Sunteți pe pagina 1din 12

Release by Medtorrents.

com

Semne si simptome clinice psihiatrice


I. Introducere generala Psihiatrii si dezvoltacapacitatea de a depista conditiile mintale din cteva motive: pentru a formula diagnostice exacte, pentru a prescrie tratamente eficiente, pentru a oferi prognostice fiabile, pentru a analiza problemele psihice ntr-un mod ct mai complet si pentru a comunica fructuos cu alti clinicieni. Ca sasi ndeplineasc toate aceste scopuri, psihiatrii trebuie sadevinaexperti n domeniul limba!ului psihiatriei" trebuie sa nvete sa recunoasca si sa defineasca semnele si simptomele comportamentale si emotionale" iar dupatoate acestea trebuie sadevinamaestri ai observarii riguroase si descrierii logice a fenomenelor mintale ale psihiatriei. #ulte din semnele si simptomele psihiatrice si au radacinile n comportamentul normal si pot sa fie ntelese ca puncte diferite de pe un spectru care se ntinde de la normal pna la patologic. $. Semne. %bservatiile si constatarile clinice obiective, cum ar fi constrictia afectivasau inhibitia psihomotorie a pacientului. &. Simptome. 'xperientele (trairile) subiective descrise de bolnavi, cum ar fi dispozitia depresiva sau lipsa de energie. C. Sindrom. *rup de semne si simptome care formeaza mpreuna o conditie ce poate fi recunoscuta" sindromul poate sa fie mai echivoc dect o tulburare sau boala specifica. II. +efinitii ale semnelor si simptomelor psihiatrice, -n continuare sunt definite, n ordine alfabetica, o serie de fenomene mintale legate de semne si simptome. Abulie: Impuls redus de a actiona si gndi .cu alte cuvinte, absenta vointei/, n asociere cu indiferenta fata de consecinte. $pare prin deficit neurologic, n depresie, n schizofrenie. Acalculie: Pierderea capacitatii de a efectua calcule" nu este cauzata de anxietate sau de deficitul de concentrare. $pare prin deficit neurologic, n tulburarile de nvatare. Acrofobie: 0eama de locuri nalte. Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executa miscari alternative rapide. Afazie: %rice tulburare a ntelegerii sau exprimarii limba!ului cauzatade o leziune cerebrala. Pentru tipurile de afazie, vezi fiecare termen specific. Afect: 0rairea subiectivasi directaa emotiei atasate ideilor sau reprezentarilor mintale ale obiectelor. $fectul are manifestari exterioare care pot fi clasificate ca restrictionate, tocite, aplatizate, largi, labile, adecvate sau inadecvate. 1ezi si dispozitie. Afect constrictionat : 2educere a intensitatii tonului simtirii, care este mai putin severadect cea din afectul tocit. Afect inadecvat: 0on emotional care nu se gaseste n armonie cu ideea, gndul sau vorbirea care l nsoteste. 3e ntlneste n schizofrenie. Multe din definitiile incluse aici pot sasuscite obiectii din partea psihiatrilor europeni. Pentru o mai buna cunoastere a semiologiei psihiatrice se recomanda folosirea unor referinte suplimentare.
,

Release by Medtorrents.com

Afect labil: 'xpresie afectivacaracterizataprin modificari rapide si bruste, nelegate de stimuli externi.4 Afect plat: $bsenta totala sau aproape totalaa oricaror semne de expresie afectiva. Afect restrictionat: 2educere a intensitatii tonului simtirii care este mai putin severadect n afectul tocit dar este clar prezenta. 1ezi si afect constrictionat. Afect tocit: 0ulburarea a afectelor manifestata prin reducerea severa a intensitatii tonului externalizat al simtamintelor" unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei, conform lui 'ugen &leuler. Agitatie : $nxietate severa asociata cu neliniste motorie. Agitatie psihomotorie: 5iperactivitate fizicasi mintalacare este, de obicei, neproductivasi se asociazacu o senzatie de furtuna interioara, asa cum apare n depresia agitata. Agorafobie: 6rica patologicade locuri deschise sau de parasirea mediului familiar al locuintei. Poate sa se nsoteasca sau nu de atacuri de panica. Agresivitate: $ctiune energica, cu scop, verbalasau fizica" corespondentul motor al afectului de furie, mnie sau ostilitate. $pare n deficitul neurologic, tulburarea de lob temporal, tulburarile de control al impulsurilor, manie, schizofrenie. Akatizie: 3enzatie subiectivade neliniste motorie, manifestataprin nevoia intensade a fi n miscare continua" poate safie considerataun efect secundar extrapiramidal al medicatiei antipsihotice. Poate fi confundata cu agitatia psihotica. Alexitimie: Incapacitatea de a descrie sau de constientiza propriile emotii sau dispozitii, sau de a elabora asupra fanteziilor legate cu depresia, abuzul de substante si tulburarea de stres posttraumatic. Ambivalenta : Coexistenta a douaimpulsuri opuse n legatura cu un acelasi lucru la aceeasi persoana si n acelasi timp. 3e ntlneste n schizofrenie, starile borderline, tulburarea obsesivcompulsiva. Amnezie: Incapacitatea totalasau partiala de evocare a trairilor anterioare" poate fi de origine organica .tulburare amnezica/ sau emotionala .amnezia disociativa/. Anterograda.$$/: Pierderea memoriei pentru evenimentele care urmeazadebutului amneziei" frecventadupa traumatisme cranio-cerebrale. Retrograda .$2/: Pierderea memoriei pentru evenimentele care preceda debutul amneziei. Anergie: 7ipsa de energie. Anhedonie: Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile obisnuite placute. 3e
4

Sau legate de stimuli externi minori. 4

Release by Medtorrents.com

asociazaadesea cu depresia. Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor obiectelor. Anorexie: Pierderea sau descresterea poftei de mncare. n anorexia nervoasa, pofta de mncare poate sa se pastreze, dar pacientul refuza sa mannce. Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste un defect somatic propriu .de ex., pacientul neaga paralizia unui membru/. Anxietate: 3imtamnt de aprehensiune cauzat de anticiparea unui pericol, care poate fi intern sau extern. Apatie: 0on emotional tocit, asociat cu detasarea sau indiferenta" se ntlneste n unele forme de schizofrenie si depresie. Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitate motorie voluntara cu scop" nu poate fi explicata prin paralizie sau altaafectare motorie sau senzoriala. n apraxia de constructie, pacientul nu poate sa deseneze forme bi- sau tridimensionale. Asociatii prin asonanta .asociatii clang/: $sociatie sau vorbire determinata de sunetul, si nu de sensul, cuvntului" cuvintele nu au legatura logica" asonantele si rimele pot sadomine comportamentul verbal. 3e ntlneste cel mai frecvent n schizofrenie sau n manie. Ataxie: 7ipsa de coordonare, fizica sau mintala. ,. n neurologie, se refera la pierderea coordonarii musculare. 4. n psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihicase referala lipsa de coordonare dintre sentimente si gnduri8 " se ntlneste n schizofrenie si tulburarea obsesiv-compulsiva severa. Atentie : Concentrare" aspect al constientei care se referala cantitatea de efort exercitat n focalizarea asupra anumitor aspecte ale unei experiente, activitati sau sarcini. 'ste afectatade obicei n anxietate si n tulburarile depresive. Autism: vezi *ndire autista. Bloca 9: ntrerupere bruscaa sirului gndirii, nainte de terminarea unui gnd sau a unei idei" dupao scurtapauza, persoana nu si aminteste ceea ce se spunea sau era pe cale sase spuna .mai este cunoscut si ca furt al gndurilor/, frecvent n schizofrenie si anxietatea severa. !atalepsie: Conditie n care persoana mentine pozitia corpului n care este pusa" se ntlneste n cazurile severe de schizofrenie catatonica. 3inonima cu flexibilitas cerea sau flexibilitate ceroasa. !ataplexie: Pierderea temporara brusca a tonusului muscular, cauznd slabiciune si imobilizare" poate fi precipitatade diferite stari emotionale si este urmatafrecvent de somn. 6recventa n narcolepsie. !atatonie:
8 9

Disocierea ideo-afectiva Sperrung (lb. german) 8

Release by Medtorrents.com

- $gitatie .excitatie/ catatonica: $gitatie, impulsivitate si comportament agresiv, de mare intensitate. - Posturare catatonica: $sumarea voluntara a unei posturi nepotrivite sau bizare, mentinute n general pentru perioade ndelungate de timp. Poate sa alterneze pe neasteptate cu excitatia catatonica. - 2igiditate catatonica: Pozitie motorie fixa si sustinuta, care este rezistenta la modificare. !ircumstantialitate: 0ulburare a proceselor asociative de gndire si vorbire n care pacientul face digresiuni n amanunte nenecesare si gnduri nepotrivite nainte de a comunica ideea centrala. 3e ntlneste n schizofrenie, tulburarea obsesiv-compulsiva si unele cazuri de dementa. 1ezi si tangentialitate. !ognitie: Procesele mintale de cunoastere si consientizare" functioneaza n strnsaasociere cu !udecata. !oma: 3tare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate fi trezita, asociata cu responsivitate minimasau nedetectabilala stimuli" se ntlneste n leziuni sau boli ale creierului, n conditii sistemice cum ar fi cetoacidoza diabeticasau uremia si n intoxicatia cu alcool si alte droguri. Coma poate sa apara si n starile catatonice severe si n tulburarea conversiva. !ompulsiune: :evoia patologicade a actiona conform unui impuls care, dacai se rezista, produce anxietate" comportament repetitiv; ca raspuns la o obsesie sau executat n conformitate cu anumite reguli, fara un alt scop n sine dect acela de a preveni producerea unui anumit lucru n viitor. !onfabulatie: <mplerea inconstienta a golurilor de memorie prin imaginarea de trairi sau evenimente fara baza faptica, ntlnita frecvent n sindroamele amnestice" trebuie diferentiata de minciuna. !onfuzie .stare confuzionala/: 0ulburari ale constien=ei manifestate prin orientare dezordonata > n raport cu timpul, spatiul sau persoana. Constien=a : starea de informare curenta.a?areness/ cu raspunsuri la stimulii externi. !oprolalie: <tilizarea involuntaraa unui limba! vulgar sau obscen. 3e ntlneste n unele cazuri de schizofrenie si n 0ulburarea 0ourette. "# $ entendu: +e!a auzit. Iluzia ca ceea ce aude persoana n cauza a mai auzit nainte. "# $ pans#: +e!a gndit. Conditie n care un gnd ne mai gndit niciodataeste considerat n mod eronat ca o repetare a unui gnd anterior. "# $ vu: +e!a vazut. Iluzie de recunoastere vizualan care o situatie nouaeste consideratan mod eronat drept o repetare a unei experiente anterioare. "elir: Certitudine@ falsa, bazata pe inferenta incorecta despre realitatea externa, care este
; >

Ritual Sau cunostinta a nu se confunda cu constiinta. @ !onvingere sau credinta" belief. 9

Release by Medtorrents.com

sustinura ferm n pofida probelor sau dovezilor obiective si evidente n sens contrai si n pofida faptului ca alti membri ai culturii respective nu mpartasesc credinta respectiva. "elir bizar: Certitudine falsacare este patent absurdasau fantastica.de ex., invadatori din spatiul cosmic au implantat electrozi n creierul pacientului/. 6recvent n schizofrenie. n delirurile care nu sunt bizare, continutul se situeaza, de obicei, n domeniul posibilului. "elir congruent cu dispozitia: +elir al carui continut se potriveste cu dispozitia .de ex., pacientii depresivi care cred ca ei sunt raspunzatori de distrugerea lumii/. "elir de control: Convingerea falsacavointa, gndurile sau sentimentele unei persoane sunt controlate de forte externe. "elir de grandoare: Conceptie exageratadespre importanta, puterea sau identitatea propriei persoane. "elir de infidelitateA : Certitudinea falsacao persoanaiubitanu este fidela" uneori se numeste gelozie patologica. "elir de persecutie : Convingerea falsade a fi hartuit sau persecutat" se constataadesea B la pacientii litigiosi, care au o tendinta patologicade a intenta actiuni in!ustitie din cauza raului tratament imaginar. 'ste cel mai frecvent delir. "elir de referinta: Credinta falsacapurtarea .comportamentul/ altora se referala persoana celui n cauzasi cu evenimentele, obiectele sau alti oameni au o semnificatie particulara si neobisnuita, de regulade naturanegativa" derivadin ideea de referinta, cnd persoanele simt, n mod fals, caaltii vorbesc despre ele .de ex., convingerea cacei de la 01 sau radio vorbesc despre persoana respectiva/. 1ezisi transmiterea gndurilor. "elir de saracie ,C : Convingerea falsade a fi sarac sau cava fi deprivat de toate posesiunile materiale. "elir incongruent cu dispozitia: +elir bazat pe o referinta incorectala realitatea externa, al carui continut nu are legatura cu dispozitia sau este nepotrivit cu dispozitia .de ex., pacientii depresivi care cred ca sunt noul #esia/. "elir nihilist %de negatie /: +elir depresiv ca lumea si tot ceea ce are legatura cu ea au ncetat sa mai existe. "elir paranoid: Include delirurile de persecutie si delirurile de referinta, control si grandoare. "elir somatic: +elir referitor la functionarea propriului corp. #n general" $n mod curent se vorbeste despre delir de gelo%ie de fapt" de multe ori este vorba nu doar de un delir de gelo%ie (adulter posibil)" ci de unul de infidelitate (adulter consumat). B !linic" delirul de persecutie este important $n psiho%ele ma&ore. ,C Delirul de saracie este o temaparticularaa delirului de ruina" care este o notiune mai largasi mai semnificativa clinic (se poate $nt'lni $n depresiile cu elemente psihotice congruente cu dispo%itia)
A

Release by Medtorrents.com

"elirium: 0ulburare mintalaacutareversibilacaracterizataprin confuzie si o anumita afectare a constientei" se asociazan general cu labilitate emotionala, halucinatii sau iluzii si cu comportament nepotrivit, impulsiv, national sau violent. "epersonalizare: 3imtamnt de nerealitate cu privire la sine, la parti ale propriei persoane sau cu privire la mediul ncon!urator, care apare,, n conditii de stres extrem sau obosealaextrema. 3e ntlneste n schizofrenie, tulburarea de depersonalizare si tulburarea de personalitate schizotipala. +epresie: 3tare mintalacaracterizataprin simtaminte de tristete, singuratate, disperare, stimade sine scazuta si auto-reprosuri" semnele de nsotire includ inhibitia psihomotorie sau, uneori, agitatia, retragerea din contactele interpersonale si simptome vegetative cum ar fi insomnia si anorexia. 0ermenul se refera la dispozitia astfel caracterizata sau la o tulburare a dispozitiei. "eraiere .derailment/: +eviere treptata sau brusca a sirului gndurilor, fara blocare" se foloseste uneori ca sinonim al slabirii asociatiilor. "erealizare: 3enzatie de realitate schimbata sau ca ceea ce este n!ur s-a modificat. 3e ntlneste de regula n schizofrenie, atacurile de panica, tulburarile disociative. "ereism: $ctivitate mintalacare urmeazaun sistem logic total subiectiv si idiosincratic si care nu ia n considerare faptele realitatii sau experientei. Caracteristic pentru schizofrenie. 1ezi si gndire autista. "ezinhibitie: ,. nlaturarea unui efect inhibitoriu, ca n reducerea functiei inhibitorii a cortexului de catre alcool. 4. n psihiatrie, libertatea mai mare de a actiona n conformitate cu pulsiunile sau simtamintele interne si cu mai putina gri!afata de restrictiile dictate de normele culturale sau de superego. "ezorientare: Confuzie" afectarea cunoasterii timpului, locului si persoanei .pozitia seifului n raport cu cealalta persoana/. Caracteristica pentru tulburarile cognitive.+isforie: 3imtamnt de neplacere sau disconfort" dispozitie de insatisfactie si neliniste generala. $pare n depresie si anxietate. "iskinezie: +ificultate n efectuarea miscarilor. 3e ntlneste n tulburarile extrapiramidale. "ispozitie: 0on pervaziv si sustinut al sentimentelor care este trait intern si care, n extremele sale, poate sa influenteze practic toate aspectele comportamentului si perceperii lumii de catre persoana respectiva. 3e deosebeste de afect, expresia externa a tonului interior al simtirilor. - Congruent cu dispozitia: n armonie, adecvat cu dispozitia" idei care se potrivesc cu dispozitia, frecvente n tulburarea bipolara. - Incongruent cu dispozitia: :epotrivit cu dispozitia, idei care nu se armonizeazacu dispozitia, frecvente n schizofrenie. "istonie: 0ulburare motorie extrapiramidala constnd din contracturi lente, sustinute, ale musculaturii axiale sau apendiculare. adesea predominao miscare, conducnd la devieri posturale relativ sustinute" reactiile distonice acute .grimase faciale, torticolis/ se ntlnesc ocazional la instituirea terapiei medicamentoase antipsihotice.

,,

(neori >

Release by Medtorrents.com

"istractibilitate: Inabilitatea de a-si focaliza atentia" pacientul nu raspunde la sarcina pe care o are de efectuat, ci da atentie unor fenomene irelevante din mediu. "istractibilitate: Conditie n care bolnavul trece de la un subiect la altul n functie de stimuli interni sau externi" se ntlneste n manie. "izartrie: +ificultate n articulare, n activitatea motorie de modelare ca vorbire a sunetelor emise, dar nu si n gasirea cuvintelor sau n gramatica. &colalie: 2epetarea psihopatologicaa cuvintelor sau frazelor unei persoane de catre alta" tinde sa fie repetitivasi persistenta. 3e ntlneste n unele forme de schizofrenie, n special n tipul catatonic. &latie .elation/: $fect ce constadin simtaminte de bucurie, euforie, triumf, intensasatisfactie de sine sau optimism. $pare n manie, situatie n care nu are o baza n realitate. &uforie: 3imtamnt exagerat de bunastare, care este nepotrivit cu evenimentele reale. Poate sa apara n uzul de droguri, cum ar fi opiaceele, amfetaminele si alcoolul. &xaltare: 3imtamnt de intensa elatie si grandoare. 'lexibilitate ceroasa: Conditie n care pacientii mentin pozitia corpului n care au fost pusi. 3e mai numeste si catalepsie. 'obie: 6ricapersistenta, patologica, nerealistasi intensa de un obiect sau de o situatie" persoana fobica poate sa nteleaga ca frica este irationala dar, cu toate acestea, nu poate sa o risipeasca. 'ormicatie .formication/: 5alucinatie tactilace implicasenzatia ca insecte mici umblape piele sau pe sub piele. 3e ntlneste n adictia la cocaina si n delirium tremens. 'rica : 3tare emotionala neplacuta, constnd din modificari psihofizio- logice ca raspuns la o amenintare sau la un pericol real. Comparati cu anxietate. 'ugade idei: 3uccesiune rapidaa gndurilor sau vorbirii fragmentare n care continutul se schimba brusc iar vorbirea poate sa fie incoerenta. 3e ntlneste n manie. ()ndire abstracta: *ndire caracterizataprin abilitatea de a sesiza caracteristicile esentiale ale ntregului, de a desface ntregul n parti componente si de a discerne proprietatile comune. *ndirea simbolica. ()ndire autista: *ndire n care gndurile sunt n mare masura narcisice si egocentrice, cu accent asupra subiectivitatii si nu obiectivitatii si fara preocupare pentru realitate" termenul se foloseste ca sinonim pentru autism si dereism. 3e ntlneste n schizofrenie, tulburarea autista. ()ndire concreta: *ndire caracterizatanu de abstractizare, ci de lucruri Di evenimente reale Di de experien= imediata" se ntlneste la copiii mici, la cei care au pierdut sau nu au dezvoltat abilitatea de a generaliza .ca n unele tulburari mintale cognitive/ si la persoanele cu schizofrenie. $ se compara cu gndire abstracta. ()ndire ilogica: *ndire care contine concluzii eronate sau contradictii interne" este @

Release by Medtorrents.com

psihopatologicanumai dacaeste marcatasi dacanu este cauzatade valori culturale sau de deficitul intelectual. ()ndire magica: 6orma de gndire dereista" gndire asemanatoare cu cea din faza preoperationala la copii .Eean Piaget/, n care gndurile, cuvintele sau actiunile dobndesc putere .de ex., puterea de a cauza sau mpiedica un eveniment/. (randiozitate .grandoare/,4 : 3imtaminte exagerate despre importanta, puterea sau cunostintele detinute sau despre identitatea proprie. 3e ntlneste n tulburarea deliranta, starile maniacale. *alucinatie: Perceptie senzorialafalsace apare n absenta oricarei stimulari externe relevante n modalitatea senzorialaimplicata. *alucinatii auditive: 6alsa perceptie sonora, de regula voci dar si alte sunete, cum ar fi muzica. 3unt cele mai frecvente halucinatii n tulburarile psihiatrice. *alucinatii congruente cu dispozitia: 5alucinatii cu continut care se potriveste cu dispozitia depresivasau cu cea maniacala.de ex., pacientii depresivi care aud voci care le spun casunt niste persoane rele" pacientii maniacali care aud voci care le spun caau valoare, putere sau cunoastere inflationate/. *alucinatii gustative: 7egate de gust. *alucinatii haptice .tactile/: 7egate de senzatiile de atingere. *alucinatii hipnagogice: 5alucinatii care apar atunci cnd persoana adoarme" de obicei nu sunt considerate patologice *alucinatii hipnopompice: 5alucinatii care apar atunci cnd persoana se trezeste din somn, de obicei nu sunt considerate patologice. *alucinatii imperative: Perceperea falsaa unor ordine carora persoana se poate simti obligata sa li se supuna sau carora i este incapabilasa li se opuna. *alucinatii incongruente cu dispozitia: 5alucinatii care nu sunt asociate cu stimuli externi reali, al caror continut nu se potriveste cu dispozitia depresiva sau cu cea maniacala.de ex., n depresie, halucinatii care nu implicateme cum ar fi vinovatia, pedeapsa meritatasau inadecvarea" n manie, halucinatii care nu implica teme cum ar fi valoarea sau puterea inflationate/. *alucinatii liliputane: Perceptia falsaca obiectele sunt mult mai mici dect n realitate" se mai numesc si halucinatii micropsice. $ se compara cu macropsie. *alucinatii olfactive: 5alucinatii care implicaprimar olfactiaFmirosurile" apar cel mai frecvent #n mod traditional" grandoarea se referala importanta exagerataacordatapropriei persoane. )randio%itatea poate saaibaun context mai larg" cum ar fi tematicile delirante cosmice" de reforma universala" salvare a lumii" inventii*solutii miraculoase ale marilor probleme ale %ilei sau ale omenirii etc (uneori" pacientii de acest fel nu pre%intaun delir de grandoare propriu-%is" ei nu $si acorda dec't $n subsidiar o importanta exagerata).
,4

Release by Medtorrents.com

n tulburarile medicale, n special n cele care afecteaza lobul temporal. *alucinatii somatice: 5alucinatii care implica perceptia unei trairi fizice localizate n interiorul corpului. *alucinatii vizuale: 5alucinatii care implica primar simtul vazului. *iperactivitate: $ctivitate muscularacrescuta. 0ermenul este folosit frecvent pentru a descrie o tulburare constatatala copii, care se manifestaprin neliniste constanta, hiperactivitate, distractibilitate si dificultati de nvatare. 3e ntlneste n tulburarea prin deficit atentionalFhiperactivitate. *ipermnezie: *rad ridicat de retinere si evocare. Poate fi indusa prin hipnoza si se poate ntlni la unele persoane supradotate" poate saconstituie, de asemenea, un element al tulburarii obsesivcompulsive, al unor cazuri de schizofrenie si al episoadelor maniacale din tulburarea bipolara I. *ipervigilenta %hipervigilitate/: $tentie si concentrare excesiva asupra tuturor stimulilor interni si externi" se ntlneste de obicei n starile delirante sau paranoide. *ipomanie: $normalitate a dispozitiei cu caracteristicile calitative ale maniei, dar ceva mai putin intensa. 3e ntlneste n tulburarile bipolara II si ciclotimica. +dee prevalenta.overvalued/: Convingere sau idee falsasau nerezonabilacare este sustinuta dincolo de limitele ratiunii. 'ste mai putin intensasau de mai scurtaduratadect delirul, dar se asociazade obicei cu boala mintala. +dei de referinta: Interpretarea incorectaa incidentelor si evenimentelor din lumea exterioara ca detinnd o referinta directa, personala, la propria persoana" ideile de referinta se pot constata ocazional la persoane normale, dar apar frecvent la pacientii paranoizi. +aca sunt prezente cu frecventa sau intensitate suficienta sau daca sunt organizate sau sistematizate, ideile de referinta constituie deliruri de referinta. +luzie: Interpretatea perceptuala incorecta a unui stimul extern real. $ se compara cu halucinatie. +ncoerenta: Comunicare lipsitade conexiuni, dezorganizatasau incomprehensibila. 1ezi si salata de cuvinte. ,ncorporare: #ecanism primitiv de defensainconstienta n care reprezentarea psihicaa unei alte persoane sau aspecte ale unei alte persoane sunt asimilate n propriul self printr-un proces figurativ de ingestie orala simbolica" reprezintao forma speciala de introiectie si este cel mai timpuriu mecanism de identificare. +nsertia g)ndurilor: +elirul can mintea cuiva se implanteazagnduri, de catre alti oameni sau forte. +nsight .ntelegereFconstientizare, Gcritica boliiH/: 2ecunoasterea constienta a propriei conditii. -n psihiatrie se refera la constientizarea (cunoasterea) si ntelegerea propriei psihodinamici si a propriilor simptome de comportament maladaptativ" este foarte importanta pentru facilitarea modificarilor personalitatii si comportamentului persoanei respective, B

Release by Medtorrents.com

,ntunecarea constien-ei: %rice tulburare a constien=ei n care persoana nu este pe deplin treaza, alertasi orientata. $pare n delirium, dementa si tulburarea cognitiva. $lterare a orientarii, perceptiei, si atentiei" se ntlneste n disfunctiile cerebrale. +ritabilitate: 'xcitabilitate anormala sau excesiva, cu mnie, enervare sau nerabdare usor declansate. .am/is vu: 6enomen paramnezic caracterizat de senzatia falsade nefamiliaritate a unei situatii reale care a mai fost traita anterior. .udecata : $ctul mintal de comparare sau evaluare a optiunilor din cadrul unui set de valori dat, cu scopul alegerii unui curs de actiune. +acacursul de actiune ales este consonant cu realitatea sau cu standarde comportamentale adulte mature, se spune ca!udecata este intactasau normala" se spune ca!udecata este afectatadacaactiunea aleasaeste clar maladaptativa, dacarezultadin decizii impulsive bazate pe nevoia de gratificare imediatasau dacaeste n alt mod nepotrivitacu realitatea masurata potrivit standardelor mature ale adultului. 0a belle indiff#rence: 7iteral nseamnaGfrumoasa indiferentaH" atitudine nepotrivitade calm sau lipsade preocupare n legatura cu dizabilitatea proprie. 3e poate ntlni la pacientii cu tulburare conversiv . 0ogoree: 1orbire bogata.rapida/, sub presiune, coerenta" vorbitul incontrolabil, excesiv" se ntlneste n episoadele maniacale ale tulburarii bipolare I. 3e mai numeste si tahilogie, verbomanie, volubilitate.,8 Macropsie: Perceptia falsacaobiectele sunt mai mari dect n realitate" a se compara cu micropsie. Manie: 3tare a dispozitiei caracterizata prin elatie .euforie/, agitatie, hiperactivitate, hipersexualitate si gndire si vorbire accelerate .fugade idei/. 3e ntlneste n tulburarea bipolaraI. 1ezi si hipomanie. Manierism: #iscare involuntarade nesters, habitual . Memorie: Proces prin care ceea ce se traieste sau se nvata devine o nscriere n sistemul nervos central .nregistrarea/, unde persistacu un grad variabil de permanenta .retinerea/ si poate fi reamintit sau regasit din depozit dupa dorinta .evocarea/. Memorie imediata.pe termen scurt/: 3e referala retinerea imediata.a evenimentelor din ultimele cteva momente/" mai este cunoscuta ca memorie de lucru si memorie tampon .buffer/. Memorie recenta : 3e refera la evenimentele ultimelor cteva zile. Memorie 1ndepartata .pe termen lung/: 3e refera la evenimentele trecutului (personal) ndepartat.

,8

Se mai numeste si tahifemie" iar volubilitatea nu este considerata patologica prin defini+ie. ,C

Release by Medtorrents.com

Micropsie: Perceptia falsacaobiectele sunt mai mici dect n realitate. <neori se numeste halucinatie liliputana. $ se compara cu macropsie. Mutism: $bsenta organicasau functionala a facultatii vorbirii. 1ezi si stupor. 2egativism: %pozitia sau rezistenta verbalasau non-verbalala sugestiile si ndemnurile din afara" ntlnit frecvent n schizofrenia catatonica, n care pacientul rezistaoricaror eforturi de a fi miscat sau face opusul a ceea ce i se cere. 2eologism: Cuvnt sau grup de cuvinte noi, a caror derivare nu poate fi nteleasa" ntlnit frecvent n schizofrenie. 0ermenul a fost folosit si pentru a desemna un cuvnt care a fost construit incorect, dar ale carui origini ramn, totusi, inteligibile .de ex., pantof de cap, nsemnnd palarie/, dar constructiile de acest fel sunt denumite mai corect aproximari verbale. 3bsesie: Idee, gnd sau impuls persistent si recurent, care nu poate fi eliminat din constienta prin logica sau rationament" obsesiile sunt involuntare si ego-distonice. 1ezi si compulsiune. 3rientare: 3tarea de cunostinta de sine si despre locul ncon!urator n termenii timpului, locului si persoanei. 4anica : $tac de anxietate acut si intens, asociat cu dezorganizarea personalitatii" anxietatea este coplesitoare si se nsoteste de senzatia de catastrofa iminenta. 4arapraxie: $ct eronat .ratat/, cum ar fi un lapsus linguae sau ratacirea unui obiect. 6reud atribuie parapraxiile unor motivatii inconstiente. Perseveratie: ,. 2epetarea patologicaa unui acelasi raspuns n fata unor stimuli diferiti, ca n repetarea aceluiasi raspuns verbal la ntrebari diferite. 4. 2epetarea persistenta a unor cuvinte sau concepte specifice n procesul vorbirii. 3e ntlneste n tulburarile cognitive, schizofrenie si alte boli mintale. 1ezi si verbigeratie. Retardare 5inhibitie 678 psihomotorie: ncetinire a activitatii psihice, motorii, sau a ambelor" se ntlneste n depresie, schizofrenia catatonica. Poate sa survina si opusul ei - agitatia psihomotorie. Retragerea %furtul9 g)ndurilor: +elirul capropriile gnduri sunt ndepartate din minte de catre alti oameni sau forte. 1ezi si transmiterea gndurilor. Salatade cuvinte: $mestec incoerent, n esenta incomprehensibil, de cuvinte si grupuri de cuvinte, ntlnit frecvent n cazurile foarte avansate de schizofrenie. 1ezi si incoerenta. Saracia vorbirii: <tilizarea limitataa vorbirii" se ntlneste n tulburarea autista, schizofrenia catatonica, tulburarea depresiva ma!ora. Slabirea asociatiilor .asociatii ndepartate/: 0ulburare de gndire sau vorbire caracteristica schizofreniei, implicnd o tulburare a progresiunii logice a gndurilor, manifestata ca incapacitatea de a comunica verbal n mod adecvat" idei nenrudite si fara legatura ntre ele trec de la un subiect la altul. 1ezi si tangentialitate.

,9

,enomenul clinic la care se refera -retardarea. psihomotorie este bradi/ine%ia* bradipsihia* bradilalia. #n limba rom'na este" probabil" mai potrivit sa ne referim la inhibitie sau lentoare psihomotorie" si nu la -$nt'r%iere.. ,,

Release by Medtorrents.com

Semne vegetative: n depresie, simptome caracteristice cum ar fi tulburarea somnului .n special trezirile matinale/, scaderea poftei de mncare, constipatia, scaderea n greutate si pierderea raspunsului sexual. Stare confuziva: Perturbarea orientarii n timp, spatiu, sau la persoana. Stereotipie: 2epetarea mecanicacontinuaa unor activitati verbale sau fizice" se ntlneste n schizofrenia catatonica. Stupor: ,. 3tare de reactivitate descrescutala stimuli si de constienta mai putin dect deplina fata de mediul ncon!urator" ca tulburare a constientei, indicao conditie de comapartiala sau semicoma. 4. n psihiatrie, se foloseste sinonim cu mutism si nu implicaneaparat o tulburare a constientei" n stuporul catatonic, pacientii sunt, de obicei, constienti de ceea ce i ncon!oara. :angentialitate: #od de a vorbi indirect, digresiv sau chiar irelevant, n care nu este comunicata ideea centrala. :ransmiterea g)ndurilor: 3enzatia ca propriile gnduri sunt transmise sau proiectate n mediu. 1ezi si retragerea .furtul/ gndurilor. :ulburare de g)ndire: %rice tulburare a gndirii care afecteazalimba!ul, comunicarea sau continutul gndirii" elementul principal al schizofreniei. #anifestarile se ntind de la simplul bloca! si circumstantialitatea usoara pnala slabirea profundaa asociatiilor, incoerenta si deliruri" se caracte rizeaza prin nerespectarea regulilor semantice si sintactice, n dezacord cu educatia .instructia/, inteligenta sau originea culturalaa persoanei. :ic: #iscare muscularainvoluntara, spasmodica, stereotipaa unor grupuri mici de muschi" se observa n special n momente de stres sau de anxietate, rareori ca rezultat al unei boli organice. :ransa : 3tare de reducere a constientei si activitatii, asemanatoare somnului. ;erbigeratie: 2epetarea stereotipasi lipsitade sens a unor cuvinte sau propozitii, asa cum se vede n schizofrenie. 3e mai numeste si catafazie. 1ezi si perseveratie. ;orbire sub presiune .pressured speech/: Crestere cantitativa a vorbirii spontane" vorbire rapida, zgomotoasa, accelerata, asa cum poate sa apara n manie, schizofrenie si n tulburarile cognitive.

,4