Colacii pentru nai, o regul respectat cu sfinenie

Prin Moldova, nu dup mult vreme de la botez i, mai ales a doua zi de Pati, prinii copiilor duc la nai
colaci, n semn de recunotin i mulumit pentru c le-au inut fiii la botez. Vasile Alecsandri arta c a
da i a primi colaci este una din datini ale rii, aceasta fiind ntlnit n toate mprejurrile cele mai
nsemnate ale vieii omului, dup cum a artat etnograful MarceL Lutic.
Cei care nu duceau colaci nu erau privii cu ochi buni, despre ei se credea c au foarte mare pcat. Se
credea chiar c acetia fac mare pcat, iar sufletul lor este oprit la vmile vzduhului sau ptimete cine tie
ce greuti.
Colacii erau fcui din fin alb i curat de gru, mai mari dect cei de rnd. De obicei erau mpletii n
patru, avnd chiar i cte ase sau opt mpletituri. Uneori, din cauza mrimii lor impozante, se tia i se
lrgea gura de cuptor, pentru ca acetia s poat intra spre a fi copi. Se duceau cte doi sau patru astfel de
colaci la nai, oamenii creznd c exista o legtur ntre aceti colaci i viaa pruncului. Oamenii credeau c
aa cum colacul este rotund i deplin, aa s fie i viaa pruncului, rotund i deplin.
Numrul colacilor era cu so, printre acetia fiind aezate i felurite flori naturale (...) turte dulci, smochine,
strafide, o bucat de zahr, (...) chiar i zaharicale, percum i 2-4 oca de sopon care nsemna c finul sau
fina s fie curat, curat.
mpodobirea acestori daruri se fcea de ctre neamurile venite la colciune (colcime), iar n final, colacii
aezai unul peste altul erau acoperii cu un al, tistimel sau tulpan frumos, ori cu o basma de mtase, ori cu
o nfram cusut n cas, a spus etnograful.
Cnd prinii copiilor ajungeau la nai, dup ce se ddea binee se fcea nchinarea colacilor, moment n
care se rostea i o oraie, potrivit acestui moment. Bun ziua,/ Bun ziua!/ La dumneata, cumetre mare!/ i
la dumneata, cumtr mare!/ Ne artm cu colcei;/ Colceii-s mititei,/ Dar mndri i frumuei,/ C-s fcui
din gru frumos,/ Ca i faa lui Hristos.
Adesea, finii primeau n schimbul acestor colaci un viel, o viic sau chiar o junc, un miel, o crlan sau o
oaie. Se mai obinuia ca naii care nu aveau copii s ofere ntr-un asemenea cadru chiar averea lor finilor,
care urmau s intre n posesia bunurilor dup moartea nailor. Colciunea se termina cu o mas mare,
adesea cu unul sau doi lutari, dup cum a artat Marcel Lutic.
Se pregatesc doi sau mai multi colaci mari, dulci, din faina de grau de calitate superioara si se dau cadou
nasilor in timpul nuntii (la final) sau a doua zi dupa nunta. Numarul colacilor difera, in functie de regiune: in
unele zone se dau 2 colaci pentru cei 2 nasi, in timp ce in alte regiuni se ofera cate 6 colaci pentru fiecare
nas (fiind pregatiti, in total, 12 colaci pentru nasi). Colacii sunt pregatiti si oferiti drept cadou de catre fini sau
socri.
Obiceiul se respecta in unele zone (Moldova, inclusiv in Republica Moldova), dar este total necunoscut in
alte regiuni (Banat, Ardeal etc.). In unele regiuni (Oltenia, Muntenia etc.), colacul nasului se ofera in timpul
nuntii si este insotit de cadouri diferite: gaina nasului, prosoape artizanale, lenjerie de pat, obiecte
vestimentare traditionale etc.. In prezent, in unele regiuni, finii ofera nasilor doua torturi mici, in loc de colaci.
Reteta pentru colacii nasilor
Ingrediente pentru 2 colaci mari: 2,5 kg faina de grau, 1 pahar zahar, 1 lingura sare, 1 pahar ulei, 8 oua
pentru aluat, oua pentru ungerea colacului, 100 g drojdii, 6 pahare apa.
Mod de preparare: Se pregateste plamadeala astfel: Intr-un pahar cu apa calda se dizolva drojdia; apoi se
adauga 2 linguri de faina, 2 lingurite de zahar, sare si se amesteca pana se obtine o compozitie de
consistenta smantanii dense. Se pune plamadeala la loc cald pentru 20-30 de minute.
Intr-un vas adanc se cerne faina, se adauga ouale, zaharul, uleiul, apa si se adauga plamadeala. Se
framanta pana se obtine un aluat elastic si se lasa sa se odihneasca la loc uscat 1-1,5 ore.
Dupa perioada de odihna, se framanta aluatul si se lasa la cald, acoperit cu o panza, timp de 35-40 de
minute. Apoi, aluatul se imparte in 3 bucati inegale, de aproximativ 40%, 40% si 20%, din care se formeaza 3
bile de dimensiuni diferite, care se lasa sa se odihneasca. Fiecare bila mare se imparte, la randul ei, in trei
parti egale, din care se modeleaza fasii lungi, care se impletesc in 3. Fiecare impletitura se apasa cu un
facalet de lemn, se rasuceste in forma de cerc si capetele se unesc pentru a se obtine doi colaci, din cele
doua bile mari.
Cei 2 colaci se pun unul peste altul, astfel incat locul in care a fost unit colacul de sus sa fie cat mai departe
de locul in care a fost unit cel de jos. A treia bila de aluat se imparte si ea in 3 parti, din care se modeleaza 3
fasii de aluat, care se impletesc si cu care se impodobeste colacul. Se unge colacul cu ou batut.
Se adauga decorul (flori si frunze pregatite din aluat fara ou, zahar si ulei) si se coace la temperatura de 175180 de grade timp de 40-45 de minute.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online Cultura si tainele
painii, derulate de Russenart Communications si Gold Maya. (Foto: brutaria.com)