Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Principiul anualitatii
Principiul anualitatii operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite
un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie
din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca
expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu
creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor
operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare
este pentru perioada 2006-2013. In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face
distinctia intre alocatii pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne
1
contribuit la consolidarea si deci reformarea sistemului bugetar. Un loc aparte l-au ocupat
veniturile din activitati agricole a caror pondere a crescut in bugetul UE, intrand sub aceasta
denumire, tranzactiile propriu zise cu produse agricole dar si contributiile.
1.
2.
3.
piramidal. Acest lucru se justifica in fond si prin conceptia asupra sistemului bugetar,
care la randul lui este privit pe cele doua nivele, central si regional, ca de altfel si
sistemul bancar. Si in consecinta, cu scop pragmatic de a asigura o anumita
flexibilitate.
d) Cea de-a patra tendinta o reprezinta preocuparea de perfectionarea
responsabilitatilor. Cele 2 categorii principale de persoane publice angrenate in cele 2
acte de realizare de casa sau bugetara:
Ordonatorii de credite
Contabilii publici.
Raporturile juridice dintre ei s-au stabilit si ulterior modificat pe baza legala (normele
5318/92), iar ulterior ele s-au schimbat datorita unor reforme din sistemul Trezoreriei de natura
administrativa, in sensul ca piramida s-a concentrat catre varf si s-a micsorat numarul entitatilor
de la baza si sub raportul raspunderilor care au fost determinate si de atragerea unor altor
structuri :
-cele ale auditului intern
-cele ale Curtii de Conturi
-cele ale auditului statutar etc
SAU
Trezoreria a existat n ara noastr,naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar ntr-o
alt form dect cea de acum.
Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a
tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional
a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii
speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i
ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie.
Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se
pstreaz i se administreaz tezaurul public.
Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu
anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ
necesar n perioada de tranziie.
nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a
economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care
se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului.
Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,,
Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform
prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998.
Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat
n anul 1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la
bncile comerciale.
Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de
venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n
teritoriu.
Apropiat de realitatea actual este definiia dat de Dicionarul enciclopedic,dup
care trezoreria este ,,ansamblul de operaiuni financiare i bneti,bugetare i
extrabugetare,pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor bneti care sunt necesare i
pentru cheltuirea acestor mijloace.
6
Constituirea de depozite este mai vizibila in trezoreria franceza unde anumita politica
de finantare se observa in mod conjugat de catre sistemul bancar si cel de trezorerie pt
finantarea unor domenii prioritare, activitati militare, infrastructura sau finantarea viitorului
(educatie si sanatate cercetare).
In sistemul bancar, politica de depozite inteleasa sub toate formele sale (plasamente,
transferuri, politici interbancare) reprezinta in sine o activitate specifica.
- Mecanismul de realizare a sist. de plati
In ceea ce priveste trezoreria statului aparand ca evident rolul sau de mandatare al
statului, si proceduri de gestionare a bancilor publici, este greoaie si constrangatoare.
In sistemul bancar se observa o flexibilitate mai accentuata (desi sunt rezerve in ceea
ce priveste instrumentele de plata fara numerar dar care sub aspect formal sunt riguros
legiferate.
10
11
18.Unitatea de trezorerie
In ceea ce priveste unitatea de casa a trezoreriei, tb apreciate consecintele:
Un principiu vechi conform caruia fiecare contabil administreaza o singura
trezorerie care chiar daca are mai multe sertare totusi ele raman in cadrul unei
singure casierii.
Fiecare contabil este titularul unui singur cont deschis la banca, asa controlul
responsabilitatii asupra pers si valorilor este datorat legaturii intre buget si
persoana cu ajutorul nominalizarii responsabilului de casa ( 1 sau mai multi
contabili).
Actualmente, o data cu perfectionarea sistemului informatic si introducerea noilor
programe (trezor, transfond etc.) se pot identifica abateri, in sensul ca 1 contabil tine mai
multe conturi. In Romania potrivit pr anuitatii se aplica procedeul de gestiune in ceea ce
priveste utilizarea regulilor contabile aspect care determina controverse in ceea ce priveste
realizarea echilibrului trezoreriei, astfel echilibrul anual poate fi abordat sub 2 aspecte:
a) In ceea ce priveste determinarea soldului executiei in conformitate cu
legea anuala bugetara.
b) Operatiuni de trezorerie
16
17
21.Contul unic
Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice in
sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat,
locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate de
ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate in
operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa
isi acahite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata
prin lege astfel:
Varsare integrala ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de
catre institutiile finantate integral din buget si reducandu-se astfel efortul bugetar
Sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale institutiilor peste alocatiilor
bugetare alocate prin bugetul de stat sau bugetele locale comform subordonarii
Sa se utilizeze ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale in cazul insitutiilor
publice finantate prin aceste surse
Conturile utilizate sunt : Casa, Disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de
plati in numerar, Casa tranzitorie.
Obligatiile datorate bugetului de stat se achita de contribuabili in contul unic : venituri
ale bugetului de stat sume incasate pentru bugetul de stat in cont unic in curs de distribuire.
Doar cele datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale in contul
disponibil al bugetelor asigurarilor ssociale si fondurilor speciale in curs de distribuire.
S-a elaborat metodologia de distribuire a sumelor platite de contribuabili in contul
unic si de stingere a obligatiilor fiscale pe care le-au avut comform ordinului ANAF
1314/2007. Dupa depunerea declaratiilor 100 cu obligatii la bugetul de stat si 102 la bugetul
asigurarilor sociale si fondurilor speciale se distribuie sumele aflate in aceste conturi unice pe
tipuri de obligatii fiscale si anume catre:
impozit venit salarii
Impozit venit microintreptinderi
Impozit profit
Impozit dividende sau
Cas angajator
Cas asigurat
Accidente de munca
Fond sanatate angajatoor
Fond sanatate asigurat
Fond sanatate concedii
Fond somaj asigurat
Fond garantare creante salariale
La finele lunii contul de disponibil al bugetelor de asigurari sociale si fonduri speciale nu
poate prezenta sold.
22.Autorizarea bugetara
Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul bugetar,
veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin, n cadrul crora
se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime, care nu pot fi
depite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare aprobate.
18
Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag
rspunderea celor vinovai, n condiiile legii.
Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i creditele
bugetare.
n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale,
n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.
24.Principii bugetare
Legea actuala a Finantelor Publice impune aplicarea urmatoarelor principii:
1. Respectarea clasificatiei bugetare pentru venituri si cheltuieli (amronizarea cu
clasificatia europeana)
2. Principiul autorizarii creditelor bugetare pe toata perioada executiei financiare
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin noi credite bugetare (regasim
aici principiul suficientei)
4. Virarile de credite de la un cap la altul si de la un program la altul se aproba de
organele deliberative pe baza documentelor justificative, a ordonatorilor si inainte de
momentul angajarii cheltuielilor (principiul fiabilitatii si eficientei)
5. Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre
programele din aceleasi capitol sunt de competenta fiecarui ordonator de credite si se
efectueaza inainte de angajarea cheltuielilor
Principiul solidaritii
Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale,
precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume
din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local.
Din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local consiliile locale, judeene sau
Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba acordarea de ajutoare ctre
19
25.Reguli bugetare
Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care
legea prevede altfel.
Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate de autorizrile
coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale.
Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate fi
angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva cheltuial.
Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac nu
este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare.
Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra acestora,
dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii
cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale
respective.
27.Ordonatorii de credite:rol,cateorii,raspundere
Ordonatorul de credite este persoana imputernicita sa indeplineasca o functie de
conducere intr-un organ de stat, careia I s-a oferit dreptul de a dispune de creditele bugetare.
Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari sau tertiari.
Rolul ordonatorilor de credite principali este de a repatiza creditele bugetare aprobate, pt
bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt
ordonatori secundari sau tertiari.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate potrivit legii
bugetare, pt bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice subordinate ai caror
conducatori sunt ordonatorii tertiary de credite, in raport cu sarcinile repartizate acestora.
Ordonatorii tertiary de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pt
realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate
si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.
Responsabilitile ordonatorilor de credite
Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n
limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale.
Ordonatorii de credite rspund de:
a) elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmrirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a
veniturilor bugetare posibil de ncasat;
d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea instituiei pe care o
conduc;
e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare
asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i a execuiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului
de investiii publice;
g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora;
h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale;
i) alte atribuii stabilite de dispoziiile legale.
21
22
30.Cote defalcate
O alta preocupare a autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare
financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii
functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori
nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitu
incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile
lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote
a) 44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara
activitatea contribuabilii care le=au achitat
b) 12% la bugetul local al judetului
c) 21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene
(prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati
In executie, cota de 21% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in
termenul prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest
scop in bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii.
O repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru cele momente,
alocare si executie.
Comform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat
pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul
Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a
municipiului Bucuresti).
Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul
echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt:
-
35.Executia bugetara
Executia bugetara se deruleaza prin parcurgerea mai multor faze:
-
Angajament
Lichidare
Ordonantare
Plata
amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul limita este
10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara aferent
la dispozitia autoritatilor deliberative.
27
41.Fondul de risc
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile
administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i serviciile
publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara bugetului local.
Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale
Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi interne i,
respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe.
Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei Statului la
disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile
bugetare, aplicate pentru neplata n termen de ctre beneficiarii mprumuturilor garantate a
comisioanelor i, respectiv, a ratelor scadente, dobnzilor i comisioanelor aferente i, n
completare, din bugetul local.
n cazul n care se efectueaz pli din fondul de risc, aferente unor scadene
neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se rentregesc cu sumele recuperate de la
acesta.
Nivelul comisionului de risc se determin de ctre ordonatorul principal de credite i
se aprob de ctre autoritile deliberative. Acest comision se aplic asupra valorii
mprumutului garantat.
Sumele aflate n fondul de risc la sfritul anului se regularizeaz cu bugetul local, n
limita sumelor primite de la acest buget, iar diferena se reporteaz n anul urmtor cu aceeai
destinaie. Contul de execuie al fondului de risc se anexeaz la situaiile financiare.
29
bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaiilor stabilite de
transmitor.
Cu fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice n condiiile alin. (1), n
situaia instituiilor publice finanate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) i c), se vor
majora bugetele de venituri i cheltuieli ale acestora. Aceste instituii au obligaia de a
prezenta, n anexa la contul de execuie bugetar trimestrial i anual, situaia privind
sumele primite i utilizate n aceste condiii i cu care a fost majorat bugetul de venituri i
cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituiile publice n condiiile alin. (1) se
nregistreaz n contabilitatea acestora.
32
33