Sunteți pe pagina 1din 33

SUBIECTE EXAMEN Buget si trezorerie publica

1.Pincipiul unitatii si acuratetii bugetului


Principiul unitatii si acuratetei bugetare care prevede ca veniturile si cheltuielile
trebuiesc incluse intr-un singur document de buget pentru a asigura o monitorizare eficienta a
resurselor comunitare. Principiul a fost enuntat prima data la Bruxelles, in 1965 (chiar daca
tratatele aparusera mai inainte 1950, 1951). Era utila aparitia acestui principiu intrucat intr-o
optica noua au fost cuprinse laolalta in cadru bugetului comunitar, bugetul administrativ al
CECO si EURATOM. Initial in cele trei comunitati au existat un numar de 5 bugete. Cu toata
aplicarea spre unificare a bugetelor trebuie precizat ca exista si anumite aranjamente
financiare speciale, care reprezinta de altfel o derogare de la prevederile acestuia. Este vorba
de manifestarea unor exceptii datorate existentei unei entitati descentralizate, care au bugete
proprii si care primesc pentru functionarea lor anumite subsidii de la buugetul comunitar
(unitar) (vom regasi aceasta functionalitate si in cadrul relatiei bugetare nationale intre
bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare, intrajutorare sau alte situatii).

2.Principiul echilibrului bugetar


Principiul echilibrului bugetar imbraca o formula net diferita decat cea traditionala,
clasica. Comform prevederilor sale nu sunt acceptate fonduri pentru echilibrare. Bugetul pare
fi destul de rigid inca de la fundamentarea sa. Cand se adopta bugetul, veniturile si
cheltuielile sunt perfect echilibrate. In acest principiu exista niste exceptii, si anume
determinate prin cuprinderea in posturile de cheltuieli a unor sume nenominalizate care, pe
perioada exercitiului financiar, urmeaza sa fie destinate acoperirii cheltuielilor cu cercetarea
sau a unor cheltuieli administrative nesemnificative ca pondere, pentru anumite institutii din
structurile UE. Cu aceasta ocazie, constatam ca nu exista decat varianta existentei unui bilant
pozitiv. In sensul ca cheltuielile nu pot fi depasite in cel mai rau caz, daca nu sunt realizate,
existand resurse (venituri) excedentare. Daca exista situatia unui buget excedentar, sumele
disponibile sunt antrenate in noi finantari in anul financiar respectiv. Conditia este sa nu fi
fost indentificate sumele reprezentand cheltuielile ce urmeaza a se adeveri. In concluzie
putem sa spunem ca aceste cheltuieli nenominalizate sunt acoperite in principiu. Putem
spune ca, defapt, e vorba (de altfel cum la numit si doctrina) un fals principiu, intrucat nu e
vorba de dezechilibru.

3.Principiul anualitatii
Principiul anualitatii operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite
un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie
din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca
expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu
creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor
operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare
este pentru perioada 2006-2013. In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face
distinctia intre alocatii pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne
1

referim la alocatiile pentru angajamente de costul total al activitatilor dintr-un an financiar


care urmeaza sa se deruleze, atat in anul respectiv cat si in perioadele urmatoare, in timp ce
daca facem referire la alocatii pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie
angajamentele luate urmeaza sa fie onorate, respectate. In esenta este vorba de distinctia, dar
in acelasi timp si legatura intre, contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre
venituri/cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati).
Observam prin acest principiu ca, defapt, optica de abordare a strategiilor bugetare este net
modificata, in sensul ca in ceea ce priveste modul de stabilire a alocatiilor, pentru acoperirea
cheltuielilor, pe o baza mult mai realista. Tot placandu-se de la acest principiu, a fost posibil
ca bugetul national (de stat) sa fie mai bine fundamentat prin utilizarea unor categorii de
provizioane. Astfel, posibilitatile reale de finantare prin bugete a sarcinilor sociale au putut fi
mult mai rational dimensionate. Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii,
care fac obiectul unor autorizari speciale pentru fiecare an. In modul acesta a aparut, intre ani,
posibilitatea existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste
sistemul reporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate
intrucat sumele de la sfarsitul fiecarei perioade, in loc sa fie anulate sunt transferate anului
urmator. Intra sub aceasta jurizdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in
perioada 1 ian 31 dec (si nu din cumul de perioade anterioare).

4.Mecanismul resurselor proprii


Pe parcursul derularii bugetului UE se constata ca numarul resurselor la care apeleaza
a fost relativ redus intrucat s-a urmarit ca acestea sa aiba un mare grad de generalitate.
Veniturile bugetare pot fi privite ca fiind venituri impozabile alocate in scopul finantarii UE
sau de a ajunge in mod automat in buget, fara sa fie nevoie de interventii ulterioare din partea
autoritatilor nationale. Totusi prin aceasta optica se determina un sistem de relatii intre
cetateni, organisme si state pe de o parte si unitatile (structurile) din UE. Ca orice buget, si cel
din UE a avut resurse delimitate inca de la aparitia sa. Ele au si o denumire caracteristica si
anume sistem de resurse proprii al comunitatilor economice europene respectiv al UE.
Spiritul bugetului este in etapa actuala unul integrationiist si acest lucru poate fi
realizat prin parcurgerea a trei etape
a) De colectare
b) De redistribuire
c) De control.
In cadrul atributiilor si competentelor din UE, rolul esential in fundamentarea
bugetului il are Comisia Europeana si Parlamentul European. Sursele proprii de acoperire a
bugetului au evoluat de-a lungul timpului astfel incat, daca initial existau doar doua resurse
ulterior numarul acestora a crescut la 4. Cele doua resurse initiale au fost legate de taxele
provenind din importurile la produsele agricole din spatiul extracomunitar si din taxele
vamale, ponderea cea mai mare in cadrul lor revenind produselor manufacturate. Incepand cu
anul 1970 sistemul de colectare si asigurare a veniturilor bugetare a fost modificat astfel incat
dezvoltarea UE si in special a noilor strategii ocazionate de politica agrara de securitate
externa, pe de o parte, dar si cresterea posibilitatilor de cooptare a noi state si deci resurse au
2

contribuit la consolidarea si deci reformarea sistemului bugetar. Un loc aparte l-au ocupat
veniturile din activitati agricole a caror pondere a crescut in bugetul UE, intrand sub aceasta
denumire, tranzactiile propriu zise cu produse agricole dar si contributiile.

5.Cheltuielile bugetului comunitar


Au la baza pe langa principiile enumerate anterior si unele elemente specifice,in
special raportandu-ne la caracterizarile unui buget national.
Sunt angrenate in dimensionarea si utilizarea acestor cheltuieli, o multitudine de
orgaisme europene atat in faza de proiectie cat si in faza de alocare,identificam doua categorii
de cheltuieli : obligatorii si facultative
Organele angrenate cu rol de decizie sunt : Comisia Europeana,Consiliul Europeanorganism al UE, Parlamentul European-organism al UE.
Procedura este diferita de cea interna,incadrarea in cheltuieli obligatorii sau
facultative se realizeaza in functie de nivelurile de cheltuieli stabilite si anume restrictionate
astfel:
-platile insumate privind un buget anual nu pot depasi un plafon total
-exista o limita superioara pentru fiecare categorie de cheltuieli
Si in cadrul UE, bugetul este privit ca fiind un instrument,dar are o fundamentare
specifica pe baza asa numitei ,,perspective financiare,aceasta are rolul definitivarii in avans a
prioritatilor pentru o perioada de 7 aniprecum si stabilirea unui plafon.
O pozitie aparte ocupa cheltuielile privind polticile agricole,iar d.p.d.v. bugetar, ele
sunt dimensionate cu ajutorul asa numitelor linii de ghidare in domeniul agricol.
Se poate ridica problema controlului cheltuielilor, si anume a celui Parlamentar
avandu-se in vedere ca determinarea acestora nu sunt in cea mai mare parte de competenta
aprobarii Parlamentului.
Contul general de cheltuieli este divizat in mai multe sectiuni:
1.Parlamentul European
2.Consiliul
3.Comisia
4.Curtea de Justitie
5.Curtea Auditorilor
6.Comitetul economic-social si Comitetul regiunilor
Cheltuielile cuprinse in sectiunile 1,2,3,4,6 poarta denumirea si de cheltuieli
administrative. O nota aprte pentru sectiunea a 3-a in care in partea 1-a se regasesc cheltuieli
legate de personal, cladiri, echipamente, dar si alocatiile pentru operare. Acestea reprezinta o
detaliere in functie de modalitatea cuprinsa in agenda bugetara anuala.
Cele mai importante sectiuni sunt legate de:
-agricultura: politica agricola comunala si rurala
-instrumente structurale din care fac parte : fondurile structurale si fondul de
coeziune.
Cu o pondere mai redusa regasim si sume pentru politici internationale si act. Externe
in aceasta categorie intrand si fondul de preaderare,precum si 1% din total cheltuieli cu titlu
de fond de rezerva.

6.Principiile ce guverneaza fondurile structurale


Fondurile structurale sunt :
-fondul European de dezvoltare regionala
-fondul social-european
-fondul European pentru orientare si garantare in agricultura
-instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului
Aceste fonduri structurale reprezinta in realitate acele instrumente prin care UE
actioneaza in scopul reducerilor si diminuarilor disparitatilor dintre segmente sub aspect
economic si social,sau chiar din anumite regiuni,avand drept finalitati realizarea unor
obiective predefinite.
La baza lor se afla urmatoarele principii :
a) al parteneriatului intre UE si un stat membru,in baza caruia actiunile sunt in stransa
legatura si au un caracter coerent
b) principiul subsidiaritatii care prevede ca regulile,procedurile si banii europeni ii
completeaza pe cei nationali si invers(daca ne referim la cofinantare)
c) principiul multianualitatii-legatura dintre bugetul national ,de stat,bugete
locale,bug.firmei care sunt legate de
d) principiul aditionalitatii conform caruia pentru a fi performante si cu impact
economic creditele din fonduri sau alte surse atrase,deci de natura financiara nu pot fi
substituite altor cheltuieli publice sau altor cheltuieli structurale
e) principiul eligibilitatii fondurilor (al justificarii legale in conformitate cu
obiectivele,programele,planurile financiare si vointa finantatorilor exprimata prin
ghiduri).Aceste sume poarta denumirea de ,,alocatii pe angajamente . Ex:
angajamente pentru dezvoltare durabila sau coeziune pentru crestere economica.

7.Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UE


De la data de 1 ianuarie 2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar
comunitar in ansamblul sau:
in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii proceseului bugetar
comunitar, la nivelul fiecarui an bugetar
in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal de baza, prevazut de
tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar.
Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar la nivelul
grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul
Comisieu Europene precum si la nivelul Parlamentului European, prin europarlamentari alesi
direct prin votul populatiei.
Odata cu aderearea, Romania va beneficia de fonduri post aderare in vederea
implementarii politicii de coeziune economica si sociala.
Comisia Europeana a creat o serie de instrumente financiare destinata:
promovarii dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE
cresterea ocuparii fortei de munca
4

protejarea mediului inconjurator


De la 1 ianuarie 2007, Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din
partea UE in cadrul obiectivelor de convergenta si cooperare teritoriala europeana prin:

1.

2.

3.

Fondul European de Dezvoltare Regionala


Fondul Social European
Fondul de Coeziune
Fondul European de Dezvoltare regionala
sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin
mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale prin programe destinate
modernizarii si diversificarii structurilor economice
acest fond ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect
Fondul Social European prin acest fond se asigura
sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor
cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelr aflate in cautarea unui loc
de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de
participare pe piata muncii a femeilor
sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea
discriminarii
imbunatatirea investitiei in capitalul uman
Fondul de Coeziune
Domenii de finantare din acest fond
retele transeuropene de transport
proiecte majore de infrastructura de mediu (apa, aer, deseuri)
dezvoltare durabila (eficienta energetica, energie durabila)
imbunatatirea managementului aerian si rutier
dezvoltarea transportului public etc
acest fond se eleboreaza pentru statele cu venit national brut pe locuitor sub 90% din
media uniunii, rata maxima de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect

8.Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statului


Din parcurgerea scurtului istoric, ar trebui sa identificam 3 momente importante:
a) De identificare a institutiilor trezoreriei (cu specificarea ca initial exista o multitudine
de "case-casierii teritoriale de colectare a disponibilitatilor), dar care cu timpul s-au
concentrat intr-o formula mixta, stat suveran, iar ulterior spre visteria statului si caseta
suveranului. Deci cele 2 patrimonii s-au separat.
b) A doua tendinta se refera la unificarea functiilor. Apreciem ca in Franta exista mai
mari dificultati in realizarea acestui obiectiv, intrucat sunt mai multe functii, dar ele se
concentreaza in special pentru realizarea acelor functii considerate clasice:
De casier (de colectare si redistribuire)
De bancher (de realizare a unor operatiuni asemanatoare cu cele din bancile private :
creditate persoane fizice si juridice, imprumut, constituire de depozite si altele).
c) Alta tendinta este de perfectionare a functiei administrative a trezoreriei. Acest aspect
trebuie inteles ca reprezentand o incercare de a tine pasul cu structurile administrative,
modelul Trezoreriei Publice clasice, adica cel al Frantei, regasindu-se intr-o tara de tip
unitar (ca si Romania) si, ca atare, putem vorbi de o organizare si functionare in stil
5

piramidal. Acest lucru se justifica in fond si prin conceptia asupra sistemului bugetar,
care la randul lui este privit pe cele doua nivele, central si regional, ca de altfel si
sistemul bancar. Si in consecinta, cu scop pragmatic de a asigura o anumita
flexibilitate.
d) Cea de-a patra tendinta o reprezinta preocuparea de perfectionarea
responsabilitatilor. Cele 2 categorii principale de persoane publice angrenate in cele 2
acte de realizare de casa sau bugetara:
Ordonatorii de credite
Contabilii publici.
Raporturile juridice dintre ei s-au stabilit si ulterior modificat pe baza legala (normele
5318/92), iar ulterior ele s-au schimbat datorita unor reforme din sistemul Trezoreriei de natura
administrativa, in sensul ca piramida s-a concentrat catre varf si s-a micsorat numarul entitatilor
de la baza si sub raportul raspunderilor care au fost determinate si de atragerea unor altor
structuri :
-cele ale auditului intern
-cele ale Curtii de Conturi
-cele ale auditului statutar etc
SAU
Trezoreria a existat n ara noastr,naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar ntr-o
alt form dect cea de acum.
Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a
tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional
a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii
speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i
ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie.
Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se
pstreaz i se administreaz tezaurul public.
Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu
anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ
necesar n perioada de tranziie.
nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a
economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care
se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului.
Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,,
Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform
prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998.
Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat
n anul 1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la
bncile comerciale.
Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de
venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n
teritoriu.
Apropiat de realitatea actual este definiia dat de Dicionarul enciclopedic,dup
care trezoreria este ,,ansamblul de operaiuni financiare i bneti,bugetare i
extrabugetare,pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor bneti care sunt necesare i
pentru cheltuirea acestor mijloace.
6

n economia de tranziie se impun msuri care s conduc att la ntrirea rspunderii


utilizrii banului public precum i la asigurarea finanrii obiectivelor i aciunilor aprobate
prin Legea finanelor publice nr.500/ 2002 ,lege prin care sunt definite activitile generale
ale finanelor publice prin includerea n activitatea sa elaborarea i execuia bugetului public
naional cu cele trei componente principale ale sale: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurrilor de stat i a fondurilor extrabugetare.
La execuia prevederilor Legii finanelor publice nr. 500/2002 se are n vedere
necesitatea i rolul trezoreriei finanelor publice.
Trezoreria finanelor publice este o instituie financiar public cu obiective,sarcini i
operaiuni specifice ncasrilor i plilor n lei i n valut. Prin intermediul ei se asigur
exercitarea n bune condiii a atribuiilor de cas ale Ministerului Finanelor Publice i a
unitilor sale teritoriale. Trezoreria finanelor publice asigur utilizarea resurselor statului
cu eficiena sporit de ctre instituiile din sectorul public sub controlul permanent al
organelor financiare,cu respectarea destinaiei fondurilor aprobate prin lege de ctre
Parlamentul Romniei,precum i ntrirea rspunderii ordonatorilor de credite n gestionarea
banului public. Tot cu ajutorul trezoreriei s-a realizat organizarea exercitrii controlului, prin
organele proprii ale Ministerului Finanelor Publice, asupra virrii obligaiilor
fiscale,cuvenite bugetului,de ctre agenii economici , persoane fizice sau juridice.
Trezoreria este conceput ca o banc a finanelor publice. Ea reprezint un sistem
operaional prin care Ministerul Finanelor Publice efectueaz operaiunile de ncasri i pli
privind bugetul public naional i al fondurilor extrabugetare,cu asigurarea echilibrului
financiar. Prin trezoreria finanelor publice se exercit controlul fiscal asupra ncasrilor la
termen a veniturilor controlul asupra finanrii cheltuielilor instituiilor publice i se
realizeaz refinanarea deficitului bugetar, lansarea mprumuturilor de stat i plasarea
disponibilitilor excedentare ale sectorului public.

9.Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale


Autorii romani identifica 3 categorii de deosebiri intre cele 2:
- Calitatea beneficiarilor de servicii bancare.
Sub acest aspect, diferenta se reduce la ceea ce Luis Trodabas spunea: Trezoreria
publica prezinta aceasta originalitate de a nu exista. El se referea la serviciile invizibile
desfasurate de subiectii domeniului public si facea referire intre spatiul public si domeniul
public (mai larg si pp importante sume banesti pt realizarea functiei sale).
In timp ce subiectii bancilor ii reprezinta cu prioritate soc. private intalnite sub diverse
forme: clientii trezoreriei statului sunt subiecti publici.Intre cele 2 categorii, o pozitie
intermediara o ocupa p.f. care pot si subiecti comuni.
- Natura depozitelor precum si modalitatea de echilibrare a trezoreriei acestor entitati.
In cazul trezoreriei publice, in Romania notiunea de depozit, este impropriu intrucat
prin functiile sale, trezoreria statului indeplineste functia de casier si doar in subsidiar pe cea
de bancher.
Depozitele apar cu durata temporara in procesul de:
Echilibru al trezoreriei (pe orizontala sau vertical)
In masura in care exista relatii de correspondent cu banca central si alte entitati atrasececul sau posta sau alte unitati bancare in mod conjunctural.
7

Constituirea de depozite este mai vizibila in trezoreria franceza unde anumita politica
de finantare se observa in mod conjugat de catre sistemul bancar si cel de trezorerie pt
finantarea unor domenii prioritare, activitati militare, infrastructura sau finantarea viitorului
(educatie si sanatate cercetare).
In sistemul bancar, politica de depozite inteleasa sub toate formele sale (plasamente,
transferuri, politici interbancare) reprezinta in sine o activitate specifica.
- Mecanismul de realizare a sist. de plati
In ceea ce priveste trezoreria statului aparand ca evident rolul sau de mandatare al
statului, si proceduri de gestionare a bancilor publici, este greoaie si constrangatoare.
In sistemul bancar se observa o flexibilitate mai accentuata (desi sunt rezerve in ceea
ce priveste instrumentele de plata fara numerar dar care sub aspect formal sunt riguros
legiferate.

10.Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel central


Conform principiului unitatii de casa, ne aflam sub imperiul unui sistem coerent si
unitar al institutiilor trezoreriei statului, organizat de o maniera piramidala in vederea
deservirii sitemului monetar din Romania. Din punct de vedere functional, sistemul este
integrat prin activitatea subsistemelor componente, proprii ale fiecarui nivel administrativ de
organizare si functionare. De aceea, vom avea in organizarea actuala structuri proprii la nivel
central si la nivel regional (judet, municipiu, oras, comuna). Observam si aici o organizare pe
2 paliere distincte a bancii statului, paralela cu a bancilor private, deasupra carora se situeaza
ca si garant al stabilitatii monetare Banca Centrala
In Romania, structura piramidala de organizare a trezoreriei este urmatoarea:
La nivel central, in cadrul MFP se afla directia generala a contabilitatii publice si
sistemul de decontari in sectorul public.
La nivelul judetean, in structura la nivelul directiei generale a finantelor publice
intalnim activitatea de trezorerie si contabilitate publica.
La nivelul municipiilor, in cadrul administratiilor finantelor publice municipale
intalnim 2 structuri : serviciul casierie-tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si
certificatelor de trezorerie si 2. serviciul contabilitatea trezoreriei statului.
La nivel orasenesc, la nivelul admin fin pub orasenesti regasim ca strucutra proprie
compartimentul trezorerie si contabilitate publica.
La nivelul comunal, in structura admin fin pub comunale regasim structura
compartiment de trezorerie si contabilitate publica.
Toate aceste structuri au la baza norme proprii de organizare si functionare elaborate
prin grija MFP ca legislatie speciala sau chiar prin legi organice.

11.Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel territorial


La nivelul judetelor, structura organiatorica si functionala a trezoreriei este:
Serviciul sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale
Serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei
Serviciul de indrumare si verificare a activitatii trezoreriei , iar in
subordinea acestui serviciu se regaseste compartimentul de urmarire a
activitatii, de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de
trezorerie.
Atributiile serviciului de administratie si contabilitatea contului curent sunt:
8

de organizare si conducere a evidentei contabile a contului curent


corespondent al trezoreriei statului pentru operatiuni de incasari si plati;
Efectuarea zilnica a decontarilor prin intermediul sistemului electronic
de plati
Asigurarea inregistrarii zilnice a operatiunilor de incasari si plati in
contul curent.
Intocmirea zilnica a balantei de verificare
Toate aceste servicii sunt in subordinea trezorierului sef, care la randului este in
subordinea directorului general al Directiei Generale a Finantelor Publice.
La nivel de municipiu avem alta structura: in subordinea sefului de administratie
regasim compartimentele de Trezorerie si contabilitate publica formate din Serviciul de
contabilitate al trezoreriei statului si serviciul casierie tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor
de stat si a certificatelor de trezorerie. Structura de trezorerie si contabilitate publica are ca
atributii:
-organizarea si conducerea evidentei contabile a contului corespondent al trezo
statului, a operatiunilor incasari si plati
-decontarea zilnica pe baza electronica a incasarilor si platilor.
-inregistrarea zilnica a operatiunilor de incasari si plati derulate prin trezorerie.
-intocmirea zilnica a balantei de verificare.
Se observa de fapt ca in realitate este o continuitate intre municipiu, judet, ultimul
centralizand tipologia operatiilor si rezultatelor obtinute la nivel de municipiu.
Atributii specifice intalnim in special la nivelul casieriei-tezaur: incasari in numerar
de la institutii publice; verificarea, numararea, impachetarea legal corespunzatoare a
numerarului incasat; asigurarea supravegherii numararii banilor; evidenta zilnica a intrarii
si iesirii de numerar.
In structura organizatorica a directiei municipale a trezoreriei statului sunt cuprinse si
alte categorii de servicii : serviciul de incasare si evidenta a veniturilor, serv de verificare si
decontare a cheltuielilor din institutiile publice, serv vanzare si gestiune a titlurilor de stat si
certificatelor de trezo, serv de administrare si contabilitate a contului curent al trez, serv de
casierie tezaur, serv de administrare a conturilor persoane fizice si juridice.
Comparand cele 2 structuri, judeteana si municipala observam ca practic pe linie de
executie de casa bugetara, administratia municipala are o pondere mai mare decat cea
judeteana (datorita structurii caseriei tezaur), in timp ce pe linie bugetara rolurile se schimba,
importanta mai mare revine trezoreriei judetene, in special sub aspectul fundamentarii
bugetare, dar si al executiei bugetare - al deschiderii creditelor bugetare, datorita pozitiei
ordonatorilor de credite.
In momentul de fata, prin atributii si competente, cele 2 niveluri sunt puternic
individualizate.
SAU
La nivel teritorial, trezoreriile sunt organizate astfel:
Activitile de trezorerie i contabilitate public judeene funcioneaz n cadrul Direciilor
generale ale finanelor publice judeene. Aceste uniti nu au relaii directe cu ordonatorii de
credite sau ali subieci din economie care efectueaz operaiuni de ncasri i pli prin
intermediul fondurilor publice. Ele sunt menite, n primul rnd, s coordoneze activitatea
unitilor operative ale trezoreriilor din subordine.
trezoreriile municipale, oreneti, comunale, ale sectoarelor municipiului Bucureti i
Activitatea de trezorerie i contabilitate public a municipiului Bucureti, organizate n cadrul
administraiilor finanelor publice judeene i al Direciei generale a finanelor publice a
municipiului Bucureti, efectueaz, n mod practic, operaiunile propriu-zise de constituire i
utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din Romnia.
9

12.Functiile trezorerie statului in Romania


Trezoreria finanelor publice a fost conceput ca o instituie financiar prin care
sectorul public i efectueaz operaiunile de ncasri i pli, asupra crora Ministerul
Finanelor Publice exercit controlul fiscal i financiar preventiv. Funciile de baz ale
trezoreriei finanelor publice sunt urmtoarele:
a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor bugetare,
efectuarea plilor n numerar sau pe calea decontrilor ct i pstrarea
disponibilitilor;
b) asigurarea execuiei de cas a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat
i a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare,
reflectate n ncasarea veniturilor din impozite i taxe de la agenii economici i
contribuabili (persoane fizice) precum i n efectuarea plilor dispuse de ordonatorii
de credite, n limita creditelor bugetare aprobate;
c) exercitarea operativ a controlului financiar preventiv asupra ncasrii veniturilor ct
i a ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite n conformitate cu
prevederile i destinaia aprobat prin bugetele de venituri i cheltuieli;
d) efectuarea operaiunilor de decontare n contul instituiilor publice precum i
pstrarea disponibilitilor acestora, n urma constituirii j utilizrii mijloacelor
extrabugetare i a fondurilor speciale;
e) atragerea disponibilitilor din economie (de la ageni economici, instituii financiare
i populaie) pe calea constituirii de depozite ct i prin mprumuturi de stat lansate n
vederea asigurrii resurselor financiare pentru reabilitarea i retehnologizarea unor
sectoare din economie, pentru acoperirea deficitului bugetar, .a;
f) efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitilor statului existente n
mod temporar n conturile trezoreriei finanelor publice;
g) gestionarea datoriei publice, reflectat att n primirea mprumuturilor interne i
externe ct i n folosirea acestora conform destinaiei prevzute n contractele
ncheiate, precum i n rambursarea la scaden a creditelor i plata dobnzilor
aferente:
h) asigur evidena operativ i contabil privind execuia de cas pentru toate
operaiunile de ncasri i pli, cu ajutorul conturilor sintetice i analitice desfurate
pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i pe pltitori;
i) asigur funcionarea corespunztoare a sistemului informaional contabil privind
raportarea execuiei bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor
locale, fondurilor speciale i extrabugetare, s.a.

13.Functiile generale ale trezorerie publice(si in celelalte tari nu doar in


Romania)
Functiile generale ale Trezoreriei, conform finantelor clasice sunt : casierie, unde sunt
depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt insarcinata sa
echilibreze in orice moment incasarile si iesirile de fonduri.
In finantele moderne, la functiile sale de casa si banca se adauga si functia de control
asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii. In prezent, Trezoreria tinde sa devina
unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resursele, alaturi de resursele bugetare si
de imprumut.

10

Casier al banului public


Trezoreria in calitate de casier public asigura centralizarea fondurilor publice
implicand executia de casa centralizarii operatiilor de incasari si plati efectuate de stat si
vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului.
In calitate de casier al Statului, Trezoreria are ca sarcina emisiunile titlurilor de
imprumut public si gestionarea datoriei publice. In acest scop, poate beneficia de concursul
bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor.
Prin functia de casierie, Trezoreria efectueaza:
a) toate operatiunile propriu-zise de incasare a veniturilor bugetare si de plati de la
buget, in numerar sau prin decontari in cont;
b) controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea
informatiei necesare privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii
conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acesteia;
c) gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin
cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la
cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind
finantarea deficitului si serviciul datoriei publice.
Bancher al Statului
In calitatea sa de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii:
a) este banca la care institutiile publice isi au deschise conturile de incasari si plati,
realizand astfel gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea
acestora in politica de lichiditati a bugetului;
b) gestioneaza datoria publica interna si externa, asigurand evidenta si plata serviciului
datoriei publice;
c) asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si plati
privind veniturile si cheltuielile sectorului public;
d) efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant
la coordonarea de imprumuturi diferitelor agentii guvernamentale, care la randul lor
pot acorda imprumuturi;
e) exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar
preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei
creditelor bugetare asa cum acestea au fost aprobate, deschise si repartizate.
Alte functii ale Trezoreriei Statului
In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se
afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara.
Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale:
1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si
casier al Statului;
2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite
si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale;
3. Mandatar al puterii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate,
specifice Statului, in sectoarele economico-financiare;
4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii
costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori
solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre
nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa
ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in
serviciul actiunii economice.

11

14.Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a


fondurilor publice
Fluxul de incasari si plati reprezinta imaginea modului de organizare si functionare a
sistemului de trezorerii ale statului (chiar daca trezoreria in sine respecta principiul unicitatii
este privita ca rerprezentand o totalitate de subsisteme). Fuxurile financiare determinate de
incasari si plati se realizeaza:
Prin casa de incasari , casa de plati si pastrarea numerarului in caseria tezaur
Prin casa de incasari daca nu exista casa de plati si caserie tezaur cand are loc
pastrarea numerarului. De aceea este necesar sa se respecte riguros regulile
privind transportul, pastrarea si paza numerarului
Fluxurile financiare sunt asadar determinate de incasarea prin numerar a veniturilor
bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice, fizice catre
casele de incasari, casele de plati, caserii tezaur.
Mecanismul este reglementat rigusor sub aspectul sistemului informational (foi de
varsamant etc), sistemului informatic (soft adecvat trezor etc), controlului institutional ex
ante si ulterior sistemul de raportare (semestrial, anual).
Fluxurile financiare determinate de incasarea in numerar a creantelor de la
contribuabili persoane fizice juridice, trezorerii care au in structura case de incasari fara casa
de plati si caserii tezaur. In aceasta situatie, incasarea impozitelor, taxelor ca si restituirile de
venituri catre cei indreptatiti se realizarea printr-o banca comerciala din localitatea respectiva
unde trezoreria are deschis un cont de disponibil la acea banca si prin care se realizeaza
operatiunile bancare.
15.Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul public

16.Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului


Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la termen a
veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale, dup
caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul
veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre compartimentul ncasarea
i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre
verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de ncasare, ordine de plata, s.a.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte:
a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget.
b) respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe
bugete, precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de
clasificaia bugetara aprobata.
c) respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se
considera ziua efecturii pltii:
- ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct ia casieria
trezoreriei.
- ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat
din iniiativa agentului economic.
- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului
de stat.
12

n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere


prevzute ele legislaia in vigoare.
d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri,
i a celor analitice pe pltitori.
e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a
unor impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare.

17.Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului


Dupa primirea contului privind executia bugetara, parlamentul transmite documentul
institutiei supreme de control finantelor publice care, in cele mai multe tari, poarta
denumirea de Curte de Conuri. Acesta este o institutie publica exterioara guvernului care
actioneaza in mod autonom, conform legii proprii de organizare si functionare pe langa
forul legislativ . Curtea de Conturi raporteaza parlamentului asupra rezultatelor
controalelor efectuate, propunand, totodata, masuri de imbunatatire a unor dispozitii
legale in vederea cresterii eficientei utilizarii fondurilor publice.
In privinta contului de executie bugetara , Curtea de Conturi efectueaza la fiecare
institutie publica controlul ulterior, vizand legalitatea si realitatea atelor cuprinse in acest
document.
Totodata, bazandu-se pe criteriile de performanta bugetara ce trebuie elaborate si
aprobate de guvern, cu reflectarea specificului fiecarui domeniu de activitate economicaosociala finantata de la buget, Curtea de conturi verifica eficienta, eficacitatea si
economicitatea executiei bugetare, pronuntandu-se si asupra calitatii gestiunii banilor
publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor
efectuate prin structurile sale functionale, daca nu se constata nelegalitati si prejudicii
aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descarcare de gestiuni a
conducatorului (ordonatorului de credite) fiecarei institutii publice. Daca se constata
operatiuni nelegale,generatoare de pagube materiale, acestea se recupereaza prin
instantele de profil din sfera puterii judecatoresti.
In final, Curtea de Conturi prezinta parlamentului raportul privind controlul
contului de executie bugetara in vederea dezbaterii si aprobarii acestui cont.
Organizarea si functionarea contului financiar, in general, asupra executiei
bugetare, in special, prezinta particularitati de la o tara la alta.Important este ca, prin
formele concrete de organizare si functionare a controlului financiar, sa se evite
manifestarea conflictului de interese si sa se realizeze controlul reciproc al puterilor in
stat, in sensul ca organismul care gestioneaza bugetul (guvernul) sa fie controlat si de o
entitate publica exterioara acestuia,aprobarea executiei bugetare efectuand-o o alta putere
in stat, respectiv forul legiuitor (parlamentul).
In afara controlului financiar (intern si extern, in cadrul fiecareia din aceste
categorii existand cele doua forme de exercitare:preventiv si ulterior), mai functioneaza
controlul politic executat de parlament.Acest tip de control se manifesta atat cu prilejul
examinarii si aprobarii proiectului de buget, cat si la aprobarea contului e executie
bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetare.
13

18.Unitatea de trezorerie
In ceea ce priveste unitatea de casa a trezoreriei, tb apreciate consecintele:
Un principiu vechi conform caruia fiecare contabil administreaza o singura
trezorerie care chiar daca are mai multe sertare totusi ele raman in cadrul unei
singure casierii.
Fiecare contabil este titularul unui singur cont deschis la banca, asa controlul
responsabilitatii asupra pers si valorilor este datorat legaturii intre buget si
persoana cu ajutorul nominalizarii responsabilului de casa ( 1 sau mai multi
contabili).
Actualmente, o data cu perfectionarea sistemului informatic si introducerea noilor
programe (trezor, transfond etc.) se pot identifica abateri, in sensul ca 1 contabil tine mai
multe conturi. In Romania potrivit pr anuitatii se aplica procedeul de gestiune in ceea ce
priveste utilizarea regulilor contabile aspect care determina controverse in ceea ce priveste
realizarea echilibrului trezoreriei, astfel echilibrul anual poate fi abordat sub 2 aspecte:
a) In ceea ce priveste determinarea soldului executiei in conformitate cu
legea anuala bugetara.
b) Operatiuni de trezorerie

19.Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in Romania


Trezoreria Statului este organizata si functioneaza ca directie generala n cadrul
Ministerului Finantelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului).
Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea
operatiunilor de ncasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria
publica, si a altor operatiuni ale statului, n conditii de siguranta si n conformitate cu
dispozitiile legale.
Trezoreria Statului este conceputa ca un sistem unitar att la nivel central, ct si la
nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, n scopul realizarii
operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel:

la nivel central: Directia Generala a Trezoreriei Statului;

la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului n cadrul Directiilor


generale ale finantelor publice judetene;

la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii n cadrul


Administratiilor Financiare orasenesti; Trezorerii comunale organizate ca servicii
n cadrul Administratiilor Financiare comunale.

Directia Generala a Finantelor Publice reprezinta unitatea teritoriala a


Ministerului Finantelor Publice, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul
Guvernului n domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. La nivelul
sau, Directia judeteana a Trezoreriei Statului are urmatoarele sarcini:

realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice n profil


teritorial;
14

asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului


asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor
speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de
operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice.

Administratiile Financiare teritoriale desfasoara activitati operative pentru


aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor.
Directia municipala a Trezoreriei Statului din cadrul Administratiei Financiare
municipale are urmatoarele atributii:

conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri, precum si


evidenta analitica pe platitori;

analizeaza si verifica documentele privind compensarea ntre unele impozite si


taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si nregistreaza operatiunile
respective n evidenta sintetica si analitica;

conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale,


asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale precum si a veniturilor proprii ale
institutiilor publice;

conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe


ministere si institutii publice subordonate;

asigura pastrarea si utilizarea a certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidentei


specifice a docuemntelor cu regim special;

conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate n


certificate de depozit, vndute populatiei, a celor rascumparare pe emisiuni,
termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire;

asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de


stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturilor proprii
ale institutiilor publice si a fondurilor cu destinatie speciala, prin nregistrarea n
conturile sintetice si analitice;

efectueaza operatiunile de ncasari si plati n numerar;

asigura preluarea dosarelor juridice n vederea deschiderii conturilor de ncasari


si plati ale agentilor economici.

20.Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie


statului
Ca institutie publica, trezoreria statului a preluat unele din metodele de guvernanta
corporativa din practica si legislatia Americana care s-a aplicat incepand cu anii 40 in cadrul
General Motors.
15

Sub aspect istoric, principiile de guvernanta corporativa le regasim initial in domeniul


privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat de
principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator.
Le regasim si in Romania dupa 1990 preluate in special pe cale legislativa ca urmare a
implementarii acqiului comunitar, forma cea mai vizibila constatandu-se in ultima modificare
a legii 31/1990 privind societatile comerciale.
Legislatia institutiilor publice si deci si a trezoreriei statului a fost completata prin
preluarea modelelor existente din domeniul (sectorul) privat.
Ca obs generala, constatam ca sub aspect evolutiv, metodele si tehnicile se transfera
fie din domeniul privat catre cel public, fie invers in materie de guvernanta corporativa.
Si in cazul trezoreriei statului s-a urmarit aplicarea si respectiv reconsiderarea
paradigmei de guvernanta corporativa, cautandu-se incontinuu adecvarea la contextul politic,
economic, social al momentului.
Focalizarea strategiilor.se indreapta si cu aceasta ocazie spre monitorizarea riscurilor
cu care se confrunta trezoreria statului incercandu-se sa se atenueze efectele lor.
Pt aceasta, modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2
categorii de surse (modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia
sau Noua Zeelanda, ori Marea Britanie.
In acelasi timp si in Romania s-a creat pe langa un construct (concept) adecvat, si un
cadru institutional capabil sa sprijine managementul la nivel central si teritorial al trezoreriei
statului.
Indiferent de modelul preluat, regasim si in legislatia romaneasca sau in transpunerea
practica a acesteia, caile si metodele care au un grad mare de armonizare internationala in
momentul de fata.
Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor
prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul
2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia (institutie care este
echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat
in numele imprimeriei Majestatii Sale.
Elementele pe care le contine si intre care indentificam adevarate etape pe care
managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la:
1. identificarea riscurilor
2. evaluarea riscurilor
3. controlarea riscurilor
4. raportarea (reporting) riscului.
Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre
management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale
guvernantei corporative.
Acestea sunt legate de: controlul organizatiei (controlul de gestiune), controlului
intern si auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un
mediu perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul
raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.

16

Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in


standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in
final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de:
1. identificarea riscurilor
2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei
3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor
4. a tratarii riscurilor
Observam ca defapt etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera
tehnicile si metodele operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii
concluziilor pe care instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera.
Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul sunt clasificate in
mod diferit in literatura in functie de diversele categorii de criterii care stau la baza
clasificarii- fara sa explicitam criteriile vom trece in revista posibilele categorii de riscuri cu
care trezoreria statului se confrunta si care sunt supuse monitorizarii managementului prin
intermediul auditului intern.
Aceste categ de riscuri pot fi riscuri financiare, legislative, sociale, juridice, de
functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de securitatea informatiilor,
sistemice, functionale, riscuri legate de conceperea si actualizarea procedurilor, riscuri de
organizare (absenta unor responsabilitati precise, insuficienta organizare a resurselor umane,
o documentatie insuficienta sau neactualizata), riscuri operationale (cum ar fi cele generate de
lipsa unui control asupra operatiunilor cu risc ridicat, neinregistrarea in evidentele contabile,
arhivare necorespunzatoare a documentelor justificative), riscul de nedetectare (cum ar fi
riscul provenit din utilizarea altor proceduri statistice), riscul provenit din afara sondajului
sau esantionului pe care l-am dimensionat, risc intern( implicit)- ca urmare a desfasurarii
unor activitati specifice trezoreriei, riscuri speculative (cum ar fi cele dependente de aparitia
unor factori (cum sunt decizia puterii publice, modificarea tehnicilor de productie), sau riscuri
potentiale, riscuri posibile , etc.
Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei
corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente
de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un
sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc.
Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa
abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a
realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului.
De buna seama ca el (auditul intern) nu este singura modalitate prin care sa se asigure
controlul asupra circuitului, exista si alte forme cum ar fi:
-controlul preventiv (anticipativ),
-controlul intern (curent),
-auditul extern (ulterior)
-diverse alte forme de supraveghere pe care managementul are libertatea
deplina de a-l institui in afara formelor expuse anterior si care au un temei legal.

17

21.Contul unic
Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice in
sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat,
locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate de
ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate in
operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa
isi acahite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata
prin lege astfel:
Varsare integrala ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de
catre institutiile finantate integral din buget si reducandu-se astfel efortul bugetar
Sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale institutiilor peste alocatiilor
bugetare alocate prin bugetul de stat sau bugetele locale comform subordonarii
Sa se utilizeze ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale in cazul insitutiilor
publice finantate prin aceste surse
Conturile utilizate sunt : Casa, Disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de
plati in numerar, Casa tranzitorie.
Obligatiile datorate bugetului de stat se achita de contribuabili in contul unic : venituri
ale bugetului de stat sume incasate pentru bugetul de stat in cont unic in curs de distribuire.
Doar cele datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale in contul
disponibil al bugetelor asigurarilor ssociale si fondurilor speciale in curs de distribuire.
S-a elaborat metodologia de distribuire a sumelor platite de contribuabili in contul
unic si de stingere a obligatiilor fiscale pe care le-au avut comform ordinului ANAF
1314/2007. Dupa depunerea declaratiilor 100 cu obligatii la bugetul de stat si 102 la bugetul
asigurarilor sociale si fondurilor speciale se distribuie sumele aflate in aceste conturi unice pe
tipuri de obligatii fiscale si anume catre:
impozit venit salarii
Impozit venit microintreptinderi
Impozit profit
Impozit dividende sau
Cas angajator
Cas asigurat
Accidente de munca
Fond sanatate angajatoor
Fond sanatate asigurat
Fond sanatate concedii
Fond somaj asigurat
Fond garantare creante salariale
La finele lunii contul de disponibil al bugetelor de asigurari sociale si fonduri speciale nu
poate prezenta sold.

22.Autorizarea bugetara
Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul bugetar,
veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin, n cadrul crora
se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime, care nu pot fi
depite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare aprobate.
18

Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag
rspunderea celor vinovai, n condiiile legii.
Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i creditele
bugetare.
n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale,
n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

23.Veniturile si cheltuielile bugetelor locale


Veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i
cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete;
d) donaii i sponsorizri.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea materiei
impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i taxele
aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i pe alte
elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor.
Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de
credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte, obiective, se
efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale, cu
prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul colectivitilor locale
respective.
Fundamentarea i aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaz n strict corelare cu
posibilitile reale de ncasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

24.Principii bugetare
Legea actuala a Finantelor Publice impune aplicarea urmatoarelor principii:
1. Respectarea clasificatiei bugetare pentru venituri si cheltuieli (amronizarea cu
clasificatia europeana)
2. Principiul autorizarii creditelor bugetare pe toata perioada executiei financiare
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin noi credite bugetare (regasim
aici principiul suficientei)
4. Virarile de credite de la un cap la altul si de la un program la altul se aproba de
organele deliberative pe baza documentelor justificative, a ordonatorilor si inainte de
momentul angajarii cheltuielilor (principiul fiabilitatii si eficientei)
5. Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre
programele din aceleasi capitol sunt de competenta fiecarui ordonator de credite si se
efectueaza inainte de angajarea cheltuielilor
Principiul solidaritii
Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale,
precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume
din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local.
Din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local consiliile locale, judeene sau
Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba acordarea de ajutoare ctre

19

unitile administrativ-teritoriale aflate n situaii de extrem dificultate, la cererea public a


primarilor acestor uniti administrativteritoriale sau din proprie iniiativ.
Principiul autonomiei locale financiare
Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care
autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i
n limitele prevzute de lege.
Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i
taxelor locale, n condiiile legii.
Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie s afecteze
aplicarea politicilor bugetare ale autoritilor administraiei publice locale n domeniul lor de
competen.
Sumele defalcate cu destinaie special se utilizeaz de ctre autoritile administraiei
publice locale n conformitate cu prevederile legale.
Principiul proporionalitii
Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale trebuie s fie proporionale cu
responsabilitile autoritilor administraiei publice locale stabilite prin lege.
Principiul consultrii
Autoritile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie s fie
consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre
bugetele locale.

25.Reguli bugetare
Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care
legea prevede altfel.
Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate de autorizrile
coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale.
Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate fi
angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva cheltuial.
Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac nu
este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare.
Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra acestora,
dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii
cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale
respective.

26.Competenta si responsabilitatea autoritatiilor administratiei publice in


procesul bugetar
Bugetele locale i celelalte bugete prevzute la art. 1 alin. (2) se aprob astfel:
a) bugetele locale, bugetele mprumuturilor externe i interne i bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de ctre consiliile locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor,
judeelor i de Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz;
b) bugetele instituiilor publice, de ctre consiliile prevzute la lit. a), n funcie de
subordonarea acestora.
20

Pe parcursul exerciiului bugetar, autoritile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor


prevzute la alin. (1) lit. a) i b), n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a legii de
rectificare a bugetului de stat, precum i ca urmare a unor propuneri fundamentate ale
ordonatorilor principali de credite. Rectificrilor bugetelor locale li se vor aplica aceleai
proceduri ca i aprobrii iniiale a acestora, cu excepia termenelor din calendarul bugetar.

27.Ordonatorii de credite:rol,cateorii,raspundere
Ordonatorul de credite este persoana imputernicita sa indeplineasca o functie de
conducere intr-un organ de stat, careia I s-a oferit dreptul de a dispune de creditele bugetare.
Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari sau tertiari.
Rolul ordonatorilor de credite principali este de a repatiza creditele bugetare aprobate, pt
bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt
ordonatori secundari sau tertiari.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate potrivit legii
bugetare, pt bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice subordinate ai caror
conducatori sunt ordonatorii tertiary de credite, in raport cu sarcinile repartizate acestora.
Ordonatorii tertiary de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pt
realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate
si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.
Responsabilitile ordonatorilor de credite
Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n
limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale.
Ordonatorii de credite rspund de:
a) elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmrirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a
veniturilor bugetare posibil de ncasat;
d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea instituiei pe care o
conduc;
e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare
asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i a execuiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului
de investiii publice;
g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora;
h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale;
i) alte atribuii stabilite de dispoziiile legale.

21

28.Continutul si structura bugetelor locale


Veniturile i cheltuielile se grupeaz n buget pe baza clasificaiei bugetare aprobate de
Ministerul Finanelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole i subcapitole, iar cheltuielile pe pri, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum i alineate i paragrafe, dup caz.
Cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat.
Numrul de personal, permanent i temporar, precum i fondul salariilor de baz se aprob
distinct, prin anexa la bugetul fiecrei instituii publice. Numrul de salariai aprobat fiecrei
instituii publice nu poate fi depit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu creditele de
angajament i cu duratele de realizare a investiiilor.
Programele se aprob ca anexe la bugetele prevzute la art. 1 alin. (2).
Seciunile de funcionare i seciunile de dezvoltare se utilizeaz pentru fundamentarea
bugetelor locale i se aprob ca anexe la acestea, respectiv:
a) seciunea de funcionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuiilor i
competenelor stabilite prin lege, specifice fiecrei uniti administrativ-teritoriale;
b) seciunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital.
Cheltuielile curente prevzute la alin. (7) lit. a) sunt obligatorii i se refer la cheltuielile de
personal, cheltuielile materiale i cu prestarea serviciilor, subveniile i transferurile necesare
realizrii atribuiilor i competenelor autoritilor administraiei publice locale, n condiiile
legii.
Fondurile externe nerambursabile i mprumuturile interne i externe se cuprind n anexele la
bugetele locale i se aprob odat cu acestea.
Veniturile bugetelor locale sunt prevzute n anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora n anexa nr.
2 la prezenta lege.

29.Competente privind impozitele si taxele locale


Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza
intr-un cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai
multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele).
O preocupare sub aspectul funatarii este obtinerea de sume importante rezultate din
mai multe surse. Astfel sunt cele din
-

valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale,


a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor
bunuri confiscate
- Sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare,
mijloacele fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale
Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare.
Impozitele i taxele locale se aprob de consiliile locale, judeene i de Consiliul General al
Municipiului Bucureti, dup caz, n limitele i n condiiile legii.

22

30.Cote defalcate
O alta preocupare a autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare
financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii
functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori
nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitu
incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile
lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote
a) 44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara
activitatea contribuabilii care le=au achitat
b) 12% la bugetul local al judetului
c) 21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene
(prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati
In executie, cota de 21% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in
termenul prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest
scop in bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii.
O repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru cele momente,
alocare si executie.
Comform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat
pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul
Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a
municipiului Bucuresti).

31.Criterii privind alocarea sumelor defalcate


Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt:
-

Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in


proportie de 70%
- Suprafata judetului in proportie de 30%
Sumele defalcate cu destinatie speciala sunt repartizate conform legii care ofera si
formule de calcul a capacitatii financiare. Din sumele defalcate, din unele venituri ale
bugetului de stat, pentru echilbrarea bugetelor locale, conform aprobarii anuale, in
conformitate cu legea bugetului de stat si din cota de 22% prevazuta legal; o cota de 27% se
aloca bugetului propriu al judetului iar diferenta se indreapta catre comune, orase, municipii.
80% se alocal in doua etape prin grija directorului administratiei finantelor publice locale
(judetele) pe baza criteriilor populatie, suprafata intravilana, cacitatea financiara iar 20 % se
repartizeaza ca urmare a horatarii consiliului judetean pentru sustinerea programelor de
dezvoltare locala sau a unor proiecte de infrastructura, cu co-finantare locala.
Sumele respective (cei 20%) sunt comunicate si directiei generala a finantelor publice
judetene, existand in felul acesta un mecanism de control privind destinatia bugetara a
sumelor.
23

Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul
echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt:
-

Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara


Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului

32.Transferuri consolidabile pentru bugetele locale


Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la
care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei
pozitii globale prin legea bugeetului de stat.
Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de
credite, pe baza existtentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor
resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai
acestuia, precum i din alte bugete se pot acorda transferuri ctre bugetele locale
pentru finanarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naional, judeean ori
local.

33.Fondul de rezerva bugetara


n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului local,
judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a sectoarelor
municipiului Bucureti, dup caz, n cot de pn la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se
utilizeaz la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baz de hotrri ale consiliilor
respective, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n cursul
exerciiului bugetar, pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale, precum i pentru
acordarea unor ajutoare ctre alte uniti administrativ-teritoriale n situaii de extrem
dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti ori din iniiativ proprie.
Fondul de rezerv bugetar prevzut la alin. (1) poate fi majorat n cursul anului, cu
aprobarea consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti,
precum i a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, din disponibilitile de
credite bugetare care nu mai sunt necesare pn la sfritul anului.

34.Investitii publice locale


Cheltuielile pentru investiii publice i alte cheltuieli de investiii finanate din fonduri publice
locale se cuprind n proiectele de buget, n baza programului de investiii publice al fiecrei
uniti administrativ-teritoriale, ntocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezint
i n seciunea de dezvoltare, ca anex la bugetul iniial i, respectiv, rectificat, i se aprob de
autoritile deliberative.
Informaii privind programele de investiii publice:
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ntocmesc annual programul de investiii
publice pe clasificaia funcional.
Pentru fiecare obiectiv inclus n programul de investiii sunt prezentate informaii financiare
i nefinanciare.
24

Informaiile financiare vor include:


a) valoarea total a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanare, pe surse i ani, corelat cu graficul de execuie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizat i n cazul obiectivelor n derulare;
f) costurile de funcionare i de ntreinere dup punerea n funciune.
Informaiile nefinanciare vor include:
a) strategia n domeniul investiiilor, care va cuprinde n mod obligatoriu prioritile
investiionale i legtura dintre diferite proiecte, criteriile de analiz care determin
introducerea n programul de investiii a obiectivelor noi, n detrimentul celor n derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.

35.Executia bugetara
Executia bugetara se deruleaza prin parcurgerea mai multor faze:
-

Angajament
Lichidare
Ordonantare
Plata

n procesul execuiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze:


angajament, lichidare, ordonanare, plat.
Execuia bugetar la orae, municipii, sectoarele municipiului Bucureti, judee
i municipiul Bucureti se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care
au calitatea de ordonator de credite de atribuiile persoanelor care au calitatea de
contabil.
Operaiunile specifice angajrii, lichidrii i ordonanrii cheltuielilor sunt n
competena ordonatorilor de credite i se efectueaz pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale instituiilor publice.
Plata cheltuielilor este asigurat de eful compartimentului financiar-contabil,
n limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plat trebuie s fie nsoite de documentele justificative.
Aceste documente trebuie s certifice exactitatea sumelor de plat, recepia bunurilor,
executarea serviciilor i altele asemenea, conform angajamentelor legale ncheiate.
Instrumentele de plat se semneaz de ctre contabil i eful compartimentului
financiar-contabil.
Efectuarea plilor, n limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe
baz de acte justificative, ntocmite n conformitate cu dispoziiile legale, i numai
dup ce acestea au fost angajate, lichidate i ordonanate.
Plata cheltuielilor la comune i la instituiile publice la care compartimentul
financiar-contabil are un numr de personal mai mic de 5 persoane se realizeaz de
ctre ordonatorul de credite i de persoana mputernicit cu atribuii financiar
25

contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidena i


raportarea angajamentelor bugetare i legale.
Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua pli n avans de pn la
30%, n condiiile dispoziiilor legale.
Sumele reprezentnd pli n avans, efectuate potrivit alin. (8) i nejustificate
prin bunuri livrate, lucrri executate i servicii prestate, pn la sfritul anului, n
condiiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de ctre instituiile publice care
au acordat avansurile i se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
n cazul nelivrrii bunurilor, neefecturii lucrrilor i serviciilor angajate,
pentru care s-au pltit avansuri, recuperarea sumelor de ctre instituia public se face
cu perceperea majorrilor de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile
bugetare, calculate pentru perioada de cnd s-au acordat i pn s-au recuperat.

36.Procedura deschiderii creditelor bugetare


Creditele bugetare aprobate sunt folosite doar prin mecanismul deschiderii de credite,
efectuate prin grija ordonatorilor de credite in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei
prestabilite.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face doar pe baza de documente justificative prin
care se confirma angajamente contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor,
executarea lucrarilor, plata salariilor, plata obligatiilor bugetare.
Exista posibilitatea ca pe parcursul exercitiului bugetar, ca urmare a unei dispozitii
legale sa se realizeze transferuri de institutii, actiuni sau sarcini de la o entitate la alta
(minister la minister, o autoritate locala catre altele etc). In aceste conditii, resursele
financiare vor fi asigurate in mod corespunzator prin anumite modificari de natura bugetara
ca volum si ca structura.
Autoritatile delibeerative au competenta de a modifica
modificari de natura bugetara.

si justifica toate aceste

Cu privire la fondurile externe nerambursabile, acestea sunt considerate ca avand un


caracter previzional si se determina in conformitate cu acordurile incheiate cu partenerii
externi.

37.Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite


Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatori acestia au obligatia sa analizeze lunar
necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost desfiintate sau
26

amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul limita este
10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara aferent
la dispozitia autoritatilor deliberative.

38.Contul anual de executie


Ordonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturiile anuale in
urmatoarea structura:
a) Pentru venituri
Prevederi bugetare initiale
........................................definitive
Incasari realizate
b) Pentru cheltuieli
Credite bugetare initiale
..................................definitive
Plati efectuate
Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se
depun sub forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale
Finantelor Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.

39.Executia de casa a bugetelor locale


Execuia de cas a bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se efectueaz prin unitile
teritoriale ale Trezoreriei Statului, evideniindu-se n conturi distincte:
a) veniturile bugetare ncasate pe structura clasificaiei bugetare;
b) efectuarea plilor dispuse de persoanele autorizate ale instituiilor publice, n limita
creditelor bugetare i a destinaiilor aprobate potrivit dispoziiilor legale;
c) efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern,
rezultat din mprumuturi contractate sau garantate de stat, precum i cele contractate sau
garantate de autoritile administraiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea
ratelor la scaden i plata dobnzilor, comisioanelor, spezelor i altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice locale;
e) pstrarea disponibilitilor reprezentnd fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea
n lei a acestora, primite pe baz de acorduri i nelegeri guvernamentale i de la organisme
internaionale, i utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operaiuni financiare prevzute de lege.
Pentru mprumuturile contractate, altele dect cele din disponibilitile contului curent
general al Trezoreriei Statului, autoritile administraiei publice locale i pot deschide
conturi la bnci comerciale, n vederea derulrii acestora.
n execuie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectueaz
lunar de ctre direciile generale ale finanelor publice, pe baza fundamentrilor prezentate de
ordonatorii principali de credite.

27

40.Datoria publica locala


Datoria public local reprezint o obligaie general care trebuie rambursat,
conform acordurilor ncheiate, din veniturile proprii ale unitii administrativ-teritoriale
mprumutate, prevzute la art. 5 alin. (1) lit. a), precum i din veniturile beneficiarilor de
mprumuturi garantate de autoritile administraiei publice locale, dup caz.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) mprumuturi de la bncile comerciale sau de la alte instituii de credit;
c) credite furnizor;
d) leasing financiar;
e) garanie local.
Avalizarea de ctre autoritile administraiei publice locale a biletelor la ordin emise
de operatorii economici i serviciile publice din subordinea acestora reprezint datorie
public local.
Emiterea i lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de ctre autoritile
administraiei publice locale sau prin intermediul unor agenii ori al altor instituii
specializate.
Valoarea total a datoriei contractate de autoritatea administraiei publice locale va fi
nscris n registrul de eviden a datoriei publice locale al acestei autoriti i se raporteaz
anual prin situaiile financiare.
Registrul de eviden a datoriei publice locale va include informaii care s specifice
suma total a datoriilor autoritilor administraiei publice locale, precum i detalierea
datoriilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a
datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanelor Publice.
Valoarea total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale se
nscrie n registrul de eviden a garaniilor locale al acestei autoriti i se raporteaz anual
prin situaiile financiare.
Registrul de eviden a garaniilor locale cuprinde informaii care s specifice suma
total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale, precum i detalierea
garaniilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a
garaniilor locale, emise de Ministerul Finanelor Publice.
Dup contractarea i/sau garantarea de mprumuturi interne i/sau externe, autoritile
administraiei publice locale au obligaia de a transmite Ministerului Finanelor Publice, n
termen de 10 zile de la data intrrii n vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare
document primar, care atest, dup caz:
a) contractarea/garantarea mprumutului;
b) actul adiional la contractul/acordul de mprumut/garantare, dac au fost aduse modificri
la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
Pe perioada utilizrii i rambursrii mprumutului contractat/garantat, raportarea la
Ministerul Finanelor Publice a datelor privind datoria public local se efectueaz lunar, n
termen de 15 zile de la sfritul perioadei de raportare.
n scopul evalurii datoriei publice locale, orice obligaie de plat, exprimat n alt
moned dect cea naional, este calculat n moneda naional, utilizndu-se cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi din perioada la
care se face raportarea.
Serviciul datoriei publice locale nu reprezint obligaii sau rspunderi ale Guvernului
i va fi pltit din bugetele locale i din bugetele beneficiarilor de mprumuturi garantate de
autoritile administraiei publice locale, precum i din sumele obinute din contractarea de
mprumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale directe.
28

41.Fondul de risc
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile
administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i serviciile
publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara bugetului local.
Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale
Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi interne i,
respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe.
Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei Statului la
disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile
bugetare, aplicate pentru neplata n termen de ctre beneficiarii mprumuturilor garantate a
comisioanelor i, respectiv, a ratelor scadente, dobnzilor i comisioanelor aferente i, n
completare, din bugetul local.
n cazul n care se efectueaz pli din fondul de risc, aferente unor scadene
neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se rentregesc cu sumele recuperate de la
acesta.
Nivelul comisionului de risc se determin de ctre ordonatorul principal de credite i
se aprob de ctre autoritile deliberative. Acest comision se aplic asupra valorii
mprumutului garantat.
Sumele aflate n fondul de risc la sfritul anului se regularizeaz cu bugetul local, n
limita sumelor primite de la acest buget, iar diferena se reporteaz n anul urmtor cu aceeai
destinaie. Contul de execuie al fondului de risc se anexeaz la situaiile financiare.

42.Finantarea institutiilor publice


Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor publice se asigur astfel:
a) integral din bugetul local;
b) din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul local;
c) integral din venituri proprii.
Instituiile publice, finanate integral din bugetul local, vars veniturile realizate la
acest buget.
Veniturile proprii ale instituiilor publice
Veniturile proprii ale instituiilor publice, finanate n condiiile art. 67 alin. (1) lit. b)
i c), se ncaseaz, se administreaz, se utilizeaz i se contabilizeaz de ctre acestea potrivit
dispoziiilor legale.
Veniturile proprii ale bugetelor instituiilor publice, finanate potrivit art. 67 alin. (1)
lit. b) i c), provin din prestri de servicii, chirii, manifestri culturale i sportive, concursuri
artistice, publicaii, prestaii editoriale, studii, proiecte, valorificri de produse din activiti
proprii sau anexe i altele.
Bunuri materiale i fonduri bneti primite de instituiile publice
Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea activitii lor bunuri materiale i
fonduri bneti, primite de la persoane juridice i fizice sub form de donaii i sponsorizri,
cu respectarea dispoziiilor legale.
Fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice, primite n condiiile alin.
(1), n situaia instituiilor publice finanate integral de la buget, sunt vrsate direct la bugetul
local din care se finaneaz acestea. Cu aceste sume se majoreaz veniturile i cheltuielile

29

bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaiilor stabilite de
transmitor.
Cu fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice n condiiile alin. (1), n
situaia instituiilor publice finanate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) i c), se vor
majora bugetele de venituri i cheltuieli ale acestora. Aceste instituii au obligaia de a
prezenta, n anexa la contul de execuie bugetar trimestrial i anual, situaia privind
sumele primite i utilizate n aceste condiii i cu care a fost majorat bugetul de venituri i
cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituiile publice n condiiile alin. (1) se
nregistreaz n contabilitatea acestora.

43.Criza financiara a unitatilor administratiilor teritoriale


Unitatea administrativ-teritorial este considerat n criz financiar dac se afl n
una dintre urmtoarele situaii:
a) neachitarea obligaiilor de plat, lichide i exigibile, mai vechi de 90 de zile i care
depesc 15% din bugetul anual;
b) neachitarea drepturilor salariale prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli pe o perioad
mai mare de 90 de zile de la data scadenei;
c) la calculul criteriului prevzut la lit. a) nu se iau n calcul obligaiile de plat, lichide i
exigibile, care se afl n litigiu contractual.
Situaia de criz financiar poate fi sesizat de ordonatorul principal de credite al
unitii administrativ-teritoriale, conductorul compartimentului financiar-contabil din cadrul
aparatului propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, de ordonatorii
secundari de credite i ordonatorii teriari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate
consiliului local, de conductorii societilor comerciale sau ai regiilor autonome din
subordinea consiliului local, de diveri creditori, de directorul direciei generale a finanelor
publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti i de structurile teritoriale ale Curii de
Conturi. Sesizarea se face la direcia general a finanelor publice judeene sau a municipiului
Bucureti i la ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale care se afl
n situaia de criz financiar.
n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul
principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei
economico-financiare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1).
Ordonatorul principal de credite, din oficiu sau dup ce a primit sesizarea situaiei de
criz financiar conform alin. (2), are obligaia convocrii autoritii deliberative n termen de
5 zile lucrtoare.
Autoritatea deliberativ ia act, n condiiile legii, de existena situaiei de criz
financiar, mandateaz ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de
redresare financiar i analizeaz propuneri care s fie cuprinse n planul de redresare
financiar prezentat de ordonatorul principal de credite.

44.Planul de redresare financiara


Va fi elaborat de ctre ordonatorul principal de credite, mpreun cu direcia general
a finanelor publice judeene sau a municipiului Bucureti i cu structurile teritoriale ale
Curii de Conturi, n termen de 30 de zile de la stabilirea strii de criz de ctre autoritatea
deliberativ.
Planul de redresare financiar va conine:
30

a) analiza economico-financiar a unitii administrativ-teritoriale;


b) msurile de meninere a serviciilor publice eseniale de ctre autoritile administraiei
publice locale pe toat durata aplicrii planului de redresare financiar;
c) msurile de cretere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum i de atragere a
altor venituri;
d) msurile pentru reducerea cheltuielilor;
e) planificarea economico-financiar i bugetar pn la redresare;
f) stabilirea sarcinilor pentru ndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiar pe
obiective, persoane responsabile i termene.
Controlul executrii i ndeplinirii msurilor cuprinse n planul de redresare financiar
este n sarcina structurilor teritoriale ale Curii de Conturi.
Planul de redresare financiar este supus spre aprobare autoritii deliberative n
termen de 3 zile lucrtoare de la elaborare i va fi adoptat n termen de cel mult 5 zile
lucrtoare de la depunere. n cazul n care planul de redresare financiar nu este adoptat,
autoritatea deliberativ se ntrunete n termen de 3 zile lucrtoare de la data dezbaterii n
ultima edin pentru reanalizarea acestuia. Dac planul de redresare financiar nu se adopt,
acesta se consider aprobat n forma propus de iniiator.
Planul de redresare financiar poate fi modificat cu aprobarea autoritii deliberative,
n condiiile alin. (6), ori de cte ori va fi necesar, n cazul n care apar date, informaii sau
fapte necunoscute la momentul sesizrii crizei financiare, dac acestea pot mpiedica procesul
de redresare financiar.
Ordonatorul principal de credite are obligaia ca n perioada desfurrii procedurii de
redresare a crizei financiare s asigure funcionarea eficient i eficace a serviciilor publice
eseniale.
n condiiile ncetrii situaiei prevzute la alin. (1), la propunerea ordonatorului
principal de credite i a structurilor teritoriale ale Curii de Conturi, autoritatea deliberativ
aprob ncetarea strii de criz financiar.
Situaia de criz financiar, respectiv ncetarea acesteia, se nregistreaz, n termen de
5 zile de la declararea situaiei de criz financiar, de ctre ordonatorul principal de credite,
respectiv de la aprobarea ncetrii strii de criz financiar, n registrul local al situaiilor de
criz financiar a unitilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direciile generale
ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti. Acestea vor comunica
lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a crizelor financiare nregistrate Ministerului
Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul naional al situaiilor de criz financiar
a unitilor administrativ-teritoriale.

45.Insolventa unitatiilor administratiilor teritoriale


Unitatea administrativ-teritorial este considerat n stare de insolven dac se afl n
una dintre urmtoarele situaii:
a) neachitarea obligaiilor de plat, lichide i exigibile, mai vechi de 120 de zile i care
depesc 50% din bugetul anual, fr a se lua n calcul cele aflate n litigiu contractual;
b) neachitarea drepturilor salariale prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli, pe o perioad
mai mare de 120 de zile de la data scadenei.
Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creane certe, lichide i
exigibile mpotriva unei uniti administrativ-teritoriale, cu o valoare nsumat care depete
50% din bugetul acesteia pe o perioad de 120 de zile consecutive, poate introduce la
tribunalul n a crui circumscripie i are sediul unitatea administrativ-teritorial o cerere de
deschidere a procedurii insolvenei acestei uniti administrativ-teritoriale.
31

n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul


principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei
economico-financiare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1).
Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia ca, n
termen de 15 zile de la constatarea strii de insolven care a intervenit potrivit alin. (1), s
solicite deschiderea procedurii privind insolvena unitii administrativ-teritoriale, prin cerere
depus la tribunalul n a crui circumscripie se afl unitatea administrativ-teritorial
respectiv. Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia
de a notifica deschiderea procedurii de insolven creditorilor i oricror persoane interesate.
Introducerea prematur, cu rea-credin, de ctre ordonatorul principal de credite a
cererii prevzute la alin. (4) atrage rspunderea acestuia, n condiiile legii, pentru prejudiciile
pricinuite prii interesate.
Judectorul-sindic, prin hotrrea de deschidere a procedurii de insolven, va numi
un administrator.
n termen de 60 de zile lucrtoare de la numirea administratorului, acesta ntocmete,
mpreun cu structura teritorial a Curii de Conturi, un plan de redresare a insolvenei
unitii administrativ-teritoriale.
Administratorul sau ordonatorul principal de credite, dup caz, are obligaia ca n
perioada desfurrii procedurii de insolven s asigure furnizarea eficient i eficace a
serviciilor publice eseniale, n condiiile legii.
Planul de redresare a insolvenei va cuprinde:
a) msurile de restabilire a viabilitii financiare a unitii administrativteritoriale;
b) msurile de continuare a prestrii serviciilor eseniale ale unitii administrativ-teritoriale,
pe toat perioada insolvenei acesteia;
c) planul de achitare a debitelor ctre creditori.
Planul de redresare a insolvenei se supune aprobrii consiliului local, n termen de 10
zile de la ntocmirea conform prevederilor alin. (7), i devine obligatoriu att pentru
autoritatea deliberativ, ct i pentru ordonatorul principal de credite al unitii administrativteritoriale.
n caz de neadoptare n termenul prevzut la alin. (10), administratorul va propune
judectorului-sindic emiterea hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator principal de
credite de ctre administrator.
Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenei.
n caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenei, administratorul va
propune judectorului-sindic suspendarea atribuiilor de ordonator principal de credite i
emiterea hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator de credite de ctre administrator.
Ordonatorului principal de credite i autoritii deliberative a unitii administrativteritoriale le este interzis exercitarea oricror atribuii cu implicaii financiare pe toat
perioada gestionrii situaiei de insolven, conform prevederilor alin. (11) - (13), atribuii
care se exercit exclusiv de administratorul numit n condiiile alin. (6), (11) sau (13).
n cazul n care se constat ncetarea strii de insolven prevzute la alin. (1),
judectorul-sindic, la propunerea administratorului, va pronuna o sentin de nchidere a
procedurii de insolven a unitii administrativ-teritoriale.
Administratorul are obligaia de a notifica sentina de nchidere a procedurii de
insolven ordonatorului principal de credite, creditorilor i oricror personae interesate.
Prin nchiderea procedurii insolvenei, administratorul este descrcat de orice
ndatoriri sau responsabiliti cu privire la aplicarea procedurii fa de ordonatorul principal
de credite, fa de patrimoniul unitii administrativteritoriale, precum i fa de creditori. n
termen de 30 de zile de la notificarea prevzut la alin. (15), ntre administrator i ordonatorul

32

principal de credite se ncheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operaiunile


derulate n timpul procedurii insolvenei.
Unitatea administrativ-teritorial revine la statutul de criz financiar, iar ordonatorul
principal de credite i consiliul local i reiau atribuiile i vor proceda conform art. 74 la
aplicarea ntocmai a planului de redresare financiar pentru ieirea unitii administrativteritoriale din criz financiar.
Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaiei administratorului i ndeplinirea
procedurii de redresare a insolvenei reprezint cheltuieli ale unitii administrativ-teritoriale
i se suport din bugetul acesteia.
Situaia de deschidere a procedurii de insolven, respectiv de nchidere a acesteia, se
nregistreaz n termen de 5 zile de la declararea situaiei de insolven, respectiv de la
notificarea hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii de ctre ordonatorul principal de
credite, n registrul local al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale, care
este gestionat de direciile generale ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului
Bucureti. Acestea vor comunica lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a procedurilor
de insolven nregistrate Ministerului Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul
naional al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale.

46.Regimul imprumuturilor din contul curent general al trezorerie statului


n situaia n care, pe parcursul execuiei, apar goluri temporare de cas ca urmare a
decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin
mprumuturi acordate de Ministerul Finanelor Publice din disponibilitile contului curent
general al Trezoreriei Statului, numai dup utilizarea fondului de rulment.
Valoarea total a mprumutului care poate fi angajat de autoritile administraiei
publice locale, potrivit prevederilor alin. (1), este supus urmtoarelor limite:
a) nu va depi 5% din totalul veniturilor estimate a fi ncasate pe durata anului bugetar n
care se face mprumutul, n regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4);
b) n condiiile prevederilor lit. a), autoritile administraiei publice locale nu pot angaja
mprumuturi mai mari dect fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiai an bugetar.
Rambursarea fondurilor mprumutate conform prevederilor prezentului articol va fi
garantat cu veniturile estimate a fi ncasate n anul bugetar respectiv, n condiiile respectrii
garantrii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.
n situaia n care mprumutul prevzut la alin. (1) nu a fost restituit pn la 31
decembrie, direciile generale ale finanelor publice sunt autorizate s execute contul unitii
administrativ-teritoriale n cauz.

33