'u-$ &%ul "oa% *$ *o#mula% '$ a'a<Scrie l$- #a ( l ( &a% '&#$$n(u8l 8 2 .$, $a#, $( n%$%a% a 'u" #- # al$.a%a au%o#8" #'ona)9 &a% ( '"#

un eseu de 2 3 pagini, despre particularitile unui roman al experienei prin referire la o oper literar studiat, aparinnd unui autor canonic...deci,pentru a nu risca, trebuie sa invete si "Ultima..."(eu asa as face, dar eu am fost o "olimpica tocilara":) 5. EU cred ca vina acestei confuzii provine de la cine a conceput cerintele, intrucat nu si-a dat seama de limita ingusta dintre cele doua tipuri de romane; si mai cred ca sunt prea multi profesori care nu pot concepe ca se poate folosi aceeasi opera in aceste cazuri...no comment.
Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 23+45 6 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
S=M6>T>, ? IANUARIE 2010

TIPOLOGIA TEXTELOR
T$"u#$ 'au ' &2 nB ( % !% TIPOLOGIA TEXTELOR ,+M+ A(am/ M@#&$ l$n12$'%$& G nu#$ ( % !% & "#o-a-$l a"a#B$n 'au &a# au o An%# -@#$ & 2$( nB$a.@

O-$ &%$2ul lo#

' &2 nB@ & a"a#B$n unu$ anum %$" ( % !%

'" &$*$&ul % !%ulu$

TEXTUL NARATIC

% repere temporale# mai ales+ atunci# apoi# mai t;rziu... % timpuri verbale+ prezent i perfect compus sau perfect simplu % le ic+ frecvena verbelor i adverbelor ce insist asupra aciunii

% romane# nuvele# basme... % fapte diverse % pasa"e de basm# schi# nuvel...

(ine: (e face: 9nde: (;nd: (um: /e ce:

T '%ul ( '&#$"%$2

% repere spaiale# mai ales+ aici# mai departe# l;ng ... % timpuri verbale+ imperfect sau prezent % le ic+ frecvena substantivului i ad"ectivului< verbe ale strii< c;mpuri le icale ce asigur unitatea tematic

% pasa"e de roman# nuvel# pastelul % plane anatomice % pasa"e de ghid turistic

(e este descris: /e cine: (um: /e ce:

T '%ul '& n$& 'au D($alo1al / &on2 #'aB$onal

% punctuaie specific % mrci ale enunrii

% piese de teatru % scene 7n te te epice % conversaii =pe viu'

(ine vorbete: (u cine: /espre ce: 9nde: (;nd: /e ce:

T !%ul $n*o#ma%$2 a informa

% estomparea complet a emitorului % articulaii de tip crono% logic+ mai 7nt;i# apoi...< timp verbal+ prezentul % le ic specific orizontului tematic

% unele articole de pres % rubrici de pres de tipul =meteo'# anunuri'

/espre ce suntem informai: /e cine: (um: /e ce:

T !%ul !"l$&a%$2

8 a face s neleag

% estomparea emitorului % conectori logici+ cauz % efect+ deoarece# deci... % timp verbal+ prezentul % le ic specific orizontului tematic

% manuale colare % unele te te tiinifice

(e este e plicat: /e cine: (um: /e ce:

T !%ul $n)on&%$2 a indica modul de

% estomparea emitorului % timpuri verbale+

% reete % prospecte

La ce se refer indicaiile: (ine le

aciune T !%ul a#1um n%a%$2 a convinge

imperativ sau infinitiv % conectori logici+ deoarece# 7n consecin# cu toate acestea... % le ic# 7n funcie de strategia adoptat+ neutru sau valorizant vs. devalorizant % e puneri# prezentare de carte % editoriale# cronici i comentarii de pres

d: /e ce: (ine argumenteaz: (e argumenteaz: Pe cine dorete s conving: (ui i se opune: /e ce:

&arasi foarte folositor pentru bacalaureat % oral # mai ales pentru aceia dintre voi care nu pot invata teorie foarte multa< &$%$%$ &u a% n%$ ma$ al ' &oloana a 28a ,ma#&$ l$n12$'%$& "#o-a-$l /# ca sa va fi ati cateva trasaturi ale fiecarui tip de te t. >oi reveni cu detalii# pentru te tele narativ si descriptiv !argumentativul l% am e plicat de"a$ Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 23+34 6 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
MAR I, E IANUARIE 2010

TEXTUL LITERAR SI TEXTUL NONLITERAR

0aterialul este luat de pe net# dar consider ca este foarte bine realizat si va a"uta sa realizati diferenta literar?nonliterar# importanta in rezolvarea unor cerinte de la proba orala a bacalaureatului.

MESAFUL poate fi structurat sub forma unui TEXT LITERAR sau NONLITERAR# 7n funcie de '&o"ul &omun$&@#$$ i mo(ul "a#%$&ula# ( &on&# %$.a# a $n*o#maB$ $ %#an'm$' . A+TEXTUL LITERAR particularizeaz comunicarea artistic# pentru c 7n el se recunoate originalitatea reflectrii lumii 7ncon"urtoare de ctre creatorul operei artistice !populare sau culte$. @n te t se manifest funcia poetic a limba"ului# prin e celen reflexiv# 7ntruc;t expresivitatea coninutului primea i nu informaiile oferite.

6+ TEXTUL NONLITERAR este elaborat pentru a comunica un coninut 7n care acioneaz# cu precdere# funcia referenial. >izeaz domenii diverse# de la cele !tiinifice i "uridico#administrative la mass#media audio%vizual# concretiz;ndu%se< cu a"utorul registrelor lingvistice !oral? scris< popular? cult< regional# colocvial# argoul i "argonul$. &ndiferent de te tul funcional reprezentat 7n comunicare# emitorul a$ordea o$iectiv realitatea i folosete un lim$a" comun% convenional# prin e celen %#an.$%$2 !scopul principal este de a transmite informaii$. TEXTUL LITERAR % caracter refle iv % subiectivitatea emitorului % 7nclcarea intenionat a normelor lingvistice % limba" e presiv# realizat cu a"utorul figurilor de stil i al procedeelor artistice - acioneaz funcia poetic % modalizare afectiv ma im TEXTUL NONLITERAR - caracter tranzitiv % obiectivitatea emitorului % respectarea normelor de redactare a te tului funcional % limba" specializat pe domenii de activitate % acioneaz funcia referenial % modalizare afectiv minim

Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 23+25 6 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L

Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
LUNI, : IANUARIE 2010

LITERATURA ROMANA INTER6ELICA, PRE3ENTARE GENERALA

&'()remise Perioada interbelic cuprinde anii 6A65%6A44. Aceasta se caracterizeaz pe plan european prin 7nfr;ngerea Bermaniei 7n timpul Primului ,zboi 0ondial# prbuirea &mperiului Austro%9ngar i ,evoluia din ,usia. Pe plan naional se realizeaz un$%a% a naB$onal@ i $n% 1#a# a An #$%mul u#o" an ( mo( #n$.a# . @n literatur tendinele moderniste# care domin 7n epoc coe ista cu cele traditionaliste . @n acest contest se impun personaliti ca 0ihail Sadoveanu# Liviu ,ebreanu# (amil Petrescu# 0ateiu (aragiale# 8udor Arghezi# Lucian Claga# &on Carbu# *ugen Lovinescu# 8udor >ianu. *'( Reviste !i curente /up Primul ,zboi 0ondial# ziarele cu pagin literar i revistele literare sporesc la numr. +,iaa rom-neasc.. Apare la D martie 6A3D la &ai sub conducerea lui (onstantin Stere# i Paul Cu"or# director tiinific devine profesorul dr. &on (antacuzino# iar proprietarii revistei sunt (onstantin Stere# &on Cotez# Barabet &brileanu. /in 6A6E directorul unic al revistei rm;ne Barabet &brileanu !important critic literar al epocii# de orientare poporanista$. @n timpul Primului ,zboi 0ondial# revista 7i 7nceteaz apariia p;n 7n 6A23 c;nd reapare sub conducerea lui &brileanu. /in 6AF3 revista se mut la Cucureti# conducerea fiind preluat de 0ihail ,alea i Beorge (linescu. /in 6A45 va aparea seria care continu i astzi. @n G>iaa rom;neascH accentul se pune pe

autenticitatea i specificul naional 7nelese ca dimensiune social# importante fiind poporul i rasa europenizarea ca asimilare a spiritului naional repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime. @n "urul acestei reviste se dezvolt curentul literar cunoscut sub numele de Po"o#an$'m. /intre scriitori de la G>iaa rom;neascH amintim pe (alistrat Ioga# Jean Cart# Ptcanu# 0. Sadoveanu# B.8op7rceanu# &onel 8eodoreanu i alii.. ,evista +/$urtorul. apare la Cucureti 7ntre anii 6A6A%6A22 i apoi 7ntre 6A2D%6A2K. (oordonator este criticul *ugen Lovinescu# teoreticianul Mo( #n$'mulu$. (enaclul cu acelasi nume va avea o e istena mai 7ndelungat #7ntre 6A6A%6A4K.-biectivele gruprii erau+ promovarea tinerilor scriitori< imprimarea unei tendine moderniste 7n evoluia literaturii rom;ne. Primul obiectiv s%a realizat prin lansarea unor nume ca &on Carbu# (amil Petrescu# &larie >oronca# Beorge (linescu# Pompiliu (onstantinescu. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai 7ndelungat de constituire. *ugen Lovinescu 7i dezvolt concepiile sale moderniste 7n lucrrile I'%o#$a &$2$l$.aB$ $ #omGn mo( #n i I'%o#$a l$% #a%u#$$ #omGn &on% m"o#an . /intre colaboratorii la revista GSburtorulH amintim pe &on Carbu# &larie >orunca# 8ristan 8zara i alii. ,evista %#a($B$onal$'%@ +0-ndirea. apare la (lu" 7n 6A26 sub conducerea lui (ezar Petrescu i &.(ucu. @n 6A22 revista se mut la Cucureti i trece sub conducerea lui 1echifor (rainic. >a continua s apar p;n 7n 6A44. /intre scriitorii tradiionaliti care au colaborat in paginile revistei se pot mentiona poetii Lucian Claga# &on Pillat# >asile >oiculescu# iar dintre prozatori (ezar Petrescu# 0ateiu (aragiale i dintre dramaturgi Adrian 0aniu i Lucian Claga. +Revista fundaiilor regale. apare lunar la Cucureti 7n dou serii+prima 7ntre 6AF4%6A4E i a doua 7ntre 6A4E%6A4K. ,evista 7i propune s fie o publicaie cu rdcini 7n toate terenurile activitii naionale. Primul redactor%ef al revistei este Paul Larifopol# care orienteaz revista pe direcia maiorescian. /up 6AF4 conducerea revistei o ia

(amil Petrescu i apoi /. (aracostea. Seria nou apare sub conducerea lui Al. ,osetti. /intre colaboratorii revistei amintim pe 8udor Arghezi# Bala Balaction# &on Carbu# Iontensia Papadat Cengescu. @n aceast perioad apar si publicaii de avangard. A2an1a#($'mul european are ca punct de plecare curentul non%conformist numit Da(a$'m. Acesta a fost iniial la LMrich de 8ristan 8zara !scriitor evreu de origine romana$. /adaitii 7i e primau dispreul fa de o lume incapabil s opreasc barbaria i crima. *i cultivau antiliteratura# antimuzica# antipictura# a"ung;nd 7n domeniul absurdului. /in acest curent decurg curentele de avangard+ constructivismul i suprarealismul. Con'%#u&%$2$'mul rom;nesc s%a grupat 7n "urul revistei +1ontemporanul. condus de &on >inea. (onstructivitii subliniau necesitatea unei corespondene 7ntre art i spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaz forme noi# concur;nd natura. (olaboratorii ai revistei vor fi scriitorii 8.Arghezi# &on Carbu# (amil Petrescu# dar i pictori i sculptori dintre care (onstantin Cr;ncui. Sunt i alte reviste constructiviste ca +Integral. i HPun&%I+ Su"#a# al$'mul a fost teoretizat i practicat la revistele Alge i Urmuz. Suprarealismul urmrea prin programul su ptrunderea artei 7n planul incontientului# al visului# al delirului 7n care spaiile umane scap controlului contientei. /intre reprezentaii suprarealismului amintim pe plan european pe+ Louis Aragon# dintre pictori Pablo Picasso# iar dintre scriitorii rom;ni pe Aurel Caranga# Saa Pan i chiar 8udor Arghezi. 2'( )ro a din perioada inter$elic Anii interbelici se caracterizeaz 7n literatura rom;n printr%o remarcabil dezvoltare a romanului care 7n scurt timp atinge nivelul valoric european. ,omanul rom;nesc 7i l@#1 J% % ma%$&a# el cuprinz;nd medii sociale diferite i problematici mai bogate i mai comple e. 9n an de referin pentru romanul rom;nesc este 6A23# c;nd apare HIonI al lui Liviu ,ebreanu. P;n la acest roman au aprut i altele# cum

sunt G(iocoii vechi i noiH al lui 1icolae .ilimon# (iclul (omanestenilor !Viata la tara# Tanase Scatiul$ al lui /uiliu Lamfirescu# G0araG de &on Slavici i G1eamul SoimretilorH de 0ihail Sadoveanu. G&onH este 7ns primul roman rom;nesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleitoare de viaa pe care o dega". @n romanul interbelic se continu inspiraia rural prin operele lui Sadoveanu# i ,ebreanu# dar pe trepte valorice superioare i cu modaliti specifice. Acum apar si romanele citadine 7n care cadrul de desfurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui (amil Petrescu# Beorge (linescu# Iontensia Papadat Cengescu. Legat de mediul citadin se dezvolt i problema intelectualului strlucit ilustrat de romanele lui (amil Petrescu. @n aceasta perioada se intensific dezbaterile cu caracter teoretic 7n legtur cu romanul. Astfel# Barabet &brileanu 7n studiul G(reaie i analizH constat e istenta a dou principale tipuri de roman+ #omanul ( &# aB$ # care prezint persona"ele 7ndeosebi prin comportamentul lor #omanul ( anal$.@ care este interesat de viaa interioar#de psihic. 0are importan o are 7n domeniul teoretic conferina lui (amil Petrescu N Noua structura !i opera lui 3arcel )roust O. /in acest studiu se deprinde o nou viziune asupra posibilitilor de cunoatere a fiinei umane 7n acord cu evoluia filozofiei i tiinelor. @n acelasi timp#romancierii e perimenteaz acum tehnici inovatoare ale romanului modern + tendina de revenire critica la modelele tradiionale precum cel balzacian pe care Beorge (linescu 7l folosete 7n G*nigma -tilieiH. *l considera absolut necesar dezvoltarea romanului rom;nesc pe linia studiului caracterului < valorificarea elementelor specifice romanului de analiza + introspectia# flu ul memoriei# relatarea subiectiva la persoana &# tehnica "urnalului si a cola"elor# autenticitatea# anticalofilia !vezi (amil Petrescu# dar si 0ircea *liade# in Ma$%# ;$$ < e plorarea valentelor simbolice la 0ateiu (aragiale si fantastice la 0ircea *liade.

Pe l;ng roman 7n proza interbelic se dezvolt+ nuvela prin Bib 0ihescu# reporta"ul literar la Beo Cogza i proza original !antiproza$ lui 9rmuz# deschiztoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmtoare. /e asemenea# continua si proza cu valente traditionaliste !romanul de inspiratie mitica# romanul istoric$ prin reprezentantul sau de seama# 0ihail Sadoveanu. NOTA Pentru "o .$a $n% #- l$&a# a se vedea prezentarile separate ale poetilor + Beorge Cacovia !simbolist$# 8udor Arghezi# Lucian Claga# &on Carbu !modernisti$# &on Pillat !traditionalist$. 8otusi# asa cum se poate observa si din prezentarea revistelor vremii# poetii interbelici au cochetat cu mai multe orientari# ei neputand fi incadrati foarte usor intr% un singur curent literar. Da#, " n%#u a *$ $n a&o#( &u "#o1#ama ( -a&alau# a%, n 2om # * #$ la $ a'a &um am '"u' ma$ 'u'+
Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 23+46 3 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
LUNI, 30 NOIEM6RIE 200?

PERIODI3AREA LITERATURII ROMANE

Ca "#o"un un ma% #$al &a# 'a 2a a)u% 'a $n% l 1 %$ ma$ -$n " un( ' a*la '&#$$%o#$$ '%u($a%$ $n & $ "a%#u an$ ( l$& u

!eriodizare succinta a literaturii romane

" #iteratura romana vec$e (sec al %&"-lea - sfarsitul sec. al %&"""lea ' ()*+) ' & al XCI8l a

% 6E26 % primul document scris in limba romana 'Scrisoarea lui 1eacsu din (ampulung' adresata lui Johannes Cenkner# "udele Crasovului. % traduceri in limba romana a unor te te religioase+ 'Psaltirea scheiana'# 'Psaltirea voroneteana'# 'Psaltirea Iurumuzachi'# '(odicele voronetean'. % '&nvataturile lui 1eagoe Casarab catre fiul sau 8heodosie' % carte initiatica. % incep sa apara cronicile de curte scrise din porunca domneasca< cei mai importanti cronicari au fost 0acarie# Azarie si *ftimie. % activitatea tipografului (oresi# care tipareste carti in limba slovana# dar si in limba romana !cartile tiparite de el vor contribui la formarea limbii romane literare$ ' & al XCII8l a % tipariturile religioase+ N (azania O mitropolitului >arlaam#'1oul 8estament de la Calgrad' !Alba%&ulia$ scris de mitropolitul Simion Stefan in 6D45# 'Psaltirea in versuri' a mitropolitului /osoftei# atestata in 6DKF# 'Ciblia de la Cucuresti' !6D55$. % 'Letopisetul 8arii 0oldovei'# inceput de Brigore 9reche# care se refera la perioada 6FEA%6EA4 < va fi continuat de 0iron (ostin# care va scrie despre evenimentele istorice cuprinse intre 6EA4%6DD6# apoi &on 1eculce il va continua pe 0iron (ostin# referindu%se la perioada cuprinsa intre anii 6DD6%6K4F. % Brigore 9reche si 0iron (ostin au fost asimilati umanismului romanesc din sec al P>&&%lea# diferit de cel al ,enasterii din sec al P>%lea.Ambii cronicari studiaza la Polonia# primul la Liov# al doilea la Car# stiintele umane+ greaca# latina# istoria# retorica# literatura antichitatii# filosofia. % 0iron (ostin este si creatorul primului poem filosofic romanesc+ '>iata lumii'.Acesta cuprinde cateva motive preluate de la autorii antici+ 'fortuna labilis'!soarta schimbatoare$# 'fugit irreparabile tempus'!trecerea inevitabila a timpului$# 'ubi sunt Qui ante nos' !unde sunt cei de dinaintea noastra$.- lucrare importanta a lui 0iron (ostin este '/e neamul moldovenilor'# in care constata latinitatea limbii si poporului roman# la fel ca in Letopiset. % &on 1eculce este singurul dintre cronicarii moldoveni care nu studiaza in strainatate# stilul sau fiind mult mai aproape de oralitate.&naintea Letopisetului# 1eculce introduce culegerea de legende '- sama de cuvinte' !42 de legende$.

% e ista si cronicarii munteni# dar acestia nu dau dovada de talent literar# ca Brigore 9reche# 0iron (ostin# 1eculce.(ei mai importanti cronicari munteni au fost stolnicul (antacuzino# ,adu Breceanu si ,adu Popescu. la '*a#'$%ul ' & al XCII8l a '$ $n& "u%ul ' & al XCIII8l a % personalitatea care se impune este /imitrie (antemir# cel mai important umanist roman.*ste cunoscator a noua limbi straine+ turca# rusa# engleza# franceza# greaca# latina# germana# persana# italiana./imitrie (antemir a scris numeroase lucrari in diferite domenii+ istorie# lingvistica# filosofie# etnografie# folclor# geografie# muzica.*ste si creatorul primului roman romanesc# '&storia ieroglifica'# in care procedeul dominant este alegoria. "" #iteratura romana premoderna (()*+-(*,() - perioada de tranzitie spre literatura moderna la '*a#'$%ul ' & al XCIII8l a % se remarca miscarea ideologico%politica si cultural%literara# cunoscuta sub denumirea 'Scoala ardeleana'.Bruparea apare in 8ransilvania si reprezinta &luminismul romanesc. Ardelenii lupta pentru drepturile romanilor in 8ransilvania# continuand ideile cronicarilor moldoveni !Brigore 9reche# 0iron (ostin# &on 1eculce$# privitoare la originea latina a limbii si poporului roman.(ei mai de seama reprezentanti ai scolii ardelene au fost+ Samuil 0icu# Bheorghe Sincai# Petru 0aior si &on Cudai%/eleanu. 9ltimul scrie epopeea eroi%comico%satirica '8iganiada'. % tot acum se remarca activitatea poetilor >acaresti !&enachita# Alecu# 1icolae# &ancu$. % (ostache (onachi# /inicu Bolescu# Anton Pann """ !erioada pasoptista((*,(-.+-(*/+) &n '-riginile romantismului romanesc'# Paul (ornea imparte "a'o"%$'mul in (oua %a" # in functie de manifestarea critica+ % 6523%6543# perioada tutelata de &on Ieliade%,adulescu !scrieti orice, baieti, numai scrieti R inceputurile literaturii# cand nu se face diferenta intre traduceri si opere originale$

% 6543%65D3# etapa directionata de 0ihail Sogalniceanu.Acesta va publica in primul numar al revistei '/acia literara'# aparut in 6543# celebra sa '&ntroductie'.Aceasta reprezinta manifestul romantismului romanesc# pentru ca impune unificarea culturala a tuturor romanilor# crearea unei literaturi originale prin autohtonizarea inspiratiei.(ritica promovata de 0ihail Sogalniceanu este una nepartinitoare+ '>om critica cartea# iar nu persoana'.Sogalniceanu enumera trei surse de inspiratie# pe care le vor urma scriitorii pasoptisti+ istoria nationala# geografia patriei# datinele si obiceiurile poporului roman . Prozatori+ &on Ieliade%,adulescu# 0ihail Sogalniceanu !romanul '8ainele inimii'# fiziologiile '.iziologia provincialului in &asi'# 'Adunari dantuitoare'$# (ostache 1egruzzi !'Ale andru Lapusneanul'# 'Aprodul Purice'# 'Sobieski si romanii'$# /imitrie Colintineanu !romanele '0anoil' si '*lena'$. Poeti+ &on Ieliade%,adulescu !balada 'Lburatorul'$# Brigore Ale andrescu !fabule# satire# epistole# meditatii$# /imitrie Colintineanu !'Legende istorice'$# >asile Alecsandri !'/oine'# 'Lacramioare'# 'Suvenire'# '0argaritarele'# 'Pasteluri'$. /ramaturgi+ >asile Alecsandri !comediile '(hirita in &asi'# '(hirita in provintie'# '(hirita in voia"'# '(hirita in balon'$. Altii+ Alecu ,usso !'(antarea ,omaniei'$# 1icolae Calcescu !',omanii supt 0ihai >oievod >iteazul'$# &on Bhica. "o'%"a'o"%$'mul , %a"a ( %#an.$%$ ( la " #$oa(a "a'o"%$'%a la "o&a Fun$m$$/ % reprezentanti+ 1icolae .ilimon !'(iocoii vechi si noi' !65DF$$# Ale andru -dobescu !nuvelele istorice '/oamna (hia"na'# '0ihnea >oda cel ,au'$# Cogdan Petriceicu Iasdeu !N ,asvan si >idra O$

"& !erioada 0unimista sau a 1arilor 2lasici ((*/+ - sfarsitul sec al %"%-lea) % in 65D4 este infiintata societatea Junimea# al carei mentor este 8itu 0aiorescu.Junimistii !8itu 0aiorescu# &acob 1egruzzi# >asile Pogor# Petre (arp$ editeaza si o revista# '(onvorbiri literare'# condusa de &acob 1egruzzi.&n aceasta revista vor publica cei mai importanti scriitori ai vremii+ 0ihai *minescu# &.L. (aragiale# &oan Slavici# &on (reanga.*i au pus bazele literaturii romane moderne si de aceea au fost numiti si marii clasici.

& !erioada de tranzitie, intre epoca "3unimii" si perioada interbelica (incepe din primele decenii ale sec %% si se continua pana la !rimul 4azboi 1ondial) % % in aceasta etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala# cum au fost 'Samanatorul'# !in care publica si Beorge (osbuc$ si '>iata romaneasca'. &n ceea ce priveste poezia# se remarca dorinta aparitiei unui nou *minescu./upa moartea marelui poet# poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul epigonismului eminescian# mai ales prin Ale andru >lahuta.Apar insa si poeti originali# ca -ctavian Boga# asimilat directiei poporaniste si Beorge (osbuc# care a fost considerat neoclasic# dar si samanatorist. % Samanatorismul si poporanismul au fost directii autohtone ce au mizat pe iluminarea prin cultura a oamenilor simpli.-ctavian Boga a fost incadrat si neoromantismului prin spiritul profetic# mesianic.*l este un 'poet al cetatii'# deplangand soarta romanilor din Ardeal.8ema melancoliei este dominata in lirica sa# lacrima individuala subsumandu%se celei colective. % Se afirma primul mare simbolist# Ale andru 0acedonski < in revista sa# Literatorul# va promova poetii noii generatii &" !erioada interbelica ((5(*-(566) % directiile traditionale anterioare# samanatorismul si poporanismul sunt continuate printr%o noua tendinta# denumita traditionalism.&n opozitie# se naste modernismul.(onfruntarea traditionalism%modernism este si de ordin ideologic.1ichifor (rainic# directorul revistei 'Bandirea de la (lu"'# este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai traditionalismului.8raditionalistii mizau pe conservarea valorilor spiritual romanesti# respingand influentele moderne./e aceea# in scrierile traditionalistilor# obsedanta este aparitia miturilor# traditiilor# ritualurilor romanesti.1ichifor (rainic# ideologul miscarii traditionaliste# era si un adept al ortodo ismului.Sub conducerea lui# revista 'Bandirea' e acerbeaza rolul ortodo ismului.9n poet care s%a autointitulat traditionlist a fost >asile >oiculescu.&n volumele 'Parga' si 'Poeme cu ingeri'# referinta primordiala este Ciblia.>asile >oiculescu a considerat traditionalismul cea mai valoroasa tendinta din literatura romana# integrandu%i aici pe toti marii poeti# inclusiv pe *minescu. % cultura romaneasca este# in perioada interbelica# duala.Pe de o parte# e ista dorinta ramanerii in datele traditiei# iar pe de alta parte# deschiderea catre

occident# prin modernism.0entorul modernismului a fost *ugen Lovinescu# cel care a condus revista 'Sburatorul'# de la Cucuresti.Lovinescu defineste modernismul in datele sincronismului.*l considera ca o cultura minora# cum este a noastra# trebuie sa se sincronizeze celei occidentale# considerate superioara.(riticul aminteste de un 'spirit al veacului'!saeculum$# caruia trebuie sa i se supuna si cultura romana.0oernistii fie negau traditia# fie aceasta li se parea insuficienta.8otusi# scriitorii valorosi s%au situat intre aceste doua directii# pentru ca# in creatiile lor sunt vizibile elemente traditionale# dar si moderne.Astfel# 8udor Arghezi si Lucian Claga# care din punct de vedere didactic apartin modernismului# au in vedere si elemente ale traditiei.&n volumele 'La cumpana apelor'# 'La curtile dorului'# Lucian Claga creeaza din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.&ntr%unul dintre aforismele sale# autorul chiar afirma ca 'eternitatea s%a nascut la sat'. Parado al# si >asile >oiculescu se raporteaza la influentele modernitatii in ultimul sau volum de poezii# intitulat '9ltimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare'. % La limita modernismului se situeaza curentele de avangarda+ integralismul# constructivismul# futurismul# dadaismul# suprarealismul.,eprezentantii avangardei romanesti au fost &on >inea# &larie >oronca# Sasa Pana# 9rmuz# 8ristan 8zara# Stefan ,oll. Poeti modernisti+ Beorge Cacovia !simbolism$# Lucian Claga !e presionist$# 8udor Arghezi# &on Carbu. Poeti traditionalisti+ >asile >oiculescu# &on Pillat. Prozatori moderni+ (amil Petrescu# Iortensia Papadat%Clugescu# Anton Iolban# Bib 0ihaescu. Alti prozatori+ Liviu ,ebreanu# 0ihail Sadoveanu# Beorge (alinescu# 0ircea *liade# 0ateiu (aragiale. /ramaturgi+ (amil Petrescu !'Jocul ielelor'$# Lucian Claga# 8udor 0usatescu# Al (hiritescu !'Baitele'$. (ritici+ *ugen Lovinescu# 1ichifor (rainic# Barabet &braileanu# Serban (ioculescu# >ladimir Strainu# Perpessicius. &"" !erioada postbelica (contemporana) - dupa al ""-lea razboi mondial este alcatuita din trei etape+

 prima etapa corespunde perioadei proletcultiste# cand literatura era adiacenta politicii de partid# cand nu esteticul conta# ci limba"ul propagandei.-perele marilor scriitori care traiesc dupa 6A44 sunt interzise.Sunt promovati autorii care scriu pentru partid + /an /esliu# 0aria Canus# >eronica Porumbacu# Andrei 8oma. cea de%a doua etapa incepe dupa 6AD3# printr%o noua generatie de scriitori# ce readuce literatura la datele ei estetice.&n poezie se remarca 1icolae Labis# 1ichita Stanescu !neomodernism$# Stefan Augustin /oinas# 0arin Sorescu# Ana Clandiana# *mil Crumaru# 0ircea /inescu.&n proza se impun 0arin Preda# Stefan Canulescu# Sorin 8itel# 1icolae Creban# Augustin Cuzura.Printre dramaturgi se numara+ 0arin Sorescu# &on Caiesu# Paul *verac# iar in critica+ *ugen Simion# Ale andru Piru# 1icolae 0anolescu# Beorge &vascu. cea de%a treia etapa coincide cu sfarsitul sec al PP lea !6A53$ si inceputul sec al PP&%lea.*ste etapa scriitorilor postmodernisti+ 0ircea (artarescu# Ale andru 0usina# 8raian 8 (osovei.Scriitorii postmodernisti impun un limba" ironic# artificial# cu elemente din civilizatia moderna# iar persona"ele create sunt# de fapt# simboluri.&n postmodernism dispar granitele dintre genuri si specii./iscursul este fragmentat. Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 23+F4 6 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
CINERI, 2K NOIEM6RIE 200?

.
Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 2F+FE 3 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
S=M6>T>, 21 NOIEM6RIE 200?

DACIA LITERARA

Aparuta intr%o perioada dificila pentru publicatiile autohtone#revista Da&$a L$% #a#a a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana# reprezentand o noutate a presei.&ntr%o perioada in care putinele publicatii e istente prezentau preponderent fapte politice# acia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca#prin caracterul sau literar. 8oate acestea se regasesc mentionate in a#%$&olul8"#o1#am al revistei# semnat de 0ihail Sogalniceanu in calitate de editor.Publicata la F3 ianuarie 6543#revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca. &n !ntroductie #articolul prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv.Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale# "urierul #omanesc!652A# &I ,adulescu$ #Albina #omaneasca !652A# Bh Asachi$ si $oaia !nimii!65F5# B Caritiu$. Acestea ##au mai mult sau mai putin o colora localaH si includ prea multa politica fara sa puna accentul necesar pe literatura. Astfel# acia Literara este "#$ma # 2$'%a &a# ' an1a) a.a 'a "u-l$& (oa# lu&#a#$ l$% #a# '$ ($n %oa% .on l %a#$$ ,# al$.an(u8' o un$*$&a# a #oman$lo# " "lan l$% #a#.Se va cere# de asemenea# si o#$1$nal$%a% in creatiile publicate# ! ## fiestecarele cu ideile sale#cu limba sa# cu chipul sauH$#astfel "#omo2an(u8' &ul%u#a na%$onala si eliminandu%se treptat puternica influenta a operelor straine. Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii# cum ar fi lipsa originalitatii in operele literare# care de"a sunt putine ca numar# dar si multitudinea traducerilor incorecte. 8raducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate.Acesta mai subliniaza si ca ##8raductiile nu fac insa o literaturaH.0ai este specificat si faptul ca revista va evita pe cat posibil scandalurile+ ## &ubitori ai pacei#nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar pute sa se schimbe in vra"be.H 0ihail Sogalniceanu anunta si intentia revistei de a%si e prima parerea asupra respectivelor opere# asftel anun%an( &#$%$&a ( ma$ %a#.$u+##(ritica noastra va fi nepartinitoare< 2om &#$%$&a &a#% a, $a# nu " #'oanaH.-biectivul revistei este de a oferii tarii ##o limba si o literatura nationalaH. 0ai apoi sunt ilustrate ma#$l o-$& $u#$l #oman '%$,&a# % m #oman%$& , $'%o#$a, na%u#a '$ ( a# %# -u$ 'a 'lu) a'&a au%o#$lo# (# "% 'u#'

$n'"$#a%$ + ##&storia noastra are destule fapte eroice#frumoasele noastre tari sunt destul de mari#obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi su"eturi de scris#fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne

imprumutam de la alte natii.H8ocmai de aceea revista a fost considerata manifestul romantismului romanesc. La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor e ista in revista# aticole originale# compunerile originale#critica noilor aparitii si 8elegraful /aciei# care va include stiri#informatii#noutati#etc. 0ulti dintre scriitorii ulteriori au urmat sfaturile date de Sogalniceanu in articolul program#ei inspirandu%se fie din istoria nationala#fie din frumusetile naturii.Astfel de e emple sunt Brigore Ale andrescu si >asile Alecsandri. G#$1o# Al !an(# '&u a optat pentru temele istorice# in opere precum %ormintele.La ragasani si Umbra lui %ircea.La #asaritul Lunii.La Tismana#

"ozia. Aceasta din urma debuteaza cu strofa pe care Beorge (alinescu o aprecia ca fiind geniala prin muzicalitate si inteles.*a contine mai multe mo%$2 ,"#$n%# &a# mo%$2ul a" $,mo%$2ul a"u'ulu$,al .$(u#$lo# '$ al %u#nu#$lo#,%oa% *$$n( ( *a&%u#a #oman%$&a. &n prima strofa #cititorul este introdus treptat in lumea prezentata# apusul fiind poarta de trecere intre 2 lumi# intre realitate si fantastic# intre prezent si trecut# intre zi si noapte. Se remarca multitudinea figurilor de stil# inversiuni ##ale turnurilor umbreH# asonanta vocalei ##uH#personificare##ale turnurilor umbreT.se intind#se prelungescH# si metafore ##%ale valurilor mandre generatii spumegateH. &n strofa a doua se trece la tabloul nocturn#simtindu%se nelinistea naturii# framantare acesteia.Apar motivul noptii si cel al naturii#ambele romantice. &n strofeleF%4 apare umbra fostului domnitor reusind sa ingenuncheze intreaga natura.Aceasta aduce cu ea si amintirea vremurilor trecute+ ##marea fantoma face semnTda o poruncaT?-stiri#taberi fara numar impre"uru%i inviezH. &n strofeleE%K# elementele naturii sunt din nou personificate.&nvocatia -ltului il prezinta pe acesta ca fiind in afara timpului#si omniscient martor al bataliilor trecute.0ircea este pus alaturi de alte mari figuri istorice ale poporului roman#si anume 8raian si /ecebal# prin epitet hiperbolizant.Seria elementelor naturale personificate continua cu personificarea dealului##0ircea)&mi raspunde dealul<Hurmat apoi de /unare+## 9nul altuia ii spune</unarea se instiinteazaH. &n strofa a 5%a apare din nou motivul timpului imbinat cu momente istorice#ambele romantice.Acestea sunt inglobate intr%un pasa" oda# in care domnitorul este preamarit.9rmeaza pasa"ul meditativ# imbinandu%se din nou mai multe specii literare.&n strofele treisprezece si paisprezece apar pregnant

elementele clasice#prin meditatia asupra razboiului# simtindu%se amprenta razboiului.Pasa"ul clasic este urmat de inca un pasa" romantic#tot de doua strofe. 9mbra lui 0ircea se intoarce in mormant#natura revenind treptat la starea initiala.Poezia se incheie cu aceleasi versuri ca si in prima strofa##Si%ale valurilor mandre generatii spumegate?Lidul vechi al manastirei in cadenta il izbescHrealizandu%se simetria. Poezia contine 6D strofe#ritm trohaic#cu masura de 6D%6K silabe. Poezia imbina mai multe specii literare#si anume meditatia#oda si in unele pasa"e# pastelul./e asemenea# $m-$na &u# n%ul &la'$& &u & l #oman%$&. *lementele clasice apar in versificatie# datorita organizarii poeziei in catrene# a rimei incrucisate#si a masurii de 6D%6K silabe.8ot ca element clasic poate fi privita simetria poeziei realizata prin repetarea versurilor ##Si%ale valurilor mandre generatii spumegate?Lidul vechi al manastriei in cadenta il izbesc.H# la inceputul si la sfarsitul poeziei.9n alt element de factura clasica este si pasa"ul meditativ#in care este prezentat razboiul printr%o perspectiva rationala.*lementele romantice sunt insa pregnante#prin numeroasele figuri de stil#printre care si antiteza trecut% prezent din strofa a treisprezecea#dar si prin motivele prezente+ motivul trecerii timpului#motivul noptii#al naturii# apei# al zidurilor vechi#al valurilor#al turnurilor si al apusului.8ocmai datorita acestor imbinari Brigore Ale andrescu a fost numit ##un clasic printre romantici si un romantic printre clasiciH

9n alt scriitor ce a urmat sfaturile prezentate in articolul program al /aciei Literare este >asile Alecsandri./upa ce se remarcase prin volumul de poezii populare &oezii poporale ale romanilor.'alade (cantece batranesti)adunate si indreptate de Vasile Alecsandri#acesta revine in literatura romana prin pastelurile sale. ##Acel rege al poeziei#vesnic tanar si fericeH cum l%a numit *minescu in *pigonii a fost cel care a slefuit aceasta specie# servind mai tarziu drept e emplu. Acesta a compus pasteluri pentru fiecare anotimp# pentru el primavara avand trairea cea mai intensa#fiind un timp al renasterii# vara reprezentand un moment al bucuriei #in care lumina solara abunda. 8oamna este prezentata ca fiind anotimpul bogatiei#al stingerii vegetalului#inducand o stare de melancolie.&n ciuda faptului ca poetul o detesta#iarna se bucura de un statut special in opera acestuia. &n poezia 3alul /iretului # anotimpul prezentat este vara.intr%un mediu linistit de campie. /imineata este prezentata intr%o aura de mister dar si prospetime + ##Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica?Si plutind deasupra luncii printre

ramuri se despicaH.Apar diferite procedee stilistice#cum ar fi personificarea##raul luciu se%ncovoaieH# epitetul## raul luciuH#comparatia ##raul luciu se%ncovoaie sub copaci ca un balaurH dar si metafora ##(e in raza diminetii misca solzii lui de aurH. &n cea de%a doua strofa apare eul liric drept prezenta centrala#la amiaza.Aceasta este dezvaluita de verbele si pronumele la persoana & singular+ ##*uH# #ma ducH # ##ma asezH # ##privescH./atorita abundentei verbelor de miscare+##ma ducH# ##curgeH# ##se perdeH# ##se schimbaH# ##sapandH# se creeaza dinamismul peisa"ului prezentat.Se creeaza si o antiteza intre dinamismul naturii si imaginea statica a eului liric. /in nou figurile de stil abunda#printre care enumeram personificarea apei##Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde?(um se schimba%n valurele pe prundisul lunecosH.Poetul foloseste arhaisme fonetice cum ar fi ##nasiposH# ##perdeH# ##bulboaceH# acestea avand rolul de a evidentia opera si de a pastra culoarea locala#dupa cum afirma si 0ihail Sogalniceanu in articolul program +##.iestecarele cu ideile sale#cu limba sa#cu chipul sauH &n cea de%a treia strofa# elementul acvatic redevine centrum mundi./in nou verbele de miscare+ ##se coboaraH# ##saltaH # ##se abatH# ##batandH marcheaza efervescenta perisa"ului.Astfel este subliniat ciclul neoprit al naturii.(a figuri de stil se observa personificari## salcie pletoasa lin pe balta se coboaraH# epitete## viespe sprintioaraH si anafora prezentaprin repetarea la inceputul versurilor a cuvantui ##(andH. &n ultima strofa poetul revine in cadru#prezenta lui fiind semnalata de pronumele la persoana & singular+##meaH# ##%miH# ##mineH.&n finalul strofei apare elementul pitoresc reprezentat de soparla de smarald#care inveseleste peisa"ul#incheind poezia cu o nota de optimism si potentand frumusetea acestuia.Poezia imbina elementele romantice#tema naturii#descrierea frumusetii acesteia#cu cele clasice reprezentate de organizarea versurilor in catrene#rima imperecheata#masura de 6D silabe#si ritmul trohaic. -data cu articolul%program al lui Sogalniceanu# un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut. 0ulti dintre scriitorii vremii s%au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol#drept dovada doi mari poeti ai literaturii romane#Ale andrescu si Alecsandri.Ambii au preluat teme romantice in scrierile lor#Ale andrescu tema istoriei si Alecsandri tema naturii.&n ambele poezii figurile de stil abunda#spre deliciul cititorilor.Ambii scriitori imbina in operele lor curentul clasic cu cel romantic#cel clasic fiind de cele mai multe ori reprezentat prin

versificatia poeziei.(ei doi scriitori si%au pastrat modul de gandire si culoarea locala in opere#astfel dovedind originalitate.Amandoi abordeaza teme specifice poporului nostru#Brigore Ale andrescu alegand momente din istoria romanilor#iar >asile Alecsandri alegand frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti. Da&$a L$% #a#a a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.

Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 64+6A 3 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L

Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+

ILUMINISMUL

Ilum$n$'mul

(aracterizat prin profunde schimbri 7n structura societii# determinate de ascensiunea burgheziei care se afirm 7n numele unei noi concepii despre lume# natur i societate# ca i prin efervescena de idei produs de cercetrile din domeniul matematicii i fizicii# secolul al P>&&&%lea aduce 7n cele mai multe ri europene nzuina puternic de 7nnoire# e istent pe toate planurile culturii. Ilum$n$'mul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus. =8utela este incapacitatea fiinei umane de a%i folosi abilitile cognitive 7n lipsa instruciunilor de la o alt persoan. Aceast tutel este auto%indus atunci c;nd cauza sa nu rezid 7n absena raiunii# ci 7n absena hotr;rii i a cura"ului de a lua hotr;ri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude+ Avei cura"ul de a v folosi propriul sim al raiunii)' R acesta este moto%ul &luminismului !&mmanuel Sant$.

Ilum$n$'mul este o replic la adresa barocului# care 7ncearc s 7nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza e perienei proprii. @n multe ri europene# secolul al P>&&&%lea a fost numit ' &olul lum$n$lo## pentru a se defini specificul unei epoci 7n care s%a pus accentul pe dezvoltare i rsp;ndirea " cunotinelor culturale# pe %$n( ideea 'a =luminrii maselorH. &on' &$nB Ilum$n$'mul 'au lum$n$'mul '% #$1$(@ An &a# &a# Al *$!a' un &u# n% ( 1Gn($# , &u mul%$"l man&$" .

"lan "ol$%$&, $'%o#$& '$ a#%$'%$&, &a#

omul ($n "o.$B$a o-$ &%ul "#o"#$ $

*$lo.o*$a %#a($B$onal@, " n%#u a8l *a&

'al a&%$2$%@B$< "#$n mun&@ J$ &ul%u#@, omul '% " #* &%$-$l, &a J$ 'o&$ %a% a " l o &on'%#u$ J% . @nlocuind concepia static despre om cu una dinamic# iluminismul e susinut de ideologii claselor dinamice ale societii# de burghezie 7n primul r;nd. /e aceea# a aprut 7n rile 7n care burghezia a aprut mai repede ! Anglia i .rana $ i s%a configurat mai t;rziu acolo unde forele feudale erau mai puternice ! de e . 7n S%*%ul *uropei $. Lupta de emancipare a acestei clase revoluionare s%a spri"init pe un numr de idei orientate 7n 7ntregime pe o direcie antifeudal. @nc din 6D55# 7n cadrul ,evoluiei burgheze din Anglia# 7ncepe s fie pus sub semnul 7ntrebrii tot ceea ce era specific epocii feudale. 8reptat# se cristalizeaz o ideologie iluminist care va pregti 0area ,evoluie .rancez din 6K5A. &luminismul a avut c;teva %#@'@%u#$ '" &$*$& < % &a#a&% # an%$* u(al '$ an%$( '"o%$&. 8oate instituiile feudale erau supuse unei critici severe+ monarhia absolut# bazat pe ideea dreptului divin# biserica# "ustiia# coala. B;nditorii iluminiti cer anularea privilegiilor feudale# limitarea puterii monarhului i acordarea de liberti sociale i politice 7ntregului popor. Argumentele pentru "ustificarea acestor revendicri se bazau pe principiile de egalitate si libertate# de suveranitate a poporului# pe ideea dreptului natural i a contractului social# conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe baza unei 7nelegeri cu monarhul# pe care pot s nu%l mai accepte dac nu este un om =luminatH. % '"$#$%ul #aB$onal$'%, ma% #$al$'% J$ la$&. @n secolul P>&&& s%a afirmat raiunea# fenomenele vieii au cunoscut o interpretare materialist# iar problemele culturii i ale tiinei au 7nceput s se separe de cele ale religiei# combt;nd fanatismul i misticismul. /eclinul autoritii ecleziastice asupra vieii publice a atras i revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ! i condamnate "uridic $# ci au 7nceput s fie depreciate raional ! i luate 7n

der;dere$. 0agul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul# ci ca un arlatan abuz;nd de credulitatea publicului. % m$l$% a.@ " n%#u man&$"a# a "o"o#ulu$ "#$n &ul%u#@9 8 An&u#a) a.@ %#a%a# a "#o-l m lo# 'o&$al $n l$% #a%u#@+ 8 1 n # a.@ o l$% #a%u#@ &u &a#a&% # mo#al$'%+ @n calitate de curent ideologic i cultural# iluminismul se definete prin+ "#omo2a# a #aB$onal$'mulu$, &a#a&% # la$&, an%$# l$1$o', an%$&l #$&al, &om-a% # a *ana%$'mulu$ J$ a (o1m lo#, #@'"Gn($# a &ul%u#$$ An "o"o#, l$% #a%u#a "# o&u"a%@ ( "#o-l m l 'o&$al J$ mo#al 9 % m J$ mo%$2 l$% #a# "#omo2a% ( l$% #a%u#a $lum$n$'%@< L monar4ul luminat M, L contractul social M, man&$"a# a "o"o#ulu$ "#$n &ul%u#@9 G nu#$ J$ '" &$$< l$#$&, "$& , "o2 '%$# , nu2 l@, #oman /, (#ama%$& , %#a1 ($ , &om ($ /9

Aprut

la

sf;ritul

secolului

al

P>&&&%lea#

m$J&a# a

$lum$n$'%@

%#an'$l2@n an@ 7i are rdcinile i e plicaia cu trei secole 7n urm. @n 64FK# dup ,scoala de la Cob7lna# cele trei naiuni % ungurii# saii i secuii % semneaz pactul 5nio trium nationum# prin care rom;nii# e clui de la drepturile sociale# politice i religioase# deveneau o naiune tolerat 7n 8ransilvania. @n 6K54# ,scoala lui Ioria# (loca i (rian zguduie din temelii &mperiul Iabsburgic# pretinz;nd schimbarea imediat i radical a or;nduirii e istente. Suspectai de a fi pactizat cu rsculaii# corifeii Ucolii Ardelene vor fi prigonii de autoriti. N&oala A#( l an@ V fost o micare cultural comple i neomogen# reflect;nd o perioad istoric+ procesul de formare a burgheziei i a naiunii rom;ne la sf;ritul secolului al P>&&&%lea i 7nceputul secolului al P&P%lea. Ilum$n$'mul #omGn '& ' $( n%$*$&@ An ma# m@'u#@ &u N&oala A#( l an@ J$ &u &ou#$l $ An Mol(o2a J$ Oa#a RomGn a'&@+ Aceast micare# An% m $a%@ 'u' mnul $lum$n$'mulu$ u#o" an# a stat 7n ' #2$&$ul $( alulu$ naB$onal# la a crui fundamentare a contribuit hotr;tor# prin preuirea istoriei# a istoriei limbii i a poporului. &luminismul rom;nesc va recurge# la r;ndul su# la argumentele istorice 7n favoarea unor revendicri politice. N&oala A#( l an@ a "u' An m$J&a# a (oua )um@%a% un am"lu "#o& ' ( a*$#ma# naB$onal@ J$ &ul%u#al@ a #omGn$lo# ($n T#an'$l2an$a An a ' &olulu$ al XCIII8l a J$ la An& "u%ul ' &olulu$ al XIX 8 l a+ J%$$nB$*$& " n%#u a*$#ma# a (rturarii acestui curent au adus a#1um n%

(# "%u#$lo# #omGn$lo# ($n T#an'$l2an$a. Activitatea lor tiinific s%a manifestat pe mai multe planuri+ istoric# lingvistic# filosofic# literar. Ucoala Ardelean a fost o important micare cultural generat de unirea mitropoliei rom;nilor ardeleni cu Ciserica ,omano%(atolic# act 7n urma cruia a luat natere Ciserica ,om;n 9nit cu ,oma. ,eprezentanii Ucolii Ardelene au adus argumente istorice i filologice 7n spri"inul tezei c rom;nii transilvneni sunt descendenii direci ai colonitilor romani din /acia. Aceasta tez este cunoscut i sub numele de la%$n$'m. /iferena fa de iluminismul francez este dat de faptul c Ucoala Ardelean nu a constituit un curent anticlerical# micarea cultural transilvnean pornind tocmai din s;nul Cisericii (atolice. 0icarea iluminist ilustrat de Ucoala Ardelean a evoluat 7n ma$ mul% %a" + E%a"a "# 1@%$%oa# # prin lupta pentru revendicri politice i naionale dus de &noceniu 0icu%Slein# episcopul rom;nilor unii# care cere drepturi i liberti pentru rom;nii din 8ransilvania# 7n schimbul unirii cu biserica roman !Sinodul de la Cla"$< E%a"a ( rom;nesc< E%a"a "#onunBa% $lum$n$'%@ !av;nd ca moment de v;rf Wiganiada# 7n care crturarii se opun aciunii de defimare a rom;nilor 7ntreprins de clasele feudale privilegiate$. *voluia micrii cunoate dou ($# &B$$ ma$ $m"o#%an% + prima are un pronunat caracter iluminist i urmrete emanciparea poporului# mai ales a ranilor. Se 7nfiineaz numeroase ,coli -n limba rom.n ! Bh. Uincai 7nfiineaz apro imativ F33 de coli $# se scriu abecedare, aritmetici, cate/isme, manuale etc. A doua este erudit i cuprinde tratate de istorie ,i de 0ilologie# care urmresc demonstrarea argumentat a originii romane a poporului rom.n ,i a continuitii lui -n Ardeal. 8reptat# 7ncep;nd cu ultimul deceniu al secolului al P>&&&%lea# afirmarea contiinei naionale 7n prile vestice ale spaiului romanesc alimenteaz un program politic cuprinztor# incluz;nd coala# biserica# aspectele general%culturale i# 7n primul r;nd# cultivarea limbii. @n ceea ce privete a#1um n%a# a la%$n$%@B$$ "o"o#ulu$ #omGn# crturarii Ucolii Ardelene au 7ncercat s impun ideea originii pur latine a poporului rom.n# vehicul;nd teoria e terminrii dacilor de ctre romani. Samuil 0icu# 7n lucrarea Istoria !i lucrurile !i 6nt-mplrile rom-nilor dezvolt idei iluministe# moderne# dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasa"e 7ntregi din cronici. Bheorghe la-o#a# J$ a*$#ma# a $( olo1$ $ naB$onal + formularea crezului latinist e tremist at;t pe plan filologic c;t i istoric# dezvoltarea 7nvm;ntului

Uincai# 7n 7ronica rom-nilor !i a mai multor neamuri dovedete mai mult spirit critic i ofer o informaie mai bogat# opera sa 7ncerc;nd s evidenieze adevruri istorice. Petru 0aior este autorul lucrrii Istoria pentru 6nceputul rom-nilor 6n 8acia# cu un pronunat caracter polemic# mai cur;nd un pamflet de idei dec;t o cronic# fr valene literare 7ns. @n ($# &B$a l$n12$'%$&@# crturarii colii Ardelene au susinut ideea originii pur latine a limbii rom;ne# cer;nd scrierea cu alfabet latin i adoptarea scrierii etimologice. Samuil 0icu i Bheorghe Uincai ! *lementa linguae daco%romanae sive valachicae $ fac o paralel 7ntre latin i rom;n# propun;nd eliminarea cuvintelor de alt origine i 7nlocuirea lor cu neologisme latineti. Le iconul de la Cuda este un dicionar colectiv care furnizeaz numeroase neologisme romanice# elimin;ndu% le pe cele de alte origini. Petru 0aior afirm c limba rom;n provine din latina popular ! disertaia de la finalul lucrrii Istorie pentru 6nceputul rom-nilor 6n 8ac4ia $. /in punct de vedere l$% #a## cea mai valoroas oper pe care o d Ucoala Ardelean este epopeea lui &on Cudai R /eleanu# 9iganiada. Autorul i%a declarat modelul 7n literatura antic ! Iomer# :tlia !oarecilor cu $roa!tele $. @n Epistola 6nc4intoare ctre 3itru )erea 7i alctuiete# ca (ervantes# o biografie fantezist de igan supus austriac# care a participat la campania din *gipt a lui 1apoleon i a rmas acolo. @n finalul scrisorii parodiaz proiectele Ucolii Ardelene de a evoca veridic trecutul naional. 9iganiada a fost redactat 7n dou versiuni+ prima# din 6533# este mai stufoas i cu o aciune mai complicat# a doua# din 6562# mai echilibrat i mai artistic. /in pcate# ea nu a fost cunoscut dec;t t;rziu# publicat mai 7nt;i 7ntr%o revist obscur# :uciumul rom-n 7n 65KE 7n prima variant# iar 7n cea de%a doua abia 7n 6A2E. *minescu nu a cunoscut%o. -pera aparine genului epic 7n versuri# fiind o epopee eroi%comic. *ste singura epopee rom;neasc terminat# care are ca tem lumea pe dos# parodierea ordinii universale. Subiectul. (ele dousprezece c;nturi urmresc dou fire epice+ pe de o parte se nareaz aventurile iganilor 7nrolai 7n armata lui >lad Wepe# iar pe de alt parte aventurile lui Parpangel# 7n cutarea iubitei sale ,omica# furat de diavoli. (a 7n orice epopee care se respect# eroii pm;nteni au dumani i protectori supranaturali.

Autorul are simul artei ca "oc# subiectul i persona"ele fiind prete te pentru o =comedie a literaturiiH !1. 0anolescu$. /e aceea# universului naraiunii 7i corespunde un metaunivers# prezent 7n subsolul paginilor i alctuit dintr%o armat de critici care supun =adevrul istoricH prezent 7n epopee unui tir de contestaii umoristice. /ac te tul este o parodie# metate tul este de asemenea parodic# ficiunea amestec;ndu%se cu critica ficiunii# pentru c autorul =are simul artei ca "oc# intuiia gratuitii i a absurditiiH !1. 0anolescu$. * ist# deci# dou niveluri ale operei+ a$ povestirea propriu%zis# care este =epopeea fricii cronice i a preocuprii pentru stomacH !1. 0anolescu$# care parodiaz motive literare consacrate# ca ubi sunt !eroii vestii de altdat$# muza inspiratoare# devenit aici o femeie c;rtitoare cu gur mare i minte puin# sau lumea pe dos# cci epopeea 7ncepe cu defilarea ordonat V iganilor i sf;rete cu 7ncierarea acestora !7nt;i ordinea# apoi haosul$< b$ critica povestirii# ale crei persona"e sunt 7ntruchipri ale modalitilor de receptare a te tului+ -nochefalos# care se mir c ,omica s%a putut transforma 7n tuf vorbitoare# reprezint lectura literal< &diotiseanu# care afirm c nu toate cele ce se scriu sunt adevrate# reprezint lectura naiv< *rudiian# care recunoate 7mprumuturile de la ali scriitori# este lectura savant. Stilul. B. (linescu a remarcat geniul verbal al autorului# care atenueaz lipsa talentului descriptiv. &nvenia verbal 7ncepe de la numele iganilor# =un grotesc de sonuriH !Aordel# (orcodel# (ucavel# Parpangel# Bvan# Biolban# Boleman# (iormoi# /7rboi etc.$# trece prin invenii onomatopeice unele at;t de fireti 7nc;t =trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dac ele nu circulH i a"unge la modelarea lor 7n scopuri prozodice# schimb;ndu%le genul i terminaia pentru a le face s rimeze !drac, palat, copace etc$. @n &storia critic a literaturii rom;ne# 1icolae 0anolescu evideniaz valoarea Wiganiadei printr%o comparaie+ =9iganiada este un /on Xui"ote al nostru# glum i satir# fantasmagorie i scriere 7nalt simbolic# ficiune i critic a eiH. &n celelalte tari romane#invm;ntul a contribuit la rsp;ndirea ideilor iluministe. Academiile domneti# 7ntemeiate 7n Wara ,om;neasc 7ntre 6DK5%6D55# 7n 0oldova la 6K3K# au reprezentat un 7nsemnat focar de cultur al ,sritului ortodo . O al%@ *o#m@ ( man$* '%a# a '"$#$%ulu$ $lum$n$'% a *o'% $n% # 'ul " n%#u %$"@#$# a ( &@#B$. @ntre 6K33 i 6533# s%au tiprit de ctre rom;ni KAA de cri dintre care D6K 7n rom;nete# iar 652 7n grecete# latinete# slav# etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit# 7n dauna subiectelor religioase.

Printr%un "urnal de cltorie rsp;ndete idei iluministe i D$n$&u Gol '&u# luminatul boier muntean# care 7n nsemnare a cltoriei mele# surprinde contrastele dintre civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. @n Wara ,om;neasc i 7n 0oldova# C0 'a#$ special# din Enciclopedia lui /iderot. Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 64+3K 3 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere RGmn$& anul J$ L on G0 u&a rsp;ndiser idei iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i# 7n

,eacii+
*tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L

,eacii+
S=M6>T>, 1: NOIEM6RIE 200?

POE3IA 8 REPERE DE ANALI3A ,1/

Poezia
7E8U# #"4"2
6. L&,&(.. *ste genul literar al subiectivitii# al lumii interioare.
-bs.+ O" # l l$#$& nu au " #'ona) , An%Gm"l@#$, a&B$un 'au 'u-$ &%, ( a& nu ' "o% "o2 '%$. a l

D *$n$B$ + %

0odalitate de creatie a unei opere literare 7n care poetul 7i prin intermediul *9L9&

e prim An mo( ($# &% g;ndurile i sentimentele#

2+ &.

T#@'@%u#$+ *9L L&,&( Y GvoceaH care e prim g;ndurile i sentimentele poetului< Y nu ' &on*un(@ cu personalitatea real a poetului< Y mrci gramaticale+ persoana la pronume# ad"ective pronomonale

posesive i verbe !&?a &&%a# subiectiv< a &&&%a obiectiv$ &&. .&B9,& /* S8&L+ epitet#metafor# enumeraie# .a. &&&. &0AB&1& P-*8&(*+ vizuale# auditive# olfactive# motorii# motorii# tactile<

&>. 0-/AL&8A8& /* *PP91*,* SP*(&.&(*+ descrierea# monologul# dialogul< >. >*,S&.&(A8&A ! P,-L-/&A $+ A$ ,&80 ! iambic !%?$# trohaic!?%$# dactilic etc $ C$ ,&0A ! monorim !a%a%a%a$# 7ncruciat !a%b%a%b$# 7mbriat!a%b%b%a$# 7mperecheat!a%a%b%b$# variat $< ($ 0AS9,A >*,S9,&L-,Y numrul de silabe dintr%un vers. F. 8&P9,& /* P-*L&*+

A$ poezie liric subiectiv Y lirica eului !&# && $ C$ poezie liric obiectiv + a$ Glirica rolurilorH !se e prim direct sentimentele altei persoane $< b$ Glirica mtilorH ! Autorul se ascunde sub masca altor persona"e+ o alt personalitate e prim sentimentele poetului R /emiurgulY locul fiinei umane 7n 9nivers % Luceafrul# de 0ihai *minescu $

9E%9U# #"4"2
&. *lemente de compoziie i de ordin structural+ 6. titlu# 2. incipit# F. secvene poetice# 4. relaii de opoziie i de simetrie# E. elemente de recuren + motiv poetic# laitmotiv. &&. &>. &nstanele comunicrii 7n te tul poetic+ eul liric Analiza limba"ului poetic sub aspectul particularitilor stilistice ambiguitate# sugestie+ figuri sintactice# figuri semantice# figuri de sunet i elemente de versificaie $. >. 0omente ale evoluiei poeziei 7n literatura rom;n &&&. 8ipuri de lirism+ subiectiv i obiectiv. ! e presivitate#

I+ El m n% ( &om"o.$B$ J$ ( o#($n '%#u&%u#al

1. titlu<

2. 3. 4. 5. 6.

incipit< secvene poetice< relaii de opoziie i de simetrie< elemente de recuren + motiv poetic# laitmotiv< instanele comunicrii 7n te tul poetic+ eul liric.

1+ TITLU
Y Y cuv;nt# sintagm sau te t care st 7n fruntea unei poezii# concentr;nd in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico%simbolice# originale i orienteze ateptrile cititorului ! Amurg violet# (uvinte potrivite# .lori de mucigai $. Y poate e prima timpul# spaiul< poate fi cuv;nt%cheie ! Plumb $. Luceafrul# de 0.*minescu< (uv;nt+ problematica tratat. e presive# destinate s

8estament# de 8udor Arghezi# Plumb# de Beorge Cacovia. Sintagm+ 0alul Siretului# de >. Alecsandri< Paradis 7n destrmare# L. Claga< .lori de mucigai# 8udor Arghezi< 8e t+ *u nu strivesc corola de minuni a lumii# L. Claga# .iind biet# pduri cutreieram# 0.*minescu.

2+ INCIPIT Y formul introductiv 7ntr%o oper literar# cu o anumit relevan

artistic< Y are valoare anticipativ# uneori sugereaz semnificaia 7ntregului te t< Y 8ine de construcia e terioar a operei literare. * emple G*u nu strivesc corola de minuni a lumiiH Y 8itluY primul vers< GLeoaic t;nr# iubireaH Y 8itluY primul vers< G/ormeau ad;nc sicriele de plumbH R Plumb ! primul vers $< G1u%i voi lsa drept bunuri# dup moarteH R 8estament# de 8. Arghezi< GA fost odat# ca%n povetiH R Luceafrul# de 0ihai *minescu.

3+ SECCENTA POETICA

 unitate de construcie a unei poezii# concentr;nd o idee literar # corespunztoare# de regul# unei strofe+ * emplu G*u nu strivesc corola de minuni a lumii# i nu ucid cu mintea tainele ce le%nt;lnesc 7n calea mea 7n flori# 7n ochi# pe buze ori morminteH ! L. Claga % cunoaterea luciferic $

:+

RELATII DE OPO3ITIE/ SIMETRIE

elemente de compoziie 7n te tul poetic+ relaia de simetrieY dispunerea# 7ntr%un mod asemntor# a unor cuvinte ? sintagme# secvene poetice identice 7n discursul liric# fiind aezate 7ntr%o 7mbinare armonioas i av;nd rol eufonic i de a accentua ideea poetic< * emple+ G*a era 0rumoas ca umbra unei idei# ?? ZT[ *a nu avea greutate# ca respirarea. ?? ZT[ *a era 0rumoas ca umbra unui g.ndH. ! frumusee senzorial \ ideal $+ *vocare# 1ichita Stnescu relaia de opoziieY raport 7ntre elementele lirice antitetice# care coe ist opun;ndu%se ori e cluz;ndu%se pentru a scoate 7n eviden ideea poetic sau semnificaiile acelor cuvinte ? sintagme ? secvene poetice. *stetica ur;tului ! .,909S*8*A 9,A89L9& $7n 8estament# de 8udor Arghezi+ Gbube# mucegaiuri i noroiH R Gfrumusei i preuri noiH< GLdreneH R Gmucegaiuri i icoaneH < GveninulH R GmiereH.

E+ ELEMENTE DE RECURENTA , # " %$B$ /<

motiv poeticY unitate structural minimal# relev;nd o situaie tipic i av;nd semnificaii simbolice . Prin repetare# devine element de recuren i laitmotiv.

* .+ luna# lacul# stelele# luceafrul# teiul# codrul 8*0A 1A89,&&< -bs.+ 8ema+ element din structura operei literare< un aspect din realitate transfigurat in opera ! despre ce e vorba 7n operY ideea central $+ iubirea# rzboiul# natura# istoria# moartea# geniul. laitmotivY motiv central care se repet de mai multe ori 7ntr%o oper# pentru a accentua imaginea artistic. &n poezie# se integreaz uneori# refrenului. -bs. + ,efren Y cuv;nt# vers sau chiar strof care se repet 7ntr%o poezie pentru a accentua o anumit idee poetic. * .+ G(opacii albi# copacii negri ? Stau goi 7n parcul solitar? ! alb \ negru griY cromatica dezolarea $ /]cor de doliu funerar Cacovia# /]cor $ ? (opacii albi# copacii negriH. ! B.

II+ In'%anB l &omun$&#$$ An % !%ul "o %$&< EUL LIRIC

*ul liric Y Gvocea interioarH a creatorului de poezie< Gvocea H care e prim g;ndurile i sentimentele poetului< mrci gramaticale+ pronume # ad"ective pronominale posesive i verbe la persoana &< nu se confund cu personalitatea real a autorului<

III+ T$"u#$ ( l$#$'m< 'u-$ &%$2 J$ o-$ &%$2<

L&,&(A S9C&*(8&>A+ lirica eului ! pers. & $! *u nu strivesc corola de minuni a lumii $ Yconfesiv# monologal L&,&(A -C&*(8&>A ! pers. a &&&%a $+ Glirica rolurilorH% B. (linescu persoane $ + poezie teatral< Glirica mtilorH autorul se R 8udor >ianu ! 7n Luceafrul lui 0ihai *minescu# 7n fabule+ ! poetul e prim direct sentimentele altei

ascunde sub masca altor persona"e R o alt personalitate e prim sentimentele poetului# g;ndurile lui *minescu despre locul fiinei umane 7n 9nivers R /emiurgul $.

IC+ Anal$.a l$m-a)ulu$ "o %$& 'u- a'" &%ul "a#%$&ula#$%B$lo# '%$l$'%$&
.iguri de stil+
A$ .iguri de stil+ figuri sintactice i de construcie ! enumeraia# repetiia# paralelismul sintactic# refrenul# simetria# antiteza # invocaia retoric# inversiunea $ figuri semantice+ epitet#comparaie# personificare# hiperbol#metafora# o imoron# simbol ! Cacovia + plumbY depresia< galbenYboala $# 6. epitetY caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a 7nfia imaginea lui aa cum se reflect 7n fantezia autorului< 2. metaforaY relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte + Gregina nopii moartHY luna# ca o regin a nopii< F. o imoronY asocierea a 2 termeni opui+ Gdulce "ale# farmec dureros# dureros de dulce# "ale# var de noiembrie# 7ntuneric alb# mort frumos cu ochii viiH. 4. sinesteziaY acord de senzaii ! vizuale# auditive# olfactive# tactile# motorii $< N pictura parfumata cu vibrari de violet O figuri de sunet+

1. aliteraie+ "oc de consoane+ G>;";ind ca vi"elia i ca plesnetul de ploaieH#

GSi zalele%i zuruie crunteH<

2. onomatopee+ buf# trop< 3. asonana+ "oc de vocale+ GAle turnurilor umbre peste unde stau culcateH.

G1unul mare# m;ndrul soare i pe nun# m;ndra lunH.

C #'$*$&aB$
>ersulY un r;nd dintr%o poezie< alb ! fr rim $< liber ! fr rim# ritm # cu metri diferii $# dar cu ritm interior. StrofaY subdiviziunea unei poezii. &n funcie de numrul de versuri# strofa se numete+ monovers !6v$# distih ! 2v $# teret ! F v $# catren ! 4v $# cvinarie ! Ev$# se tin # polimorf ! K%62 v $< -rice vers are rim# ritm#msur+ &. ,&0AY potrivirea sunetelor la final de vers 09L&(AL&8A8*A< aabb Y 7mperecheat< abab Y 7ncruciat < abba Y 7mbriat< aba Y 7nlnuit < aaaaY monorima. .emininY accent pe penultima silab ! luminozitate# deschidere $+ GPeste v;rf de rmurele ? 8rec 7n r;nduneleH. 0asculinY accent pe ultima silab ! 7nchidere# 7ntuneric $+ GLa paa vine un arab? (u ochii stini# cu glasul slabH. &&. a$ ,&80+ ritm bisilabic+ troheu ! % 9 $Y ritm optimist# caracteristic poeziei populare+ G/oi%n#? doi%n#? c;n%tic? dul% ceH ! %9 ? %9? %9 ? %9 $< iamb ! 9 % $ Y gravitate# solemnitate# tristee+ GA fost? o%da ? %t ca%n ? po% vetiH ! 9%? 9%? 9%? 9% $< C$ %99 $< amfibrah ! 9%9 $+ GPe vo%d%l ? z%re%te? c%la%re? tre%c;ndH ! 9%9? 9%9? 9%9? 9%9? 9% $< anapest ! 99% $Yritm solemn+ GA%le tur? %nu%ri%lor? G ! 99%? &&&. 0AS9,A >*,S9,&L-, Ynumrul de silabe dintr%un vers. 99% $ ritm trisilabic+ dactil ! %99 $+ G0ih%nea 7n?%ca%le%c ?# ca%lul su ? tro%po%tH ! %99? %99? %99? stoluri

A,8A P-*8&(A ! poezie programatic# manifest literar# ars poetica# testament literar $
Arta poeticY te t liric 7n care autorul 7i e prim concepia despre poezie!sursele de inspiratie# instrumentele creatiei# rolul poeziei$ i misiunea poetului< Y crez poetic+ poezia 7n care autorul 7i e prim (-1(*P8&A *S8*8&(A. (rezurile poetice 7n literatura rom;n sunt de F tipuri+ &. crezuri poetice 7ncadrate 8*0A8&(&& S-(&AL*+ *pigonii ! 0ihai *minescu $# 8estament ! 8. Arghezi $# .lori de mucigai ! 8. Arghezi $ 8estament! &enchi >crescu $< &&. crezuri poetice AL*B-,&(*Y bazate pe o poveste+ Luceafrul ! 0. *minescu $# 1oaptea de decemvrie ! Ale andru 0acedonski $# ,iga (r^pto i lapona *nigel ! &on CarbuY o poveste a nunii $# 0istreul cu coli de argint ! Stefan Augustin /oinaYo povestire de v;ntoare$< &&&. crezuri poetice S8,9(89,A8* 0*8A.&L&( ! .&L-S-.&( $+ /in ceas# dedus!Joc secund$! &on Carbu $# *u nu strivesc corola de minuni a lumii! L.Claga $# 1ehotr;re ! 8udor Arghezi $.

>. 0omente ale evoluiei poeziei 7n literatura rom;n

6+ 2. F. L$% #a%u#a "aJo"%$'%@+ >asile Alecsandri#Br. Ale andrescu# &.I.,adulescu# E"o&a Ma#$lo# Cla'$&$ ! a doua "um. a sec al P&P%lea $+ 0ihai *minescu L$% #a%u#a ( la '*a#'$%ul ' &+al XIX8l a, An& "u%ul ' & al XX8l a+ Beorge

>.(arlova !prima "umatate sec. Al P&P%lea$

(obuc# -ctavian Boga# Al. 0acedonski# Beorge Cacovia ! unii 7l consider interbelic $ 4. L$% #a%u#a $n% #- l$&a+ !6A6D R 6A44$ Poei moderniti + L.Claga# 8udor Arghezi# &on Carbu

Poet tradiionalist + >asile >oiculescu# &on Pillat E. L$% #a%u#a "o'%- l$&@ ! 6A44 T. $ Bellu 1aum# St. Aug./oinas# ,adu Stanca# Leonid /imov 1ichita Stnescu ! neomodernist $ 0arin Sorescu ! neomodernist $ 0ircea (rtrescu! postmodernist $ Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 33+64 E comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
FOI, 12 NOIEM6RIE 200?

Publicat de P,-.A/*,-0A1A la 6A+E5 3 comentarii ctre aceast postare *tichete+ 8*-,&* /* 8-8 .*L9L

Linkuri de 7ntoarcere

,eacii+
MAR I, 10 NOIEM6RIE 200?

FOI, E NOIEM6RIE 200?