Delimitari conceptuale
Sistemul metodelor de instruire
Descrierea metodelor de instruire
Mijloace de nvatamnt
Strategii didactice
Metoda didactica - Procedeul didactic
Metoda didactica se refera la drumul sau calea de urmat n
activitatea comuna a
profesorului si elevilor, n vederea realizarii obiectivelor instruirii.
Etimologie: methodos (gr)
metha = spre, catre
odos = drum, cale
Procedeul didactic si raportul cu metoda de nvatamnt
Procedeul didactic este o componenta a metodei, o tehnica mai
limitata de actiune, un element de sprijin sau un mod concret de
valorificare a metodei.
Raportul dintre metoda si procedeu didactic este dialectic, de
complementaritate:
ntr-o lectie n care predomina expunerea profesorului,
efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu
demonstrativ.
Functiile metodelor didactice
Comunicativa, de transmitere a noi cunostinte/abilitati/atitudini.
Cognitiva, de dobndire de noi cunostinte/abilitati/atitudini.
Normativa, de organizare, dirijare si corectare continua a
procesului de instruire.
Motivationala, de a strni si mentine interesul elevului,
curiozitat 515q1621f ea, dorinta de cunoastere si actiune.
Operational-instrumentala, ca intermediar ntre elev si unitatea
de continut.
PROFESORUL este un reprezentant al stiintei care mediaza, prin
intermediul metodelor, accesul la cunoastere.
Formativ-educativa, de exersare si dezvoltare a proceselor
psihice si motorii, simultan cu nsusirea cunostintelor, formarea
deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor,
sentimentelor si calitatilor morale.
Sistemul metodelor de instruire
Metode de comunicare orala - metode expozitive
Explicatia: dezvaluie, clarifica situatii, relatii, legi, ipoteze,
solicita analiza si argumentarea logica a faptelor sau cunostintelor.
Povestirea: expunere prin naratiune, cu caracter plastic si
emotional.
Descrierea: prezentarea analitica a proprietatilor obiectelor si
fenomenelor.
Prelegerea: expunerea sistematica a unui volummare de
cunostinte.
Metode de comunicare orala - metode conversative
Conversatia - dialog didactic realizat printr-o succesiune de
ntrebari si raspunsuri.
tipuri de conversatii: introductiva, de reactualizare si fixare, de
verificare, catehetica,
euristica, conversatia-joc etc.;
tipologia ntrebarilor: reproductive, stimulative, aplicative,
evaluative, directe, inversate, returnate, de releu etc.;
cerinte: precizie, conciziune, corectitudine gramaticala si
stiintifica, accesibile, nu solicita raspuns monosilabic, nu includ
raspunsul asteptat.
Metode de comunicare orala - metode conversative
Conversatia - dialog didactic realizat printr-o succesiune de
ntrebari si raspunsuri.
tipuri de conversatii: introductiva, de reactualizare si fixare, de
verificare, catehetica,
euristica, conversatia-joc etc.;
tipologia ntrebarilor: reproductive, stimulative, aplicative,
evaluative, directe, inversate, returnate, de releu etc.;
cerinte: precizie, conciziune, corectitudine gramaticala si
stiintifica, accesibile, nu solicita raspuns monosilabic, nu includ
raspunsul asteptat.
Metode de comunicare orala - metode conversative
Dezbaterea: schimb organizat de idei si opinii.
variante: discutia de grup, "masa rotunda", brainstorming,
discutia Phillips 6/6, discutia panel.
Problematizarea: prezentarea unor situatiiproblema, cu mai
multe alternative de rezolvare, care genereaza elevilor ndoiala,
incertitudine, curiozitate si dorinta de descoperire a
solutiei/solutiilor.
problema situatie-problema
Exercitii reflexive
Cum va explicati ca repetitiile prea dese ale unui text nvatat
pot sa favorizeze uitarea? (Psihologie)
Daca oamenii trebuie sa se supuna autoritatii divine, n ce
masura mai sunt liberi? Mai sunt raspunzatori de faptele lor?
Ne nastem oameni sau devenim oameni? (Filosofie)
Cum se explica faptul ca sarea de bucatarie nu conduce
curentul electric n stare solida, dar l conduce n solutie? (Chimie)
Etape ale problematizarii: perceperea, explorarea si
restructurarea datelor, cautarea solutiilor, alegerea solutiei
optime.
Metode de explorare directa a realitatii
Observatia: urmarirea si nregistrarea sistematica a datelor
despre obiecte si fenomene, n scopul cunoasterii lor.
Forme: dirijata, independenta, spontana, de scurta/lunga durata
etc.
Experimentul: provocarea intentionata a unui fenomen n scopul
studierii acestuia.
Tipuri: demonstrativ,
individual/echipa etc.
aplicativ,
de
laborator,
natural,
Metode de explorare directa a realitatii
Studiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o situatie din
viata reala ("caz") cu scopul de a observa, ntelege, interpreta sau
chiar solutiona. Un caz reflecta o situatie tipica, reprezentativa si
semnificativa pentru anumite stari de lucruri.
Cerinte solicitate:
autenticitate;
implica o situatie-problema, care cere un diagnostic sau o
decizie;
complet si relevant n raport cu obiectivele fixate;
stimulativ pentru elevi.
Exercitiu reflexiv
Rezolvati n scris urmatorul studiu de caz:
Sunteti dirigintele clasei n care nvata Andrei. Acesta este un
baiat inteligent dar foarte timid si nu reuseste sa raspunda la ore.
Daca profesorul i pune o ntrebare se inhiba, se blbie si se
nroseste imediat. Vorbeste stins, rar si are o privire ezitanta. La
sedinta cu parintii ati observat ca mama lui Andrei este foarte
volubila, autoritara
si are tendinta sa rezolve toate problemele. Cnd Andrei a fost
ascultat, un alt profesor i-a spus: "Raspunde la lectie si nu te mai
blbi iar ca data trecuta".
Cum apreciati remarca profesorului?
Ce i-ati fi spus dvs.?
Cum v-ati comporta cu Andrei ca sa-l ajutati sa-si depaseasca
problemele?"
Metode de explorare indirecta a realitatii
Demonstratia: prezentarea obiectelor si fenomenelor reale sau
substitute ale acestora,
pe baza unui suport material (natural, figurative sau simbolic).
forme: demonstratia cu ajutorul obiectelor naturale / cu
substitute (bi - tridimensionale,
simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovideo /
demonstratia logica.
Modelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezinta
simplificat, dar esential, caracteristici ale obiectelor si
fenomenelor, dificil de perceput si cercetat n mod direct.
Metode de actiune reala asupra realitatii
Exercitiul: executarea repetata, constienta si sistematica a unor
actiuni, operatii sau procedee n scopul formarii deprinderilor
practice si intelectuale sau a mbunatatirii unei performante.
Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de verificare,
individuale, de grup, dirijate/ semi-dirijate / creative.
Proiectul: cercetare orientata spre un scop bine precizat, care este
realizata prin mbinarea cunostintelor teoretice cu activitatea
practica, finalizate cu un produs.
Exercitiu reflexiv
Comentati, din perspectiva metodei exercitiului,urmatoarea
afirmatie:
Daca nu cnt o singura zi, consecintele le simt numai eu; daca nu
exersez doua zile, acest lucru este remarcat de colegii mei, iar
daca nu exersez trei zile, de aceasta si da seama si publicul din
sala.
Metode de actiune fictiva (simulata) asupra realitatii
Jocul didactic: mbina elementele instructive si formative cu
elemente distractive si pot fi utilizate n predarea diferitelor
discipline de nvatamnt.
Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de
creatie/de rol/de ndemnare (motrice, practice etc.).
orientare/de
nvatarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme tehnice
artificiale, construite prin
analogie cu cele originale.
Metode pentru dezvoltarea gndirii critice
Prelegerea intensificata
S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv
Eficientizarea Lecturii si a Gndirii)
Jurnalul dublu
stiu/Vreau sa stiu/Am nvatat
Organizatorul grafic
Cubul
de
Notare
pentru
Cvintetul
Ghidul de anticipatie
Prelegerea intensificata
Atenueaza dezavantajele prelegerii traditionale, ajutndu-i pe
elevi sau
studenti sa se implice n ntelegerea temei prin activitati de
interogare,
interpretare sau de reflectie.
Prelegerea intensificata presupune parcurgerea mai multor
etape:
etapa de evocare - profesorul solicita studentilor realizarea
unor sarcini de tipul:
ntocmirea unor liste de idei, cunostinte pe care ei le detin n
legatura cu tema ce
urmeaza sa fie dezvoltata, discutii n perechi sau grupuri mici pe
marginea unei
ntrebari puse de profesor sau descoperirea unor posibile conexiuni
ntre ideile
sau conceptele prezentate n avans de catre profesor;
etapa de realizare a sensului - prezentarea continutului
prelegerii, alternat cu
momente de reflectie si de interogare a studentilor. Prezentarea
unui continut de
idei dureaza 10-15 minute, dupa care se aloca timp studentilor
pentru a-si
compara ideile initiale cu cele prezentate, sa raspunda individual
sau n perechi la
o ntrebare a profesorului care este n legatura directa cu ceea ce
tocmai s-a
prezentat sau sa anticipeze despre ce va fi vorba n urmatoarea
parte a prelegerii
etc. Aceasta succesiune de momente se deruleaza pe tot parcursul
prelegerii.
etapa de reflectie - profesorul solicita rezolvarea unui exercitiu
sau raspunsul la
o ntrebare care sa-i pe ajute studenti sa reflecteze asupra
materialului prezentat
n timpul prelegerii (individual/n diade/n grupuri mici);
elaborarea unui eseu de
cinci minute, n care sa prezinte pe scurt o idee nvatata n timpul
prelegerii, sa
formuleze cel putin o ntrebare referitoare la materialul expus sau
sa realizeze un
scurt comentariu cu privire la tema sau la activitate. Aceste eseuri
sunt apoi
colectate de catre profesor, constituindu-se ntr-un feedback foarte
important
pentru acesta cu privire la felul n care studentii au receptat
informatia.
SINELG
Solicita citirea atenta a unui text, marcnd pe
marginea acestuia semne specifice, dupa cum
urmeaza:
- informatie cunoscuta;
+ - informatie noua;
- - informatie contradictorie/diferita de cea cunoscuta anterior;
? - informatie neclara, solicita explicatii suplimentare.
Metoda SINELG asigura mentinerea implicarii active
a gndirii elevilor n citirea unui text si monitorizeaza
gradul de ntelegere a unui continut de idei
Metode
de nvatare prin cooperare
Gnditi/Lucrati n perechi/Comunicati
Predarea reciproca
Mozaic
Reteaua de discutii
Controversa academica
Linia valorilor
Turul galeriei
Unul sta, trei circula
Reteaua de discutii
Metoda de nvatare bazata pe activitatea n grup, ghidata de una
sau mai multe ntrebari formulate de profesor care admit
raspunsuri
diferite, rezultat al unor optiuni bazate pe argumente.
Metoda presupune
informational, al
studiul
prealabil
al
unui
continut
unui text care contine idei susceptibile de interpretari diferite.
Profesorul formuleaza o ntrebare cu raspuns binar (afirmativ si
negativ): Ar trebui interzisa n totalitate poluarea atmosferei,
ncepnd chiar de mine? Elevii beneficiaza de un timp de gndire
pentru formularea propriilor puncte de vedere, apoi se grupeaza n
functie de pozitia pe care o au, elabornd o lista de motive pro sau
contra, urmnd sa se realizeze dezbaterea ntre sustinatorii celor
doua pozitii.
Aplicarea metodei solicita respectate anumitor cerinte:
oferirea de argumente clare si solide;
concentrarea pe demontarea argumentelor pozitiei adverse si nu
pe "atacul la persoana";
posibilitatea schimbarii pozitiei elevilor, daca argumentele
colegilor au reusit sa-i convinga.
n final, se poate cere elevilor sa-si exprime n scris pozitia
finala cu argumente ct mai convingatoare.
Mozaic (Jigsaw)
Metoda necesita utilizarea unui material n forma scrisa (de
exemplu un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) si
structurarea clasei n grupuri eterogene de 4-5 elevi.
Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
se formeaza grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de
bastina (profesorul mparte textul de studiat ntr-un numar de parti
egal cu numarul de grupuri constituite);
se constituie grupurile de experti (prin numarare de la 1 la 4 sau
5, astfel: elevii cu numarul 1 formeaza grupul numarul 1, cei cu
numarul 2 al doilea grup etc.). Fiecare grup de experti studiaza tip
de 15-20 de minute partea din text, repartizata de profesor,
identificnd ideile principale si modul cumvor preda aceste idei
colegilor.
elevii revin la grupurile de bastina si pe rnd predau continutul
n care sunt "experti". n cazul unor nelamuriri, elevii pot cere
clarificari colegului "expert" n fragmentul de unde provine
problema. La sfrsitul orei elevii trebuie sa cunoasca ntregul text
de studiat.
Profesorul monitorizeaza predarea, urmarind desfasurarea
activitatii n cadrul grupurilor si se asigura ca informatia este
transmisa si asimilata corect. n final, profesorul evalueaza
stapnirea individuala a materialului (prin ntrebari adresate
ntregii clase, prin lucrari scrise.
Analiza comparativa
Metode
traditionale centrate
profesor
centrate pe
Metode moderne - Metode
centrate pe elev
interactive
pe
axate pe nvatare, integreaza n
predare, pe
pe explorare,
transmiterea de
cercetare, actiune; variate metode
cunostinte;
activparticipative;
dominant
verbaliste;
induc pasivism;
sisteme didactice
verbale, iconice,
active;
ncurajeaza
stimuleaza
gndirea si
participarea activa
solicita
creativitatea
elevilor;
(personala) si
reproducerea
promoveaza
interactiunea cu
informatiilor;
cooperarea;
colegii
profesorii;
caracter
aplicativ
relatii
conducere
redus;
democratice
de
si
nvatarea
presupune
promoveaza
documentare,
competitia;
evaluare,
de
conducere rigida
a instruirii.
schimb
opinii si rezolvari
de probleme.
Retineti!
Profesorul care nu permite si nu ncurajeaza diversitatea
operatiilor n tratarea problemelor pune "ochelari de cal"
intelectului elevilor, restrngndu-le viziunea doar n directia
n care mintea profesorului este ntmplator de acord. J.
Dewey
Mijloacele de nvatamnt
Ansamblul instrumentelor materiale, naturale sau tehnice,
selectate si adaptate pedagogic la nivelul metodelor si procedeelor
de instruire, pentru realizarea eficienta a sarcinilor de predarenvatareevaluare
Functiile mijloacelor de nvatamnt
stimulativa - de dezvoltare a motivatiei elevilor pentru studiu,
de stimulare a curiozitatii si interesului pentru cunoastere;
de comunicare - de transmitere de informatii;
ilustrativ-demonstrativa - de formare la elevi a reprezentarilor,
de nsusire de noi cunostinte, de fixare si sistematizare etc.;
formativ-educativa - exersare si dezvoltare a operatiilor
gndirii, formare a deprinderilor intelectuale si practice;
ergonomica - de rationalizare a eforturilor profesorului si
elevilor n activitatea de predare-nvatare;
estetica - de cultivare a capacitatii de receptare si apreciere a
frumosului;
de evaluare - de diagnoza si apreciere a progreselor elevilor.
Clasificarea mijloacelor de nvatamnt
Mijloace
nvatamnt
reale, naturale
substitute
realitatii
simbolice
actionale
de Exemple
colectii de plante, roci, insecte, minerale,
substante etc.
ale bidimensionale - fotografii, desene, harti,
planse
tridimensionale - machete, mulaje,
corpurigeometrice etc.
reprezentari grafice, scheme, formule etc.
truse de piese, instrumente, aparatura de
laborator, aparate etc.
Importanta mijloacelor de nvatamnt
Mijloacele de nvatamnt devin eficiente daca sunt folosite
adecvat n activitatea de predare-nvatare si daca se valorifica
potentialul lor didactic.
Introducerea n practica didactica a mijloacelor de nvatamnt
nu este un scop n sine, ci au rolul de a sprijini desfasurarea
activitatii de predare-nvatare si realizarea obiectivelor instructiveducative prestabilite.
Mijloacele de nvatamnt trebuie corelate cu:
obiectivele si continuturile instruirii;
metodele si procedeele didactice;
particularitatile de vrsta si individuale ale elevilor.
Strategiile didactice
Reprezinta o combinare optima a metodelor, procedeelor,
mijloacelor didactice si a formelor de organizare a procesului de
nvatamnt.
Se structureaza n functie de conceptia pedagogica a profesorului
si de competentele
de care dispune acesta.
Tipologie:
inductive/deductive,
algoritmice/libere sau euristice.
analoge,
dirijate
sau
Aplicatii
Reflectati asupra urmatoarei afirmatii: Nu exista metode bune
sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate. (Ioan
Cerghit)
Realizati un cvintet avnd ca titlu: METODA
Alegeti trei metode de instruire larg utilizate n predarea
disciplinei dvs. si asociati-le cte un mijloc de nvatamnt.
Reflectia zilei
Astazi am nvatat .......................................................
Astazi mi-am reamintit ..................................................
Astazi am descoperit.....................................................
Astazi mi-am dat seama ...............................................
Astazi m-a surprins.......................................................
Astazi m-am bucurat.....................................................
Astazi m-a dezamagit..................................................
Astazi eu......................................................................
Bibliografie
1. Bocos, M., (2002), Instruire interactiva, Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
2. Cerghit, I.,(1997), Metode de nvatamnt, Editia a III-a,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
3. Cucos, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi.
4. Ionescu, M., (2000), Demersuri creative n predare si
nvatare, Editura Presa Universitara Clujeana, ClujNapoca.
5. Ionescu, M., Chis, V., (1992), Strategii de predare si
nvatare, Editura stiintifica, Bucuresti.
6. Nicu, A., (2007), Strategii de formare a gndirii critice,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
