Osceanu Mihai ,Istorie III

Schi a lucrrii de licen

De cele mai multe ori lucrrile despre anarhism prezint printr-o ordine cronologic
a a numitul arbore genealogic pentru ca mai apoi s vorbeasc despre figurile importante
ale anarhismului .ca William od!in ,"roudhon .Stirner etc. #narhismul ins nu s-a
dezvoltat $n acest mod ,cu toate c diferite personalit i i-au e%primat idei anarhiste sau
au fost etichetat i drept anarhi ti de ctre du mani $ns nu ace ti ganditori au fost cei
care au dat na tere anarhsimului sau mi crii anarhiste.
&ermenul anarhist a fost folosit pentru prima data $n sens pozitiv $n lucrarea lui
"roudhon din '()* + Ce este proprietatea? , pentru ca mai apoi anarhismul s se
dezvolte ca o mi care i o teorie socio-economic . "n atunci termenul de anarhie nu
avusese dec,t un sens peiorativ i o conota ie negativ fiind considerat un sinonim al
haosului ,dezordinii sau lipesei de putere ,a autorit ii . "entru "roudhon ,anarhia nu este
$n nici un caz un sinonim al dezordinii ci ea devine chiar idealul politic al lumii
moderne-,,Societatea $ i caut ordinea $n anarhie .#narhie ,absen a stp,nilor ,a
suveranilor ,iat forma de guvernare de care ne apropiem pe zi ce trece .
'
Despre nici o alta /ar european nu se 0tie at,t de pu/in $n privin/a mi0crii
anarhiste 0i anarho-sindicaliste c,t se 0tie despre 1om,nia. De0i $nvecinat la sud cu
2ulgaria unde mi0carea a atins una dintre cele mai e%tinse, mai numeroase si mai
durabile influen/e sociale de p,n atunci, 3ca $n final sa fie trecut $n ilegalitate 0i distrus
de ctre dictatura na/ionalist 0i mai apoi de ctre comuni0ti4, influen/a anarhismului a
rmas $ntotdeauna redus $n 1om,nia. Se apre c perioada '5*6-'5'7 este aceea $n care
mi0carea anarho-sindicalist a atins cel mai $nalt punct din dezvoltare aici. 8n special, $n
'
"roudhon ,Qu'est ce que la proprit?,Premiere memoire, cap 9, apud :ean "reposiet , Istoria
anarhismului,;ditura Sirius ,2ucure0ti ,<**7,p.(=
centre industriale ca "loie0ti, ala/i 0i 2rila ma>oritatea muncitorilor s-a organizat pe
principii sindicale revolu/ionare, a publicat reviste anarho-sindicaliste si a dus lupte
pentru $mbunt/irea condi/iilor de via/ 0i de munc prin metode de ac/iune direct. S-a
dovedit c mai $nainte au e%istat $nc din '(57 cercuri anarhiste e%plicite $n ora0e ca Ia0i
0i 2ucure0ti, cel mai adesea parte din partidul social democrat.
#narhismul $n 1om,nia apare $n >urul anilor '((*, $n cadrul mi0crii socialiste rom,ne0ti
0i are o e%isten/ notabil $n perioada monarhiei. Dup venirea la putere a "artidului
?omunist $n '5)6, nefiind permise mi0cri politice alternative, mi0carea anarhist
sf,r0e0te prin a fi complet reprimat.
#narhismul 0i diverse forme ale sale au e%istat deci pe teritoriul /rii noastre $ns
cercettorii nu le-au acordat aten/ia cuvenit. @ucrarea Anarhism i anarhiti n Romnia
pan la proclamarea R.P.R. $0i propune o recuperarea a ideologiei anarhiste, prezentarea
cronologic a manifestrilor anarhiste precum 0i a celor mai importan/i autori considera/i
ca fiind anarhisti 3scurte biografii ale acestora4 0i nu $n ultimul r,nd o $ncercare de
delimitare de facila asociere cu simbolul teroristului ,etichet aplicat mi0crii de
numero0ii si adversari. "entru multe persoane reprezint o noutate absolut faptul c a
e%istat anarhism in 1om,nia iar numele de "anait Mu0oiu , Aamfir ?. #rbure sau 1evista
Ideei nu spun nimic cunoscut.
"oate cea mai important 0i relevant lucrare despre tema pe care o abordam ,este
studiul lui 9lad 2rtuleanu aparut $n Studia politica 3vol.BI ,no. < ,<*''4,dar nu mai
pu/in utile sunt 0i Cicolae "etrescu cu prelegerea Anarhismul , $n octrinele parti!elor
politice 3;ditura aramond,<**4 precum 0i Anarhismul i micarea politic mo!ern ,a
autoarei #na 2azac 0i nu $n ultimul r,nd Mircea 9,lcu Mehedin/i +Anarhism
,"ocialism .
#u fost consultate si numeroase resurse !eb care fac referire la tema noastra
precum si e%emplare din 1evista Ideei . Dintre autorii straini enumerm nume ca - :ames
:oll# $he Anarchists , Peter %arshall#eman!in& the Impossi'le(A )istor* o+
Anarchism,,-eor&e .oo!coc/# Anarchism 0 A )istor* 1+ 2i'ertarian I!eas An!
%o3ements,:ean "reposiet +Istoria anarhismului,eorges Sorel +Re+lec4ii asupra
3iolen4ei ,:ean Servier +Istoria utopiei ,#lain 2esanDon-1ri&inile intelectuale ale
leninismului 0.a.
<
@ucrarea va avea $ntre =E 0i )E de pagini #) pline 3fr bibliografie 0i cuprins4F
<4 Distan/a dintre r,nduri va fi de un spa/iu 3'4F =4 Gontul folosit va fi &imes Ce!
1omanF )4 Diacriticele vor fii folositeF E4 Mrimea corpului de liter folosit va fi '<, cu
e%cep/ia celui din notele de subsol sau din 7 citatele-bloc 3care va fi '*4.
Hn plan preliminar 0i nu final al lucrrii ar fi acesta-
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 Anarhismul contribuii teoretice
1.1.
Autori un!amentali si "recursori ai
anarhismului
CAPITOLUL # Anarhsim si anarhisti in Romania "ana in 1$%&
#.1. Cei mai im"ortani anarhisti care au acti'at (n Rom)nia *i
acti'itatea lor
#.#. Re'ista I!eei+Cel mai lon,e'i' or,an !e "resa anarhist
CONCLU-II
.iblio,raie
@ucrri generale
=
@ucrri Speciale
1esurse !eb
http-II!!!.contrafort.mdInumereIenigma-ilie-c-t-r-u-ii
http-IIold.contemporanul.roIarticol.phpJidarticolKEEE
http-II!!!.LatesharpleMlibrarM.netINz7<Ed
http-IIcentruldecultura.!ordpress.comI<*''I*EI<EIanarhistisocialisti-din-istoria-romanieiI
http-IIiasromania.!ordpress.comI<*'=I*5I'(Ianarhism-si-anarho-sindicalism-in-romaniaI
"eriodice 0i reviste
,,Re3ista I!eei5, Co. @BB '*
,, Re3ista Ideei OCo. @BIB 5
)
#narhismul este o teorie politic ce are ca scop crearea anarhiei, ,,absen/a unui maestru,
a unui suveran.P a0a cum prezint "ierre-:oseph "roudhon $n Ce este Proprietatea?, ?u
alte cuvinte, anarhismul este o teorie politic ce are ca scop crearea unei societ/i $n care
indivizii coopereaz liberi ca egali. #stfel anarhismul se opune tuturor formelor de
control ierarhic, acesta fiind at,t duntor pentru individ i individualitate, c,t 0i inutil.
Hn spa/iu propice pentru a e%perimenta aceste atitudini dar 0i altele similare $n spri>inul
libert/ii absolute 0i a nega/ionismului radical3fie ca vorbim de religie ,art ,conven/ii
sociale sau artistice4 a fost $n numeroasele curente de avangard .#stfel , nu $n pu/ine
cazuri anarhismul s-a $nt$lnit cu arta 0i cultura.
@a fel ca anarhismul 0i avangarda literar posed un spirit militant ,protesteaza prin
repulsie fata de prezent si prin negarea valorilor consacrate 3negarea conventiilor lierare,
negarea idealurilor invechite etc.4. Ma>oritatea manifestarilor de avangarda au ca obiectiv
descatusarea spirituala, eliberarea de istorie, societate, cultura.
"rin numeroasele e%presii ale avangardei precum-dadaismul ,cubismul
,constructivismul , futurismul care adopt atitudini de negativism radical , nihilism 0i
ateism ,lips sau fobie de organizare sau ierarhie, anticonven0ionalism , contestare a
normelor e%istente, descatusarea spirituala, eliberarea de istorie, societate, cultura etc.
putem semnala numeroase puncte comune anarhismului +de aceast dat implementat $n
plan artistic ,cultural.
"oate nu $nt$mpltor, $n epoc, spiritul avangardei a fost numit de ctre unii
,,e%tremismP3;. @ovinescu4 0i de ctre al/ii, ,,anarhismP 3?onstantin ;milian4 ,pentru c
era $ntr-adevr radical sau revolu/ionar $n anumite orientri avangardiste.


E


7
6