Avangarda

Curand dupa primul razboi mondial , la inceputul deceniului al treilea , in

literatura romana isi fac loc unele fenomene , reflectand anumite atitudini si
orientari nascute in Apus , inaintea si in timpul razboiului. Revistele :
Contimporanul(1922-1930) , 75 H.P.(1924) ,Punct(1925) , Integral(19251927) , Unu(1928-1932) , Urmuz(1928) , Alge(1930) si altele devin
promotoarele unor idei avangardiste in arta. Modernismul romanesc in faza lui
acuta, extremista ,sau avangardismul cum s-a obisnuit sa-l denumeasca istoria
literara , nu este un curent uniform , omogen , ci o mixtura de curente , orientari si
tendinte. Dintre acestea, ar putea fi mentionate cateva mai importante :
dadaismul , suprarealismul ,constructivismul , ermetismul , etc.
La originea lor sta miscarea literara dadaista , ale carei baze fusesera puse la
Zrich , in Elvetia , in anul 1916 , de doi scriitori originari din Romania , Tristan Tzara
si Marcel Iancu ,impreuna cu alti scriitori din tarile apusene. Au manifestat , de la
inceput , un spirit de revolta fata de filistinismul burghez , fata de toate valorile
consacrate.
Avangarda nu a fost bine primit de Romnia interbelic. Oficialii nu gustau
modernitatea, extrema dreapt nu era mulumit c printre avangarditi erau i
evrei, chiar numeroi, extrema stng, adic PCR i simpatizanii erau temtori c
avangarda abate pe muncitor de la scopul luptei de clas. Totui, orientarea
avangardei, ca i n Frana era de stnga. Fondatorul DADA-ismului, care a premers
suprarealismului, Tristan Tzara avea s se nscrie n PC Francez. Presa legionar i
legionaroid a combtut cu vehemen, ca i nazitii din Germania, arta
degenerat a avangardei. Dar Geo Bogza, Miron Radu Paraschivescu, Gh. Dinu cu
pseudonimul Stephan Roll, .a. au susinut i au participat la manifestrile
avangardei. Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu s-au afiliat i au fost promotori ai
avangardei. La fel Paul Pun, Sesto Pals, ali poei, prozatori mai puin cunoscui.
Mai vizibil a fost avangarda din artele plastice Victor Brauner, Maxy, Perahim,
Marcel Iancu, Ianchelevici, .a au ilustrat aceast tendin major din veacul XX.
Chiar i Mihail Sebastian a admirat , fr a participa, noile tendine.
Adversarii cei mai acerbi ai modernismului au fost Nicolae Iorga i BrtescuVoineti. Vladimir Streinu a ncercat s ia aprarea artitilor i scriitorilor
avangarditi, din pcate, tradiionalismul este mereu nvingtor, dar pentru o scurt
perioad, de obicei, avangarda nu mai este avangard, modernismul nu mai este
modern i apar alte tendine, mai violente, dac nu intervine un realism necrutor

precum cel nazist sau socialist. Printre ultimii avangarditi, rmai n ar amintim
pe Saa Pan, Ionathan X..Uranus (Mihai Avramescu),Virgil Teodorescu, oarecum
Margareta Sterian, Gellu Naum. Muzica nu a avut rsunetul avangardist ateptat,
sincronismul european a funcionat mai puin. n 1983, Marin Mincu a publicat o
antologie de Avangard literar romneasc. Unul dintre martirii avangardei a fost
Urmuz (Demetrescu) care s-a sinucis n 1923, cnd avangarda abia se ncropea. Alt
martir a fost Ghersaim Luca, poet stabilit la Paris, unde a suferit mult sub aspect
material i s-a sinucis n 1994, aruncndu-se de pe Sena, de pe vestitul Pod
Mirabeau. Nici astzi avangarda nu este apreciat cum ar merita, cel mai
proeminent istoric literar, Nicolae Manolescu fiind refractar la acest fenomen pe
care nu prea l-a neles. Mai receptivi au fost regretaii Adrian Marino i Matei
Clinescu, care au ncercat s defineasc avangarda n coordonatele ei romneti.
Tradiionalismul sub forma punismului, poporanismului, semntorismului,
neaoismului, tracomaniei, protocronismului, realismului real i apoi socialist, apoi
naional-comunist, patriotard, fals, toate aceste ghiulele au frnat evoluia normal
a artei i literaturii, astfel c nu este de mirare c pe plan literar i artistic, romnii
s-au afirmat mai mult n afara rii, dect n interior.
Acelai lucru s-a ntmplat n cinematografie. Iorga, Prvan, Nae Ionescu, Eliade,
Noica au rmas neclintii n condamnarea avangardei. Pentru Eliade este de mirare ,
fiind cunoscut faptul c modernismul a avut ca surse de inspiraie i culturile
asiatice, iar prietenia cu Eugen Ionescu, a lui Eliade ar fi trebuit s-l iniieze n
teatrul absurdului. Arghezi a cochetat cu avangarditii, i-a ncurajat, fr a se afilia
sau a se lsa influenat. Nici Ion Barbu nu poate fi considerat un avangardist, dei
ermetismul poezie sale l-ar recomanda, dar poetul nu s-a recomandat ca atare.
Poziia sa se aseamn cu aceea a lui Paul Valery, un matematician-poet ca i
Barbu. Muli aduli i copii cunosc poezia lui Urmuz, Cic nite cronicari , titlu sub
care Iordan Chimet a publicat la Ed. Universal Dalsi, n 1999 o antologie unde gsim
numele lui Urmuz, Saa Pan, Jacques Costin, Uranus, Cugler, Geo Bogza, Arghezi,
tefan Zeletin, Brunea-Fox, H. Bonciu, Eugen Ionescu, Tzara, Voronca, Virgil
Gheorghiu, G. Ciprian, Gellu naum, toat floarea moderrnismului romnesc, fr
ca toi s fie i avangarditi, cum am artat.

n domeniul artelor plastice vom aminti pe sculptorul Idel Ianchelevici, nscut la

Bucureti n 1909, devenit apoi cetean belgian, Marce Iancu, arhitectul cu
numeroase proiecte realizate n Bucureti, strmutat n Israel, unde s-a dedicat
exclusiv artelor plastice, pictorul Victor Brauner ( au scos un album cu lucrri ale lui
Brauner, Amelia Pavel , Emil Nicolae, .a.), M.H. Maxy, un post-avangardist, Vadsile
Cazar, .a. O avangard puternic, n artele plastice, comparabil cu aceea din
Frana sau din Germania (pn n 1933) nu a existat n Romnia. Cel mai important

a fost, fr ndoial Victor Brauner ( n. 1903 la Piatra neam, decedat n 1966, la

Paris) , artist ce poate sta alturi de Salvador Dali, .a.
Practicile moderniste extreme au inceput sa prinda consistenta la noi odata cu
crearea primului grup avangardist , in 1922 , cand s-au organizat manifestarile
publice ale revisteiContimporanul , condusa de I.Vinea.
Considerand ca eforturile nobile ale omului nu au fost capabile sa impiedice
macelul mondial , intemeietorii dadaismului incep sa priveasca cu dispret , anuland
totul , literatura ,muzica , pictura , precum si orice alta activitate spirituala
constructiva. O negatie totala se adopta fata de intreaga arta , o violenta brutala se
manifesta fata de toate bunurile spirituale ,sperand prin aceasta sa naruie intregul
edificiu al societatii pe care o dispretuiesc.

Se incerca discreditarea a insasi ideii de arta. In spirit dadaist , o poezie se

prezenta ca o compozitie constituita din cuvinte insiruite fara sens , reunite la
intamplare , ignorand legaturile gramaticale , uneori chiar din cuvinte pur si simplu
inventate. Astfel , se realiza o literatura absurda , bazata exclusiv pe hazard ,
contravenind logicii si ratiunii. Cu timpul , prin anul 1922 ,miscarea dadaista s-a
destramat , Tristan Tzara abandonand el insusi vechile lui credinte literare.
Literatura dadaista a reliefat o specie noua de umor negru , bazat pe absurd.

Curentele avangardiste , modernismul in faza lui extremista , nu au avut o durata

prea mare, dupa cum n-au cunoscut nici amploarea din alte parti. Cele aproximativ
doua decenii de experienta modernist-avangardista , imbratisand toate tendintele ,
au fost contracarate , in cele din urma , dupa cum remarca si Ov. S.
Crohmalniceanu , de simtul masurii , propriu spiritului romanesc , limitandu-se
astfel efectele acestui moment poetic complex. Poezia moderna era partizana
innoirilor , poetii se inregimentau in framantarile epocii , erau receptivi si gata de
aparticipa la rasturnarile , la limpezirile generate de crizele care au cuprins
societatea vremii , chiar daca nu intotdeauna si nu intru totul intelegeau sensurile
miscarilor sociale sau nu stiau care este atitudinea realmente operanta in domeniul
artei , in general.

Incercand sa rezumam rolul si implicatiile curentelor de avangarda , modernistextremiste ,in literatura romana , constatam ce ele nu au inregistrat opere de mare
insemnatate , dar au imprimat literaturii un incontestabil dinamism.