BILET DE EXAMEN nr.

1
n anul de gestiune n raionul B numrul locuitorilor constituia 85 000. n acelai an s-au nscut vii 2300 i au
decedat 697 oameni, dintre care copii pn la un an 55. n raion activau 80 medici, inclusiv: pediatri 25; chirurgi
15; medici de familie 40.
n acelai raion datele statistice la compartimentul Natalitate pentru 3 ani precedeni au constituit:

Anul
X
Y
Z

Numr nou-nscui vii

1700
1615
1530

S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute.

-Calcularea marimilor relative de tip rata
A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile)
Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 27,06
B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune
Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.2
C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune
Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=23.91
Concluzie:
1. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere
2. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere
3. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune
implicari de urgenta.
- Calcularea marimilor drelative de tip proportional
A) Ponderea medicilor pediatri:
Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 25 : 80 x 100=31.25
B) Ponderea medicilor chirurgi
Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 15 : 80 x 100=18.75
C)Ponderea medicilor de familie:
Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 40 : 80 x 100 =50%
Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori
statistici care exprim o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau
statica fenomenului.
-Calcularea marimilor de tip raport
a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici
Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 80:85000x10000=9.41
Concluzie: In raionul B asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.41 medici la 10000 populatie.
-Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ
a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X
Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x
100=1700:2300x100=73.9%
b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x
100= 1615:2300x100=70.2%
c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x
100=1530:2300x 100=66.5%
Anul
Nr nou-nascutilor vii
Indici statistici de
natalitate
G
2300
100
X
1700
73.9
Y
1615
70.2
Z
1530
66.5
Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ
a natalitatii pt anul X a constituit 73.9%, pt anul Y 70.2%, pt anul Z 66.5%, toate
comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt

anul de gestiune comparativ cu trei ani precedenti este in crestere.

BILET DE EXAMEN nr.2

n anul de gestiune n raionul C numrul locuitorilor constituia 185 000. n acelai an s-au nscut vii 5300 i au decedat
1 600 oameni, dintre care copii pn la un an 115. n raion activau 180 medici, inclusiv: pediatri 55; chirurgi 35; medici
de familie 90.
n acelai raion datele statistice la compartimentul Natalitate pt 3 ani precedeni au constituit:

Anul
Numr nou-nscui vii
X
3700
Y
3515
Z
3330
S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute.
-Calcularea marimilor relative de tip rata
A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile)
Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 28.65
B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune
Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.65
C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune
Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=21.70
Concluzie:
1. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere
2. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere
3. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune
implicari de urgenta.
- Calcularea marimilor drelative de tip proportional
A) Ponderea medicilor pediatri:
Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 55 : 180 x 100=30.5
B) Ponderea medicilor chirurgi
Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 35 : 180 x 100=19.44
C)Ponderea medicilor de familie:
Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 90 : 180 x 100 =50%
Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori
statistici care exprim o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau
statica fenomenului.
-Calcularea marimilor de tip raport
a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici
Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 180:185000x10000=9.73
Concluzie:In raionul C asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.73 medici la 10000 populatie.
-Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ
a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X
Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x
100=3700:5300x100=69.8%
b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=
3515:5300x100=66.3%
c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z:Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=3330:5300x
100=62.8%
Anul
Nr nou-nascutilor vii
Indici statistici de
natalitate
G
5300
100
X
3700
69.8
Y
3515
66.3
Z
3330
62.8

Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic

demonstrativ a natalitatii pt anul X a constituit 69.8%, pt anul Y 66.3%, pt
anul Z 62.8%, toate comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca
nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu trei ani precedenti este in
crestere.
BILET DE EXAMEN nr.3
Un grup de 30 de pacieni cu aceeai boal, tratai n secia de chirurgie a spitalului municipal, prezint
urmtoarea repartiie pe vrst (n ani): 59, 68, 70, 29, 29, 52, 43, 47, 30, 47, 41, 41, 60, 67, 73, 68, 49, 50, 40, 48, 38,
44, 36, 47, 36, 29, 33, 41, 52, 43.
1. Care sunt mrimile mediei aritmetice, medianei i modulului?
2. Care e intervalul valoric n jurul mediei, n care se distribuie valorile individuale ale caracteris
studiate.
3. Corespunde distribuia valorilor din eantionul cercetat cu distribuia Gauss-Laplace?
4. Care este gradul de variaie a caracteristicii i ct de reprezentativ este valoarea medie a
eantionului?
5. Este omogen sau heterogen lotul supus studiului dup caracteristica respectiv? Argumentai.

Virsta, x
29
30
33
36
38
40
41
43
44
47
48
49
50
52
59
60
67
68
70
73

Nr de
personae, f
3
1
1
2
1
1
3
2
1
3
1
1
1
2
1
1
1
2
1
1
30=n

xf

d^2

d^2f

87
30
33
72
38
40
123
86
44
141
48
49
50
104
59
60
67
136
70
73
xf=1410

-18
-17
-14
-11
-9
-7
-6
-4
-3
0
1
2
3
5
12
13
20
21
23
26

324
289
196
121
81
49
36
16
9
0
1
4
9
25
144
169
400
441
529
676

972
289
196
242
81
49
108
32
9
0
1
4
9
50
144
169
400
882
529
676
d^2f=4842

Media aritmetica ponderata= suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective, impartite la nr
de cazuri observate = 1410/30=47, prin urmare virsta medie a persoanelor bolnave este 47 de ani.
Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 47.
Mediana se determina conform formulei (n+1)/2= 31/2=15.5, locul medianei corespunde semisumei
varianteor 15 si 16 rezulta ca mediana este 47
Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=73-29=44
Amplitudenea relative a variatiei (A%)=(A/X)*100=(44/47)*100=93.6% Astfel distanta intre capetele seriei
reprezinta 93.61% din medie.
Abaterea Maxima Pozitiva d max=73-47=26
Abaterea Maxima negative d max=29-47=-18
Dispersia=d^2f/n-1=166.96

Abaterea medie patratica=dispersie=12.92

In mediu persoanele bolnave sunt mai in virsta sau mai tinere cu 13 ani decit media.
In intervalul valoric +- 2 se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce corespunde legii distributiei
normale a caracteristicii
Coeficientul de variatie = +-(/X)*100=(13/47)x100=27.66% Valoarea dubla 55.32% .
Concluzie: ca grupul cercetat de bolnavi este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea rezultatelor
otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.

Biletul nr.4:
Media artitmetica: (n1+n2+n3+...nn)/32=2426/32=75.81
X
f
60
60- 2
60
61 61-1
62 62 -2
64 64-2
64
67 67-1
69 69-1
73 73-1
74 74-2
74
75 75-1
77 77-1
78 78 -1
81 81-1
82 82-1
83 83-2
83
84 84-1
85 85-1
86
86-1
87 87-1
88 88-2
90 90-1
95 95-1
96 96-1
104 104 -1
107 107-1
108 108-1
109 109-1
Mediana =(81+82)/2= 81.5
Modulul 60,62,64,74,83,88 ( fiecare repetindu-se de 2 ori)
Intervalul valoric in jurul mediei 78 si 82 ( media este 81.5)
Gradul de variatie:
Amlitudinea absoluta=109-60 =59

Amplitudinea relativa =59/81.5*100=72.39

Abaterea maxim pozitiva: 109-81.5=27,5
Abaterea maxim negativa: 60-81.5=-21.5

Suma d*f= 6581.75

Dispersia=6581.75/n-1=6581.75/29=226.95
Abaterea medie patratica : radical(226,25)=15.04
Coeficientul de variatie: 15.04/81,5 *100=18,45%
Valoarea dubla a coeficientului de variatie este 18.45 % de unde reiese ca
esantionul de cercetare este omogen
Histograma si poligonul frecventelor(poza)
X
60
61
62
64
67
69
73
74
75
77
78
81
83
84
85
86
87
88
90
95
96
104
107
108
109

f
2
1
2
2
1
1
1
2
1
1
1
1
2
1
1
1
1
2
1
1
1
1
1
1
1

Xf
120
61
124
128
67
69
73
148
75
77
78
81
166
84
85
86
87
176
90
95
96
104
107
108
109

d
21,5
20,5
19,5
17,5
14,5
12,5
8,5
7,5
6,5
4,5
3,5
0,5
-1,5
-2,5
-3,5
-4,5
-5,5
-6,5
-8,5
-13,5
-14,5
-22,5
-25,5
-26,5
-27,5

df=6581,75
Nr. Grupe: formula lui Sturges:
Xmax - xmin
109-60
h= = = 9,98 10
1+3,322(lg(30))
1+3,322(lg(30))
Amplitudinea: 109-60=59
Nr. Elementelor din grupa: 59/10=5,96
HISTOGRAMA

d
462,25
420,25
380,25
300,25
210,25
156,25
72,25
56,25
42,25
20,25
12,25
0,25
2,25
6,25
12,25
20,25
30,25
42,25
72,25
182,25
210,25
506,25
650,25
702,25
756,25

df
924,5
420,25
760,5
612,5
210,25
156,25
72,25
112,25
42,25
20,25
12,25
0,25
4,5
6,25
12,25
20,25
30,25
84,5
72,25
182,25
210,25
506,25
650,25
702.25
756,25

BILET DE EXAMEN nr.5

Indicele masei corporale la 26 de persoane sntoase nregistreaz urmtoarele valori: 33, 35, 22, 26, 24,
23, 25, 29, 28, 33, 25, 34, 24, 28, 26, 26, 38, 32, 20, 26, 22, 37, 25, 38, 34, 36
Care sunt mrimile mediei aritmetice, medianei i modulului?
Care este intervalul valoric n jurul mediei, n care se distribuie valorile individuale ale caracteristicii
studiate.
Corespunde distribuia valorilor din eantionul cercetat cu distribuia Gauss-Laplace?
Care este gradul de variaie a caracteristicii i ct de reprezentativ este valoarea medie a eantionului?
Este omogen sau heterogen lotul supus studiului dup caracteristica respectiv? Argumentai.
Sirul ordonat crescator: 20 22 22 23 24 24 25 25 25 26 26 26 26 28 28 29 32 33 33 34 34 35 36 37 38 38
x
20
22
23
24
25
26
28
29
32
33
34
35
36
37
38

f
1
2
1
2
3
4
2
1
1
2
2
1
1
1
2

xf
20
44
23
48
75
104
56
29
39
66
68
35
36
37
38

d
7.6
5.6
4.6
3.6
2.6
1.6
-0.4
-1.4
-4.4
-5.4
-6.4
-7.4
-8.4
-9.4
-10.4

d2
57.76
31.36
31.16
12.96
6.76
3.2
0.16
1.96
19.36
29.16
40.96
57.76
70.56
88.36
108.16

d2f
57.76
62.72
21.16
25.92
20.28
12.8
0.32
1.96
19.36
58.32
81.92
57.76
70.56
88.36
216.32

1) Media = 718:26= 27.6

Mediana = (26-28):2 = 27 (are 26 termeni => Me = (26+1):2 = 13.5 H=13 H=14)
Modulul = 26 (se repeta de 4 ori)
2) Intervalul valoric in jurul mediei:
Amplitudinea max. = 36-20 =18
Amplitudinea max. relative = Amplitudinea max : Amplitudinea med. * 100% = 65.2 %
3) Suma d2f => d2f= 886.6
4) Dispersia d2f : n-1= 886.6 : 25= 35.46 (2)
5) Abaterea medie patratica =
= 5.95
6) Coeficient de variatie :x*100% = 5.95:27.6*100=21.18%
Coeficientul de variatie este 21.18%, deci sirul este omogen
Histograma

Calculam nr.grupe

Formula Sturgers
h= xmax-xmin : (1+ 3.322.lgn) = 18: (1+3.322 lg26) = 3.15 3
Nr. Elementelor din grupa Amplitudinea : nr.grupe = 18:3=6

BILET DE EXAMEN nr.6

S se aprecieze existena i intensitatea legturii dintre vrsta de gestaie (sptmni) i scorul Apgar la
natere la un lot de 16 de nou-nscui. Datele sunt prezentate n tabelul urmtor:
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16
copil
Vrsta
26 27 27 27 27 28 28 29 29 29 29 29 29 30 30 30
gestaie
Scor
7
7
8
1
5
7
8
6
6
8
9
10
9
9
4
8
Apgar
1. S se calculeze coeficientul de corelaie i s se aprecieze sensul i intensitatea legturii.
2. S se determine i s fie interpretat valoarea coeficientului de determinare.
3. S se prezinte grafic rezultatele
Rezolvare :

1. Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa
cardiaca, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumentelor parametrii care vor
fi notati cu puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un punctaj de la
0 la 10, numit scorul Apgar.
Legatura de dependenta dintre 2 sau mai multe fenomene, sensul si intensitatea acesteia se
stabilesc cu ajutorul coeficientului de corelatie. Formula de calcul:
r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy), in care
r(xy)- coef de corelatie
dx*dy- suma prodeuselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor
frecventelor celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza,
dx- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor
fenomenului x
dy- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului
y
Nr.copil
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Virsta
gestatie,x
26
27
27
27
27
28
28
29
29
29
29
29
29
30
30
30

Scor
Apgar,y
7
7
8
1
5
7
8
6
6
8
9
10
9
9
4
8

dx

dy
-2,3
-1,3
-1,3
-1,3
-1,3
-0,3
-0,3
0,7
0,7
0,7
0,7
0,7
0,7
1,7
1,7
1,7

dx
0
0
1
-6
-2
0
1
-1
-1
1
2
3
2
2
-3
1

dy
5,29
1,69
1,69
1,69
1,69
0,09
0,09
0,49
0,49
0,49
0,49
0,49
0,49
2,89
2,89
2,89

dx=x-XX, XX= (26+4*27+2*28+6*29+3*30)/16=454/16=28,3

dy=y-YX, YX=(1+4+5+2*6+3*7+4*8+3*9+10)/16=7
dx*dy=13,
dx=23,84

dx*dy
0
0
1
36
4
0
1
1
1
1
4
9
4
4
9
1

0
0
-1,3
7,8
2,6
0
-0,3
-0,7
-0,7
0,7
1,4
2,1
1,4
3,4
-5,1
1,7

 dy=76
r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy)=13/(23,84*76)= 0,3
Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre 0,69 si 0,3 denota o corelatie medie intre
fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data.
2. Cel mai utilizat criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie este
coeficientul de determinare- r patrat. Trebuie analizat cu grija cind exista un numar relativ mic
de subiecti <20. Pentru r=0,3, r patrat =0,09. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si exprimarea se
transforma in procente din dispersie (9%). Prin urmare, 9% din variatia scorului Apgar este
determinata de variatia virstei de gestatie.
Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula
tn2

r n2

r-valoarea coeficientului de corelatie

n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16
Facem calculele, obtinem t caculat=1,17. Valoarea
calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie.
Daca t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar,
legatura este nesemnificativa si trebuie cautat alt factor esential cu care sa se studieze corelatia.
3. Prezentam grafic rezultatele:
1 r2

Dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte formeaza cu abcisa (Ox) un unghi
al carui valoare tinde sa se apropie de 45, ceea ce denota o corelatie medie intre
fenomenele analizate. Norul de puncte tinde sa se dispuna fusiform, de jos in sus, de la
stinga la dreapta, ceea ce inseamna ca exista o corelatie directa intre scorul Apgar si
virsta de gestatie.

Problema Nr.7

Nr de
subiecti

10

11

12

13

14

15

16

greutate 58

76

100

70

88

67

55

74

75

60

115

58

65

79

85

95

IMC

22

31

34

29

26

25

22

24

25

21

33

25

20

23

27

32

dx

18,2
5

0,25

13,2
5

-11,75 9,2
5

21,2
5

2,2
5

1,2
5

16,
25

-3,4

-0,44 0,5
6

3,36

1,5
6

0,5
6

4,5
6

2,7
5
2,5
6

-8,
75

3,56

18,2
36,7 5
5
-7,44 0,56

11,3
5

dy

23,7
5
-5,44 1,56

dx

333,
06

0,06
75

564,
1

39,1

138,
06

25,
56

451,
56

5,0
6

1,5
6

1501
,6

333,
1

121,
6

7,5
6

dy

12,7

29,6

2,4

0,19

30,9

1353
,2

0,3
1
0,4
8

0,31

1,85

2,4
3
12,
3

55,3

4229
,8

0,3
1
25,
57

12,7

dxdy

11,5
6
451,
9

25
4,0
5
20,
8
53
02,
3

1,4
4
76,
56

18,7
5
6,44

8302
,8

1032

3911
,9

6,5
5
49,
5

2,0
7
15
8,5

26,2
3

5734
,1

1220
Media x = = 76,25
76

409
Media y = = 25,56
16

dx = 76,25 -x
dx =38,75
dy =0

5,56

dy =25,56-y
valoarea coeficientului de corelatie :
dxdy
0dx
x y= =
dxdy
dxdy

= dx =4395,98
=dy=229,53
dxdy=0
dxdy= 1009009,29
Concluzie :Valoarea coeficientului de corelatie este 0 ,prin urmare intre greutate si valorile IMC
nu exista nici o corelatie.
Interpretarea coeficientului de corelatie (testul de semnificatie ) :
r x y
0
t = = 1-2= 14 =0
1-rxy
1-0

Problema 8

25,3
53
41,4
145
9,5

Nr.
Subiect

Glicemie
(mg/dl), x

Greutate
(kg), y

dx

dy

dx

dy

dxdy

78

70

1,63

-13,25

2,64

175,56

-21,53

85

90

8,63

-1,25

74,39

1,56

-10,78

86

95

9,63

3,75

92,64

14,06

36,09

68

130

-8,38

38,75

70,14

1501,56

-324,53

70

95

-6,38

3,75

40,64

14,06

-23,91

79

70

2,63

-21,25

6,89

451,56

-55,78

80

105

3,63

13,75

13,14

189,06

49,84

80

70

3,63

-21,25

13,14

451,56

-77,03

89

125

12,63

33,75

159,39

1139,06

426,09

10

82

120

5,63

28,75

31,64

826,56

161,72

11

92

90

15,63

-1,25

244,14

1,56

-19,53

12

54

85

-22,38

-6,25

500,64

39,06

139,84

13

76

70

-0,38

-21,25

0,14

451,56

7,97

14

82

90

5,63

-1,25

31,64

1,56

-7,03

15

58

80

-18,38

-11,25

337,64

126,56

206,72

16

63

75

-13,38

-16,25

178,89

264,06

217,34

Total

1222

1460

1797,75

5649

705,5

Media ar. : Media ar. :

76,375
91,25

r xy=0,22

1.
Calculul coeficientului de corelatie lineara :
Coeficientul de corelatie lineara se calculeaza dupa formula :
r xy = ( dxdy ) / ( dxdy ) = 705,5 / ( 1797,75 * 5649 ) = 705,5 / 3186,77 = 0,22
Valoarea coeficientului de corelatie lineara fiind cuprinsa intre 0 si 0,3 indica ca corelatia intre fenomene
este slaba.
2.
Pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie, cel mai utilizat criteriu este
coeficientul de determinare : r
3.
r = 0,22 ; r = 0,05
Coeficientul de determinare de obicei se inmulteste cu 100, pentru a obtine un rezultat in procente ; astfel
5 % din variatia greutatii este determinata de variatia glicemieConform norului de puncte , care este
fusiform, de jos in sus si de la stinga spre dreapta, exista o corelatie directa intre cele 2 fenomene, insa
intensitatea acestei legaturi corelative e slaba, deoarece dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte
are tendinta de a se apropia de orizontala ( si nu de a forma un unghi de 45 specific pentru o intensitate
puternica

Biletul 9
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

x
168
258
228
247
156
172
165
210
264
220
258
200
195
245
189

y
136
148
125
121
157
148
116
140
161
161
122
128
122
137
139

dx
-55,66
-46,66
-43,66
-39,66
-22,66
-16,66
-11,66
-1,66
8,34
16,34
33,34
35,34
46,34
52,34
46,34

dy
-16,4
-15,4
-12,4
-9,4
-1,4
-0,4
1,6
2,6
10,6
19,6
23,6
21,4
21,4
19,6
-12,4

dx
dy
df
3098 45,8
2177,2 268,96
1906,2 237,2
1573 154
513,5 88,36
277,5 1,96
135,9 0,16
2,8
256
7,0
676
267 112,4
1112 384,2
1249 557
2147,3 557
2799,5 112,4
2147,3 237,2

Calculam:
Med x=3175/15=11,66
Med y=2061/15=137,4
dx= Med x-x
dy= Med y-y
df=?
x= dx/n=19407,2/15=1293,81
y= dx/n=3178,16/15=211,87
x=+ dxf /n-1=+ 19407,2/14=37,23
Cvx=(37,23/211,66)*100%=17,6%
y=-+ dyf /n-1= =+ 3178,16/14=15,06
Cy=(15,06/187,4)*100%=10,96%
Esx= x/n-1=37,23/3,74=9,95
Esy= y/n-1=15,06/3,74=4,02
T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(211,66-137,4)/ 99+16,16=6,92
T din tabel =2,145
GL(gradul de libertate)=n-1=15-1=14,respectiv pragul de semnificatie
fiind 0,05=> ,,t tabelar=2,145
Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=6,92>t
tabelar=2,145=> diferenta este seminificativa.
Intervalul de incredere (II)= Med +-tES
211,86+- 2,145*9,95
190,31<II<233

Biletul nr 10
x

dx

dy

dx

dy

39

25

0,5

36

0,25

29

18

-4

-6,5

16

42,25

32

26

-1

1,5

2,25

34

27

2,5

6,25

33

29

4,5

20,25

35

23

-1,5

2,25

37

26

1,5

16

2,25

34

24

-0,5

0,25

26

25

-7

0,5

49

0,25

10
Calculam:

31

22

-2

-2,5

6,25

df

Nr. Subiect

Med x= 330/110=33
Med y=245/10=24,5
dx=Medx-x
dy = Med y y
x= dx/n=12,8 ; y= dy/n=8,25
x=+ dxf /n-1=+ 128/9=3,77
Cvx=(3,77/33)*100%=11,42%
y=-+ dyf /n-1= =+ 82,5/9=3,03
Cvy=(3,03/24,5)*100%=12,36%
Esx= x/n-1=9,77/3=1,25
Esy= y/n-1
Esy=3,03/9=1,01
T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(33-24,5)/ 1,56+1,02=8,5/1,6=5,3=,,t calculat
T din tabel= 2,262=,,t tabelar
T tabelar =2,262<,,t calculat=5,3diferenta dintre cele 2 valori medii este semnificativa din punct
de vedere statistic
Intervalul de incredere (II)= Med +-tES
Med x+-tES=39+-2,262*1,25
30,17<II<35,83
Med y+-tES=24,5+-2,262*1,01
22,21<II<26,78

Problema nr.11
Nr.
Subiect

dx

dy

dx

dy

160

130

2.15

10

4,62

100

160

120

2,15

4,62

140

110

-17,85

-10

318,62

100

150

130

-7,85

10

61,62

100

160

135

2,15

15

4,62

225

170

125

12,15

147,62

25

170

115

12,15

-5

147,62

25

185

110

27,15

-10

737,12

100

130

120

-27,85

775,62

10

145

120

-12,85

165,12

11

150

120

-7,85

61,62

12

155

130

-2,85

10

8,12

100

13

165

100

7,15

-20

5,12

400

14
170
Calculam :

115

12,15

-5

147,62

25

df

Med x =2210/14=157,85
Med y= 1680/14=120
x= dx/n=188,26
y= dy/n=85,71
x=+ dxf /n-1=+ 2635,68/13=14,24
y=+ dyf /n-1= 1200/13=9,6
Cvx=(14,24/157,85)*100%=9,02%
Cvy=(9,6/120)*100%=8%
Esx= x/n-1= 14,24/3,6=3,95
Esy= y/n-1=9,6/3,6=2,66
T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(157,85-120)/ 156+7,1=37,85/4,76=7,95,,t
calculat
,,T tabelar=2,16

Problema nr.12

Seria cronologica simpla de interval

Rezolvare:
Calculul indicilor:
1.Sporul absolut
Pentru anul 1980: 4,9-4,6= +0,3
Pentru anul 1985 : 5,0-4,9=+0,1
Pentru anul 1990 : 5,1-5,0=+0,1
Pentru anul 1995 : 3.8-5,1=-1,3
Pentru anul 2000 : 4,2-3,8=+0,4
Pentru anul 2005 : 5,6-4,2=+1,4
Pentru anul 2010 : 5,8-5,6=+0,2
2.Ritmul sporului
Pentru anul 1980: (0,3/4,6)*100%=6,5%
Pentru anul 1985 : (0,1/4,9)*100%= 2,1%
Pentru anul 1990 : (0,1/5,0)*100%=2%
Pentru anul 1995 : (1,3/5,1)*100%=25,4%
Pentru anul 2000 : (0,4/3,8)*100%=10,5%
Pentru anul 2005 : (1,4/4,2)*100%=33,3%
Pentru anul 2010 : (0,2 /5,6)*100%=3,5%
3. Ritmul de crestere
Pentru anul 1980 : (4,9/4,6)*100%=106,5%
Pentru anul 1985 : (5,0/4,9)*100%=102%
Pentru anul 1990 : (5,1/5,0)*100%=102%
Pentru anul 1995 : (3,8/5,1)*100%=74,5%
Pentru anul 2000 : (4,2/3,8)*100%=110,5%
Pentru anul 2005 : (5,6/4,2)*100%=133,3%
Pentru anul 2010: (5,8/5,6)*100%=103,5%
4.Valoarea absoluta a unui procent de spor
Pentru anul 1980 : 0,3/6,5=0,05
Pentru anul 1985 : 0,1/6.5=0,015
Pentru anul 1990 : 0,1/2=0,05
Pentru anul 1995 : -1,3/25,4=-0,051
Pentru anul 2000 : 0,4/10,5=0,038
Pentru anul 2005 : 1,4/33,3=0,042
Pentru anul 2010 : 0,2/3,5=0,057
Concluzie :In urma efectuarii calculelor am observat ca frecventa
vizitelor in anul 1980 a crescut cu 6,5 %fata de anul 1975,in 1985
cu 2,1% fata de anul 1980,in 1990 cu 2%fata de 1985,in 1995 a
scazut cu 25,4 % data de 1990,in 2000 iarasi sa inregistrat o
crestere cu 10,5 % in 2005 o crestere cu 33,3 %iar in 2010 o
crestree cu 3,5 %.

Biletul Nr 13

(pag 189 varianta 2)

In baza datelor variantelor de mai jos determinati tipul seriei cronologice , calculat
indicatorii de analiza si faceti concluziile.
anul
Nr de paturi
anul
Nr de paturi
1940
24
1980
540
1950
46
1990
610
1960
161
2000
520
1970
460
2010
420

Rs: 1. seria cronologica propusa este o serie simpla de moment. Nivelele acestei
serii cronologice ni pot fi fractionate sau divizate.
2. calculul indicilor :
indicii
Nr de
paturi
Sporul
absolut
Ritmul
sporului
Ritmul
de
crestere
Valoarea
absoluta
a unui
% de
spor

1940
24

1950
46

1960
161

1970
460

1980
540

1990
610

2000
520

2010
420

+22

+115

+299

+80

+70

-90

-100

+91.6

+250

+185.7

+17.3

+12.9

-14.75

-19.23

191.6

350

285.7

117.39

112.96

85.2

80.76

0.240

0.246

1.61

4.62

5.42

6.10

5.2

Bilet nr .14
Rs :
In cadrul unui studiu a fost analizata virsta la 50 de pacienti(in ani).
Din rezultatelor care s-au obtinut,putem calcula amplitudinea:
Cunoscind virsta cea mai mica 30 si cea mai mare 78 ani ,calculam
amplitudinea(A):
A=78-30=48
Conform normativelor stabilim nr de 7 grupe .
Calculam marimea intervalelor egale de variatie (h):
h=48:7=aprox.7
Stabilim limitele grupelor si repartizam valorile individuale in grupa respectiva:
Grupe de valori ale virstei pacientilor
30-36
37-43
44-50
51-57
58-64
65-71
72-78

Nr de pacienti (frecventa)
6
9
9
13
8
1
4

(reprezentarea grafica

Biletul nr .15 (pag.111 ,varianta 2)

Urmare unui studiu, care a inclus 65 de persoane, au fost obinute urmtoarele valori ale
Indicelui Masei Corporale: 50, 21, 24, 29, 21, 28, 21, 22, 23, 24, 32, 20, 32, 27, 29, 23, 23, 28, 24, 27, 35, 35,

25, 24, 32, 42, 26, 34, 32, 37, 23, 28, 28, 29, 37, 23, 26, 24, 25, 24, 25, 27, 26, 27, 33, 34, 22, 24, 24, 24, 27,
25, 27, 26, 26, 26, 27, 27, 28, 29, 28, 34, 31, 30, 34.
Rs:
Cel mai mic indice al masei corporale inregistrat este 20 kg,iar cel mai mare indice al masei
corporale este 50.
Amplitudinea variatiei este egala : A=50-20=30.
Nr de grupe conform normativelor corespunde cifrei 7;
Determinam marimea intervalelor egale de variatie : h=30:7aprox =4
Grupe de valori
20-23
24-27
28-31
32-35
36-39
40-43
44-47

Frecventa pacientilor
11
27
12
11
2
1
0

BILET DE EXAMEN nr.16

varianta 2 pag 204

S se reprezinte grafic prin metoda respectiv datele ce urmeaz.

1) Structura morbiditii prin hepatite virale acute n Republica Moldova n a.2010
utiliznd urmtoarele date: HVA 34,4%, HVB 41,4%, HVC 17,6%, HVD 3,8%,
etiologia mixt 2,8%.
Diagrama structurala (sectorial) va fi cea mai sugestiva in cazul dat.

2) var 3 pag 111 (rezolvarea conform pag 98-99) Valorile circumferinei abdominale (n cm), ntr-un lot
de 56 de persoane, se prezint dup cum urmeaz: 90, 100, 91, 83, 104, 97, 116, 89, 110, 80, 94, 88, 80,
100, 101, 97, 99, 98, 95, 106, 103, 91, 74, 99, 98, 90, 90, 76, 105, 110, 111, 99, 90, 89, 96, 100, 109, 102, 82,
92, 79, 107, 91,100, 89, 96, 106, 99, 89, 101, 88, 106, 87, 115, 85, 95.
Valorile circumferintei abdominale constituie o serie de variatie. Aceasta poate fi reprezentata grafic
prin histograma si prin poligonul frecventelor. Grupam valorile date pe intervale de variatie a valorii
circumferintei abdominale si calculam nr. de persoane ce corespunde acestor intervale.
Valoarea circumferintei abdominale (cm)
74-80
81-90
91-100
101-110
111-116
Nr. total de persoane
Construim histograma:

Nr. de persoane
5
14
21
13
3
56

Reprezentam informatia necesar prin intermediul poligonului frecventelor:

BILET DE EXAMEN nr.17 var 8 pag 236 studiu de cohorta tip I

Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia consumul de alcool duce la hepatit alcoolic.
Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, pe un eantion de 2548 de indivizi. Dup 5 ani s-a constatat c n cohorta celor ce
au utilizat alcool, la 985 s-a manifestat hepatita alcoolic, iar n cohorta celor ce nu au utilizat alcool, numai la 200 s-a
manifestat hepatita alcoolic. Studiul a fost efectuat pe dou cohorte, cohorta celor ce au utilizat alcool a cte 1278 persoane i
cohorta celor ce nu au utilizat alcool a cte 1270 persoane. n baza datelor obinute, efectuai:
Tabelul de contingen 2x2.
Msurai frecvena (riscul) bolii.
Msurai fora asocierii epidemiologice.
Interpretai rezultatele obinute.

Rezolvare:
Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b)
Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d)
a - persoanele ce fac boala din cei expusi
b persoanele ce nu fac boala din cei expusi
c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi
d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi
a+b totalul expusilor
c+d totalul nonexpusilor
a+c totalul bolnavilor
b+d totalul nonbolnavilor

1. Construim tabelul de contingenta 2x2

Factorul de risc
Au utilizat alcool
Nu au utilizat alcool

985
200

Total

1185

Hepatita alcoolica
+
293
1070
1363

Total
1278
1270
2548

2. Masuram frecventa (riscul) bolii

Riscul bolii la expusi :
R1=a/(a+b)
R1=985/1278=0,77
Riscul bolii la nonexpusi :
R=c/(c+d)
R=200/1270=0,15
Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RR=R1/R
RR=0,77/0,15=5,13
Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RA=R1-R
RA=0,77-0,15=0,62
RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc:
RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,62x100%/0,77=80,5%
Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat de
factorul de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul de risc si
poate fi depasit daca se inlatura factorul de risc.
3. Masuram forta asocierii epidemiologice
Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de risc si boala.
Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 5,13
Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei:
Riscul relativ
Riscul atribuit
Concluzie
RR>1
RA>0
factor de risc
RR=1
RA=0
factor indiferent
RR<1
RA<0
factor de protectie
4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia:
RR=5,13 RR>1; RA=0,62 RA>0, deci consumul de alcool este un factor de risc pentru aparitia
hepatitei alcoolice. Hepatita alcoolica a fost cauzata de consumul de alcool la 80,5% din reprezentantii
esantionului de 2548 indivizi examinati.
BILET DE EXAMEN nr.18 var 6 pag 235 studiu de cohorta tip I
Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia fumatul duce la cancer pulmonar.
Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, unde au fost incluse 2034 de persoane. Dup 5 ani s-a constatat c
n cohorta celor ce au fumat, 680 au prezentat cancer pulmonar, iar n cohorta celor ce nu au fumat, 102 au
prezentat cancer pulmonar. Studiul a fost efectuat pe dou cohorte, cohorta celor ce au fumat a cte 1000
persoane i cohorta celor ce nu au fumat, 1034 persoane.
n baza datelor obinute din anchet msurai:

1.
2.
3.
4.

Tabelul de contingen 2x2.

frecvena bolii
fora asocierii epidemiologice
Interpretai rezultatele obinute.
Rezolvare:
Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b)
Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d)
a - persoanele ce fac boala din cei expusi
b persoanele ce nu fac boala din cei expusi
c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi
d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi
a+b totalul expusilor
c+d totalul nonexpusilor
a+c totalul bolnavilor

b+d totalul nonbolnavilor

1. Construim tabelul de contingenta 2x2
Factorul
Total
Factorul de
risc de risc
Deces Cancer pulmonar
Total
Da
Nu
+
Riscul
bolii
la
53
2344
2397
Au fumat
680
320
1000
expui(fumtori)
Nu au fumat
102
932
1034
Riscul bolii la non12
1097
1109
Total
782
1252
2034
expui(nefumtori)
Total
65
3441
3506
2.
Masuram frecventa (riscul) bolii
Riscul bolii la expusi :
R1=a/(a+b)
R1=680/1000=0,68
Riscul bolii la nonexpusi :
R=c/(c+d)
R=102/1034=0,09
Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RR=R1/R
RR=0,68/0,09=7,5
Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RA=R1-R
RA=0,68-0,09=0,59
RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc:
RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,59x100%/0,68=86,7%
Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat de factorul
de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul de risc si poate fi
depasit daca se inlatura factorul de risc.
3. Masuram forta asocierii epidemiologice
Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de risc si boala.
Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 7,5
Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei:
Riscul relativ
Riscul atribuit
Concluzie
RR>1
RA>0
factor de risc
RR=1
RA=0
factor indiferent
RR<1
RA<0
factor de protectie
4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia:
RR=7,5 RR>1; RA=0,59 RA>0, deci fumatul este un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului
pulmonar. Cancerul pulmonar a fost cauzat de fumat la 86,7% din reprezentantii esantionului de 2034
indivizi examinati.

Problema 19.
1.
2.Frecvena bolii
Riscul bolii la expui(fumtori) R1=a/(a+b)=0,022
Riscul bolii la non-expui(nefumtori) R0=c/(c+d)=0.01
3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu riscul relativ
Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,022/0,01= 2,2 (riscul bolii la fumtori este de 2,2 ori mai mare
dect la nefumtori)
Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,022-0,01=0,012)
RA= (R1-Ro)/R1x100%=54%
4. Concluzie
Deoarece RR>1 i RA > 0, putem deduce c fumatul prezint un factor de risc n apariia
arteriopatiilor. Arteriopatiile au fost provocate de fumat la 54% din indivizi.

Factorul de risc
Persoane cu DZ tip
II
Persoane fr DZ
tip II
Total

Starea sntii
Boal coronarian
Sntoi
20
180

Total

12

188

200

32

368

400

200

Problema 20.

2.Frecvena bolii
Riscul bolii la expui(bolnavii de diabet zaharat tip II) R1=a/(a+b)=0,1
Riscul bolii la non-expui(nebolnavi de DZ tip II) R0=c/(c+d)=0,06
3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu riscul relativ
Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,1/0,06= 1,66 (riscul bolii la indivizii bolnavi de DZ tip II este de
1,66 ori mai mare cei non-bolnavi)
Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,04
RA= (R1-Ro)/R1x100%=40%
4. Deoarece RR>1 i RA > 0, putem deduce c diabetul zaharat tip II prezint un factor de
risc n apariia bolii coronariene. Boala coronarian a fost provocat de diabet zaharat tip II
la 40% din indivizi.

Factorul de risc
Frecvena factorului de risc
n lotul cazurilor
Frecvena factorului de risc
n lotul control
Total

Da
100

Deces
Nu
811

Total
911

70

841

911

170

1652

1822

Problema 21
1.Tabelul de contingen

2.Frecvena bolii
Frecvena factorului de risc n lotul cazurilor f1=a/(a+c)=0,1
Frecvena factorului de risc n lotul control f0=b/(b+d)=0,09
3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu odds ratio OR
OR =axd/bxc= 822x100/89x811 = 1,13
Riscul atribuibil RA=(OR-1)x100%/OR = 11,5%
4. Concluzie
Deoarece OR > 1 , putem afirma c posibilitatea deceselor la persoanele cu diabet este de 1,13
ori mai mare dect la persoanele fr diabet.

Factorul de risc
Pacienti cu IMA
Pacienti fara IMA
Total

Da
60
40
100

Deces
Nu
340
360
700

Total
400
400
1822

Problema 22
1.Tabelul de contingen . DZ-diabet zaharat

2 Frecvena bolii
R1 = a+b/a+c+b+d=0,125
3.Fora asocierii epidemiologice este asociat cu OR(odds ratio)
OR =axd/bxc=(60x360)/(340x40)=1,5
Riscul atribuibil RA = (OR-1)/OR x 100 % = 33,3%
4.Concluzii : probabilitatea persoanelor cu diabet de a face IMA este de 1,5 mai mare ca la
persoanele fr diabet.

Bilet nr. 23 (pag. 248, variant 4, studii caz-control)

Scopul cercetrii este evaluarea existenei unei legturi ntre prezena displaziei de col uterin la unele paciente i
utilizarea contraceptivelor orale.
Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu asupra pacientelor cu displazie de col uterin internate ntr-un spital,
pentru a stabili posibila legtur ntre utilizarea contraceptivelor orale i apariia displaziei de col uterin. n cadrul
studiului au fost alctuite dou loturi de studiu, un lot de 140 femei cu displazie de col uterin, dintre care 100 femei au
utilizat contraceptive orale i un lot martor care a inclus paciente care nu prezentau displazie de col uterin, dintre care
69 femei au utilizat contraceptive orale. n baza datelor obinute, efectuai:

Tabelul de contingen 2x2.

Msurai frecvena bolii.
Msurai fora asocierii epidemiologice.
Interpretai rezultatele obinute.

Expui la FR (100)
Lotul test bolnavilor de displazie (140)
Non-expui la FR (40)
Expui la FR (69)
Lotul martor non-bolnavilor de displazie (140)
Non-expui la FR (71)
Tabelul de contingen
Expunerea
Utilizarea

Displazia de col uterin

+ (cazuri)
- (control)
100
69

Total
169

contraceptivelor
orale(caz)
Neutilizarea
contraceptivelor
orale (control)

40

71

111

Total

140

140

280

Frecvena bolii
-

Frecvena factorului de risc n lotul cazurilor:

=

0,71

Frecvena factorului de risc n lotul control:

Fora asocierii epidemiologice

Pentru msurarea forei asocierii epidemiologice n anchetele caz-control se utilizeaz
raportul cotelor (odds ratio, OR).

OR=

Riscul atribuibil
RA(%)=

61,08 %

Interpetarea rezultatelor obinute

Analiza rezultatelor se efectueaz conform schemei:
Odds ratio
OR=1

Concluzie
Nici o asociere ntre expunere i

OR<1
OR>1

rezultat
Expunerea este factor de protecie
Expunerea este factor de risc

Concluzie: Probabilitatea femeilor ce utilizeaz contraceptivele orale de a avea displazie de

col uterin este de 2,57 de ori dect cele care nu le utilizeaz.

Bilet nr.24 (pag. 267, varianta 5, scopul cercetrii)

Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia prevenirea IM la persoanele care recent au suferit un IM,
are legtur cu administrarea medicamentului Anturane (sulfinpirazon), deoarece acesta are i efect
anticoagulant. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, care a inclus 1085 persoane supuse tratamentului cu
Anturane sau Placebo. Astfel s-au constituit dou grupuri: grupul de persoane care au primit Anturane, 543
persoane i grupul de persoane care au primit Placebo, 542 persoane. n grupul de studiu medicamentul nu a
prevenit IM repetat la 54 pacieni, n grupul martor medicamentul nu a prevenit IM repetat la 232 pacieni. n
baza datelor obinute, efectuai:
n baza datelor obinute ntocmii tabelul de contingen 2x2, msurai riscul relativ (RR), reducerea relativ a
riscului, reducerea absolut a riscului (ARR), numrul necesar a fi tratat (NNT).
Interpretai rezultatele obinute. Tabelul de contingen

Rezultatul

Expunerea
Anturane

(sulfinpirazon)
A prevenit IM
489
Nu a prevenit IM
54
Total
543
Rata evenimentului experimental:
REE=
Rata evenimentului de control:
REC=
Riscul relativ:
RR=
Reducerea relativ a riscului:
RRR= 1-RR= 1-0,63= 0,37
Reducerea absolut a riscului:

Total
Placebo
310
232
542

799
286
1085

ARR= REC- REE= 0,57-0,9= -0,33

Numrul necesar a fi tratat:
NNT= 1/ARR= 1/ -0,33= 3
Analiza i interpetarea rezultatelor:
Risc relativ
Concluzie
RR=1
Intervenia este factor indiferent
RR>1
Intervenia este factor de risc
RR<1
Intervenia este factor de protecie
Concluzie: Administrarea Anturane-ului este un factor de protecie contra IM. 33 de pacien i din 100 vor
fi prevenii de un IM. Riscul martor a fost redus cu 0,37 ca urmare a tratamentului. 3 persoane care recent
au suferit IM trebuie s primeasc tratament pentru ca s reueasc prevenirea unui nou IM.

Bilet nr. 25 (pag. 268, varianta 6, studii clinice randomizate)

Scopul cercetrii este testarea eficacitii tratamentului cu o statin n prevenia secundar n infarctul
miocardic. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, unde au fost incluse 120 de persoane. Fiecrui
pacient care intra n studiu i se aloca la ntmplare unul din cele dou preparate, statin sau placebo. Pe
toat perioada studiului fiecare pacient a primit tratamentul alocat iniial. Astfel s-au constituit dou
grupuri: grupul care a primit statin, 60 de subieci i grupul care a primit placebo, la fel 60 de subieci. n
grupul de studiu, 10 pacieni au avut boala (infarct miocardic), iar n grupul control 12 pacieni au avut
boala (infarct miocardic). n baza datelor obinute, efectuai:
n baza datelor obinute ntocmii tabelul de contingen 2x2, msurai riscul relativ (RR), reducerea
relativ a riscului, reducerea absolut a riscului (ARR), numrul necesar a fi tratat (NNT).
Interpretai rezultatele obinute.
Tabelul de contingen
Rezultatul
Statin
A prevenit IM
50
Nu a prevenit IM
10
Total
60
Rata evenimentului experimental:
REE=
Rata evenimentului de control:
REC=
Riscul relativ:
RR=
Reducerea relativ a riscului:
RRR= 1-RR= 1-0,96= 0,04
Reducerea absolut a riscului:
ARR= REC- REE= 0,8- 0,83= -0,03

Expunerea

Total
Placebo
48
12
60

98
22
120

Numrul necesar a fi tratat:

NNT= 1/ARR= 1/ -0,03= 33
Analiza i interpetarea rezultatelor:
Risc relativ
Concluzie
RR=1
Intervenia este factor indiferent
RR>1
Intervenia este factor de risc
RR<1
Intervenia este factor de protecie
Concluzie: Administrarea statinei este un factor de protecie contra IM. 3 pacieni din 100 vor fi prevenii
de un IM secundar. Riscul martor a fost redus cu 0,04 ca urmare a tratamentului. 33 persoane care
recent au suferit IM trebuie s primeasc tratament pentru ca s reueasc prevenirea unui nou IM.