Sunteți pe pagina 1din 5

CONSOLIDAREA CONSTRUCTIILOR

http://www.centruconstructii.ro/index.php/topic/81-consolidare/

CUPRINS
GENERALITATI
LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE ZIDARIE
EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII

1. GENERALITATI
1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstruire.
Concepte de baz
Este necesar, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular,
aelementelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da
oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul
de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel:
- Consolidare: refacerea sau innoirea oricrei pri a construciei (a unor elemente sau ansamblu de
elemente) in scopul obinerii unei capaciti structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezisten
superioar, rigiditate mai mare, ductilitate mai ampl;
- Reparaie: refacerea sau innoirea oricrei pri degradate sau avariate din construcii cu scopul de a
obine acelasi nivel de rezisten, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradrii;
- Remodelare: refacerea sau innoirea oricrei pri a construciei avand ca efect schimbarea funciunii
sau a gradului de ocupare;
- Intervenie (structural sau/si nestructural): concept care include termeni de consolidare, reparaie si
remodelare;
- Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcii degradate pentru a asigura acelasi nivel al funciunii
pe care il avea cldirea inainte de degradare.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot
parcursul executie; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si Beneficiar.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate
cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
1.2. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstruire.
Concepte de baz
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatorii de proiecte atestati de
comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, personae juridice sau fizice.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat cf. legii, care raspunde de realizarea nivelului de
calitate corespunzator exigentelor de performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de
catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.

Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante de care depinde
continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la diferitele etape prevazute.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare
la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului
constructiei care are obligatia de a completa la zi.

2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE ZIDARIE

2.1. Consolidare. Tipuri de intervenii


Funcie de amploarea msurilor, interveniile la cldirile din beton armat afectate de seism sau
vulnerabile din punct de vedere seismic se impart in trei categorii:
- Reparaiile cosmetice care urmresc s imbunteasc aspectul vizual al componentelor afectate.
Aceste reparaii pot s refac caracteristicile nestructurale ale elementelor afectate, cum este, de
exemplu, rolul de inchidere al unor elemente. Aportul lor asupra comportrii structurale este neglijabil.
- Reparaiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale iniiale ale acestora. Un exemplu
de reparaie structural il constituie injectia fisurilor in zidarie cu rasini epoxidice.
- Lucrrile de consolidare sunt interveniile care implic adaugarea de elemente structurale noi si/sau
desfacerea si inlocuirea prilor existente avariate. Acest intervenie are ca scop cresterea
performanelor structurale (rezisten, ductilitate, rigiditate).
2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE
Pentru asigurarea aderenei intre zidria veche si straturile de cmsuieli din beton armat, sau aplicate
prin torcretare precum si pentru asigurarea conlucrarii perfecte intre cele doua materiale pentru preluarea
eforturilor exterioare trebuie efectuat o pregatire special a suprafeelor.
Ordinea operatiunilor pentru aceast pregtire a suprafeelor va fi, de regula, dup cum urmeaz:
- se desfac tencuielile de pe suprafa cu ciocan si dalt sau cu dalta electric cu percuie;
- se cur cu perii de sarm mecanice suprafaa zidariei, pan la indeprtarea totala a stratului
superficial colmatat cu mortar;
- se adancesc rosturile orizontale ale zidriei prin indepartarea mortarului pe o adancime de min. 1.0 cm;
- se identific traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment;
- in cazul in care peretele prezint crapaturi (inclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei,
se desface zidria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi intregi de aceeasi dimensiune cu cele
din zidria existent, cu mortar de marca de min. M50;
- daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete structural perpendicular, se desface
zidria la intersecie si se toarna un stalpisor din beton armat conform detaliilor ce vor fi precizate de
proiectant

- in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica goluri in zidarie pentru trecerea armaturilor din
cmsuieli si ancorarea lor la intersecii sau la nivelul planseelor;
- se execut eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru legtura zidariei noi cu cea veche, la nise, se
prevad conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse in rosturile zidariei;
- la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramid C75 cu mortar M50, conectata la spaletii
existenti cu strepi desi sau cu tije, in gauri perforate in rosturi si umplute cu mortar M50; la partea
superioara a golului se va impana zidaria in buiandrug sau in zidarie, cu pene dure (otel, beton, PVC,
cloturide GVP, tigla, etc.);
- se face releveul planeitii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosimea stratului de cmsuial
astfel incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20% din suprafaa
peretelui);
- se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri 8-14 mm, dintr-o parte in alata a zidariei
6 buc/mp in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori, iar gaurile dup ace au fost
suflate de praf si umezite se vor umple cu mortar M100.
- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oel beton, care au rol si de distantieri si de care
se vor laga plasele de armature/retea de bare;
- se spala suprafaa peretelui cu jet de apa sub presiune, pan la indeprtarea tuturor urmelor de praf
sau alte impuriti;
- se monteaza plasele de armtur/retea de bare si se innadesc cu mustatile de armatura din fundatii,
conform detaliilor din proiect;
- se monteaz eventuale trasee de tuburi electrice
- se spal cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care trec armaturile la intersectii si
se betoneaza pan la umplere completa;
- se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre reprezentanii constructorului si cei ai
beneficiarului;
- se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;
- se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu vibratoare de interior sau de cofraj; avand in
vedere inaltimea mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei etape de turnare, prin
ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a
cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior, prin gauri practicate in planseu.
3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII
Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de fundare va consta in principal in urmatoarele:
- dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in detaliile din proiect;
- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza la
lovirea usoara cu ciocanul;
- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea
camasuielilor;
- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor subzidirii conform
proiectului;
- sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara;
- turnarea betonului de egalizare;
- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor hidroizolatii;
- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor armate ale fundatiilor noi;
- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire;

- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante;


- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu talpa
fundatiei existente;
4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
Se executa sapatura in pamant pana la cota de fundare;
Se curata de pamant suprafata fundatiei existente si apoi se buciardeaza sau se sprituieste pentru
realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta a betonului proaspat la cel
vechi. Pentru o mai buna conlucrare se traseaza si se practica in elavatia de beton existenta niste gauri
conform detaliilor din proiect;
Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si se spala cu jet de apa;
Se executa cofragul lateral al fundatiei noi;
Se monteaza armatura din infrastructura;
Se toarna si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de turnarea betonului, suprafetele fundatiei
existente se mentin umede minim 2 ore, avand grija ca ele sa fie zvantate in momentul punerii in lucrare
a betonului);
Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale;
Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea
ei cu maiul de lemn;
Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea
mortarului dintre ele pe o adancime de 10-15mm cu ajutorul unei scoabe metalice;
Se traseaza si se practica in perete niste lacasuri in forma de coada de randunica (minimum 4buc/mp);
Se spituieste suprafata peretelui de zidarie (pentru asigurarea unei bune conlucrari intre diafragma de
zidarie si cea de beton);
Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa suprafata zidariei decopertate;
Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor, lacasurile se umplu cu mortar
M200 bine matat;
Dupa minimum 24 ore se monteaza armaturile diafragmelor si se ancoreaza de agrafele metalice pe
suprafata peretelui. Se fixeaza distantieri minimum 3buc/mp.;
Se executa cofragul;
Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul, avand grija ca inainte de inceperea turnarii,
suprafata peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore, iar la inceperea punerii in lucrarea
a betonului ea sa fie zvantata.;
Dupa punere in lucrare a betonului se vor lua toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 zile o
temperatura a mediului ambient in minimum +5C precum si o umectare a suprafetei de beton prin
stropirea cu apa a acesteia. Suprafata betonului proaspat este interzis sa fie prelucrata (cu mistria,
dreptarul, etc.) pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport);
Se reface tencuiala.
Beneficiarul va asigura conducerea lucrarilor de santier de un diriginte de santier autorizat.
Executantul va organiza sistemul de asigurare a calitatii lucrarilor si va asigura controlul lucrarilor de catre
un responsabil tehnic cu executia autorizat.
Executia trebuie realizata de personal cu experienta in astfel de lucrari.
Se va pune accentual pe asigurarea calitatii lucrarilor si pe respectarea normelor de protectia si igiena
muncii.
Proiectantul de rezistenta va fi solicitat la fata locului pentru fazele specificate in programul de control,

precum si la orice dificultati de executie sau orice abateri de la proiect.


5. MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII
La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii si igiena muncii eleborat
de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea securitii si sntii in munc nr. 319/2006.
Toi muncitorii vor fi instruii cu normele de protecie a muncii corespunztoare lucrrilor pe care le
execut, cuprinse in volumul I al Normelor specifice de protecie a muncii pentru lucrri de construcii
montaj.
Instructajul va fi inscris in fisa individual de protecie a muncii, care va fi completat si semnat de titular
si de cel care a efectuat instructajul, in aceeasi zi.
Muncitorii vor fi dotai cu echipamente de protecie corespunztoare (casc de protecie, centuri de
siguran, ochelari de protecie, manusi, etc.).
Se vor lua msuri speciale (imprejmuiri, plci avertizoare, personal de paz etc.) pentru cazurile in care
se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn, structura pardoseli, etc) ce pot
cadea accidental si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelor ce trec
intampltor prin zona de lucru.
Se interzice suprancrcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demolri, cu utilaje
etc.
Se vor lua msuri speciale ca elementele ce cad accidental in timpul execuiei s nu provoace
vtmripersoanelor care trec intampltor prin zona de lucru.
Ori de cate ori se arunc materiale de sus, se va instrui un muncitor cu paza zonei respective, care va
avertiza pe cei care circul si nu le va permite accesul in acea zon.
Poziia muncitorilor in timpul operaiunilor de desfacere va fi, de regul, deasupra elementelor de
demontat.
Echipele care execut lucrrile de desfaceri si refaceri vor fi dotate, potrivit operaiilor pe care le execut
cu scule, unelte si dispozitive adecvate (ciocane, tesle, toporisti, dli, rngi, clesti, jgheaburi metalice
refolosibile, scri simple si duble, schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protecie, trgi
pentru transportul materialelor,centuri de siguranta, etc.).
Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi din lemn, grinzi metalice,
etc)echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipulate astfel de elemente
scripeti,palane, macarale, franghii etc.
6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE
- lucrari de consolidare
- executie subzidiri la fundatii
- executie camasuieli la zidarie