Bú kre şt Da rúl fúnu nuñ Eğnebi y Tíl ler we Ed ebi yat la r Ihti ya ri yesíñ t óret ílmesí nde
Tomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesí
Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor)
Conform Un i ve rsi tă Ńi i din Bu cu re şt i , Fa cul ta tea de li mbi şi li te ra tu ri străi ne
Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
A, a a - sózníñ heryerínde makbul,
awuzartî, erínsíz, geñíş okîlgan
bír sozîkawazdîr (at, ana,
kalmak, tatarlar, ramazan,
bayram, kazakşa)
Á, á á - sózníñ heryerínde makbul,
awuzaldî, erínsíz, geñíş okîlgan
bír sozîkawazdîr. Tellafuzî úş
tarzda:
1. bazî sózlerde temíz awuzaldî
okîlîr (şáş, lále).
2. bazî sózlerde ya yokarda
aşîklanganday, ya da ya gibí
okîlîr (káát, Kázim, Kániye).
3. bazîlarî yarîmawuzaldî okîlîr
(árúw, ádet, sáát, mápís).
Koşak hárfler aá man áa ekí
awaz ímlemez, koşaknîñ
bírínğí hárfí okîlîp ses uyumî
koşaknîñ ekínğí hárfíne kóre
uydurulağagîn añlamîn taşîr.
Mesela, kaár (kaygî)sózí
tîpkî kar sózíndiy okîlîr
amma ekí sózníñ şîgîş kelíşí
ayîrîdîr, kaárden menkardan.
B, b be - sózníñ soñînda kayriymakbul,
kapalî, ótken, koşakerínlí
okîlgan bír tartîkawazdîr (babay,
bel, bílmek, búber, kurban,
bayram).
Ç, ç çe - sózníñ heryerínde makbul,
yarîkapalî, ótmegen, tañlayaldî
okîlgan bír tartîkawazdîr (íşçí,
çetin, kardaşça).
Ğalpak kîrîm
tatarşasînda ç awaznîñ yeríne
kóbísí ş awazî kullanîlîr.
Mesela
túrúkşeníñ çanak man çengel
sózlerí kîrîm
tatarşada şanak man şengel pí
şímín alîr.
1
PronunŃia
- a, ca a din ac, mama (at "cal", ana
"mamă", kalmak "a rămâne", tatarlar
"tătarii", bayram "sărbătoare, bairam",
kazakşa "limba română, româneşte"). Este o
vocală posterioară, nelabială, deschisă şi
poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- á este un sunet specific tătarei crimeene:
1. aproximativ ca ea din belea (şáş "păr", lále
"lalea").
2. ca la punctul 1., sau aproximativ
ca ia din chiar (káát "hârtie", Kázim
"Chiazim", Kániye "Chianie").
3. aproximativ ca a din belea (árúw "bun,
bine", ádet "obicei", sáát "ceas, oră", mápís
"temniŃă").
Este o vocală anterioară, nelabială, deschisă
şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
Grupul de litere aá, nu simbolizează două
vocale alăturate fiind o convenŃie de
scriere care arată că citirea se face
conform primei vocale din grup iar
flexiunea cuvântului se face conform celei
de a doua vocale din grup. De exemplu,
citirea cuvântului kaár "grijă" este
identică cu a lui kar "zăpadă" însă în
cazul ablativ ele vor deveni kaárden
"de/din grijă", respectiv kardan "de/din
zăpadă". Similar trebuie tratat şi grupul
de litereáa. De exemplu, cuvântul nikáa
"cununie" se citeşte ca şi cum ar
fi "niká"iar dativul său va fi nikáaga
"spre/la cununie".
- b, ca b din bob, babă (babay "tătic", bel
"talie, mijloc, şale", bílmek "a şti", búber
"ardei", bayram "sărbătoare, bairam"). Este
o consoană oclusivă, sonoră, bilabială şi nu
poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.
- ç, ca şi c din cimpoi, ceară (íşçí "lucrător,
muncitor", çetin "abrupt, sever, dificil",
kardaşça "frăŃeşte"). Este o consoană
semioclusivă, surdă, prepalatală şi poate
ocupa orice poziŃie în cuvânt.
În tătara crimeană autentică se manifestă
o puternică tendinŃă de a înlocui acest
sunet cu ş. Cuvinte cum ar fi çanak
"farfurie", çengel "cârlig" din limba turcă
se vor regăsi în tătara crimeană sub
forma şanak, şengel.
 Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
D, d de - ald man dad sózlerníñ
tîşînda sózníñ soñînda
kayriymakbul, kapalî, ótken,
tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr
(ders, dargîn, dak, kóydeş,
dúlber, kîdîrlez).
E, e e - sózníñ heryerínde makbul,
awuzaldî, erínsíz, geñíş okîlgan
bír sozîkawazdîr (men, nene,
sene, kelmek , teneke).
F, f fe/pe - arapşa man ağemğeden
kelmeşíktír.
1. muwallímatşa tellafuzunda,
sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótmegen, tíşten-erínden
okîlgan bír tartîkawazdîr (fayda,
laf, afet, figel).
2. ğalpak tatarşa
tellafuzunda, f yeríne p okîlîr
(fayda sózí payda okîlîr,
laf sózí lapokîlîr,
afet sózí apet okîlîr,
figel sózí pigel okîlîr).
G, g ge - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna
kóre okîlîr:
1. awuzaldî e, i sozîkawazlarnîñ
eğíklerínde tabîlganda ya
da y yarîtartîkawaznîñ aldînda
tabîlganda, ğîmşak ge atîn taşîp
kapalî, ótken, tañlaydan okîlgan
bír tartîkawazdîr (şíñgen,
gezmek, gizem, nergis, gyúm).
2. awuzaldî á, í, ó,
ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde
tabîlganda, kattî ge atîn taşîp
kapalî, ótken, tílşíkten okîlgan
bír tartîkawazdîr (gázáta, tegíz,
gómelek, gúl, sózlígí).
3. awuzartî a, î, o,
u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde
tabîlganda, kas-kattî ge atîn
taşîp kîsîk, ótken, kekírdekbaşî
okîlgan bír tartîkawazdîr, tîpkî
arapşanîñ gayîn ‫ غ‬hárfíndiy(agaş
, kagîşma, moñgol, daragurt).
Sózníñ soñînda kayriymakbul bír
tartîkawazdîr.
Ğ, ğ ğe - sózníñ soñînda kayriymakbul,
yarîkapalî, ótken, tañlayaldî
okîlgan bír tartîkawazdîr
(tatarğa, ağem, ağun, ğúrek,
ğamí).
Kîrîm tatarşanîñ Ğ, ğ hárfí
túrúkşeníñ C, c hárfníñ
koşagîdîr, túrúkşeníñ
okîlmagan"yumuşak g" ğ hárfí
men karîştîrmamalîdîr.
2
PronunŃia
- d, ca d din dar, direct (ders "lecŃie", dargîn
"supărat", dak "munte, muntean, dac",
kóydeş "consătean", dúlber "încântătoare").
Este o consoană oclusivă, sonoră, dentală şi
nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt, cu
expeŃia cuvintelor ald "partea din faŃă, partea
anterioară" şi dad "gust".
- e, ca e din elev, telefon (men "eu", nene
"mamă", sene "an", kelmek "a veni", teneke
"tablă"). Este o vocală anterioară, nelabială,
deschisă şi poate ocupa orice poziŃie în
cuvânt.
- F, f este o literă provenită din limba arabă
şi din persană.
1. în fonetism academic se pronunŃă f,
ca f din fată, fereastră (fayda "folos", laf
"vorbă, cuvânt", afet "urgie", figel "acŃiune,
verb"). Este o consoană constrictivă, surdă,
labiodentală şi poate ocupa orice poziŃie în
cuvânt.
2. în fonetismul tătarei crimeene autentice
se asimilează consoanei p(cuvântul fayda se
pronunŃă payda, laf se pronunŃă lap, afet se
pronunŃăapet, figel se pronunŃă pigel).
- se pronunŃă în trei feluri, pronunŃia sa
fiind determinată de caracteristicile vocalei
din silaba respectivă:
1. g (moale), ca g din ghem, ghimpe când
face parte din silabe care conŃin vocalele
anterioare e, i sau atunci când precede
semiconsoana y (şíñgen "lichid", gezmek "a
se plimba", gizem "mister", nergis "narcisă",
gyúm"ghium"). Este o consoană oclusivă,
sonoră, palatală.
2. g (dur), ca g din goarnă, gară când face
parte din silabe care conŃin vocalele
anterioare á, í, ó, ú (gázáta "gazetă", tegíz
"neted", gómelek "fluture", gúl "trandafir").
Este o consoană oclusivă, sonoră, velară.
3. g (extradur), ca gayîn ‫ غ‬din limba arabă,
când face parte din silabe care conŃin
vocalele posterioare a, î, o, u (agaş "lemn",
kagîşma "lovire, cacofonie", moñgol
"mongol", daragurt "mărar"). Este o
consoană constrictivă, sonoră, postvelară.
Nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt
- ğ, ca g din gem, girafă (tatarğa "limba
tătară, tătăreşte", ağem "persan", ağun
"cosmos", ğúrek "inimă", ğamí "geamie,
moschee"). Este o consoană semioclusivă,
sonoră, prepalatală şi nu poate ocupa poziŃie
finală în cuvânt.
Corespunde literei C, c din limba turcă şi
nu trebuie confundată cu"yumaşak g" ğ
din turca modernă care nu se pronunŃă,
având rolul de a prelungi vocala anterioră
cu jumătate din lungimea sa.
 Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
H, h he - arapşa man ağemğeden
kelmeşík bír hárf bolganîna, ekí
túrlí kullanîlîr:
1. muwallímatşa
tellafuzunda, kas-kattî he atîn
taşîp sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótmegen, kekírdekbaşî
okîlgan bír tartîkawazdîr, tîpkî
arapşa man farsşada (hafta, his,
tarih).
2. ğalpak kîrîm tatarşa
tellafuzunda okîlmaz.
Bazîlarî, başka altay
tíllerínde h awazlî tellafuzlî
sózler, mesela
túrúkşeníñ hasta, halk,
yahşî sózlerí, kîrîm
tatarşada k awazlîdîr, kasta,
kalk, yakşî şekílínde.
Đ, i i - sózníñ soñînda kayriymakbul,
awuzaldî, erínsíz, tar okîlgan bír
sozîkawazdîr (it, insan, biñ).
Í, í í - sózníñ heryerínde makbul,
kîrîm tatarşaga
mensup, i men î arasînda,
awuzaldî, erínsíz, tar okîlgan bír
sozîkawazdîr (íş , kírpí, bílmek,
tíl, ğamí, sózlík).
Î, î î - sózníñ heryerínde makbul,
awuzartî, erínsíz, tar okîlgan bír
sozîkawazdîr (îşan, sîzîklî,
tîpîrtî, bîzîk, kîrîm).
J, j je - sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótken, tañlayaldî okîlgan
bír tartîkawazdîr (jagun, borj,
taj, láj, mújde).
3
PronunŃia
- H, h este o literă provenită din limba arabă
şi din persană.
1. în fonetism academic se pronunŃă h
(extradur), ca h din horă, crah (hafta
"săptămână", his "simŃ", tarih "istorie"). Este
o consoană constrictivă, surdă, postvelară şi
poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
2. în fonetismul tătarei crimeene
autentice nu se pronunŃă (hafta se
pronunŃăapta, his se pronunŃă is, tarih se
pronunŃă tariy).
Unele cuvinte care în alte limbi altaice
conŃin sunetul h cum ar fi hasta "bolnav",
halk "popor", yahşî "bun" din limba
turcă, se regăsesc în tătara crimeană cu
sunetul k adică sub forma kasta, kalk,
yakşî.
- i, ca i din ilic, infinit (it "câine", insan "om",
biñ "o mie"). Este o vocală anterioară,
nelabială, închisă şi nu poate ocupa poziŃie
finală în cuvânt.
- í este un sunet specific limbii tătare,
intermediar între i şi î , asemănător
cu idin sind, în limba germană (íş "treabă",
kírpí "arici", bílmek "a şti", tíl "limbă, ğamí
"geamie, moschee""). Este o vocală
anterioară, nelabială, închisă şi poate ocupa
orice poziŃie în cuvânt.
- î, ca î din înalt, hotărî (îşan "şoarece",
sîzîklî "dungat, vărgat", tîpîrtî "tropot",
bîzîk "stricat, defect", kîrîm "crimean,
câmpean, scit", sózlík "dicŃionar"). Este o
vocală posterioară, nelabială, închisă şi
poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- j, ca j din jucărie, cojoc (jagun "escadron,
companie", borj "datorie", taj "coroană", láj
"medicament", mújde "veste bună"). Este o
consoană constrictivă, sonoră, prepalatală şi
poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
 Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
K, k ke - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna
kóre okîlîr:
1. awuzaldî e, i sozîkawazlarnîñ
eğíklerínde ya
da y yarîtartîkawaznîñ aldînda
tabîlganda, ğîmşak ke atîn taşîp
kapalî, ótmegen, tañlaydan
okîlgan bír tartîkawazdîr (ker,
kelmek, kitap, erkin, kyor).
2. awuzaldî á, í, ó,
ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde
tabîlganda, kattî ke atîn taşîp
kapalî, ótmegen, tílşíkten
okîlgan bír tartîkawazdîr (kámil,
kírpík, kók, túk).
3. awuzartî a, î, o,
u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde
tabîlganda, kas-kattî ke atîn
taşîp kapalî, ótmegen,
kekírdekbaşî okîlgan bír
tartîkawazdîr, tîpkî
arapşanîñ kaf ‫ق‬hárfíndiy (kîrîm ,
kîdîrlez, sakal, koraz, kuyruk,
kurban, kazak, kurultay).
Sózníñ heryerínde makbul bír
tartîkawazdîr.
Búgún Kîrîmda kullanîlgan
elifbede kas-kattî ke awazî
úşún Q, q hárfí kullanîlîr.
L, l le - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna
kóre ya aldîndakî eğíkníñ
sozîkawazîna kóre okîlîr:
1. ğîmşak le atîn taşîp tílkanatî,
yuwaktan okîlgan ğîmşak bír
tartîkawazdîr:
a) awuzaldî á, e, i, í, ó,
ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde
tabîlganda (lále, sílmek,
bólmek, kúlúş, sózlíkler).
b) awuzartî sozîkawazlarnîñ
eğíklerínde tabîlîp aldîndakî
eğík awuzaldî sozîkawazlî
bolsa (bela, fanila, illa, súlale,
tellafuz).
2. hem ózí tabîlgan eğík hem
alîndakî eğík awuzartî a, î, o,
u sozîkawazlî bolsa, kattî leatîn
taşîp tílkanatî, yuwaktan
okîlgan kattî bír tartîkawazdîr
(kalabalîk, akîl, loksa, kul,
tatarlar, toplantî).
Sózníñ heryerínde makbul bír
tartîkawazdîr.
4
PronunŃia
- se pronunŃă în trei feluri, pronunŃia sa
fiind determinată de caracteristicile vocalei
din silaba respectivă:
1. k (moale), ca şi c din chitară, chel când
face parte din silabe care conŃin vocalele
anterioare e, i sau atunci când precede
semiconsoana y (ker "corb", kelmek "a veni",
kitap "carte", erkin "liber, independent",
kyor "chior"). Este o consoană oclusivă,
surdă, palatală.
2. k (dur), ca şi c din carne, arc când face
parte din silabe care conŃin vocalele
anterioare á, í, ó, ú (kámil "desăvârşit",
kírpík "geană", kók "cer", túk "puf"). Este o
consoană oclusivă, surdă, velară.
3. k (extradur), ca şi kaf ‫ ق‬din limba arabă,
când face parte din silabe care conŃin
vocalele posterioare a, î, o, u (sakal "barbă",
kîrîm "crimean, câmpean, scit", koraz
"cocoş", kuyruk "coadă", kazak "cazac,
român", kurultay "adunare, consiliu"). Este
o consoană oclusivă, surdă, postvelară.
Poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
În alfabetul utilizat în Crimea sunetul k
(extradur) este simbolizat prin litera Q, q.
- se pronunŃă în două feluri, pronunŃia sa
fiind determinată de caracteristicile vocalei
din silaba respectivă dar poate fi influenŃată
şi de vocala din silaba anterioară:
1. l (moale), aproximativ ca l din leac,
leagăn:
a) când face parte din silabe care conŃin
vocale anterioare - á, e, i, í, ó, ú(lále
"lalea", sílmek "a şterge", bólmek "a
împărŃi", kúlúş "râset", sózlíkler
"dicŃionare").
b) când face parte din silabe care conŃin
vocale posterioare dar care sunt precedate
de vocalele anterioare - á, e, i, í, ó,
ú (bela "necaz", fanila "flanelă", illa "pe
orice cale, întotdeauna", súlale "dinastie",
tellafuz "pronunŃare, fonetism").
2. l (dur), ca l din lac, lume atunci când atât
silaba din care face parte cât şi silaba
precedentă conŃin vocale posterioare - a, î,
o, u (kalabalîk "aglomeraŃie", akîl "minte",
loksa "lehuză", kul "rob", tatarlar "tătarii",
tatarlîk "tătarii, tătărime", toplantî
"adunare").
Este o consoană laterală, alveolară şi poate
ocupa orice poziŃie în cuvânt.
 Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
M, m me - sózníñ heryerínde makbul,
geñízden, koşakerínlí okîlgan bír
tartîkawazdîr (maraz, memleket,
limon, píşím, múren, kîtîm,
músúlman, tatarman, ramazan,
bayram, namaz, murat)
N, n ne - sózníñ heryerínde makbul,
geñízden, tíşten okîlgan bír
tartîkawazdîr (nakîş, nane,
níşan, kanun, şaganoz,
tatarman, ramazan, namaz).
Ň, ň eň - sózníñ başînda kayriymakbul,
kîrîm tatarşaga mensup,
geñízden, kekírdekbaşî okîlgan
bír tartîkawazdîr (mañlay,
şoñgîr, soñ, ğeñmek).
O, o o - sózníñ heryerínde makbul,
awuzartî, erínlí, geñíş okîlgan
bír sozîkawazdîr (ortak, kol,
toprak, moşak, palto, toplantî).
Ó, ó ó - kîrîm tatarşaga mensup,
sózníñ soñînda
kayriymakbul, o man
túrúkşeníñ öarasînda, awuzaldî,
erínlí, geñíş okîlgan bír
sozîkawazdîr (ógíz, órdek, kóz,
tóle, sózlík).
P, p pe - sózníñ heryerínde makbul,
kapalî, ótmegen, koşakerínlí
okîlgan bír tartîkawazdîr (papîr,
kepek, pepiy, pogaşa, túp,
toplantî).
R, r re - sózníñ heryerínde makbul,
tíríldewğí, tíşten okîlgan bír
tartîkawazdîr (renk, tór, erík,
makoron, dúrúst, kîrîm,
tatarlîk, kurban, ramazan
bayramî, murat).
S, s se - sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótmegen, yuwaktan
okîlgan bír tartîkawazdîr (sasîk,
ses, eksík, sogan, sút,
músúlman, sózlík).
Ş, ş şe - sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótmegen, tañlayaldî
okîlgan bír tartîkawazdîr
(tatarşa, şapa, beş, şeşmek,
şómíş, kazakşa).
5
PronunŃia
- m, ca m din mac, mere (maraz "maladie",
memleket "Ńară", limon "lămâie", píşím
"aspect", múren "fluviu", tatarman "sunt
tătar", bayram "sărbătoare, bairam", kîrîm
"crimean, câmpean, scit", músúlman
"musulman, namaz "rugăciune", murat
"dorinŃă"). Este o consoană nazală, bilabială
şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- n, ca n din nas, nene (nakîş "broderie",
nane "mentă", níşan "semn, logodnă",
kanun "lege", şaganoz "crab", tatarman
"sunt tătar", namaz "rugăciune"). Este o
consoană nazală, dentală şi poate ocupa
orice poziŃie în cuvânt.
- este un sunet specific tătarei crimeene
pronunŃat aproximativ ca ng dinlong, în
limba engleză (mañlay "frunte", şoñgîr
"vultur", soñ "sfârşit", ğeñmek "a învinge").
Este o consoană nazală, postvelară şi poate
ocupa orice poziŃie în cuvânt cu excepŃia
celei iniŃiale.
- o, ca o din oaie, cocoş (ortak "asociat", kol
"mână", toprak "pământ", moşak "mărgea",
palto "palton", toplantî "adunare"). Este o
vocală posterioară, labială, deschisă şi poate
ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- este un sunet specific tătarei crimeene,
intermediar între o şi ö din limba turcă,
asemănător cu o din chior (ógíz "bou", órdek
"raŃă", kóz "ochi", tóle "coteŃ", sózlík
"dicŃionar"). Este o vocală anterioară,
labială, deschisă şi nu poate ocupa poziŃie
finală în cuvânt.
- p, ca p din pană, pepene (papîr "vapor",
kepek "tărâŃă", pepiy "curcă", pogaşa
"pateu", túp "fund", toplantî "adunare").
Este o consoană oclusivă, surdă, bilabială şi
poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- r, ca r din rană, rece (renk "culoare", tór
"fundal", erík "corcoduşă", makoron
"macaroane", dúrúst "corect", tatarlîk
"tătării, tătărime", ramazan bayramî
"sărbătoarea ramazanului", kîrîm "crimean,
câmpean, scit", murat "dorinŃă"). Este o
consoană vibrantă, dentală şi poate ocupa
orice poziŃie în cuvânt.
- s, ca s din sanie, sistem (sasîk "împuŃit",
ses "voce", eksík "lipsă", sogan "ceapă", sút
"lapte", músúlman "musulman", sózlík
"dicŃionar"). Este o consoană constrictivă,
surdă, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie
în cuvânt.
- ş, ca ş din şase, tuş (tatarşa "limba tătară,
tătăreşte", beş "cinci", şeşmek "a dezlega",
şómíş "polonic", kazakşa "limba română,
româneşte"). Este o consoană constrictivă,
surdă, prepalatală şi poate ocupa orice
poziŃie în cuvânt.
 Hárf Atî Okîlmasî
Litera Deno--
Deno
minaŃia
T, t te - sózníñ heryerínde makbul,
kapalî, ótmegen, tíşten okîlgan
bír tartîkawazdîr (tatar, tatlî,
bet, torgay, tot, ústún, toplantî,
murat).
U, u u - sózníñ soñînda kayriymakbul,
awuzartî, erínlí, tar okîlgan bír
sozîkawazdîr (urba, uğuz,
buyuruk, suw, kurban,
kurultay, murat).
Ú, ú ú - ekí tarzda okîlîr:
1. u man túrúkşeníñ ü arasînda,
awuzaldî, erínlí, tar okîlîr
(úşúnğí, úgúle, súrúw, túz, kúl,
músúlman).
2. bazîlarî, y yarîtartîkawaznîñ
katînda tabîlganda, taa
awuzaldî, taa erínlí,
túrúkşedekí ü gibí okîlîr (úy,
úyeñ, súyúw, múyúz).
Sózníñ soñînda
kayriymakbuldur.
V, v ve/we - kelmeşíktír, ekí túrlí kullanîlîr:
1. muwallímat kîrîm tatarşasî
tellafuzunda, sózníñ soñînda
kayriymakbul, kîsîk, ótken,
tíşten-erínden okîlgan bír
tartîkawazdîr (vuğut, vazife,
enver, vakîf).
2. ğalpak kîrîm tatarşa
tellafuzunda, v yeríne w okîlîr
(vuğut sózí wuğut okîlîr, vazifesó
zí wazipe okîlîr,
enver sózí enwer okîlîr,
vakîf sózí wakîp okîlîr).
W, w we - sózníñ heryerínde makbul,
koşakerínlí okîlgan bír
yarîtartîkawazdîr (wuruw, saw,
mawî, ğewez).
Y, y ye - sózníñ heryerínde makbul,
tañlayaldî okîlgan bír
yarîtartîkawazdîr (yalan, kîyîş,
tay, neniy, ógíy, bayram,
kurultay).
Z, z ze - sózníñ heryerínde makbul,
kîsîk, ótken, yuwaktan okîlgan
bír tartîkawazdîr (zararsîz,
zelzele, toz, zírkír, ziyan,
kîdîrlez, ramazan,
kazakşa, sózlík, namaz).
PronunŃia
- t, ca t din tată, pitit (tatar "tătar", bet
"obraz", torgay "vrabie", tot "rugină", ústún
"superior", toplantî "adunare", murat
"dorinŃă"). Este o consoană oclusivă, surdă,
dentală şi poate ocupa orice poziŃie în
cuvânt.
- u, ca u din ud, tutun (urba
"îmbrăcăminte", uğuz "ieftin", buyuruk
"ordin", suw "apă", kurultay "adunare,
consiliu", murat "dorinŃă"). Este o vocală
posterioară, labială, închisă şi nu poate
ocupa poziŃie finală în cuvânt.
- este un sunet specific tătarei crimeene,
pronunŃat astfel:
1. ú, intermediar între u şi ü din limba
turcă, aproximativ ca u din chiul(úşúnğí "al
treilea", úgúle "ciovică", súrúw "cârd", túz
"drept", kúl "scrum", músúlman
"musulman"). Este o vocală anterioară,
labială, închisă.
2. în vecinătatea semiconsoanei y se
pronunŃă prin potenŃarea anteriorităŃii şi
labialităŃii, ca ü din limba turcă (úy "casă",
úyeñ "hermelină", súyúw "iubire", múyúz
"corn").
Nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.
- V, v este o literă provenită din alte limbi.
1. în fonetism academic se pronunŃă v,
ca v din vară, tiv (vuğut "corp", vazife
"sarcină", enver "foarte strălucitor", vakîf
"donaŃie, fundaŃie"). Este o consoană
constrictivă, sonoră, labiodentală şi nu poate
ocupa poziŃie finală în cuvânt.
2. în fonetismul tătarei crimeene autentice
se asimilează semiconsoanei
w(cuvântul vuğut se pronunŃă wuğut,
vazife se pronunŃă wazipe, enver se
pronunŃă enwer, vakîf se pronunŃă wakîp).
- w este o semiconsoană specifică tătarei
crimeene pronunŃată aproximativ
caw din well, în limba engleză (wuruw
"lovire", saw "sănătos", mawî "albastru",
ğewez "nucă"). Este o semiconsoană bilabială
şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.
- y este o semiconsoană specifică tătarei
crimeene care se pronunŃă aproximativ
ca i din ied, iarbă (yalan "minciună", kîyîş
"strâmb", tay "mânz", neniy "mămică", ógíy
"orfan", bayram "sărbătoare, bairam",
kurultay "adunare, consiliu"). Este o
semiconsoană prepalatală şi poate ocupa
orice poziŃie în cuvânt.
- z, ca z din zână, zer (zararsîz "inofensiv",
zelzele "seism", toz "praf", zírkír "burniŃă",
ziyan "risipă", kazakşa "limba română,
româneşte", sózlík "dicŃionar", namaz
"rugăciune"). Este o consoană constrictivă,
sonoră, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie
în cuvânt.