Tema si viziunea despre lume

Ioan Slavici a fost un scriitor,jurnalist si pedagog

roman memru corespondent al Academiei Romane.Fiind
indrumat sa scrie de catre Mihai Eminescu.,,Moara cu
noroc scrisa de Ioan Slavici este o nuvela care a fost
pu!licata in anul "##", facand parte din $olumul ,,%uvele
din &opor
Titlul este o antifraza adica este constituita prin
tehnica asteptari frustrante,denumeste un spatiu cu
valente sim!olice.Moara denoteaza un spatiu !enefic
deoarece este locul in care se macina hrana oamenilor insa
moara devenita carciuma conoteaza un loc malefic in care
sunt macinate sufletele oamenilor astfel este validat prin
titlu motivul locului !lestemat.
'ocurile reale prezentate in nuvela sunt Ineu,Fundureni
,Arad dar e(ista si locuri cu valente sim!olice ,,)rumul
de tara o ia *...+si la stanga si la dreapta ,conflictul
interior ,oscilatia eroului dintre !ine si rau.
Actiunea se desfasoara intre doua repere sacre
-Sf..heorghe si &astele*sar!atoare a lumini+.Timpul fiind
consemnat la conic ,, Trecu toamna si veni iarna,trecu si
iarna si veni primavara.

)espre tema putem spune ca surprinde procesul de
dezumanizare a personajului .hita in urma dorintei de
inavutire. .hita dorindu,si sa se im!ogateasca el poarta o
multime de conflicte interioare spre e(emplu ,,dorinta de
a ramane om cinstit si aceea de a se im!ogati pe cai
necinstite cu ajutorul lui 'ica, lupta intre pornirea de a
zice adevarul la proces si cea de al ascunde ,iar dupa
parerea mea cel mai puternic conflict interior il constituie
dorinta de a avea familie si copii si regretul ca nu este
singur pentru a putea sa se im!ogateasca pe cai
necinstite.&rotagonistul este prezent si in conflictele
e(terioare cu Ana ,'ica,&intea .E(ista si teme secundare
de e(emplu tema destinului tragic.
At/t tema principal0, c/t i cele secundare se dezv0luie
pe parcursul 1ntregii nuvele, dar edificatoare 1nacest sens
i 1n ceea ce prive te evolu ia personajului sunt c/teva
episoade semnificative. 2n primul r/ndeste hot0r/rea lui
.hi 0 de a, i schim!a destinul, dovad0 fiind r0spunsul
categoric care i,l d0 soacreisale3 ,$or!0 scurt0, r0spunse
.hi 0, s0 r0m/nem aici, s0 c/rpesc i mai departe cizmele
oamenilor, careum!l0 toat0 s0pt0m/na 1n opinci ori
descul i, iar dac0 duminica e noroi, 1 i duc cizmele 1n m/n0
p/n0 la!iseric0, i s0 ne punem pe prispa casei la soare,
privind eu la Ana, Ana la mine, am/ndoi la copila ,
iar0dumneata la tustrei. Iat0 lini tea coli!ei. 4ot0r/tor 1n
evolu ia destinului lui .hi 0 este i momentulprimei
1nt/lniri cu 'ic0, 1ntruc/t S0m0d0ul st1rne te deopotriv0
admira ie i team0 1n sufletul eroului careva evolua
iremedia!il spre dec0dere moral0. 'a fel de semnificativ
este i episodul 1n care ghi 0 tr0ie tesentimentul
culpa!ilit0 ii i se adreseaz0 s0rmanilor mei copii, zise
el, voi nu mai ave i, cum avuseser0p0rin ii vo tri, un tat0
om cinstit. . Momentul suprem 1ns0 al degrad0rii sale
morale este acela c/nd.hi 0, de la complicitate ajunge la
crim0 i o ucide pe Ana, gest incalifica!il, c0ci vinovat de
1nstr0inareaanei este el 1nsu i.Aceste episoade narative
eviden iaz0 nu numai structura tematic0 a nuvelei i
evolu ia personajului, ci iviziunea despre lume aa
autorului. $iziunea sau perspectiva narativ0 con ine
opiniile, atitudineanaratorului, modalit0 ile i principiile
acestuia, care stau la !aza 1nt/mpl0rilor relatate 1n
leg0tur0 culumea real0 prezentat0 1n oper0. Aici, 1n nuvela
lui Ioan Slavici, viziunea despre lume este una o!iectiv0 i
se !azeaz0 pe principiile morale ale scriitorului, cunoscut
fiind faptul c0 acesta este un moralistconvins, promotor
i sus in0tor al unor teze morale specifice societ0 ii
rom/ne ti tradi ionale, 1nt/lnite i 1n alte opere ale sale.
Teza care st0 la !aza acestei nuvele se poate sintetiza 1n
prover!ul )ec/t !ogat ip0tat, mai !ine s0rac i curat.
,e(primat, cu alte cuvinte, chiar de soacra lui .hi 0 1n
incipitulnuvelei- 5mul s0 fie mul umit cu s0r0cia sa, c0ci
dac0 e vor!a, nu !og0 ia, ci lini tea coli!ei tale te
facefericit. . A adar, se pune 1n discu ie raportul dintre
s0r0cie i !og0 ie i fericire, nefericire. Aceast0viziune
despre lume se desprinde, 1n continuare, din ac iunea i
din conflictele nuvelei sau din elementele de tehnica
narativa.