Sunteți pe pagina 1din 2

Instantele comunicarii narative

INSTANTELE COMUNICARII NARATIVE (AUTOR, NARATOR, PERSONAJ, CITITOR) Autorul = persoana care concepe si care scrie o opera (literara, stiintifica etc.) n2n5nhDin perspectiva operei literare, autorul si cititorul sunt entitati aflate la capetele opuse ale procesului semiotic.Primul este cel care a creat si semnat opera, al doilea este cel care o recepteaza si o interpreteaza in functiilede propriile referinte si capaitati de intelegere. Autorul concret, creatorul operei literare, adreseaza, caexpeditor, un mesaj literar cititorului concret, care functioneaza ca destinatar/receptor.Autorul concret sicititorul concret suant personalitati istorice si biografice, ce nu apartin operei literare, insa se situeaza in lumeareala unde ele duc, independent de textul literar, o viata autonoma.Reflexul (oglindirea) autorului intr-un text narativ este naratorul, delegat sa relateze faptele/intamplarileuniversului fictional. Autorul abstract este cel care a creat universul epic, iar naratorul, instanta intemediaraintre autor si cititor, este cel care comunica istorisirea narata cititorului fictiv. Atat naratorul cat si personajulsunt manuite de autor in scopul dorit de acesta si in conformitate cu propria viziune asupra veridicitatiirelatarii. Se poate pune semnul egalitaii intre autor, narator si personaj doar in cazul jurnalului, memoriilor saual autobiografiei. Personajul=principalul element al unei opere epice sau dramatice (niciodata lirice), care determina actiunea,se afla in centrul evenimentelor si intamplarilor., de obicei personalitate umana. Naratorul-personaj (Stefan Gheorghidiu -; Ultima noapte, capitanul de mazili Neculai Isac atunci cand povesteste intamplarea de la fantana dintre plopi, Hanu Ancutei) -participa la intamplari, este implicat directin succesiunea evenimentiala. Relatarea se face la persoana I, existand o perspectiva subiectiva asupraevenimentelor narate, caci naratorul face parte din lumea fictiva pe care o expune. Naratorul-martor -; presupune relatare atat la persoana I si deci relativa implicare in evenimentele narate, catsi la persoana a III-a, in acest ultim caz naratorul fiind absent din intamplarile prezentate. Naratorul omniscient- (Enigma Otiliei, G Calinescu)este cel care cunoaste gandurile personajelor, intentiileacestora, pe care le nareaza la persoana a III-a.Este atotstiutor si obiectiv.(narator omniscient exista si inCiocoii vechi.., insa in acest caz naratorul stie mai mult decat personajul si este subiectiv - a nu se include inexplicatie) Cititorul - Noiunea este prea bine cunoscut pentru a fi introdus ntre conceptele operaionale; cel care lectureaz o carte se numete cititor. n sens didactic, cititorul este cel care depune un efort intelectual pentru a asimila, prin lectur, o serie de cunotine estetice i morale dintr-o creaie literar. Pentru nelegerea textului, cititorul trebuie s dispun de un cod estetic, moral i social, apropiat de cel al autorului. Reflexul cititorului ntr-un text este naratorul, cel care apare ca purttor al unui mesaj transmis de creator. Cititorul avizat este narmat cu anumite precepte critice, tie s aprecieze un text, s depisteze anumite

metode de creaie, s ncadreze opera n specia i genul literar necesare, s analizeze lectura respectiv ntr-o anumit categorie, s fac referiri comparative la alte lecturi apropiate ca tematic ori mod de elaborare similare. Cititorul pasionat este cel care ncearc s parcurg un numr ct mai mare de cri, evident c nu fr o anumit selecie, de felul n care i alege lecturile depinznd progresele intelectuale i estetice pe care le face.