Universitatea Tehnic din Moldova

Facultatea Cadastru, Geodezie i Construcie

Catedra Tehnologia Construciilor

La disciplina:

Organizarea construciilor.

Realizat:
st. gr. CIC-1101
Profesor:

Cretu Mihai
Rotaru Ion

Bibliografie:
Victor Hagiu- Managementul execuiei proiectului de construcie
Beiu E. - Organizarea, conducerea economic i legislaia construciilor
Gheorghi Stefan- Organizarea i conducerea activitii de construcie
Nerniaux G.- Conducerea proiectelor de organizare
SNIP 3.01.01-85
SNIP 1.04.03-85

NCMA 07.02-99

Tema: Noiuni generale, caracteristici i particulariti ale

organizrii i conducerii proiectelor de execuie
Noiune de management. Managementul execuiei proiectului de construcie.
Primul om care a formulat principile tiinifice n opinerea unor realizri
maxime cu efort minim la nivelul activitilor colective a fost J.F.Taylor. n cartea sa
principii i metodele conducerii tiinifice a aprut n 1911, el a aplicat aceste principii
la uzinele lui Ford, pe urm au fost transferate i n construcii.
Problemele ridicate de organizarea i construcia lucrrilor sunt foarte
sofisticate ceia ce a condus la apariia unor matematici aplicate cum ar fi: matematica
organizrii sau cercetarea operaional.
Prin termenul management se definete tiina general a organizrii i
conducerii. n conformitate cu dex-ul englez acest termen cuprinde necesitatea de
proiectare, planificare, administrare, control si dirijare a unei activiti ndreptat spre
un scop bine determinat cu maxim de eficien.
Scopul implimentrii managementului n toate domeniile este unul i acelai,
maxim de eficien, ns activitatea de a construi are particulariti specifice care o
difereniaz de celelalte domenii de activitate ca: industria, comerul.
Activitatea de a construi are la baz un proiect al unui obiect de construcie i
acest aspect determin o caracteristic esenial activitii de a construi cum ar fi
caracterul de unicat i din punct de vedere al coninutului. Specificitatea
managementului n construcii este redat de urmtoarea egalitate ( managementul
execuiei proiectului de construcie este egal cu oragnizarea, conducerea si economia
execuiei proiectului de construcie).

Organizarea execuiei proiectelor de construcie

n sensul definit al cuvntului grecesc Organon este activitatea de obinere a
unui instrument care s serveasc pentru atingerea unui scop. Realizarea unui obiect
de construcie n toate formele de manifestare presupune 2 etape de constrcie:
- proiectarea constructiv concretizat n proiectul tehnic care drept ca scop s
stabileasc dimensiunile, forma i structura elementelor de construcie i a obiectului
n ntregime

- realizarea obiectului n natur printr-un complex de aciuni cu caracter

tehnic, economic, organizatoric, administrativ pentru a transforma materialele n
scopul edificrii obiectului de construcie
Proiectul de organizare folosit la a-2 etap este instrumentul de obinere a
scopului. i la baza proiectului de organizare st principiul maximul de rezultate cu
minim de efort denumit principiul optimului economic.

Conducerea execuiei proiectului de construcie.

Aceast conducere cuprinde ansamblu de metode, tehnici i procedee pentru
punerea n micare i asigurarea funcionrii aparatului de producie, respectiv
mijloacelor de producie i forele de munc n cadrul stabilit de proiectul de
organizare.
Edificarea unui proiect de construcie nu este rezultatul unor transformri
spontane, ci a unui ir lung i complex de transformri legate de execuia proceselor
de construcie de-a lungul crora exist diferite mijloace de producie i scopuri ce
trebuie de atins.
Prin exercitarea principalelor atribute ale conducerii sunt:
1) decizia- o linie de aciune aleas n mod contient dintr-un anumit numr de
posibiliti cu scopul de a obine rezultate cu eficien ct mai mare
2) comanda- are nelesul de iniiere a aciunilor de antrenare a ntregului
personal muncitor la aplicarea n practic a deciziilor sau de punere n micare
a mijloacelor de producie i a forelor de munc
3) coordonarea aciunilor efectuate de oameni i utilaje n legtur cu
desfaurarea n timp i spaiu a execuiei proiectului
*Controlul:
1) cantitativ prin msurarea de procese executate
2) calitativ prin identificarea i msurarea mrimilor ce caracteriziaz calitatea
proceselor n conformitatea cu normele n vigoare
* Evaluarea rezultatelor obinute pe etape pentru a lua msuri la etapele urmtoare.
Din cele expuse rezult c realizarea proiectelor de construcie este posibil numai
prin aplicarea corelat a organizari i conducerii. O activitate bine organizat
concretizat n proiectul de organizare dar prost condus nu poate da dect rezultate
negative ca i o conducere far organizare.
Economia execuiei proiectului de construcie
Aceast economie se regsete att n elaborarea proiectului de organizare ct i
n conducerea execuiei proiectului prin analiza i decizia economic asupra fiecrei
soluii de execuie a procesului care se fundamenteaz pe urmtoarele aspecte:

1)
2)
3)
4)
5)

preul materialului oferit de diveri furnizori

costul transportului materialelor pe antier
costul asigurrii cu for de munc i utilizrii acesteia
costul asigurrii cu utilaje i utilizrii acesteia
costul asigurrii cu mijloace financiare suplimentare ( credite) i modul de
utilizare a acesteia

Economia este suportuil justificarilor pentru analiza si aplicarea tuturor solutiilor

tehnice tehnologice si organozatorice.
Economia stabileste costul total de realizare a proiectului care este masura cea mai
edificatoare si sintetica a capacitatii de a organiza si conduce executia roiectului
denumita capacitate manageriala.
* Delimitarea si interdependenta dintre tehnologie si organizarea executiei lucrarilor
de constructie
Tehnologia in activitatea de constructiense ocupa cu reguilile de executie a proceselor
care sa asigure rezultate maxime prin transformari cantitative si calitative a
materialelor si pentru a realiza aceste procese se stabilesc reguli si conditii necesare
de executie.
Executia procesului de constructie se realiziaza pe un numit loc de munca a caror
dimensiuni si in care amplasrea elementelor procesului sunt determinate de tehnologia
adoptata.
Amplasarea rationala a elementelor procesului in vederea unor coordonari care sa
asigure maxim de randament muncitorilor si utilajelor se constituie in ceea ce priveste
organizarea locului de munca, aici practic "isi dau mina" tehnologia si organizarea.
Locul de munca trebuie sa fie eliberat de orice obiect carte incurca

Tema: Organizarea proiectarii in constructive

Principii generale de elaborare a documentaiei de proiect

Elaborarea TP pentru constructii de orice gen si categorie se realiziaza in baza
fundamentarii investitiilor (faza studiului de fezabilitate) adoptata conform procedurii
stabilite cu respectatrea prevedrerilor din actele legislative si normative in vigoare.
Fazele de prefezabilitate si fezabilitate constituie evaluarea posibilitatilor tehnice,
oportunitatii comerciale si economice a investitiilor in constructie. Aceste faze se
evalueaza de catre benificiar cu participarea sau nu a institutiilor de proiectare si altor
persoane juridice sau fizice.
De regula documentatia de proiecct TP pentru constructie se eleboreaza urmatoarele
faze:

1) proiectul tehnic, caiet de sarcini

2) detalii ( desene de executie)
3) proiect de executie
Iar pentru obiectivele utilizate in masa si simple din punct de vedere tehnic se
foloseste faza de proiect comansata.
Fazele de proiectare se stabilesc de beneficiar si proiectant in baza certificatuilui de
urbanism, luind in considerare categoria, importanta, specificul si complexitatea
obiectivului.
Expertiza documentatie de proiect este obligatorie indiferent de forma de proprietate.
Numarul de exemplare a TP ce urmeaza sa fie transmisa beneficiarului se specifica in
contract, dar nu mai putin de 4 exemple.
Procedura de elaborare a documentatiei de proiect
Elaborarea TP se face in baza :
1) studiul de prefezabilitate si\sau fezabilitate aprobate concorm NCM A.07.02-99,
anexa A
2) certificatul de urbanism
3) contractul
4) in baza temei de proiect
5) lucrarilor de prospectiuni
Documentatia de proiect pentru constructii trebuie sa asigure criteriile de cslitate care
in. Od obligatoriu vor asigura urmatoarele exigente esentiale:
1) Rezistenta si stabilitate
2) Siguranta in exploatare
3) Siguranta la foc
4) Igiena, protecectia omuluii
5) Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
6) Protectia impotriva zgomotuluii
Parte integranta a DP este cartea tehnica a constructiei, elaborata de institulul de
proiectare.

Proiectul tehnic destinat pentru constructii de producere. Proiectul contine

urmatoarele compartimente:
1) memoriu explicativ general
2) planul de sistematizare si transportul
3) tehnologia procesului de producere
4) administrarea procesului de producere, organizarea conditiilor de munca si
protectia muncii personalului
5) solutiile arhitectural constructive
6) echipament, utilaj tehnic, retele si sisteme
7) conservarea energiei
8) executarea constructiei
9) protectia mediului
10) evitarea situatiilor exceptionale
11) sisteme de exploatare
12) documentatia de deviz
13) eficacitatea investitiilor
14) cartea tehnica a constructiilor
B) Proiectul tehnic destinat pentru constructii civile:
1) memoriu explicativ general
2) solutia arhitectural constructive
3) tehnologia
4) echipamentul tehnic
5) conservarea energiei
6) protectia mediului
7) executarea lucrarilor de constructii in linii generale
8) documentatia de deviz, semicostul cladirii
9) eficacitatea investitiilor
10) exploatarea tehnica
Caitele de sarcini contin: nivelul de perfomante a lucrarilor, descriirea solutiilor
tehnice si tehnologice folosite, cuprind caracteristicile si materialele folosite, testele si
probele lor, descriu lucrarile care se executa, calitatea, modul de realizare, testele si
probele a acestor lucrari, ordinea de montaj si aspectul final.
Destinatia si continutul al proiectului de executie:
* proiect de executie destinat pentru obiecte separate trebuie sa contina urmatoarele
compartimente:
1) memoriu explicativ
2) protectia mediuluii
3) detalii, desene de executie
4) documentatia de deviz
5) cartea tehnica a constructiilor

* proiect de executie in volum redus. Acest proiect se elaboreaza pentrru casele de

locuit cu un nivel, pentru una sau 2 familiii si anexe gospodaresti situate in localiati
rurale, precum si pentru constructiile provizorii cu subrafata sub 150 m3, si trebuie sa
continma urmatoarele compartimente:
1) memoriu explicativ
2) solutii arhitectural constructive
3) echipament tehnic
4) partile desenate
Destinatia si continutul cadruluii al proiectuluii de organizare a constructiilor (POC)
Componenta, continutuil si modul de elaborare al POC precum si proiectul de
executie al lucrarilor sunt stabnilite se SHUn.
POC pentru obiectivce noi, extinderea si obiectivelor in functiune se elaboreaza la
faza de proiect tehnic in componenta acestui proiect de catre institutia de proiectare
respectiva (proiectant general).
Date initiale pentru elaborare a POC:
*Materiale initiale pentru elaborarea POC sunt fundamentarile tehnico-economice,
prospectiunile ingineresti, deciziile privind utilizarea materialelor elementelor de
constructie si mijloacelor de mecanizare in comun acord cu antreprenorul.
*Conditiile de furnizare si transportare a materialelor si utilajului.
*Trasarea obiectelor de constructie pe complexuri de demarare
* informatiile despre sursele de alimentare a obiectului cu energie electrica cu apa
* durata contractata de constructie
POC trebuie sa contina:
1) planul calindartistic de constructie sau graficul retea integrata
2) graficul de executie constructie-montaj
3) borderoul cantitatilor de lucrari principale
4) lista necesarului de elemente de constructie, articole si utilaje
5) schemele tehnologo-organizatorice de executie a cladirilor si executie
6) Planul general de constructie pentru perioadele de pregatire si de baza
7) Planul de situatie a raionului de constructie
8) Graficul necesar de masini principale de constructie si transport
9) Graficul necesar de forte de munca
10) Memoriu explicativ
Destinatia si continul cadru al PEL
PEL- principalul document tehnologic si este destinat pentru asigurarea succesiunii
tehnologice de executie a procesului de executie, calitatii acestora si masurilor de
securitate in munca
PEL se elaboreaza de antreprenorul principal sau de o institutie de proiectare
specializata in baza de contract cu antreprenorul principal.
Materiale initiale penttru proiectare PEL sunt:

1) proiectul tehnic inclusiv POC sau proiectul de executie

2) documentatia pentru executie si devizele de cheltuieli
3) informatii privind asigurarea cu utilaj tehnologic, energetice
4) informatii privind asigurarea cu prefabricate, articole si semifabricate
5) informatii despre intreprinderi de constructii privind componenta parculuii de
constructie
PEL trebuie sa contina urmatoarele
1) plan calindaristic de executtie sau graficul de reteanintegrata
2) planul general de constructie
3) graficul de aprovizioonare cu resurse materiale
4) graficile fortelor de munca
5) graficile de aprovizionare cu masini principale de constructie
6) decizii privind executarea lucrariolor geodezice si topografice
7) fise tehnologice pentru lucrarile princiaple
8) decizii privind amplasarea retelelor ingineresti temporare
9) decizii privind asigurarea conditiilor de siguranta in munca
10) memoriu explicativ

Tema: Pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii-montaj.

Intreprinderile de constructii ca sistem
Notiuni introductive privind pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii
Conditiile necesare pentru inceperea constructiilor:
& Proiectul sa fie complet si explicit si supus expertizei
& Sa se elimine toate inezactitatile din partea grafica si din memoriu explicativ al
lucrartilor
& Incadrarile in devizurile de cheltuieli sa fie corecte in concordanta cu preturile reale
pe piata
& Cheltuielile de organizare a santierului sa se incadreze in cota de organizare
Practica utilizata de catre unele unitati de proiectare de a preda proiectele incomplete
si a completa pe parcursul executiei aduc prejudicii importante organizarii si calitatii
tehnice a lucrarilor soldate cu marirea costului lucrarilor si intirzierea in executia
proiectului la timp.
Participantii la constructii capitale si functiile lor:
La realizarea proiectelor in natura de regula participa urmatorii angenti economici
principali:
* titularul investitiei
* benificiarul
* proiectantul
* antreprenorul principal
* furnizorul de utilaj tehnologic

Pentru o desfasurare buna a lucrarilor agentii economici numiti trebuie sa colaboreze

intre ei
#Titularul de investitie:
1) e obligat sa aprobe lucrarile de constructie
2) Sa asigure finantarea lucrarilor
#Benificiarul:
1) intocmeste sarcina de proiectare
2) incheie contractul de proiectare
3) urmareste proiectarea obiectului
4) supravegheaza executia proiectuluii prin responsabil tehnic
5) participa la rezolvarea oricarei probleme majore legate de proiectare si executie a
proiectului
6) participa la darea in exploatare
#Proiectantul:
1) comanda studiile de specialitate (geodezice,topografice) pentru a argumenta
sartcina de proiectare
2) elaboreaza proiectul de executie si detaliile de executie
3) asigura supravegherea de autor pe tot parcursul executiei
4) rezolva problemele de proiectare care apar pe parcursul constructiei
5) participa la receptia finala si receptilor partiale a obiectului
#Antreprenorul:
1) materializiaza pe teren constructia proiectanta
2) asigura calitatea exedutie lucrarilor de constructie-montaj
3) preia probele tehnologice necesare si le preda in termenele prevazute de legislatie
4) colaboreaza cu proiectantul in procesul de elaborare a proiectului pentru stabilirea
solutiilor constructive in acord cu dotarea tehnic existent si cu tehnologiile pe care le
poate realiza
5) selecteaza subantreprenori pentru executarea lucrarilor principale
#Furnizorul de utilaje:
1) sa livreze utilajulului necesar in termenul stabilit
2) sa asigure documentatia tehnica necesara pentru utilaje
Sistema de organizare a lucrarilor prin antrepriza si inregie
In dependenta de marimea si complexitatea pe care o prezinta o constructie, ea poate
fi realizata in 2 moduri:
1) prin antrepriza folosind serviciile unei intreprinderi de constructii montaj care este
specializata in domeniu
2) regie proprie de benificiarul investitiei care va realiza prin mijloace proprii toate
lucrarile de constructie-montaj
Definirea conceptului de sistem si clasificarea sistemului
Semnificatia cuvintuluii are intelesul ca verigele indica existenta relatiei de inlantuire

ca mod de alcatuire
Pot fi clasificate in mod foarte divers, in dependenta de criteriile alese si scopul
propus
I Dupa relatii cu mediul
1) deschise
2)
II Dupa numarul de elemente si relatii
1) simple
2) complexe
3) mari
4) cibernetice care isi regleaza singuri iesirile
III Dupa natura elementelor si relatiilor:
1) ambstracte
2) concrete
IV In dependenta de timp:
1) statice
2) dinamice
V Dupa gradul de detrminare a comportamentuluii:
1) detrministe a caror comportament poate fi descris cu precizie
2) stocastice nu poate fi descris cu precizie
VI Dupa geneza relatiilor sistemulio
1) naturale
2) artificiale
VII Teologica:
1) orientate
2) neorientrate
Utilizarea in cercetare a unuia din tipurile sistemelor mentionte este dependenta de
natura si particularitatile fenomenului, actiunii sau activitatii ce urmeaza a fi analizata.
Modelul general a unui sistem
La modul cel mai general poate fi adus la urmatoarea pozitie

Elementele ce alcatuiesc acest sistem:

X vectorial- vectorul intrarilor in sistem. La modul cel mai general prin intrari in
sistem se inteleg toatalitatea resurselor specifice pe care le utiliziaza sistemul in
timpul functionarii sale, acestea depind in primul rind de natura sistemuluii
Y vectorial- vectorul iesirilor din sistem. Iesirile reprezinta rezultatele functionarii
sistemului, care la rindul lor sunt dependente de natura sistemuluio si a scopului
existentei sale
A- reprezinta stuctura interna de transormare proprie a sistemului, sistemul
treansforma intarirle in iesiri
* Structura sistemului de productie in constructii
Structura generala:

Tema: Bazele organizarii proceselor de constructie in lant (flux)

Metode de organizare a executii proceselor de constructie
Organizarea executie a proceselor simple sau complexe precum si alegerea metodelor
de executie implica cunoasterea succesiunii prin care acestea se pot desfasura:
1) interconditionarile tehnologice si organizatorice
2) necesitatea asigurarii frontului de lucru
3) de forta de munca si dotarea existenta cu mijloace de munca
4) de amplasament
Respectarea acestor conditii impune, impartirea obiectului de construcii in sectoare de
lucru, care sa necesite volume de munca egale sau inegale.
Pentru ca executia proceselor sa se desfasoare in cele mai bune conditii, inaintea de
organizarea lor se selecteaza procedeele, metodele tehnologice, mecanismele,
utilajele, dispozitiviole, formatiile de munca si altele. Prin metoda de organizare a
executiei proceselor de constructiie se defineste o anumita modalitate de desfasurare
in timp si spatiu a tuturor proceselor legate de desfasurarea unui obiect de constructie
sau a unei parti a afesteia. Exista 3 metode de organizare:
1) succesiva
2) partalela
3) in flux (lant)
Realizarea unui obiect de constructie nu este resultatuil aplicarii numai uneia din
aceste metode, ci practic toate in ansamblu.

Metode si principii realizarii

In constructie organizarea si conducerea proceselor sunt subordonate unor legi si
principii specifice. Cunoasterea si insusirea carora va permite desfgasurarea optima a
activitatii de constructie. Aceste legi sunt:
* legea de baza a organizarii proceselor de constructie in spatiu si timp. Exprima
conditia obiectiva pentru ca planul intreprinderii de organizare spatiala si zonarea a
intregului proces de constructie sa fie elaborat pe baza unui proiect tehnologic de
ansamblu argumentat stiintific care sa asigure succesiunea optima a stadiilor de lucru
si inlantuirea logica a tuturor proceselor tehnologice si organizatorice.
* legea concordantei dintre continutul, caracteristica tipologica a proceselor de
constructie si formele de organizare ale procesului. Adica fiecarui tip predominant de
obiect (individual, proiect tiop serie) ii corespund metode specifice de organizare si
planificarea proceselor de constructie. Cerintele de baza a acestei legi impun
asigurarea proportilor obiective necesare in desfasurarea proceselor de constructie.
Principiile de baza care permit luazea in considerare la organizarea proceselor de
constructie in timp si spatiu ale cerintelor acestei legi sunt:
a) principil proportionalitatii
b) principiul paralelismuilui
c) principiul ritmicitatii
d) principiul continuitatii
Principiul proportionalitatii se aplica diferentiat predominat in dependenta de
particularitatile sistemului de producere.
Principiul paralelismuiluimexprima o cerinta obiectiva a organizarii care consta in
imbinarea si conlucrarea resurselor concurente in cadrul proceselor de constructie.
Metoda succesiva de executie a proceselor de constrictie
Aceasta metoda propune o astfel de dispunere si desfasurare in timp si spatiu incit la
un moment dat pe santier se executa un singur proces pe un sector bine determinat.
Organizarea succesiva este una din formele specifice de imbinate rationala a
resurselor materiale cu resursele umane, in casdrul procesuiluii de munca in
constructie si care face posibila circulatia obiectelor muncii in proces de executie pe
sectoare intregi.

In acest caz fiecare tip de

resursa va participa la la
constructie o perioada de timp
redusa , exemplu:
mecanismele si utilajele pentru
executia lucrsrilor de
terasament. Aplicarea acetei
metode are urmatoarele
avantaje:
1) prezents unuii numar redus
de muncitori pe santier ceia ce
determina reducerea la minim
a constructiilor de organizare
pe santier cu caracter social
2) intensitatea consumului de
resurse este redusa, ceia ce
determina reducerea la minim
a mijloacelor de transport si a
suprafetelor pentru depozitarea materialelor
3) procesele sunt usor de organizat, condus si urmarit
4) sectoarele se finaliziaza rapid si la intervale egale de timp ceia ce asigura
ritmicitatea executarii lucrarilor
Aplicarea acestei metode are si urmatoarele dezavantaje:
1) durata totala de executie a constructie este foarte mare
2) nu se asigura principiul continuitatii soldata cu intrerupele mari in activitatea de a
construi
3) cheltuieli neproductive

Metoda in paralele de executie a

proceselor de constructie
Aceasta metoda prevede o asemenea
dispunere si desfasurarte in timp si spstiu
incit un numar de formatii de lucru egal cu
numasrul sectoartelor executa concomitent
cu procesele pe aceste sectoare.

Diagrama metodelor paralele

Avantajele:
1) Principal: reducerea la maxim a perioadei de executie, insa acest avantaj este
limitatnconsiderabil de urmatoartele dezavantaje:
a) necesita zona de lucru totala
b) necesita un numar foarte mare de muncitori, materiale si utilaje
c) necesita cheltuieli consideralbile pentru constructiile provizorii
d) organizarea, coordonarea, urmarirea este foarte dificila

Metoda in lant a executiei a procesului de constructie

Metoda succesiva si in paralele de executie a proceselor se poate de constatat ca ele se
situiaza pe pozitii diametral opuse ca mod de conceptie a dispunerii si desfasurarii
proceselor.
Ne conduce la ideia ca situatia optima se gaseste la mijloc, adica metoda in lant
combina avantajele si elimina pe cit este posibil dezavantajele metodei succesive si
celei in paralel.
Principii: Metoda in lant (flux) consta in conceperea unei dispuneri si desfasurari a
proceselor incit formatiile de muncitori specializate sunt transferate succesiv pe
unsector si in asa mod fiecare formatie executind un proces pe un sector creaza front
de lucru pentru formatia carte executa procesul urmator pe acest sector.

Ciclograma de executie in lant a proceselor de executie:

Folosim metoda in lant, procesele omogene se executa succesiv, iar cele neomogene
in paralel. Durata totala de executie devizata in n procese va fi mai lunga decit metoda
in paralel, dar mai scurta decit metoda succesiva. Intensitatea consumului de resurse
va fi mai mare decit la metoda succesiva si mai mica decit la metoda in paralel.
Metoda in lant este carwcterizata de urmatoarele aspecte:
1) divizarea lucrartilor in procese componente in corespundere cu profesia si
calificarea muncitorilor.
2) divizarea frontului de lucru in sectoare si locuri de munca precum si creearea
conditiilor necesare de lucru muncitorilor
3) suprapunerea maxima a proceselor
Metoda in lant asigura consumul uniform de resurse si ritmicitatea de executie a
proceselor.
Principii de baza pentru organizarea proceselor de constructie in lant
Obiectivul proiectarii proceselor de constructie in lant consta in determinarea unor
parametrii datorita carora durata de executie a obiectului sa corespunda celor
programate si totodata consumuil de resurse sa fie distribuita uniform
Aplicartea metodei in lant pentru organizarea proceselor de constructie se bazeaza pe
urmastoarele principii:
1. Alegerea obiectelor asemanatoare dupa volum, solutii constructive si tehnologice

2. Metoda presupune realizarea obiectelor de constructie dupa lucrari separate egale sau
inegale dupa volumuil de lucru.
3. Stabirilea succesiunii tehnologice si comansarea lucrarilor interconditionate intr-un
lant sicronizat
4. Repartizarea anumitor lucrari dupa componenta formatiilor de munca. Stabilirea
succesiunii executitiilor obiectelor de constructie si miscarii brigazilor
5. Calcularea parametrilor principalii ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapunerii
in timp a proceselor si coordonarii dintre duratele lucrarilor cu numarul de utilaje
carte se folosesc si brigazile.
6. Calcularea succesiunii de transferare a utilwjelor principale de la un obiect la altul si a
formatiilor de munca
7. Pentru executia proceselor se vor implica formatii de muncitori cu dotari speciale de o
componenta si structura constanta care vor trece succesiv fara intreruperi de la un
sector la altul
Din punct de vedere tehnologic si organizatoric se considera ca in acelasi timp, pe
acelasi sector se executa un singur proces pentru a se evita supraaglomerarea cu
muncitori materiale si utilaje ceia ce a determina o reducere a productivitatii unice.
Scopurile de baza a programarii in lant este: determinarea reducerii posibile a duratei
totale de executie care ar permite o productivitate maxima a muncitorilor si
mecanismelor din contul saturarii frontului de lucru cu resurse tehnico-materiale.
Tipuri de lanturi in organizarea executiei proceselor de constructie

1.
2.
3.
4.

Complexitate si natura foarte diferita a proceselor complexe precum si a operatiilor

tehnologice ce le compun determina posibilitate arealizarii a 4 tipuri de lanturi:
Lanturi simple
Lanturi specializate
Lanturi de obiect
Lanturi integrate pentru un complex de obiecte
Lantul simplu elementar este lantul alcatuit dintr-un simplu proces sau citeva procese
executate de o formatie de munca. Rezultatul lantului sunt:

Lucrari de teransamnet

Fundatii

Zidarie

Finisare

Lantul specializat este compus din citeva lanturi simple unite intre ele de niste
parametri tehnologici si de schema lantului, rezultatul final a lantului sunt lucrarti de
constructie finalizate sub ansamblu si ansamblu ale constructiilor, de exemplu:

Infrastructura constructiei

Pregatirea bazei de fundatie

Lanturile simple si specializate pot avea diferite directii de desfasurare care depind de
solutia spatiala si constructiva a constructiei, tipul lucrarilor si etapele lor precum si
de mecanismele utilizate. Aceste tipuri de lanturi se pot desfasura in planul orizontale,
vertticale, inclinate si mixte.
Schema orizontala de desfasurare a lanturilor:
Schema de desfasurare a lantului
vertical crescatoare:

Schema de desfasurare a lantului

vertical descrescatoare:

Schema de desfasurare a lanului

mixt:
Se foloseste la lucrari de zidrie
pentru un etaj; la montarea panourilor prefabricate la acoperi;
Lanul de obiect include totalitatea de lanuri specializate care permite executarea
tuturor lucrrilor aferente unui obiect de construcie.
Lanul integrat include lanurile de obiect, care mpreun formeaz un obiect de
investiie (uzin, fabric, microraion, cartier .a).
Reprezentarea schematic a structurilor tehnologice la nivelul lanurilor.

Un factor important ce
influeneaz structura lanurilor
este specializarea formaiunilor de
munc i gruparea lucrurilor ce se
execut de echipa sau brigad. n

aa mod ntr-o echip sau brigad, specializat, lanurile simple se regsesc doar n
cadrul echipei sau brigzii, iar echipa prezint un lan specializat.
Tipurile lanurilor dup caracterul de desfurare n timp.
1. Lanul ritmic perfect
Modul ideal de organizare n lan este n acelai timp, soluia cea mai clar de
desfurare n timp i spaiu este determinat de cazul cnd ritmul tuturor ciclurilor,
denumite i lanuri pariale, ce intr n componena lanurilor perfect ritmic sunt egale
ntre ele constatnt pe toate sectoarele.
t1 t2 t3 ... tn
t p - pasul lanului
n acest caz fiecare formaie de muncitori ce execut un proces ncepe lucru ntr-un
sector, imediat ce formaia precedent a finisat lucrul n acest sector.
Ciclograma lanului perfect:

M med V / T
V-manopera om-zi
T- manopera, zile.

Ciclograma forelor de munc:

T0 -timpul de

desfurare, zile

Ts -perioada stabil, zile

TR -perioada de restrngere, zile

Durata lanului ritmic perfect poate fi nprit n 3 perioade:

1) Perioada de desfurare (creterea, TD ) cnd n lan la intervale egale cu
ritmul echipelor crete treptat numrul de muncitori.
2) Perioada stabil, Ts creia i corespunde numarul maxim de muncitori pe
antier.
3) Perioada de restrngere, TR cnd n lan peste intervale egale cu ritmul
echipelor sau brigzilor se reduce treptat numrul de muncitori de pe
antier. Aceast perioad se numete perioada de predare- primirea
lucrrilor terminate.
Calitatea lanului perfect ritmic poate fi apreciat pe baza principiilor
fundamentale execuiei proceselor de construcie.
De exemplu: Continuitatea se realiziaz deoarece fiecare forma iune de munc
terminnd procesul pe un sector ncepe imdeiat n schimbul urmtor lucrul pe
alt sector.
Ritmicitatea se realiziaz deoarece la intervale egale de timp se predau
sectoarele ca producie final constant.
Uniformitatea se realiziaz deoarece duratele de realizare a produc iei globale
de pe un sector sunt egale, atunci i producia global pe o unitate de timp este
constant.
Proporionalitatea se realiziaz cu uurin, deoarece fiecare formaie ncepe
lucrul pe un sector imediat ce brigada precedent a terminat procesul pe
sectorul respectiv.
Lanul ritmic multiplu
Aceste lanturi practic putin difera de lantul ritmic perfect si se folosesc atunci cind de
la un sector la altul pot permite prin interpretare
diferite lucrari, de exemplu: peste un sector se executa diferite lucrari.
Ciclograma lantului ritmic
perfect:

Gaficul organizrii lanului

multiplu:

Formulele deduse pentru lanul ritmic perfect sunt valabile i pentru lanul ritmic
multiplu.
Lanul ritmic cu ritmuri diferite
Se caracteriziaz prin ritmuri egale pe sectoare i timpuri neegale de execuie a
proceselor. Caracterul neomogen i complexitatea foarte diferit a proceselor de
construcie determin volumul de munc diferite i implicit ritmuri de lucru diferit de
la un process la altul.
Dup aceast metod unele sau fiecare dintre lanurile pariale din lanuri general se
organiziaz cu ritm propriu. Astfel ritmul fiecrui lan partial rmne constant pe toate
sectoarele.
Ciclograma lanului cu ritmuri diferite

Este important de determinat

termenii de ncepere i de
finisare a proceselor n aa
mod nct pe unul i acelai
sector s nu se afle 2 sau mai
multe formaii de munc i
totodat activitateade execuie
a lor s se desfoare fr
ntrerupere.
Avnd n vdere cele spuse se vor lua n consideraie urmtoarele reguli:
1) Dac procesul ulterior are termen de lucru mai mare dect cel precedent atunci
racordarea lui se va afla pe ultimul sector A.
2) Dac procesul ulterior are o durat mai mica dect cel precedent, atunci
racordarea lui se va face pe ultimul sector B.
Din diagram se poate de constatat modul de respectare a principalelor organizri de
la un process la altul:
a) Continuitatea la toate proceselor de realizri.

b) Ritmicitatea nu se asigur n totalitate i pe perioade anumite de timp.

c) Uniformitatea nu se respect, deoarece duratele de execuie a tuturor proceselor
de pe un sector nu sunt egale.
d) Proporionalitatea se realiziaz pentru fiecare process n parte.
e) Sincronizarea se realiziaz numai pe anumite sectoare i anume: pe primul
sector cnd procesul urmtor are ritm mai lent dect cel precedent i pe ultimul
sector cnd procesu urmtor este mai rapid dect cel precedent. Ritmurile de
lucru diferite ale proceselor determin timp de ateptare ntre procesele
successive ale unui flux tehnologic.
Condiionrile organizatorice i tehnologice impugn reducerea a acestor timpi de
ateptare din urmtoarele motive:
1) Necesitatea reducerii totale de execuie a fluxului.
2) ntre anumite procese successive dintr-un lan, prezena timpurilor de ateptare
ar conduce la executarea lucrrilor anterioare.
3) n cazul proceselor cu ritmuri de lucru diferit pentru case cu multe nivele,
reducerea timpului de ateptare este absolut necesar pentru a asigura.
Lanul ritmic cu schimbarea omogen a ritmului
Se caracteriziaz prin ritmuri egale diferitor procese pe acelai sector i ritmuri
neegale a proceselor pe sectoare diferite. Problema principal la un lan ritmic mic cu
ritmuri omogene ele coordoneaz n timp i spaiu a proceselor successive, astfel nct
s se asigure continuitatea n lucrul formaiunilor de muncitori cu respectarea
succesiunii tehnologice de execuie pe toate sectoarele. Problema devine mai dificil
cu ct numarul sectoarelor este mai mare.

Ciclograma lanului ritmic cu schimbarea omogen a ritmului.

La acest lan singurul a
organizrii proceselor care se
respect este cantitatea pentru
fiecare process n parte i
partial sincronizarea celorlalte
principia nu se realiziaz.

Lanul neritmic cu schimbarea neomogen a ritmului (lan absolut neritmic).

Se efectueaz n aa fel nct formaiile de munc s nu aib ntreruperi pe parcursul
execuiei proceselor pe toate sectoarele ca i pe unul i acelai sector de munc, s nu
fie 2 sau mai multe formaiuni de munc. Acest lan corespunde proceselor cu ritmuri
de lucru diferite de la un sector la altul precum i ntre ele.
Ciclograma lanului ritmic cu schimbri neomogene a ritmului.

Pentru acest tip de lan este

necesar ca durata de
construcie s fie ct mai
scurt, precum i termenii
de ncepere a procesului
trebuie stabilii n aa fel
nct n timp i n spaiu a
activitii formaiunilor de
munc s fie maxim. n
acest lan singurul principiu
care se poate respecta este
continuitatea pe fiecare process n parte.

Tema: Programarea execuiei proiectului de construcie prin metoda

drumului critic (M. D. C.)
Notiuni introductive cu privire la metoda drumului critic (M.D.C)
Metoda drumului critic poate fi difinit ca un ansamblu de procedee pentru
programarea i conducerea proiectelor de construcie bazat pe teoria grafic Metoda
Drumului Critic folosete o tehnic special de reprezentare a desfurrii execuiei
proiectelor n form de reele plane numite grafice de reea. Metoda drumului critic
este traducerea din limba englez a Critican Path-Method (C.P.M.). Denumirea
aceasta este o abreviere rezultat din necesiti de simplificare a termologiei deoarece
drumul critic este, numai o particularitate a graficului n reea i nu este singurul scop
al elaborrii lui. Metoda drumului critic are o fundamentare matematic bun
asigurat prin teoria grafelor care este un subcapitol a teoriei mulimilor i a fost
construit ca o teorie a necesitilor practice rezultate din nevoia de presiune i
controlul desfurrii proceselor de construcii complex.

Metoda drumului critic ca metod de programare i conducere se bazeaz pe

urmtoarele premise:
1) Un obiect de construcie unul dintre cele mai mari i complexe rezultate ale
muncii omeneti i realizarea unui obiect este rezultatul execuiei unui numr
foarte mare de procese de construcie, aciuni cu character ethnic,
administrative, organizatoric i condiionri foarte diverse ntre care se
stabilesc interdependene extreme de complexe ce evolueaz pe parcursul
execuiei.
2) Comanda, coordonarea i urmrirea aciunilor complexe pentru realizarea unui
proiect impune , inca din perioada de programare , controlul pee tape spre a
putea analiza separate rezultatul fiecarei faze si se ia masuri in faza
urmatoare.
3) Caracterul de unicat al activitatii de constructive si durata foarte mare de
executie a proiectului in natura face necesar sa se poata verifica din timp
consecintele unor decizii pe care le poate lua dirigintele santierului fara a
astepta sfirsitul unei actiuni sau a unei etape.
4) Pentru a se realiza dezideratele din primele puncte sa impus crearea unui
model cu scopul de a proiecta si studia sistemul complex al actiunilor legate
de executia unui proiect de constructive
Modelul desfasurarii executiei unui proiect de constructive este graficul retea.
Executia unui model este deosebit de necesara in programarea urmarirea si
controlul executiei unui proiect natura.
MDC prin tehnica de reprezentare clara face accesibila insusirea intuitive si
rezolvari de problem pina la un anumit grad de dificultate, fara a fi cunoscuta baza
matematicii.
Reprezentarea activitatii in MDC
La baza MDC sta notiunea de activitate cu un sens mult mai larg decit cel
obisnuit.Intr-un graphic retea activitatile ce se implica pot fi:

Activitatile , ce consuma timp si resurse prin care se subintelege diverse

procese de constructive(sapaturi, betonare..)

Activitati care consuma numai timp( intreruperi tehnologice)

Activitatile care nu consuma nici timp, nici resurse denumite activitati

fictive si introducerea lor este determinate de necesitatea de a pune in
evidenta conditionarile tehnologice , organizatorice, administrative in
desfasurarea celorlaltor activitati.
Activitatile se reprezinta graphic sub forma de arce orientate in sensul desfasurarii in
timp.Lungimea,forma , inclinarea arcului nu au legatura cu durata arcului.Activitatilr
din primele 2 tipuri se reprezinta astfel:

Activitatile din al treilea tip, se arata prin arcuri intrerupte

Corespunzator acestei forme de reprezentare a unei activitati se ataseaza doua

elemente:
Evenimentul I marcheaza inceputul activitatii iar (J)
sfirsitul ei , adica evenimentele (i) (j), sunt numai
momente instantanee in desfasurarea activitatii. Prin tij
se noteaza durata activitatii.
O activitate (i,j) este caracterizata si determinata daca se cunosc:
1) Momentul de incepere (i)
2) Durata activitatii tij
3) Momentul de finisare (j)
Nodul (evenimentul) reprezinta legatura logica exprimata prin ratiuni
tehnologice sau organizatorice dintre 2 activitati adiacente .
Nodul(j) in acest caz reprezinta pe de o
parte momentul de finisare a activitatii
(ij), iar pe de alta parte momentul de incepere a activitatii (k),exprimind
activitatea (J,K) nu se poate incepe dicit dupa fi finisarea activitatii (i,j) In
consecinta relatia dintre 2 activitati succesive (i,j) si (j,k) este de tipul sfirsit
inceput.
Reguli pentru intocmirea graficilor retea.
G.R este un desen pentru intocmirea caruia sa impus necesitatea adoptarii unor reguli
unitare privind trasarea graficului.Fiecare afirmatie enuntata prin aceste reguli are un
suport matematic riguros.
Regulile principale sunt:
1) Orice grafic de tip MDC, are un singur nod initial numerotat cu (O), si un
singur nod final.
2) Dinstrun nod pot porni una sau mai multe activitati ceea ce ar reprezenta
faptul perfect logic ca in nod momentul comun de incepere pentru una sau
mai multe activitati.
3) La un nod se pot finisa una( mai multe activitati , fapt ce corespunde situatiei
alaturate indiferent de momentul de incepere se pot finisa in acelasi timp
4) Intre doua noduri se poate de reprezentat o singura activitate.
5) Intrun grafic retea se considera ca una sau mai multe activitati pot incepe dupa
finisarea activitatii precedente.
6) In scopul claritatii se cauta sa se evite incrucisarile de activitti , ceea ce se
poate face prin redesenarea graficului retea.

7) Nodurile graficului in retea se noteaza astfel incit intotdeauna numarul lor de

la virful primului arc( nodul urmator sa fie mai mare decit numarul nodului de
la coada arcului.
8) Intrun grafic de retea nu trebuie sa apara circuite cee ce din punct de vedere a
ratiunilo practice, si tehnologice.

Tema: Problemele rezolvate si relatiile intre activitatea graficelor

in retea.
MDC rezolva 2 probleme in programele executiei proiectelor de constructie:
1) O problema de baza care consta in faptul ca elaborarea graficului retea
obliga pe elaborator sa identifice sa amelioreze structura activitatii si
relatiile dintre acestea.
2) Problema de forma , care consta in reprezentarea clara si precisa a
relatiilor intre activitati. Graficul retea prin care rezultatele obtinute prin
ciclograme si la asamblarea intrun sistem de relatii,conditionari mult mai
complexe ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre
procesele de constructie si celelalte a actiunii cu caracter tehnic ,
organizatoric, administrativ, absolute necesare pentru realizarea
proiectului de constructie.
Relatii intre activitati determinate de metoda succesiva cind se asigura cantitatea
lucrarilor in limitele unui sector.
METODA SUCCESIVA I

METODA SUCCESIVA II

Relatiile de tip paralel dintre procesele din cadrul metodei in paraleleste reprezentat
prin graficul retea in urmatoarele figuri

Reprezentarea retelei intre activitatea determinate de metoda in lant .

Daca luam activitatea b2 din figura , toate celelalte activitati se pot inparti in 3
categorii :
1) Activitatile a1, a2 si b1 sunt activitati care trebue finisate inainte de inceperea
lui b2 denumite activitati precedente .
2) Activitatile b3, c2 si c3 sunt activitati care nu pot incepe decit dupafinisarea
lui b2 denumite activitati urmatoare , iar b3 si c2 activitati imediat
urmatoare.
3) Activitatile a3 si c1 sunt activitati independente fata de b2.
S-a convenit ca relatiile de tipul 1 si 2 sa fie numite conditionari , adica o activitate a
conditiei b. Daca activitatea b nu poate incepe decit dupa activitatea

Diagrama M.D.C.
In cazul programarii pt. M.D.C. singurul parametru care face obiectul programarii si
ulterior controlului ale timpului . Rezultatul programarii cu analiza timpului in

constructive ansamblul datelor de incepere si finisare ale tuturor activitatilor de

realizare a unui proect de constructive .
Programarea parametrului timp este procentul fundamental al M.D.C. deoarece tote
celelalte procedee cu analiza resurselor si analiza optimizarii costului proectelor
pornesc de la rezultatele analizei timp , dezvoltindu-le mai departe .
Elaborarea unei asemenea programe presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
2. Analiza proiectului si stabilitatea listei activitatilor .
3. Elaborarea modelului graficului-retea .
4. Stabilirea duratei activitatilor .
5. Calculul elementului graficului-retea .
6. Analiza incadrarii in restrictii temporare .
7. Integrarea si condensarea graficului-retea .
8. Transpunerea calendaristica a graficului-retea .
Calculul elementelor graficului-retea .
a) Definirea drumului critic . Din punct de vedere practice , proectul unei cladiri
va fi realizat in natura atunci cind succesiunea activitatilor cu durata cea mai
mare va fi finisata. De aici reese ca drumul critic complet intr-un graphic
initial intre nodul initial sic el final cu durata cea mai mare .
Regulile de calcul a termenilor minime .
Calculul termenilor minim se efectuiaza pornind de la nodul initial 0 pina la n .
Mergind in sus direct sensului acelor ceasornicului .
1) Termenul minim al nodului final se considera ca va fie gal cu 0

t0 m 0 .

m
2) Termenul minim al nodului j , t j ,unde exista o singura activitate energetic

(i,j) avind durata t i , j este caracterizata de urmatoarea figura .

t mj tim t i , j
Regula are urmatoarea explicatie :
Nodul j asociet energetic (i,j) reprezinta momentul posibil de a acestei activitati care
nu poate fi dat decit de momentul inceperii plus durata activitatii .
3) Termenul minim al nodului tim , unde exista 2 sau mai multe activitati (i,j)

energetic ( U j ) de durate t i , j se concretizeaza figura si relatia

t mj max ijUj tim t i , j

Nodul j reprezinta legatura logica intre activitati U j energetic nodului j

si una sau mai multe activitati .
Calculul termenilor maxime a graficelor in retea .
Calculul se efectuiaza pornind de la nodul final , catre nodul initial , mergind numai in
sens contrar acelor ceasornicului .
1 regula : Termenul maxim al nodului final ( tnm ) este egal cu termene minim al acestui
nod ( tnm ) , asfel tnm tnm
Explicatia practica este ca proectul realizat nu poare avea decit 2 termene determinare
, un termen minim si un termen maxim .
2 regula : Termenul maxim a nodului i unde exista o singura activitate energenta ij
va avea urmatoarea forma si relatie
tim t mj t i , j
Explicatia consta in faptul ca termenul maxim a
nodului i associate activitatii energente i, j
reprezinta termenul maxim de incepere a acesteia ,
fara a depasi cu durate corespunzatoare

t i , j termenul doduluifinal al activitatilor

determinind termenul de determinare a proiectului .

3 regula : Termenul maxim a nodului i unde E mai multe activitati de tipul U i de
durate t i , j are forma urmatoare.

Termenul maxim in nodul iva fi :

tim min t mj t i , j
i, j U i
Explicatia consta in faptul ca daca in nodul j sar adopta pentru termenul maxim un termen mai mare decit minimum diferente j
maxim- t i , j , atunci activitatea i, j au duratacea mai mare intre U i plecind de la acest
termen el conduce la depasirea termenului final al proectului cu o unitate de timp .
Termenele nodurilor calculate se trec in felul urmator .

Pe baza regulilor , critic este drumul completde activitati intr-un graphic retea intre
nodul fiind cu lungimea cea mai mare in zile , avind activitatile marcate de noduri
unde termenul minim este egal cu termenul maxim .
Calculele termenelor activitatilor .
Termenilor nodurilor ofera posibilitatea de a pune in evident 4 termene principale ale
activitatii :
m

1) Termenul minim dw incepere

t
m

termenul minim al nodului astfel :

2) Termenul minim de terminare

a unei activitati (i,j) este egala cu

i, j

t t
i, j

i, j

m
i, j

a unei activitati (i,j) va fie gala cu suma

dintre termenul minim al nodului i si durata activitatii :

3) Termenul maxim de incepere

t
i, j

t
i, j

tim, j ti , j

a unei activitati (i,j) va fie gala cu

diferenta dintre termenul maxim al nodului j si durata activitatii :

M

t t
i, j

M
i, j

ti , j

4) Termenul maxim de terminare

nodului j : ti , j

t
i, j

va fie gala cu termenul maxim a

t Mj

Pentru activitatile critice termenul minim de incepere si de terminare sunt egale , cu

cele maxime de incepere si terminare , ceea ce indica un singur termen posibil de
incepere si terminare a activitatii .
Activitatile ne critice au un grad de libertate privind inceperea sau terminarea
determinate de diverenta intre termenul minim si termenul maxim .
Calculul rezervelor de timp al activitatilor
Masura libertatii de amplasare a unei activitati in scara timpului in limitele termenelor
nodurilor se numeste rezerva de timp a activitatii . Pentru a sistematiza calculele sau
propus 4 categorii de reserve de timp :
1) Rezerva totala de timp R T i , j
2) Rezerva libera de timp RL i , j
3) Rezerva intermediara de timp RIT i , j
4) Rezerva independent de timp RID i , j

Pentru a ilustra graficul rezervelor de timp se detaseaza 2 noduri (i) si (j) intre care
exista activitatea i,j cu durata ti , j .

Rezerva totala de timp R T i , j a unei

activitati (i,j) pune-n evident durata maxima
cu care se poate depasi termenul minim de terminare a activitatii ti , j

fara a depasi

termenul final al programului adica termenul termenul maxim al nodului n .

RT i , j tiM tim ti , j
Rezerva libera de timp RL i , j a unei activitati i,j pune-n evident durata maxima cu
care se poate depasi termenul minim de terminare a activitatii fara a consuma
rezervele activitatilor urmatoare:
RL ( i , j ) t mj (tim tij )
Rezerva intermediara de timp a unei activitati (I,j) pune-n evident durata maxima
ca rezerva de timp de care mai dispune o activitate fara a aplica rezerevele activitatilor
precedente.
RIT (i , j ) t Mj (tiM ti , j )
Rezerva in depednenta de timp a unei activitati pune-n evident durata maxima ca
rezerva de timp de care mai dispune o activitate fara a afecta rezervele activitatilor
precedente si urmatoare:
RID (i , j ) t mj (tiM ti , j )
Daca ca urmare a plicarii ultimilor 2 relatii se obtin valori (-), atunci se adopta :
RIT (i , j ) RID (i , j ) 0
Tema: Utilizarea rezervelor de timp
Rezervele de timp se pot utilize in urmatoarele scopuri:
1) La modificarea termenelor de incepere si respective de terminare ale
activitatilor in limita acestor reserve, datorita sosirii cu intirziere sau lipsurile
de material muncitori si utilaje pe santier.
2) La realizarea proiectului ethnic la termenul stabilit prin contact cind se impune
urmarirea si asigurarea cu resursele necesare a activitatilor tehnice.
3) La modificarea termenilor de incepere combinata aventual cu prelungirea
duratei de executie si reducerea corespunzatoare a intensitatii resurselor
reprezinta suportul principal al palicarii procedeelor MDC cu analiza
resurselor si cu optimizarea costului.

Calculul termenelor nodurilor prin programarea liniara

In cadrul unor grafice-retea de dimensiunile mari de sute si mii de activitati calculul
manual al termenilor dureaza foarte mult si este posibil aparitia greselilor.
In consecinta s-a impus necesitatea calcului automat. Prima treapta a unui program
automat pentru calculul termenilor nodurilor a fost exprimarea matematica a structurii
si conditionarii dintr-un graphic-retea. Problema aceasta poate fi exprimarea sub
forma unui program liniar binary sau standard.
A doua treapta este mai usor de inteles. Din punct de vedere al programarii liniare
fiind dat graficul in retea si multimea duratelor-aferente, problema calcului termenilor
nodurilor si punerea in evident drumului critic se formuleaza in felul urmator:
m
M
m
M
Sa se determine ti : ti : t j : t j care satisfac urmatoarele restrictii:
M
m
1) t j ti ti , j
m m
2) ti , t j 0
M
M
3) ti , t j 0 , astfel incit tnm tnM

Programul
liniar
corespunzator
acestui model va fi urmatorul:
t0M 0; tiM t0m 5; t2M t1m 1
t4M t1m 2; t3M t1m 3
t5M t2m 0; t5M t4m 6
t4M t3m 0; t5m t5m t5M t5M MIN