1.

1.1.

Matricele Progresive Raven

Consideratii generale

Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata

pentru examinarea inteligentei generale.
Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu
inteligenta generala, adica sunt foarte "saturate" n inteligenta.
Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate n
inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi
teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene,
ci sa cuprinda probe omogene.
Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices),
setul A, B, C, D si E,elaborat n 1938 de J.C. Raven n colaborare cu L.S.
Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta
generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven
sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel nct sa
"acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie
aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni),indiferent de nivelul de
scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.
n 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The
Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate n 1949, revizuite
n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (ntre 5 ani si
jumatate si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani).
n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii
unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati
intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii diferentelor interindividuale
ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive
Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven
(1941-1943, revizuit n colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii n 1947 si numai
seria a II-a n 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de
la vrsta de 11 ani.
1.2.

Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")

Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata

pentru prima data n 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 19041914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone
(1938) care n urma identificarii "abilitatilor mintale primare"postuleaza
structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negnd existenta
factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei.
Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii,
se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala n legatura
cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica
etc.) de manifestare.
Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe
ortogonale i permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a
"abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor

general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman,

admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.
O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare n
teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967).
Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a
potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sauinteligenta de
tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este
produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative,
modelatoare (inteligenta "B"dupa Hebb).
Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la
acest nivel pna la circa 20 de ani si scade n mod treptat de la 20 la 65 de ani.
Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de
ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata
durata vrstei adulte (chiar si pna la 65 de ani).
Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta
subiectului, ntruct reusita la testul Raven este conditionata n primul rnd de
inteligenta generala fluida.
Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950),
sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca
testul Raven abordeaza inteligenta generala plecnd mai ales de la factorul major
de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul
Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu
20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven
recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu
scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B)
cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de
inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecnd mai ales de la factorul major
de grup "V:ed"[1] (figura 1)
Figura 1.
Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor
lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

1.3.

Natura psihologica a factorului "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse

n teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific ("s") corespunde
astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul
general ("g") este datorat energiei provenite din ntregul cortex.
Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este
nlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea
ntelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii)
relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara
neogeneza.
Figura 2
Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia
relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)

M. Reuchlin (1964) ncearca sa clarifice natura psihologica a

factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget).
Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica
natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat
(1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total
coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri
nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale nvatarii la proba
Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele
formale). Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu nivelul de
dezvoltare si cu eficienta inteligentei.
Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven
necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor
Progresive presupune ntelegerea structurii modelului (a Gestaltului),
descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea
gradului n care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub
model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale
ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si

educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman

factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza),
de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau
variabilitate combinatorie).
Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a
desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a
mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta
durata) si abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe
planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind
si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale
personalitatii.
2.

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate
contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei
insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la
cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la
examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, blbiala, etc.)
precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se
utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu,
stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie
comparata).
MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de
cunostinte.
2.1.

Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cte 12 matrici. Seriile A si B
din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B
din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n
testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune
de figuri abstracte. n coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din
elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, ntre alte
desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n partea de jos a foii, subiectul
trebuind sa-l indice.
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe
baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le)
descopere.
Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul
ntelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de
rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor.
Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt
desenate pe un fond viu colorat. n plus, n afara de prezentarea testului sub
forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta n care sarcina
apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar
piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc
n mod practic.
2.2.

Principiile care stau la baza construirii testului

n dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii

experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:
a)
copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele
diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;
b) ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria
persoana, ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv;
c)
mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate
organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;
d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului
perceput si sa faca distinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa
adauge el nsusi;
e)
n cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n
caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire
(rationare).
Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "ntregirea"
matricelor, sunt construite n scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese
prin analiza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si
gresite (tabelul 1, 2 si 3) n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii
intelectuale la copii.
n partea de sus, n stnga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, n ordinea
importantei (de la stnga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care
conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor prezentate n mod succesiv.
Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a
fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi
alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate n 5 grupe
(tipuri), iar n interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile
gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu
"X") formeaza cea de-a cincia categorie.
n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri
eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul
alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a fiecarui tabel se poate
afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") n fiecare serie (A, Ab si
B).

Tabelul numarul 1
Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul
matricelor continue
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, asemanarii si identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

DEOSEBIRII si identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de nchidere

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea

deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari

progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii,
orientarii, identitatii

10

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari

progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii,
orientarii

11

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari

progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii,
formarii Gestaltului, tendinte de nchidere

12

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari

progresive n doua directii prin ntelegerea asemanarii, orientarii
si educatiei de corelate

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frec
1

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea
neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si

distorsiuni

Identificarea
neadecvata

Figura combina (uneste) elementele n mod

inadecvat

Identificarea
neadecvata

Figura este nsusi modelul sau jumatatea

din el cu care se completeaza lacuna

Figura este identica cu partea din matrice

Repetarea matricei care se gaseste deasupra si n stnga
lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice

care se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice

care se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar

completarea este partiala

Figura adecvata

Figura completeaza matricea att pe

orizontala, ct si pe verticala

Tabelul numarul 2
Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri
legate spatial
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

1
1

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea

b
deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea

b
deosebirii, ASEMNRII, ORIENTRII, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea

x
asemanarii, orientarii, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele t

elemente independente ale unui ntreg care se completeaza cu un al patrulea eleme
4

deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste

deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste

ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipseste

deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste

asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste

simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste

10

simetriei deschise si orientarii partii care lipseste

11

simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care lipseste

12

ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea
neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si

distorsiuni

Identificarea
neadecvata

Figura combina (uneste) elementele n mod

inadecvat

Identificarea
neadecvata

Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el

cu care se completeaza lacuna

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste deasupra si n stnga lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar

completarea este partiala

Figura adecvata

Figura completeaza matricea att pe orizontala,

ct si pe verticala

Tabelul numarul 3
Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor
legate n mod spatial si logic
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

1
1

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea

b
deosebirii, asemanarii, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea

b
deosebirii, asemanarii, identitatii

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin

ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care
x
lipseste

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin

ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care
j
lipseste

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin

ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI ORIENTRII partii care
x
lipseste

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor

spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii
oblice a figurii care lipseste

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor

spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii
oblice a figurii care lipseste

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor

spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice n figura
MODIFICAT

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor

spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii
oblice a figurii care lipseste

10

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea

analogiilor logice prin perceperea ADUGRII unei caracteristici
date la o figura modificata

11

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea

analogiilor logice prin perceperea SCDERII unei caracteristici date d
dintr-o figura modificata

12

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea

analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCDERI din
caracteristicile date ale figurii

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea
neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si

distorsiuni

Identificarea
neadecvata

Figura combina (uneste) elementele n mod

inadecvat

Identificarea
neadecvata

Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el

cu care se completeaza lacuna

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste deasupra si n stnga lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care

se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar

completarea este partiala

Figura adecvata

Figura completeaza matricea att pe orizontala

ct si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea capacitatii

de observatie, gndirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei.
Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator n vederea evaluarii
cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce
esueaza subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei
greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de
numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n
cazurile n care se greseste n prea putine sau n prea multe alegeri, fata de acele
cazuri n care circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt
gresite, adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de puncte.
2.3.

Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte

probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o
caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali
sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care poate

gresim daca le catalogam ntr-un fel sau altul, este implicata si o anumita
caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a
psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.
Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii
atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a
fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie
ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul.
Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin
care se urmareste nu numai cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei
anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea
starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de
seriozitate etc.)
n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa
vada" rezultatul ncadrarii figurii alese n matricea lacunara. Din acest motiv ei
pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa
asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la
perceperea atenta a materialului.
Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura
adecvata pentru completarea lacunei din matrice.
Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul
aseaza n fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata
modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a
taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre
cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata
lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are
aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen
de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape
potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una
este corecta. Arata care este cea corecta.
Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina
pna cnd subiectul va ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.
A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" n cazul n care subiectul
greseste, psihologul poate relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dupa care
revine la A2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi
instructiuni ca si la A2.
A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste
foarte atent modelul" (i se arata tragnd degetul mare peste model). Numai
una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu
degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea
figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce
copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta
este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din
model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea,
indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si
schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe
care o socotesti corecta."

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu,
psihologul ntreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde
afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si de
data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura
indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului.
La itemul A5 se procedeaza ntocmai ca si la A4.
De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra
din nou sarcina, stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. Daca copilul este
incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se ntrerupe pentru a fi
reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca nsa
subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.
A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna
din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una
este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cnd esti sigur ca
ai gasit-o pe cea corecta.".
La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara.
Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea.
Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul este atent si ntelege ceea
ce are de facut, poate fi prescurtata.
Seriile Ab si B.
Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele
din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va
fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare. Numai una se potriveste.
Care este aceea ?"
De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca
alegerea este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura care
ncheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ?
Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobnd raspunsul,
accepta alegerea indicata. Daca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea,
psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta
alegerea la care tine copilul n cele din urma.
Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra
corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent
modelul (i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie
completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect
modelul (i se arata pe rnd fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta
instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.
La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata
asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din
cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitndu-l sa
examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a
gasit-o pe cea corecta.
Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la
nceputul seriei A pna la sfrsitul seriei B. Instructia standardizata este
dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un

fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate.

Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.
Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera
raspuns corect.
Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de
catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale
ale subiectului n situatia de examinare (inclusiv cele verbale).
Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de
raspuns. n aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a
itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi)
si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la
locul potrivit n fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza
corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, n
conditiile unei supravegheri atente.
Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n
mod individual, la vrsta de 8 ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar
ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. n
aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera n
calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul
Ravenului necolorat.
Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda
aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul nscrie mai multe
cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul administrarii sau aplicarii
colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa
ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa
numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima
cifra (cifra de la extrema dreapta),indiferent daca celelalte cifre mentionate
sunt sau nu corecte.
2.4.

Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4
Grila de corectie a Matricelor Progresive Color
1

10

11

12

Ab

I
temul
Seria

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia
de raspunsuri (n care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se

acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor
realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare
pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului
de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.
Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea
testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul
raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test psihologic, prin ea
nsasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un
standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, n general, nu
reprezinta "distante reale" (distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv,
cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c)trebuie comparata prin intermediul
etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vrsta din care face
parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului.
2.5.
2.5.1.

Interpretarea rezultatelor
Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta n raportarea

performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru
stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5
MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si
colaboratorii n 1974
Scoruri (cote)

Centile

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

100

23

26

28

28

33

90

20

24

26

27

29

80

18

21

24

24

28

70

17

19

22

23

26

60

16

17

20

22

25

50

15

16

18

21

24

40

15

15

17

19

22

30

14

14

16

17

20

20

12

13

15

16

17

10

11

12

14

15

16

Tabelul numarul 6
MP (c) Raven - Etalon (Anglia)
Scoruri (cote)
Cent
ile

95

19

21 23

24 25

26 28

30 32

32 33

35

90

17

20 21

22 23

24 26

28 31

31 31

34

75

15

17 18

19 20

21 23

26 28

28 29

31

50

14

15 15

16 17

18 20

22 24

24 26

28

25

12

13 14

14 15

16 17

19 21

22 22

24

10

12 12

13 14

15 15

16 18

20 20

21

12 12

13 14

15 16

17 17

17

6 /2 a
ni

7 /2 a
ni

8
a
ni

8 /2 a
ni

9
a
ni

1
1
a
ni

5 /2 a
ni

7
a
ni

1
0
a
ni

6
a
ni

9 /2 a
ni

10 /2a
ni

Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate

- 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de
catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi
utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia.
Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

Scoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de:

65

70

75

80

85

95

33

31

30

29

28

90

30

29

28

26

25

75

28

26

24

23

21

50

24

22

20

18

16

25

18

17

16

14

12

10

14

13

12

11

10

12

11

11

10

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi

ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la
performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau
depaseste centilul 95.
Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste
centilul 75.
Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.
Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25
si 75.
Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.
Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.
Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.
Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.
ntruct reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale
activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante
"abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si
B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula
discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.
De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele
partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau,
daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B =
5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Scor
ul

la scorul total de:

Parti
al
aste
ptat

1
0

1
1

1
2

1
3

1
4

1
5

1
6

1
7

1
8

1
9

2
0

2
1

2
2

2
3

2
4

2
5

2
6

2
7

2
8

2
9

1
0

1
0

1
0

1
1

1
1

1
1

Ab

1
0

1
0

1
0

2.5.2.

Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde n primul rnd de

operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii
nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate
emotionala, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.)
Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme
intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia
psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor
psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil
prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global
al subiectului (manifestat n situatia de examinare).
Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii
subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul
cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei.
n timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de
concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a
sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate
transforma n autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a
limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii
spontane, ntmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.
Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);
Discrepantele = +1, -1, 0;
Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri:
repeta n mod stereotip figura gresita; identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza
distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste n mod

sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau
mai multe criterii etc.
Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de
deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt
confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la
confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte,
diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce
devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.
n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a
inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).
Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante
atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului.
Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate,
de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model.
Dificultatile cele mai mari le ntmpina n sesizarea asemanarilor perceptive.
Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care
depasesc capacitatile mintale ale subiectului.T.I. nu conserva cantitatile; nu
poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaza
doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai
putin".
Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea
elevei la scoala ajutatoare.
2.6.

Calitati psihometrice ale MP (c)

n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a

validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate
bune (tabelul numarul 9),care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei
MP (colorat).
Tabelul numarul 9
Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9
ani
Testul

MP(c)

Terman - Merrill

Crichton

0,80 0,5

0,66 0,06

0,65 0,07

Terman - Merrill

0,90 0,02

0,83 0,04

Crichton

0,95 0,02

MP(c)

3.
3.1.

Matricele Progresive Standard

M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

Consideratii generale

J.C. Raven formuleaza n 1936 principiul "matricelor progresive", care sta la

baza constituirii testului M.P (s). n 1938 apare prima forma a testului (revizuita
pe baza rezultatelor experimentale, n 1937 si n 1956). Testul si are originea n
gndirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si n teoria psihologiei

configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii conceptuale

prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.P.
standard este puternic saturat n factorul"g" si "K:m". J.C. Raven accentueaza
ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta
intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de
integrare a relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a M.P. Raven presupune o
buna performanta la testul Bender - Gestalt (Bender - Santucci) - proba de
structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor
structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol important n reusitele
la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P. (s) "masoara functia
intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazndu-se pe performantele vizualmotrice. Scorul total la M.P (s) este influentat pe lnga factorii amintiti, de
capacitatea inductiva, de ntelegerea relatiilor spatiale etc. si de factori
nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc.)
n cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scara larga n
Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si pna n prezent
matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea att n orientarea
scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta aproape
"international", ct si n examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a bolnavilor
psihici.
3.2.

Prezentarea testului

Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta
dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care
lipseste o parte (un element). n urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa
decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub
matrice) potrivita pentru "ncheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt
grupate n serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E". Fiecare
serie dezvolta o tema diferita ("A" - stabilitatea de relatii n structura matricei
continue; "B" - analogii ntre perechile de figuri ale matricei, "C" - schimbari
progresive n figurile matricei; "D" - permutari, adica grupari de figuri n interiorul
matricei; "E" - descompuneri n elemente ale figurilor matricei). Testul M.P.
(s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate
evidentia, n strnsa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de transfer ntruct subiectul si
exerseaza tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor.
Fiecare proba ncepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"),
urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescnda. Unele cercetari arata nsa,
ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se propune
reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se succed tot n ordinea
dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o nvatare reala pe parcursul problemelor.
3.2.1.

Seria A

Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura

unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice
prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei, ntelegerea
relatiilor ntre elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea
marginilor partii lacunare (a "cmpului") cu fiecare figura din cele 6, date sub
matrice si prin sinteza marginilor.

3.2.2.

Seria B

n seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea
lipseste. n itemii B1 si B2, cele 4 parti ale matricei sunt identice. n itemii
urmatori elementele difera si formeaza un ntreg cu o structura relationala logica.
Sarcina subiectului consta n descoperirea analogiei ntre doua figuri (stabilirea
relatiilor), prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe
simetria ntre figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din
6 figuri.
3.2.3.

Seria C

Seria C este formata din matrici de cte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care
unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive
ale figurilor n interiorul matricei. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si
schimbari spatiale dinamice, care determina mbogatirea figurilor att n plan
orizontal, ct si n plan vertical (totalizarea elementelor noi n figura care
lipseste). Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati.
3.2.4.

Seriile D si E

Seriile D si E cuprind cte 12 matrici, fiecare fiind compusa din cte 9

elemente (dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate
sub matrice.Probele din seriile D sunt repartizate dupa principiul restructurarii
figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea
regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor n structura matricei
(descoperirea criteriilor schimbarii complexe).
Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica
ce au loc n procesul gndirii superioare. Se cere observarea evolutiei complexe,
cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseste
poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere) efectuate
asupra elementelor matricei.
3.3.

Desfasurarea examinarii

Testul poate fi aplicat individual sau n grup (ncepnd de la 8 ani), fie cu timp
limitat, fie cu rezolvarea n ritm propriu (n care caz se rezolva n maximum o
ora). J.C. Raven este de parere ca n scopul cercetarilor cu caracter genetic
sau n studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp limita de
rezolvare, deoarece "capacitatea maxima de gndire clara" variaza mai putin n
functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica dect viteza unei
activitati intelectuale de precizie. n acest caz testul M.P (s) "masoara" n primul
rnd capacitatea maxima de observatie si de gndire clara. Examinatorul poate
sa nregistreze n aplicarea individuala a testului, timpul scurs de la nceperea si
pna la terminarea rezolvarii problemelor. Timpul mediu necesar rezolvarii
celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate al
subiectului poate fi considerat normal pna la timpul maxim de 60 de
minute. Se stie nsa ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult
mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute.
n cazurile n care testul M.P (s) se aplica n scopul ierarhizarii membrilor unui
anumit grup cum ar fi selectia profesionala a candidatilor, este
preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30
minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" n acest caz

capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului n timpul dat. Datorita faptului ca

rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu
o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, n cele ce urmeaza, o
instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu
schimbari minime si n testarea individuala.
n situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar
din test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru
nregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramne nchis (n fata subiectilor) pna la
semnalul dat pentru nceperea probei. Subiectii completeaza nti cu datele
personale (numele, vrsta, locul de munca (scoala), ocupatia, data examinarii,
data nasterii) n rubricile corespunzatoare ale fisei de cotare, dupa care toate
creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie
nimic pe caietul test.
Consemnul: "Aveti n fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt
aranjate n 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. n fiecare serie
(grupa) sunt 12 probleme, aranjate n asa fel nct la nceputul fiecarei
serii sunt probe mai usoare, iar la sfrsitul lor probele sunt mai grele.
Deschideti caietele la prima pagina. n partea de sus a paginii (li se
arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care lipseste o parte
(li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6
figuri, asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din
desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza n mod corect,
ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A1). Care este
acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte bine".
Daca cineva raspunde gresit spunem: "Mai gnditi-va!". Apoi, indiferent
daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca alegem figura
nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar n interior nu
are acelasi desen. Acelasi lucru l constatam si n cazul figurilor 3 si 5.
Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen. Limitele
din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare,
care trebuie completata. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr.6
nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata). Deci figura nr.4
este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li
se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata)
continua exact liniutele ncepute, dar neterminate ale imaginii mari (li
se arata din A1).
si acum, scrieti n rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare
numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul
vostru n rubricile care poarta seria si numarul problemei.
Ati nteles cum trebuie sa lucrati?
n cazul n care subiectii (sau unii dintre ei) nu au nteles sarcina, examinatorul va
repeta explicatiile. Daca toti subiectii au nteles, examinatorul continua: "n
fiecare proba, ntr-un cadru mare se afla o imagine compusa din
anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la ntmplare,
ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la
fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba, cu una din cele
6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare.

Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste

nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia
ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va ntoarceti la ea. Raspunsul
vostru, adica numarul figurii alese, l scrieti cu atentie n rubrica
corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le corectati prin
taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma.
Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A 1 - A5 la care
este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii nteleg sarcina, li se precizeaza
timpul de rezolvare si se da comanda: "ncepeti sa lucrati ct mai corect si
ct mai repede posibil" - fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului.
Sau: "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. ncepeti." - atunci cnd
timpul este nelimitat (maximum o ora).
Instructia de fata poate fi prescurtata n functie de nivelul de ntelegere al
subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de
ajutor care depaseste limitele instructiei.
n cazul examinarii individuale, nsusi examinatorul noteaza raspunsurile
subiectului n fisa de cotare. si n acest caz se respecta instructia (cu mici
modificari impuse de aplicarea individuala a testului si cu prescurtari posibile).
Daca subiectul si modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea"
prin taierea raspunsului anterior si nscrierea celui nou n aceeasi rubrica. La
evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si n cazul evaluarii colective,
adica ultimul raspuns indicat de subiect.
3.4.

Cotarea raspunsurilor

Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la

cei 60 de itemi sunt date n tabelul 1.
Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza att
pentru fiecare serie (cote partiale), ct si pentru testul ntreg (cota totala).
Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea si
cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de
corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului).
Tabelul numarul 1
Grila Matricelor Progresive Raven - Standard
A

1.

2.

3.

4.

5.

Seria
Itemul

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

3.5.

Interpretarea rezultatelor

Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect,
nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare diagnostica n
raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul
subiectului n situatia de examen. Datele adunate formeaza un "limbaj al
sistemelor", care contine si vehiculeaza n forma codificata informatii, sensuri
psihologice. ntelegerea semnificatiei psihologice cuprinse n conduite si n
performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii
codului.
3.5.1.

Interpretarea cantitativa

Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (n Centile sau n coeficient

de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Acest prim pas
reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului
psihologic. Prezentam n continuare cteva etaloane (tabelele numarul 2, 3 si
4, elaborate de catre I. Holban (Romnia), J.C. Raven (Anglia) si L.
Rapen (Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin
administrarea colectiva (folosite si n caz de autoadministrare) sau individuala a
testului M.P(s). Mentionam nsa ca etaloanele straine prezentate nu au dect
valoare orientativa pentru populatia romneasca.
Tabelul numarul 2
Test colectiv - Etalon pentru elevi (Romnia)
Centile

Vrsta cronologica (ani)

14

15

16

17

18

19

20

90

49

53

53

53

56

54

52

80

46

50

51

50

53

53

49

75

45

49

50

49

52

51

48

70

43

48

49

48

51

50

46

60

41

45

46

46

49

48

44

50

38

42

44

43

47

45

42

40

35

39

41

40

45

44

40

30

32

35

38

37

42

41

37

25

29

32

35

32

41

38

36

20

27

29

32

28

38

37

33

10

15

16

21

15

31

28

24

Tabelul numarul 3
Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)
Centil
e

Vrsta cronologica (n ani)

8

81/2

91/2

10

101/

11

111/

12

121/

13

131/2

1
4

95

38

39

41

43

45

48

50

51

52

52

52

53

5
3

90

34

36

38

41

43

45

47

49

49

50

50

51

5
2

75

24

29

32

34

37

39

41

45

45

46

47

48

4
8

50

18

21

24

38

30

33

35

37

39

41

43

44

4
4

25

14

16

18

20

23

26

29

32

34

35

37

3
8

10

13

13

15

16

18

22

25

27

28

2
8

13

14

15

16

17

19

21

2
3

Tabelul numarul 4
Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia)
Centil
e

Vrsta cronologica adulti (Anglia)

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

95

55

55

54

53

52

50

48

46

44

42

90

54

54

53

51

49

47

45

43

41

39

75

49

49

47

45

43

41

39

37

35

33

50

44

44

42

40

38

35

33

30

27

24

25

37

37

34

30

27

24

21

18

15

13

10

28

28

25

23

23

19

Tabelul numarul 5
Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)
Vrsta cronologica (n ani)

61/

71/

7
25

28

33

37

39

40

42

44

47

50

52

53

90

17

20

22

24

28

33

35

36

38

41

44

48

49

49

75

15

17

19

21

23

26

29

31

33

35

38

42

43

45

50

13

14

16

17

19

21

22

24

26

29

31

35

37

38

25

13

14

14

16

17

18

20

23

26

28

30

31

10

13

13

14

14

15

20

21

23

24

13

14

16

18

19

20

12

121/

22

11

111/

19

10

101/

95

91/

81/

Centil
e

Tabelul numarul 6
Test colectiv (30 minute) - Etalon realizat pe populatie generala
(Romnia)
Note brute

Nota standard

Calificativ

56 - 60

Foarte bine

53 - 55

Bine

50 - 52

Bine

46 - 49

Mediu superior

44 - 45

Mediu

40 - 43

Mediu inferior

35 - 39

Slab

29 - 34

Slab

0 - 28

Foarte slab

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) n intervale Centile, corespunzatoare

gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea persoanei examinate n
functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel "masurata" permite
includerea subiectului n unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de
inteligenta.
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la
performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau
depaseste centilul 95.
Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge sau
depaseste centilul 75.
Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90.
Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 2575.

Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50.
Gradul IV: Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.
Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si n termeni ce
coeficient de inteligenta (QI), ntruct fiecare performanta corespunde unei
valori definite QI. Prezentam n continuare - dupa L. Repan - valorile QI care
corespund scorurilor realizate de subiectii ntre 8 si 30 de ani. (tabelul numarul
7).
Tabelul numarul 7
Transformarea rezultatelor n QI
Cota

Vrsta cronologica (n ani)

total
a

1.

73

68

65

59

57

54

53

50

48

48

2.

74

70

67

61

58

56

54

51

49

3.

76

72

68

62

60

57

55

53

4.

77

73

70

64

61

59

57

5.

79

75

71

65

63

60

6.

81

76

83

67

64

7.

82

78

74

68

8.

84

79

76

9.

85

81

10.

87

11.

81/2

91/2

10

101/

11

111/

121/

46

46

49

48

47

51

50

49

49

54

52

51

50

50

58

55

53

53

52

51

61

59

57

55

54

53

52

66

63

61

58

56

55

54

54

70

67

64

62

60

57

57

55

55

77

71

69

66

64

61

59

58

57

56

83

79

73

70

67

65

62

60

59

58

57

55

89

84

80

74

72

69

66

64

61

61

59

59

57

12.

90

86

82

76

73

70

68

65

64

62

60

60

58

13.

92

87

83

77

75

71

69

67

64

63

62

61

59

14.

93

89

79

76

73

71

68

65

65

65

63

62

61

15.

95

90

86

80

78

74

72

69

67

66

64

64

62

16.

97

92

88

82

79

76

73

71

68

67

66

65

65

17.

98

94

89

83

81

77

75

72

69

69

67

66

65

18.

10
0

95

91

85

82

79

76

74

71

70

68

67

66

13

131/

1630

12

19.

10
1

97

92

86

84

80

78

75

72

71

69

69

67

20.

10
3

98

94

88

85

81

79

76

73

72

71

70

69

21.

10
4

10
0

95

89

87

83

80

78

75

74

72

71

70

22.

10
5

10
1

97

91

88

84

82

79

76

75

73

72

71

23.

10
7

10
3

98

92

90

86

83

81

77

76

74

74

72

24.

10
8

10
4

10
0

94

91

87

85

82

79

78

76

75

74

25.

10
9

10
6

10
1

95

93

89

86

83

80

79

77

76

75

26.

11
0

10
7

10
3

97

94

90

87

85

81

80

78

77

76

27.

11
2

10
8

10
4

98

96

91

89

86

83

82

80

79

78

28.

11
3

11
0

10
6

10
0

97

93

90

88

83

83

81

80

79

29.

11
5

11
1

10
7

10
2

99

94

92

89

85

84

82

81

80

30.

11
6

11
3

10
9

10
3

10
0

96

93

90

87

86

83

82

82

31.

11
7

11
4

11
0

10
5

10
2

97

94

92

88

87

85

84

83

32.

11
8

11
5

11
2

10
6

10
3

99

96

93

89

88

86

85

84

33.

12
0

11
7

11
3

10
8

10
4

100

97

95

91

90

87

86

86

34.

12
1

11
8

11
5

10
3

10
5

102

99

96

92

91

88

87

87

35.

12
2

12
0

11
6

11
1

10
7

103

10
0

97

93

92

90

89

88

36.

12
3

12
1

11
8

11
2

10
9

105

10
2

99

95

93

91

90

90

37.

12
5

12
2

11
9

11
4

11
0

107

10
4

100

96

95

92

91

91

38.

12

12

12

11

11

108

10

102

97

96

94

92

92

39.

12
7

12
5

12
2

11
7

11
3

110

10
7

104

99

97

95

94

94

40.

12
9

12
7

12
4

11
8

11
5

112

10
9

106

10
0

99

96

95

95

41.

13
0

12
8

12
5

12
0

11
7

113

11
1

108

10
2

100

97

96

96

42.

13
1

12
9

12
7

12
1

11
8

115

11
2

109

10
4

102

99

97

98

43.

13
2

13
1

12
8

12
3

12
0

117

11
4

111

10
6

104

10
0

99

99

44.

13
4

13
2

13
0

12
5

12
1

118

11
6

113

10
8

106

10
2

100

100

45.

13
5

13
4

13
1

12
6

12
3

120

11
8

115

11
0

109

10
5

102

102

46.

13
6

13
5

13
3

12
7

12
5

122

12
0

117

11
2

111

10
7

105

104

47.

13
8

13
6

13
4

12
9

12
6

123

12
1

118

11
4

113

10
9

107

106

48.

13
9

13
8

13
6

13
0

12
8

125

12
3

121

11
6

115

11
1

110

108

49.

14
0

13
9

13
7

13
2

12
9

127

12
5

123

11
8

117

11
4

112

110

50.

14
2

14
1

13
9

13
3

13
1

128

12
7

124

12
0

119

11
6

115

112

51.

14
3

14
2

14
0

13
5

13
3

130

12
8

126

12
2

121

11
8

117

114

52.

14
4

14
3

14
2

13
6

13
4

132

13
0

128

12
4

123

12
1

120

116

53.

14
6

14
4

14
3

13
8

13
6

133

13
2

130

12
6

126

12
3

122

118

54.

14
7

14
6

14
5

13
9

13
7

135

13
4

132

12
8

128

12
5

123

120

55.

14
8

14
8

14
6

14
1

13
9

137

13
6

134

13
0

130

12
7

127

122

56.

14
9

14
9

14
8

14
2

14
4

138

13
7

136

13
2

132

13
0

130

124

57.

15
1

15
0

14
9

14
4

14
2

140

13
9

138

13
4

134

13
2

132

126

58.

15
2

15
2

15
1

14
5

14
4

142

14
1

139

13
6

136

13
4

134

128

59.

15
3

15
3

15
2

14
7

14
5

143

14
3

141

14
1

138

13
8

137

130

60.

15
5

15
5

15
4

14
8

14
7

144

14
3

140

14
0

140

13
9

139

130

Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de

corectie (reusita fiind sensibila la factorul vrsta):
Tabelul numarul 8
Performanta asteptata (n %) la:
Vrsta cronologica

16-30

100

35

97

40

93

45

88

50

82

55

76

60

70

De exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33 puncte. Scorului de 33 de

puncte la vrstele cronologice de 16-30 de ani i corespunde un QI = 86
(tabelul 6).nmultim 86 cu 100 si mpartim rezultatul la 82 (performanta
asteptata la 50 de ani, dupa tabelul 7). Deci,
rotunjit.

, adica 105

Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus n unul din nivelele de

inteligenta din tabelul numarul 9.

Tabelul numarul 9
Clasificarea intelectuala
QI

Nivel de inteligenta

Peste 140

inteligenta extrem de ridicata

120 - 140

inteligenta superioara

110 - 119

inteligenta deasupra nivelului mediu

100 - 109

inteligenta de nivel mediu (buna)

90 - 99

inteligenta de nivel mediu (slaba)

80 - 89

inteligenta sub medie

70 - 79

inteligenta de limita

50 - 69

deficienta mintala usoara (debilitate

mintala)

20 - 49

deficienta mintala medie (imbecilitate)

0 - 19

deficienta mintala grava (idiotie)

Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire, unele din
cele 60 de probleme cuprinse n MP (s). Numarul alegerilor ghicite este
proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele cu performante scazute
rezolva corect, n general, mai multe probleme prin ghicire dect subiectii cu cote
ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este ntotdeauna mai putin valid
si mai putin fidel dect unul ridicat.
Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la
fiecare serie (tabelele 9 si 10). Prin scaderea scorului partial asteptat din cota
partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. Aceste discrepante se
exprima numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie de asemenea un
indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale
care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea
lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. Totusi,
n scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar
daca prezinta discrepante interne mai mari de doua puncte.
Totaliznd valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt + sau
-), obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuatie n
activitatea subiectului). Daca indicele de variabilitate este mai mare sau
egal cu 7, se acorda o ncredere redusa rezultatului examinarii,
subiectul fiind retestat cu o alta metoda.
Tabelul numarul 10
Compozitia normala a scorului
Scorul
partial
asteptat

la scorul total de:

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

10

10

10

10

11

12

12

10

11

11

10

10

11

10

11

10

3.5.2.

Interpretarea calitativa

Inteligenta nu poate fi "masurata" n stare pura. n diagnosticarea ei, pe lnga

criteriul procesualitatii mbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa
tinem seama de ntreaga personalitate a subiectului examinat. Existenta
interdependentelor ntre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face
nsa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii
constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. Chiar n rezolvarea aceleiasi
sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate
variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se
structureaza ntr-un mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel reusita chiar n
conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul
- n pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de datoreaza absentei
autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti
factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la
individualizarea personalitatii, scapa n mare masura probelor de inteligenta,
ceea ce nu nseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight)
psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.

Tabelul numarul 11
Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare)
Scorul
partial
astept
at

la scorul total de:

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

10

10

10

10

10

10

10

52

53

54

la scorul total de:

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

11

11

11

11

11

11

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

10

10

10

10

10

10

10

10

11

11

11

11

11

11

12

10

10

10

10

10

11

11

11

11

10

10

10

10

11

11

Sarcina examinatorului, n cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea

subiectului n diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate, temperament etc.
definite n mod teoretic. Gratie caracterului lor general, definitiile teoretice nu se
potrivesc ntocmai cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul
cauta sa evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat.
Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta
profesionala" a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmareste
ntelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi
astfel conceputa si realizata, nct sa permita - pe baza interpretarii calitative
a datelor - conturarea profilului intelectual al subiectului.
Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen.,
15 ani si 9 luni, sex barbatesc):

VC =

Cota totala = 22 puncte;

Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0;
Gradul: IV ;
QI = 71;
Timp = 30 minute.
Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a
subiectului. Performantele sale l situeaza la limita superioara a debilitatii mintale.
Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape
totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica inteligenta generala slaba, se
datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii, datorita cantonarii n conduite
operatorii inferioare vrstei cronologice a subiectului.
n continuare subiectul este examinat - att pentru verificarea informatiilor
furnizate de proba Raven, ct si pentru cunoasterea inteligentei verbale - cu
probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si
proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi;
VNBinet = 11 ani si 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74;
QITWISC=70 - 74.
Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la
probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.). Subiectului i sunt inaccesibile
problemele formale. Capacitatea de inventie, de gndire asociativa si de
organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul
trebuie condus, dirijat n ntelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba

cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul

nregistreaza o reusita inferioara celeia realizate n conditiile acordarii ajutoarelor
externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite
sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de ntrziatii mintali.
Coeficientii de validitate, cuprinsi n tabelele 11 si 12 sunt puternic
semnificativi (p = 0,01). n urma verificarii fidelitatii testului MP (s) (procedeul
retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) ntre 0,83 si
0,93 la subiectii ntre 13 si 50 ani.
Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: ntelegere +;
aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de performanta;
Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B
0) indica eterogenitatea mare a performantelor. Subiectul stapneste insuficient
limbajul, ceea ce i mpiedica accesul la formele superioare ale gndirii verbale, la
operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). La probele
de analiza si reconstructie L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza,
generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini n
vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in ntelegerea, n
cautarea dirijata, n desprinderea ideii directoare din context, n controlul critic al
ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta
la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet - Simon indica un ritm lent
si o nesiguranta mare n gndire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi
(informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal.
Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent
informatii esentiale. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale
nestructurate. Fidelitatea nsa, chiar si n acest caz lasa de dorit.
L.S. este timid si anxios n situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii
emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu
rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale
care implica cu precadere operatii formale. Subiectul n aceste situatii, contrar
asteptarilor devine pripit si superficial. L.S.se simte degajat la probele mai
usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu
depasesc nivelul operator concret.
n concluzie, subiectul prezinta ntrziere n dezvoltarea mintala, apropiata de
constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. Totusi prin capacitatea
sa de nvatare, superioara debilitatii mintale, L.S. se diferentiaza de categoria
ntrziatilor mintali. Diagnostic: inteligenta de limita.

3.6.

Calitati psihometrice ale testului MP (s)

Tabelul numarul 12
Validitatea concurenta si de continut a MP (s)
Subiecti

MP(s)
Variabile corelate

Scor
total

QI

Autor

Nr.

V.C. (n ani)

150

6 - 13

Termen Merril

EM

0,86

J.C. Raven
(1948)

sub 30

Mill Hill

Scor
total

0,60

J.C. Raven
(1948)

70

9 -10

QIT

QIP

0,75

E.S. Barrett
(1956)

70

9 - 10

WISC

QIP

0,69

E.S. Barrett
(1956)

70

9 - 10

QIV

QIP

0,70

E.S. Barrett
(1956)

37

11 - 12

WISC

QIT

0,66

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

WISC

QIV

0,58

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

WISC

QIP

0,62

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

Binet - Simon

QI

0,72

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

BenderSantucci

Scor
total

0,42

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

Probe
piagetiene

Scor
total

0,72

T. Kulcsar (1974)

Tabelul numarul 13
Validitatea predictiva a MP (s)
Variabile corelate

Subiecti (elevi)

Testul

Reusita
scolara

Cl. a V-a
(N=37)

Cl. a VIII-a
(N=39)

Autor

MP (s)

Romna

0,50

0,061

T. Kulcsar
(1974)

MP (s)

Matematica

0,59

0,67

T. Kulcsar
(1974)

MP (s)

Biologie

0,60

0,68

T. Kulcsar
(1974)

4.

Matricele Progresive Avansate - MP(a)

n vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propune proba
MP (a) - forma experimentala n 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina n
1943. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual - "scazut" (deficienta mintala),
"mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara) - ntr-un
rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai
fidel, sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si
de nivel superior.
Fata de forma din 1943, folosita n selectia personalului de conducere din
armata, prima revizuire completa a probei realizata n colaborare cu G.A. Foulds
(1947) - capata o utilizare generala, ca proba neverbala de deficienta
intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gndire
n timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a)
evalueaza potentialul intelectual, mai mult sau mai putin independent
de factorii educationali; de asemenea, n raport cu testele de
performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai
valoroase.
Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A.
Foulds - precum si analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe
baza de protocoale adunate n scop de orientare si selectie profesionala) au
permis reordonarea optima a probelor elementare incluse n MP (s). Astfel, n
1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza ndeajuns
scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute
sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte.
MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita nct proba sa poata fi la fel de
bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare.
Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi).
Seria I consta din 12 matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate
la MP (s) si la seria a II-a a MP (a). Seria a II-a cuprinde 48 de itemi, ai caror
complexitate si dificultate creste continuu.
Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se
introduce examinarea cu seria a II-a).
Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, cnd se utilizeaza
independent de seria a II-a.
Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este
recomandabil ca n ncheierea exercitiului sa i se spuna: "ncearca sa rezolvi
fiecare problema. nainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care
cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura
potrivita pentru completarea corecta a matricei. Controleaza
exactitatea alegerii facute". Apoi subiectul este invitat sa rezolve n
continuare itemii 2 - 12. Astfel, n cteva minute (circa 10) se poate stabili daca
subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau
superioara (face o singura greseala).
Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de
jumatate din probele seriei I. De mentionat faptul ca, n pofida asemanarii
itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua sunt mai dificile. Dificultatea
lor creste continuu. n vederea evaluarii capacitatii intelectuale - att de

observatie ct si de gndire - seria a II-a se administreaza fara ntrerupere si n

timp nelimitat (maximum o ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a
II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de
minute).
5.

Cuprinsul

1. Matricele Progresive
Raven............................................................................................... 1
1.1. Consideratii
generale................................................................................................... 1
1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul
"g").......................................................... 2
1.3. Natura psihologica a factorului
"g".............................................................................. 4
2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si
B............................................... 7
1.1. Prezentarea
testului..................................................................................................... 7
1.2. Principiile care stau la baza construirii
testului........................................................... 8
1.3. Instructiunile de
aplicare........................................................................................... 17
1.4. Cotarea
raspunsurilor................................................................................................ 22
1.5. Interpretarea
rezultatelor.......................................................................................... 23
1.5.1.
Interpretarea
cantitativa................................................................................................................
.............. 23
1.1.2.
Interpretarea calitativa a
performantei....................................................................................................... 29
1.6. Calitati psihometrice ale MP
(c)................................................................................ 31
3. Matricele Progresive Standard
E................................ 32

M.P. (s) - seriile A, B, C, D si

3.1. Consideratii
generale................................................................................................. 32
1.2. Prezentarea
testului................................................................................................... 33

1.2.1.
Seria
A...............................................................................................................................
............................. 34
1.2.2.
Seria
B...............................................................................................................................
............................. 34
1.1.3.
Seria
C...............................................................................................................................
............................. 34
1.1.4.
Seriile D si
E...............................................................................................................................
.................... 35
1.3. Desfasurarea
examinarii............................................................................................. 35
1.4. Cotarea
raspunsurilor................................................................................................ 38
1.5. Interpretarea
rezultatelor.......................................................................................... 39
1.5.1.
Interpretarea
cantitativa................................................................................................................
.............. 40
1.1.2.
Interpretarea
calitativa...................................................................................................................
.............. 47
1.6. Calitati psihometrice ale testului MP
(s)................................................................... 54
4. Matricele Progresive Avansate MP(a)........................................................................... 55
5. Cuprinsul...........................................................................................................
............... 58

[1]"V:ed" (factorul verbal-educational) este unul din cei doi factori majori de
grup, alaturi de "K:m" (factorul spatial-mecanic), descrisi de P.E. Vernon.