ARGUMENT

Este justificata si fireasca dorinta noastra,a tuturor,de a desfasura activitati bine

gandite,proiectate si organizate in asa fel incat sa atingem de fiecare data scopul
propus.
iecare dintre noi este dator sa aplice in practica teoriile invatate.!rice activitate
desfasurata intr"un atelier presupune pricepere,atentie,dar si preocupare.
#n timpul activitatii mi"au atras atentia utilajele,indeosebi masinile de frezat.$ucrarea
prezinta clasificarea masinilor de frezat,masuri de te%nica a securitatii muncii si
masuri de prevenire si stingere a incendiilor la intretinerea utilajelor&repararea
masinilor si utilajelor.
MA'#N# (E A$E)AT '# RE)AT
CAPITOLUL 1
1.1 GENERALITATI
Masinile de alezat sunt folosite pentru prelucrarea fina sau seifinal a !aurilor"inseifa#ricate de fore si
diensiuni diferite.
$upa pozitia ar#orelui principal si dupa destinatia lor"asinile de alezat pot fi clasificate in uratoarele
!rupe%asini de alezat &erticale'asini de alezat orizontale uni&ersale'asini de alezat in coordonate.
Masinile de alezat si frezat sunt asinile unelte cu caracter uni&ersal"care se utilizeaza la prelucrarea dintr(o
sin!ura prindere a pieselor de tip carcasa sau #loc"care sunt cutiile ecaniselor de asini(unelte"#locuri
otoare"carcase de reductoare"#atiuri etc.Aceste piese se prelucreaza aproape coplet datorita ultiplelor operatii care
pot fi e)ecutate pe aceste asini"si anue%!aurire"alezare"frezare"strun*ire"filetare etc.Masinile de alezat si frezat se
caracterizeaza prin pozitia orizontala a ar#orelui principal si sunt destinate prelucrarii pieselor produse in serie ica.
Acestea sunt asini unelte ari si c+iar foarte ari sunt pre&azute cu un nuar are de iscari de lucru si de
re!lare.
Principiul de lucru pe aceste asini intruneste principiile de lucru de la procedeele de #aza"respecti&e"de la asinile
de !aurit "frezat si strun*it.
1., $E-CRIEREA MA-INILOR $E ALE.AT -I /RE.AT ORI.ONTALE
Aceste asini se prezinta intr(o are &arietate constructi&a" atat din punctul de &edere al iscarii relati&e ale
ansa#lurilor coponente cat si al dispunerii lor !enerale pe #atiu.
Masinile de alezat si frezat orizontale se ipart in%
(asini de alezat care lucreaza dintr(o sin!ura parte 0unilaterale1'
(asini de alezat care lucreaza din doua parti 0#ilaterale1.

1.2MA-INILE $E-TINATE PRELUCRARII PIE-ELOR RELATI3 MICI
La unul din capetele #atiului 1 este fi)ate ri!id coloana anterioara , .Pe !+ida*ele coloanei anterioare se deplaseaza
in directie &erticala papusa 2 a ar#orelui principal.Coloana posterioara ser&este pentru sustinerea #arei de
!aurit"atunci cand se prelucreaza !auri de lun!ie are.
Masina de alezat uni&ersala orizontala"odel A/(45"are 14 trepte de turatii cuprinse intre 15 si 1566 de rotatii pe
inut iar diaetrul ar#orelui principal este 56(156

1.7 MA-INILE PENTRU PRELUCRAREA PIE-ELOR $E $IMEN-IUNI MARI
Aceste asini au #atiul copus din trei parti separate%#atiul 1"pe care se poate deplasa coloana anterioara 7"dupa o
directie -2 paralela cu ar#oreal principal'#atiul ,"pe care aluneca asa 5"in directie trans&ersala fata de ar#oreal
principal'#atiul 2 care ser&este la sustinerea coloanei posterioare 8 si asi!ura deplasarea acesteia intr(o directie paralela
cu ar#orele principal.
Masinile de alezat din aceasta cate!orie au diaetrul ar#orelui principal cuprins intre 1,5(266 .
1.5 MA-INILE PENTRU TRAN-PORTAREA PIE-ELOR /OARTE GRELE -I
$E $IMEN-IUNI MARI
La aceste asini de alezat "coloana anterioara 2 este deplasa#ila pe #atiul 1"in directia trans&ersala fata de ar#oreal
principal.Piesa de prelucrat se fi)eaza pe placa(#atiu ,"raanand neiscata in tipul prelucrarii .Pe aceeasi placa(#atiu
se pot fi)a coloana posterioara 7 si"e&entual o asa rotati&a deonta#ila .Aceasta asa rotati&a poate ser&i pentru
prelucrarea seifa#ricatelor de !reutate ai ica "care necesita prelucrari din ai ulte parti.
La aceste asini de alezat "diaetrul ar#orelui principal poate depasi 2,6 .

1.8 MA-INILE UNI3ER-ALE TRAN-PORTA9ILE
Pot fi construite% cu papusa ar#orelui principal rotati&a si cu coloana rotati&a.
$atorita acestor odificari constructi&e se pot prelucra !auri inclinate si suprafete plane neparalele.Masinile de alezat
transporta#ile ser&esc pentru prelucrarea unor piese foarte &oluinoase si !rele.
1.: MA-INILE $E ALE.AT -PECIALE
-unt construite pentru alezarea unor piese.Nuarul ar#orilor principali si ale capetelor de alezat precu si
aplasarea acestora sunt in functie de confi!uratia piesei de prelucrat.La aceste asini a&ansul este realizat de catre
capetele de alezat de o#icei +idraulic si ai rar ecanic.
Nr
crt
.
Caracteristici U;M
Tipul asinii
A/ 45 A/ 166 A/ 1,5 A/ 156
1
,
2
7
5
8
:
4
<
16
11
1,
12
17
15
18
1:
14
$iaetrul ar#orelui de
alezare
Conul ar#orului de alezare
Cursa a)iala a ar#orelui de
alezat
$iaetrul platoului
Cursa saniei de pe platou
Cursa &erticala a papusii
$iensiunile esei
Cursa lon!itudinala a esei
Cursa trans&ersala a esei
Cursa trans&ersala a
ontanului
Nuarul treptelor de turatii
$oeniul turatiilor
Nuarul treptelor de a&ans
$oeniul a&ansurilor pe
rotatie
$oeniul a&ansurilor pe
inut
A&ansul rapid
Puterea otorului principal
Greutatea asinii

(
rot;in
(
;rot
;in
;in
>?
>!
45
Morse 5
:66
566
146
1656
<66)1166
1,56
<66
(
14
15(1566
18
6"6,5(7"4
8"2(1,66
,566
12
11 666
166
Morse 5
466
556
,,6
1,56
1166)1766
1,56
1,56
(
14
1,"5(1,56
14
6"6,5(<
8"2(,266
,266
12
18 666
1,5
Morse 8
1666
:56
,46
1.566
1566)1466
,666
,666
(
,7
5(1666
14
6"62(8
16(,666
,666
12
22 666
156
Metric 46
1666
:56
,46
,.666
,,66),566
1566
(
2666
,7
5(1666
14
6"62(8
16(,666
,666
14
,4 566
1.4 -C@EMA CINEMATICA $E PRINCIPIU A MA-INILOR $E ALE.AT -I
/RE.AT ORI.ONTALE
Masinile de alezat si frezat orizontale realizeaza !aa de turatii ale ar#orelui principal si de a&ansuri prin interediul
cutiilor de &iteza si de a&ansuri.Uneori se utilizeaza si roti de sc+i#.
Miscarea de rotatie 1 a ar#orelui principal se realizeaza prin lantul cineatic forat de otorul M1"cutia de &iteze C3
si transisia 2(5" a&and ca eleent final un an!rena* care pune in iscare ar#orele.
iscarea de rotatie , a platoului se o#tine prin lantul cineatic forat din otorul electric M1"cutia de &iteze
C3"eleentele dintate 2(7 so coroana dintata 8.
Miscarea de a&ans lon!itudinal 2 a ar#orelui principal se o#tine prin cutia de &iteze C3"cutia de a&ansuri
CA"eleentele 4(16 si suru#ul conducator care antreneaza piulita 11 a ar#orelui principal.
Miscarea de a&ans radial 7 a saniei platoului se realizeaza prin cutia de a&ansuri CA"ecanisul diferential $f si
pinionul 17"care an!reneaza cu crealiera 15 a saniei platoului.
Miscarea de a&ans &ertical 5 a saniei se o#tine de la cutia de a&ansuri CA prin eleentele 18(1: si suru#ul
conducator care antreneaza piulita 14 a saniei de !aurit
*A+#T!$U$ , #NTRET#NEREA MA'#N#$!R '# #N'TA$AT##$!R
,.- Generalitati.Tiputi de masini si instalatii
Acti&itatea industriala"dar si acti&itatea curenta efectuata in diferite unitati industriale"necesita utilizarea unui nuar
are de asini"utila*e si instalatii.
Acestea tre#uie sa functioneze la paraetrii optii "fara intreruperi si fara a produce accidentari.Aceasta este de altfel
conditia esentiala a unei acti&itati de calitate.
In tipul functionarii"asinile si instalatiile sufera un proces de uzura ce poate afecta #una functionare a acestuia"
dar poate produce si iportante erori de prelucrare sau c+iar accidente de unca.
In oentul predarii utila*ului sau instalatiei catre #eneficiar"acestea au pre&azute o serie de nore si re!leentari
pentru asi!urarea functionarii in paraetrii norali
#NTRET#NEREA.este ansa#lul de operatii ce urareste sa entina asinile"instalatiile si utila*ele in conditii
norale de functionare intre doua reparatii consecuti&e "reducand posi#ilitatea aparitiei unor reparatii occidentale .
Lucrarile de intretinere se pot e)ecuta%
a1peranent"de catre personal de deser&ire'
#1periodic"de catre personal calificat in acest sens.
RE+ARAT##$E.sunt operatii realizate in scopul reedierii defectiunilor aparute in tipul e)ploatarii.
Un indice de calitate al unei asini este durata perioadelor dintre reparatii.Acesta depinde de durata de ser&iciu a
pieselor coponente ale asinii"dar se de odul de intretinere si e)ploatare"precu si de calitatea reparatiei anterioare.
,.,Uzarea masinilor si instalatiilor
Uzarea este procesul de distru!ere a suprafetelor aflate in contact "datorita frecarii.Ea este urata de s+i#area
!eoetriei "calitatii"precu si a propietatilor stratului superficial al aterialelor.
Notiuni generale&cause si etape ale uzarii
/enoenul de uzare este strans le!at de fenoenul de frecare .Uneori."c+iar in statul incipient"uzarea poate duce la
erori de functionare.In constructia de aparate"de ulte ori uzarea este incopati#ila cu destinatia produselor
caracterizate prin precizie si fidelitate in transiterea senalelor.
Procesul de uzare se desfasoara in tip si este insotit de pierdere de ener!ie calorica si de aterial prin desprindere
de aterial.
Tipuri de uzura.
In functie de factorii care contri#uie la uzarea suprafetelor"dar si dupa aspectul suprafetelor uzate"uzarile pot fi%
(de aderenta'
(de a#raziune'
(de o#oseala'
(de ipact'
(prin coroziune'
(prin o)idare'
-.Uzarea de aderenta
Aceasta uzare apare ca urare a interactiunii ecano(oleculare intre straturile superficiale ale suprafetelor.Ea se
anifesta prin distru!ereacontinua "datorita deforatiilor plastice"z!arierii suprafetelor si distru!erii puntilor de sudura
forate.

,.Uzarea abraziva
Este uzarea care apare in ura unui proces ecanic de de!radare pro&ocat prin asc+ierea si z!arierea suprafetelor
in contact de catre diferite particule dure pro&enite din ediul e)terior sau desprinse c+iar din suprafetele in iscare
relati&a. Poate fi produsa de particule de praf" asc+ii etalice sau span patrunse accidental intre suprafetele in contact.
/.Uzarea de oboseala a stratului superficial
Uzura prin o#oseala este cauzata de%
a1odificarile structurale pro&ocate in straturile superficiale ale suprafetei de &ariatia ciclica a eforturilor unitare de
contact.
#1ener!ia de deforare transforate in caldura si acuulata in cantitati ici in aterial"care produce &ariatii
#ruste locale de teperature"deci tensiuni nedorite"ceea ce are drept urare aparitia icrofisurilor'
c1actiunea presiunii +idrodinaice ari a uleiului patruns in aceste icrofisuri.
0.Uzarea de impact
Apare ca urare a unor lo&ituri repetate.Ea este o uzura ecanica si apare la ciocane"asini de scris"asini de
perforat.$e re!ula ea poate fi considerate ca o uzura copusa"pentru ca in aceasta situatie apar si se anifesta toate
tipurile de uzura.
1.Uzura prin coroziune
Apare ca rezultat al reactiilor c+iice dintre su#stantele a!resi&e din lu#rifiant sau dintre ediul incon*urator si
suprafetele pieselor.Ea se e)plica prin forarea de copusi care icsoreaza rezistenta stratului superficial "facandu(l
fra!il.$e "ulte ori stratul superficial care s(a corodat se desprinde.
2.Uzarea prin o3idare
Este coroziunea la care predoina reactia c+iica a aterialului suprafetelor cu o)i!enul sau ediul incon*urator
o)idant.
Caile de icsorare a uzurii. Principalii factori care conduc la reducerea uzurii sunt%
(starea de un!ere si natura lu#rifiantului'
(cuplul de ateriale'
(te+nolo!ia si calitatea suprafetelor in contact'
,./$U*RAR# (E #NTRET#NERE E4E*UTATE (E +ER'!NA$U$ *ARE
!$!'E'TE MA'#N#$E '# UT#$A5E$E
E)ploatarea rationala a asinilor"utila*elor"si instalatiilor necesita%
(intretinerea si curatarea zilnica'
(efectuarea la tip a reparatiilor planificate'
(reedierea rapida a defectelor accidentale aparute'
(&erificarea cu re!ularitate a preciziei de prelucrare si detectarea neconcordantelor aparute.
Pentru pre&enirea uzurii"pastrarea duratei de e)ploatare"dar si a preciziei de prelucrare"este necesar ca personalul
ce foloseste utila*ul sa realizeze o serie de operatii de intretinere "si anue%
a1supra&e!+erea si curatarea zilnica"saptaanala sau lunara'
#1re!larea functionarii su#ansa#lurilor'
c1un!erea re!ulate a utila*ului'
d1reedierea iediata a defectelor
-.$ucrari de intretinere e3ecutate de personalul specializat
Intretinerea asinilor"utila*elor si instalatiilor contri#uie in od decisi&e la cresterea producti&itatii.Intretinerea
asinilor si utila*elor este o odalitate de entinere a acestora in liitele de precizie cerute .
,.$ucrari de intretinere propri"zisa
Personalul de intretinere are o#li!atia de a efectua zilnic sau la anuite perioade de tip sta#ilite prin norati&e
&erificari pentru sta#ilirea starii te+nice si a odului de functionare a asinilor si utila*elor .Prin aceasta
acti&itate"paraetrii asinilor sunt pastrati in liite care asi!ura precizia de prelucrare si functionare"se pot depista in
tip util deficientele si anoaliile de functionare" se poate pre&eni a!ra&area lor"se e&ita aparitia de a&arii"creste !radul
de si!uranta in e)ploatare si durata de functionare.
#NTRET#NEREA E*6#+AMENTU$U# 6#(RAU$#*
Instalatiile +idraulice coponente ale asinilor au ne&oie de o supra&e!+ere atenta a functionarii lor"atat din partea
utilizatorului"dar si a personalului calificat in intretinere.
Intretinerea ec+ipaentului +idraulic are doua coponente principale.
a1intretinerea a!entului +idraulic'
#1intretinerea eleentelor coponente ale instalatiei.
#NTRET#NEREA E*6#+AMENTU$U# E$E*TR#*
Instalatiile electrice ale asinilor "utila*elor si instalatiilor cuprind eleente de actionare propriu(zisa"electroa!neti
de actionare"ase a!netice.
Aparatele electrice folosite ptr coanda si protectia acestor eleente se !rupeaza"dupa functia lor"astfel%
1.aparate de coanda si pro!raare'
,.aparate de conectare"autoate si neautoate'
2.aparate de protectie'
7.aparate de pornire si re!lare.
UNGEREA !RGANE$!R (E MA'#N#
Pentru asinile si instalatiile a&and or!ane de asini in iscare se folosesc ateriale lu#rifiante a&and rolul sa
diinueze frecarea"sa inlature caldura rezultata din frecare si sa ipiedice coroziunea.
-e utilizeaza lu#rifianti si acestia pot fi%
a1lic+izi0uleiuri1'
#1seilic+izi0unsorile1'
c1solizi0!rafitul"#isulfura de oli#den1'
d1!azosi0la!are !azodinaice si !azostatice1'
Uleiurile folosite pot fi de natura &e!etala" aniala sau inerala.
ULEIURI 3EGETALE%se folosesc ai ales ca aditi&i pentru uleiurile inerale0aditi&ii sunt su#stante care
adau!ate uleiurilor le i#unatatesc proprietatile1.Uleiurile &e!etale ai folosite sunt%uleiul de rapita si uleiul de ricin.
ULEIURI ANIMALE%sunt folosite la un!erea lainoarelor si pentru fa#ricarea unsorilor consistente.
ULEIURI MINERALE%se produc prin distilarea titeiului.
Ele sunt alcatuite din +idrocar#uri de natura aroatica"naftenica si parafinica si se folosesc in aestec cu uleiuri
&e!etale sau aniale.
Un!erea se poate realize anial"seiautoat si autoat.
Un!erea anuala se face folosind cani de un!ere cu a*utorul carora uleiul se toarna in locul de un!ere prin interediul
unei te&i de picurare.

RE*!MAN(AR# +ENTRU UNGEREA UN!R MA'#N# '# #N'TA$AT##
Un!erea asinilor electrice
(la asinile electrice de putere ica si i*locie"cuzinetii se un! prin sisteul cu inele"iar rulentii cu
!resoare"#ai de unsoare sau un!atoare cu capace'
Un!erea asinilor de ridicat si transportat
(pentru acarale care lucreaza in aer li#er se folosesc &ara Auleiuri &iscoase "pria&ara si toana(
uleiuri edii iar iarna(uleiuri cu &ascozitate ica.
(la un!erea autoata se folosesc dispoziti&e de un!ere su# presiune"alientate de la o statie de popare.
Un!erea asinilor unelte
(la asinile cu productie indi&iduala"un!erea se face de catre lucrator folosind etode anuale de care ori este
ne&oie'
(in ateliere cu productie de serie e)ista personal specializat de intretinere care inlocuieste uleiul din instalatiile
de un!ere.
(se acorda o atentie deose#ita un!erii la!arelor"!+ida*elor"cutiilor de &iteze'
Un!erea copresoarelor
(copresoarele oderne se un! prin sistee de un!ere cu circulatie su# presiune"cu filtrul intercalate in
sBste'
(la copresoarele fri!orifice"datorita prezentei aoniacului sau a acidului car#onic"uleiul se descopune"&ascozitatea
se icsoreaza"uleiurile au un continut are de uiditate"deci de&in corozi&e.
Masuri de te%nica a securitatii muncii si prevenirea si
stingerea
incendiilor la intretinerea utilajelor
#n ateliere de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate comple3a datorita carui fapt si masurile de te%nica a
securitatii muncii sunt diverse in functie de locurile de munca.
'e vor respecta normele de te%nica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor
urmatoare.
"uneltele si dispozitivele de ridicat 7vinciuri,macarele,poduri rulante,etc.8 utilizate de ec%ipa de reparatii trebuie
sa fie in stare buna.
"inainte de inceperea lucrarilor de intretinere si reparatii la un utilaj maistrul sau seful de ec%ipa trebuie sa fie
atenti ca masina respectiva san u poata fi pusa accidental in miscare,iar pentru orice eventualitate ,pe
intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptia .NU *U+$AT# 9 'E $U*REA)A 9
"la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe g%idaje verticale trebuie luate masuri de
sprijinire a acestuia &
"dupa terminarea operatiilor,masina nu poate fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor
dispozitivelor de protectie &
"inainte de punerea in functiune se vor controla daca sculele folosite la reparatii au fost inlaturate de pe masina&
"darea masinii in gunctiune nu se va face dacat dupa e3ecutarea receptiei &
"in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lic%id inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc
desc%is&
"la degresarea pieselor cu solventi organici ,care sunt si to3ici si inflamabili,se vor folosi bai cu capace de
inc%idere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor &
"soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita &
"piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare eloctrolitica numai dupa intreruperea curentului electric
care alimenteaza baia&
"la acoperiri galvanice muncitorii isi vorunge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a preveni actiunea
vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi c%imici ,si vor purta tot ec%ipamentul prevazut de normele de
protectie a muncii &
"nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii&
"cat nu se lucreaza ,baile vor fi acoperite cu un capac ,pentru a impiedica evaporarea electrolitului&
"in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si fumatul&
"in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa e3iste o trusa de prim ajutor care sa contina antidoturile specifice
otravurilor si arsurilor&
"temperatura in interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii7temperature ridicata
micsoreaza atentia si perceptia,iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor8&
"masuri de mecanizare si automatizare,in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari&
"curatarea aerului de gaze,praf,aburi prin ventilatie&
"atelierele de reparatii si intretinerea trebuiesa fie bine illuminate,atat ziua cat si noaptea&
"protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea instalatiilor la pamant&
"verificarea inainte de utilizare a instalatiilot de ridicat7cabluri,lanturi,scripeti8&
"ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului&
"evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor&
"mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personal calificat in acest scop&
"respectarea regulilor precise pentru personalul calificat in acest scop&
"respectarea regulilor precise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor
7manusi,masti de gaze,interzicerea folosirii flacarii desc%ise,departarea de locurile de sudare8&
"verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosite&
"indepartarea asc%iilor de pe masini&
"respectarea regulilor de depozitare a pieselor.

:#:$#!GRA#E
G6. )gura, E. Ariesanu, G6. +eptea "Utilajul si te%nologia lucrarilor mecanice&


N. 6uzum, G. Rantz "Masini,utilaje si instalatii din industria
constructiilor de masini&
G.A. Ale3ev "*alculul si constructia sculelor asc%ietoare
:ucuresti -;1/
#.'andulescu,'. :ucur,G.Georgescu "Repararea si intretinerea masinilor unelte
LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" VETRISOAIA
TEMA PROIECTULUI
MASINI DE ALEZAT SI FREZAT
COORDONATOR CANDIDAT