Mitropolitul Dosoftei

- Bibliografie
- Lucrari Tiparite
- Lucrari in Manuscris
- Psaltirea in Versuri
- Alte lucrari
- Presupusele inceputuri
Literare ale lui Dosoftei
- Dictionar

1624 ~ 1693
Dimitrie Baril.

~Mitropolitul Dosoftei
* A invatat la Iasi probabil la Colegiul intemeiat in 1640 la manastirea "Sf. Trei Ierarhi",

apoi la scoala Fratiei ortodoxe din Lvov, unde a facut Studii umaniste si de limbi.
* Calugarit la Probota (c.1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Husi
(1658-1660) si Roman (1660 - 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671 - 1674 si 1675
- 1686); in toamna anului 1696 dus in Polonia de ostile regelui Jan Sobieski, unde a
ramas pana la sfarsitul vietii.
* A fost unul dintre cei mai mari carturari din trecutul nostru, fiind primul poet national,
primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox, primul traducator din
literatura dramatica universala si din cea istorica in romaneste, primul traducator al
cartilor de slujba in romaneste in Moldova, primul carturar roman care a copiat
documente si inscriptii, unul dintre primii cunoscatori si traducatori din literatura
patristica si post patristica la noi si care a contribuit la formarea limbii literare
romanesti.

~ ""Psaltirea
Psaltirea in versuri", Uniev 1673, cu peste 500 p., si 8.634 de versuri (la
un loc cu Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu)
~ Dumnezeiasca Liturghie", Iasi, 1679 (ed. a II-a, Iasi, 1683);
~ Psaltirea de-nteles", Iasi, 1680 (text paralel: slavon si roman);
~ Molitalvnic de-nteles", Iasi, 1683, avand, dupa prefata, un
~ Poem cronologic despre domnii Moldovei", cu 136 versuri;
~ Paremiile preste an", Iasi, 1683.
~ Poemul cronologic", cu mici adaosuri si modificari si "Viata si petrecerra
sfintilor", 4 vol, Iasi, 1682 - 1686, lucrare de compilatie, dupa izvoare
bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) si slave.

*Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oara in romaneste:

- "Istoriile lui Herodot"
- "Cronograful lui Matei Cigalas"
- "Pateric grecesc"
- "Mantuirea pacatosiior" a lui Agapie Landos
- "Viata si minunule Sf. Vasile cel Nou" - fragmente
* Ca episop de Roman a revizuit traducerea Vechiului Testament facuta de Nicolae Milescu,
care s-a tiparit la Bucuresti, in 1688. In timp ce se afla in exil in Polonia, a tradus
introducerea (prologue) dramei "Erofili", scrisa de poetul cretan Gheorghe Hortatzis
(inceputul sec. XVII), inspirata, la randul ei, din piesa Orbecche a italianului Giraldi,
pastrata fragmentar (154 de versuri); incepe acum si traducerea "Dogmaticii Sf. Ioan
Damaschinul" (se pastreaza 4 capitole din cartea I).
* La rugamintea patriarhului Ioachim al Moscovei si a mitropolitului Varlaam Iasinski al
Kievului, a tradus din greceste in slavo-rusa mai multe lucrari teologice:
- Scrisorile Sfantului Ignatie Teoforul
- Constitutiile Sfintilor Apostoli
- Istoria bisericeasca si privire mistica a patriarhului Gherman I al Constantinopolului
- Dialog impotriva ereziilor, si despre credinte noastre a lui Simeon al Tesalonicului
- 40 de cuvantari (Margaritare) ale unor Sfinti Parinti (34 ale Sf. Ioan Gura de Aur).
Tot acum a alcatuit, in slavo-rusa, o culegere de texte patristice si liturgice despre
prefacerea Sfantelor Daruri.

* Ioan Bianu, "Psaltirea in versuri publicata dupa manuscriptul original,

si de pe editiunea de la 1673", Bucuresti, 1887, LVI, 520 p.;
* N. A. Ursu, "Dosoftei. Psaltirea in versuri." 1673, Iasi, 1974, LX,
1165 p.;
* N. Ursu, "Dosoftei: Opera. I. Versuri", Studiu introductiv de Al.
Andriescu, Bucuresti, 1978, 544 P.;
* Augustin Z. N. Pop, "Glosari la opera mitropolitului Dosoftei",
Cernauti, 1944, 45 p.,
* R. Ciocan, "La genese du Psautier de Dosithee", in "Balcania", VII, 2,
1944, p. 428-446;
*Pr. Niculae Serbanescu, "0 sarbatoare a cartii romanesti: Trei sute de ani
de la aparitia Psaltirii in versiuni a mitropolitului Dosoftei al
Moldovei", in BOR, an. XCI, 1973, nr. II - 12, p. 1216 1237;
* Gavril Istrate, "Limba romana literara in "Psaltirea in versuri" a lui
Dosoftei", in MMS, an. L, 1974, nr. 9 - 12, p. 7 77 - 799.

* Dan Simonescu, "Dosoftei traducator din dramaturgia

universala", in rev. `Manuscriptum", an. III, 1972, nr. 3, p.
28-41;
* N. A. URSU, "Versuri ale Dosoftei atribuite lui Miron
Costin", in LR, an. XXIII, 1974, nr. 2, p.137-152.
* C. Lacea, "Untersuchtun uber Sprache der `Viata si
petrecerea sfintilor" des metropoliten Dosoftei", in vol. G.
Weigand, Jahresbericht des Institute fur rumanische Sprache
zu Leipzig, 5, 1898, P. 51- 144.

*
*
*
*
*
*
*
*
*

Pr. Scarlat Porcescu. "Psaltirea de-nteles", Iasi, 1680, in MMS, an. LVI, 1980, nr. 6
-8, p. 605-610;
Pr.Niculae Serbanescu, "Trei sute de ani de la tiparirea la Iasi a Psaltirii de-ntales a
Sfantului Imparat proroc David de catre mitropolitul Dosoftei al Moldovei", in BOR,
an.XCVIII,1980, nr. 11-12,p. 1159-1172.
D. Puschila, "Molitvelnicul lui Dosoftei. Studiu asupra limbii", in An. Acad. Rom.,
M.S.L., s. II, t. 36, Bucuresti, 1915, p. 1-114;
Pr. Paul Mihail, "Molitvelnicul mitrropolitului Dosoftei" - 1681. La implinirea a 300
de ani de cand a fost tiparit, in MMS, an. LVII, 1981, nr. 4-6, p. 315 - 333;
Pr. Paul Mihail, "Gravura originala romaneasca": Molitvelnicul mitropolitului
Dosoftei din 168l in MMS, an. XXXIII, 1991, nr. 10-12, p.640-651.
"Dosoftei. Dumnmezeiasca Liturghie", Editie critica de N. A. Ursu, Iasi, 1980, LIX
+ 352 p.;
Pr. Ioan Ionescu. "Trei sute de ani de la tiparirea Liturghierului de mitropolitul
Dosoftei", in GB, an. XXXVIII, 1979,nr. 9- 10, p.995-1015.
Nestor Vornicescu. "Mitropolitul Dosoftei traducator si editor al unor texte
patristice", in MMS, an. L, 1974, nr. 9-12, P. 748-752;
Nestor Vornicescu, "Scieri patristice si post patristice in preocuparile mitropolitului
Dosoftei", in MO, an. XXVI. 1974, nr. 9 - I 0, p. 718 -731
Alexandru Elian, "Mitropolitul Dosoftei si literatura patristica", in BOR, an. XCII,
1974, nr. 11-12 p. 1350-1375,

- Nestor Vornicescu, "Dosoftei mitripolitul Moldovei aparator al epiclezei

euharistice", in BOR, an. XCV, 1977, nr. 7-8, p. 717-753.
- Ion Radu Mircea, "Dosoftei, un rapsod al istoriei", in "Manuscriptum",
an. VII, 1976, nr. I , p. 37-46,
- N.A. Ursu, "Debutul literar al lui Dosoftei", in LR, an. XXVI, 1977, nr.
6, p. 607-620
- N.A. Ursu, "Alte traduceri necunoscute din tineretea lui Dosoftei", in
LR, an.XXVII, 1978,5, p. 495-507;
- Doru Mihaescu, "Une version roumaine d'Herodote au XVII-E siecle", in
RESEE, t. XVI, 1978, nr. 3, p. 529-541 si nr. 4, p.745-770.
- A se vedea si vol. "Dosoftei, 1624-1693. Bibliografie", Bucuresti, 1974,
XXX + 102 p. (tiparit de Bibl. Centrala; Univ. Bucuresti);
- "Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900", Bucuresti,
1979, p. 296-302 (bogata bibliografie);
- Mircea Pacurariu, "Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. vol. II",
Bucuresti, 1981, p. 93-111; (ed a II-a, Bucuresti, 1994, p. 94-112);
- Preot Scarlat Porcescu, "Episcopia Romanului", Bucuresti, 1984, p. 190 204.

Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al
XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. "Acest Dosofteiu
mitropolitul - scrie Ion Neculce - nu era om prost de felul lui;era neam de mazil, prea
invatat; multe limbi stia:elineste,latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si
deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla
om ca acesta". Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul
mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine
macedoromana.
Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei
vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de
ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui
Vasile Lupu.
Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului
este Psaltirea in viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A
tradus aceasta carte din slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul
1680. In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste
o lunga Cronologie a tarii Moldovei, scrisa in viersuri silabice,
compusa din 136 rinduri.
..

Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a
mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii,
Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc.
Tot la tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba
slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului
parinte Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti, Acatistul Maicii
Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia din manastirea
Pecersca in anul 1629.
In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in limba greaca.
Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in anul 1680, este tiparita la tipografia sa. O
insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si
petreacerea svintilor sau Proloagele.Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari,
tiparite intre anii 1682-1686. Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie,
alcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare, cum spune el, "de pre greceste si de pre sirbeste".
In anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi
an, el tipareste o noua lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care
se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara. Deasemenea el traduce si trimite la
Moscova si Kiev Epistolele lui Ignatie, arhiepiscopul de Antiohia. Moldova, dupa cum vedem, ne-a
lasat o intreaga literatura istoriografica scrisa in slavoneste, o bogatie de cronici de tot felul.
* DIN VISTIERIA CREDINTEI
* MITROPOLITULUI DOSOFTEI
* TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Din soborul vrednicilor vladuci ai Bisericii noastre, din pronaosul frescelor seculare, din pridvorul
tiparnitei sale de la Iasi, din galeria ctitorilor culturii romanesti, ne iese in cale Mitropolitul
Dosoftei al Moldovei.
Dupa trup fiu al tinutului sucevean, nascut in 1624, iar dupa duh al sanctuarului monahal de la
Probota, din 1648, cand a primit numele de Dosoftei. Simtind chemarea tainica a rolului sau in
viata Bisericii, cu studii temeinice, si-a indestulat setea de cultura, mai intai in Scoala
domneasca din manastirea Trei Ierarhi, din Iasi, si apoi la celebra Scoala a Fratiei Ortodoxe din
Lvov.
Cu o viata filocalica pe masura monahismului vremii, la numai 34 de ani, Dosoftei este chemat, in
1658, sa pastoreasca, pe rand, eparhiile Husi si Roman. In 1671 devine Mitropolit al Moldovei,
pana la 1686, cand a luat drumul greu al pribegiei in pamant strain, in Polonia.
Aici, inconjurat de cativa ucenici, a continuat o foarte bogata activitate teologica, literara si de
traduceri, pana la trecerea sa la viata cea vesnica, in 1693. Daca mormantul sau nu se mai
cunoaste, zestrea ostenelilor sale, roade ale talentului sau de versificator, traducator, scriitor si
contemplator al adevarurilor celor mai presus de fire, constituie marturii ale existentei si
nemuririi acestui Parinte spiritual al poetilor romani de dupa el si Ctitor al limbajului liturgic
prin Liturghierul tradus si tiparit la Iasi la 1679 ca dar al limbii romane, biruitoare in cultul
Bisericii. Transliterat de catre Mitropolia Moldovei in 1980, ca si Psaltirea in versuri, in 19742,
aceste doua carti dau la iveala un intreg univers de frumuseti literare si talmacesc credinciosia cu
care Biserica a pastrat fondul de cuvinte, incat ele pot fi folosite si astazi, cu intelesul liturgic al
cuvantului.

Ierarh al harului inmultit, cuget luminat, psalmist in graiul multimilor, osardic talmaci al
izvoarelor grecesti si slavonesti, pentru a face "spre inteles romanesc lauda sfanta",
mester iscusit al slovelor, paznic al dreptei credinte, al unui dumnezeiesc odor primit
din Scripturi si din vistieriile Sfintilor Parinti, greu incercat printre straini si stins de
dorul pamantului romanesc, asa se profileaza personalitatea creatoare a Mitropolitului
Dosoftei, dupa datele vietii sale de pastor ierarh, carturar. E datoria si grija noastra
sa-l readucem cu evlavie in randul marilor figuri ale culturii romanesti si universale, in
catapeteasma cinstirilor supreme de care tineretul si noi insine avem mare trebuinta.
Pe masura ce anii trec, ei ni-l apropie parca tot mai mult, chemandu-ne sa-l facem
cunoscut, sa-i dam la iveala vistieria credintei si talentului, care au rodit cu
imbelsugare in Biserica noastra, in sufletele fiilor ei si in Ortodoxia ecumenica.
Pretuirea ce i se cuvine operei sale teologice si literare trece insa dincolo de persoana si
timpul sau, acoperind de cinste Biserica si, deopotriva, limba si cultura romaneasca
peste trei secole si jumatate.
Fiecare din acestea a urcat prin el trepte noi, inscriind date memorabile legate de Psaltirea
sa in versuri, de sfintele carti ale slujirii in romaneste de la Dumnezeiasca Liturghie la
Octoih si la Vietile Sfintilor, la traducerea Sfintilor Parinti in alte limbi folosite in
Ortodoxie sau deslusind, la crearea Patriarhului Ioachim al Moscovei, invatatura
ortodoxa despre taina prefacerii la dumnezeiasca Euharistie.
Mitropolitul Dosoftei trebuie privit si ca un teolog de autoritate in aria larga a
Ortodoxiei. Cu atat mai mult se cuvine sa cinstim ierarhul inaripat cu gandul spre
inaltimile duhului prin scris si truda, cu cat imprejurarile i-au fost lui Dosoftei vitrege
si mijloacele putine.

I. Dosoftei i Pobrata (Probota),

mnstirea lui de metanie
1. Importana nsemnrilor din anul 1649, fcute de el pe verso-ul unui document al
acestei mnstiri.
n, Arhiva istoric a Romniei", 1,1865, partea I, p. 118, B.P. Hasdeu
a publicat urmtoarele nsemnri (ncercri de condei) ale lui Dosoftei,
aflate pe verso-ul unui document din 11 mai 1581, prin care domnitorul
Iancu Sasul a druit mnstirii Pobrata cteva slae de igani:
* Documentul se afl n Arhiva Naional a Romniei, Bucureti, fondul
Mnstirea Sfntul Sava - Iai, XXVIII/l (vezi Catalogul documentelor
moldoveneti din Arhiva Central a Statului, voi. I, Bucureti, 1957, p. 174,
fia nr. 676). Reproducem nsemnrile citate i n fotocopia alturat.

nsemnrile de pe prima coloan se afl n partea de sus a documentului,

iar cele de pe coloana a doua n partea de jos.
Comentnd succint aceste prime informaii biografice ale lui Dosoftei,
Hasdeu a vzut n ele dovada c tnrul ieromonah nva
grecete, latinete i polonete n timpul petrecerii sale n mnstire",
opinie preluat de muli istorici literari. Ali cercettori le-au considerat,
pe drept cuvnt, o mrturie a faptului c Dosoftei tia la acea dat limbile
respective, care nu se puteau nva n mnstirea Pobrata.
Deosebit de preioase sunt i informaiile c numele de mirean al lui
Dosoftei fusese Dimitrie, iar numele de familie al tatlui su era Barila
sau Barilovici. Numele prinilor si, Leontar (Leontie) i Misira, sunt
cunoscute i din alte nsemnri ale lui Dosoftei. Le vom comenta mai
jos, n lumina unei informaii suplimentare privitoare la numele Misira
(vezi capitolul II).
Neuitarea, ba chiar menionarea de dou ori n aceste ncercri de
condei a domnitorului de atunci al Moldovei, Vasile Lupu, poate s fie..

 expresia afeciunii lui Dosoftei pentru acest domn, de care i va aminti

cu plcere i mai trziu. n traducerea cronografului lui Matei Kigalas
aflat n copia din ms. 3456 de la Biblioteca Academiei Romne (vezi
IX.4. A. 1.) l evoc n urmtoarele dou interpolri. Cu privire la Asineta,
fiica preotului din Iliopolis dat de faraonul Egiptului soie lui Iosif,
Dosoftei face urmtorul comentariu: Fat svnt. Cetit-am lucru minunat
de dns, cum ngerul lui Dumnedzu o au nvat a credi n
Dumnedzu, unde ide ea n turn, i bucate idoleti de jrtfe nu mnca,
i ngerul o hrnie. A lui Vasilie voievod era carte, grecete, scoas di
pre arpasc" (f. 27r; sublinierea noastr). La sfritul capitolului privitor
la mpria lui Vasile Macedoneanul, dup fraza: s pristvi
mpratul Vasilie Machedon, mprind 19 ani", Dosoftei adaug:
,Atta au mprit i Vasilie vod n ara Moldovii, Dumnedzu s-l
pomeneasc, tatl lui Ioan vod i tefni vod, doamnei Roxandei i
a doamnei Mriei, doamnei cneadzului Radzivil" (f. 276r; s.n.).

Dup toate probabilitile, versificarea Psaltirii a fost fcut de

Dosoftei n timpul episcopatului su la Roman (1659-1671), iar dac este
adevrat c Nicolae Sptarul (Milescu) a tradus Vechiul Testament n anii
1661-1664, la Constantinopol, unde ndeplinea funcia de reprezentant
diplomatic al domnitorului muntean Grigore Ghica, traducere pe care a
remaniat-o Dosoftei (vezi N.A. Ursu, Noi informaii privitoare la manuscrisul
autograf i la textul revizuit al Vechiului Testament tradus de
Nicolae Milescu, citat n IV.2.) i de a crei influen se resimte Psaltirea
versificat de el (vezi N. A. Ursu, Concordane lingvistice ntre Psaltirea
n versuri a lui Dosoftei i unele psaltiri romneti din secolul al XVII-lea,
n Limba romn", XXXVI, 1987, nr. 5, p. 427-442, studiu republicat,
n versiune revzut i adugit, n ediia critic a Bibliei de la 1688,
Pars XI. Liber Psalmorum, Iai, 2003, p. 145-156), nseamn c versificarea
Psaltirii, n cinci ai foarte cu osrdie mare", a fost nceput prin
anii 1664-1665, cnd Dosoftei era n vrst de 40 de ani.

S-a impus deci

ntrebarea: care a fost activitatea lui literar de pn la aceast vrst, prin
ce lucrri i-a creat el stilul att de personal? Cercetarea limbii i a stilului
unor traduceri romneti anonime sau cu paternitate controversat din
perioada 1640-1660 a dus la concluzia c lui Dosoftei i aparine traducerea
unei brouri de 54 de pagini, format 13/17 cm, tiprit la Iai, probabil
n anul 1645, creia i lipsete foaia de titlu, eventual nc o foaie sau dou,
nepaginate, de la nceput, cu vreo dedicaie sau prefa, i cteva foi de la
sfrit, descoperit la Biblioteca Academiei Romne n anul 1955 (vezi
Dan Simonescu, Contribuii la Bibliografia romneasc veche, n Studii
i cercetri de bibliologie", I, 1955, p. 247-248). Aceast brour
conine Paraclisul Precistei (p. 1-22) i dou povestiri cu subiecte extrase
din Vechiul Testament, cu titlul comun Cuvinte i jele la robie Ierusalimului,
cnd din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonosor mprat, i
pomenire i de npaste ce-au npstuit acei doi giudectori pre Susana

agarean = turc; mahomedan. Denumire provenit de la Agara,

slujnica Sarei, cu care Arvaam 1-a nscut pe Ismail,
considerat strmoul mahomedanilor
aschitaci = ascet, schimnic, sihastru
bogonosnic = purttor de Dumnezeu, om cu frica lui Dumnezeu
calem = condei de oel cu care se spau inscripii pe metale
camai = i mai, ct mai
cevluit = cehluit, cu prul retezat, formnd un fel de cerc n
jurul capului, omul cptnd astfel nfiarea
ceahlului, a vulturului pleuv
chiar = clar, curat, limpede
chizmui = a da form, chip, a ntruchipa, a nchipui
cinonacialnic = conductor al unui cin, al unei cete, cpetenie
cliserni = paraclis
custa = a tri, a vieui, a dinui
cuviin (a da) = slav, mreie, frumusee
deaanie = fapt, lucru, ntmplare, istorie
de-aciia = apoi, dup aceea
dires = act, document
div = mirare, minunare; n divuri n chipuri - n variate i
minunate feluri
divi = a se mira, a se minuna
durat = cioplit, fasonat
dvori = a sluji, a face servicii
efim = o veche moned ruseasc
epitimie = peniten, ascultare
erminie = tlcuire, interpretare
floare = culoare, fa
ghizdav = frumos
glav = capitol

goz = gunoi, pleav amestecat cu resturi de cereale

stricate la treierat
hr = lupttor, viteaz, voinic
herb = stem, marc (a rii), blazon
hiri = firesc, natural; frumos, vestit
iconomah = lupttor mpotriva icoanelor
iscuenie = ispit, tentaie
ispovad = spovedanie, mrturisire
izvod = text original; surs; copie
izvodi = a crea, a imagina; a copia, a traduce
jude = judecat
limb = neam, popor; limb considerat sacr
list() = foaie (de hrtie)
liubov = afabilitate, amabilitate, dragoste
lucoare = strlucire, lumin
mohort = (culoare) rou nchis
molebnic = cleric oficiant, sacerdot; molitvenic
moie = mozaic
na = la
nescare = cineva, ceva, oarecare
netine = cineva, oarecine
nestidin = neruinare, impertinen
obrici = a se feri, a evita
obtnic = obtesc, comun
ocintor = motenitor, urma
oglindi = a privi, a observa
ogodnic = plcut, iubit, binecuvntat
oi = exclamaie care exprim diverse stri emotive
ozoare (n) = desen, motiv de estur sau de zugrvitur n romburi
pamente - pomenire, memorie
parajian = parohian, enoria
pardos = pardoseal
prvodiacon = ntiul diacon
prvomucinic = ntiul mucenic
plzuitur = prezicere, prevestire, revelaie
podvig = peniten, ascultare

Dar tocma i din rumni mul [sfini] snt,

carii am i vdzut viaa i traiul lor, dar nu
s-au cutat, fr numai Daniil de Vorone,
i Rafail de Agapia, i-am srutat i svintele
motii. Apucat-am n dzlele noastre prin
nal la bunt i-n podvig, i pleca la
smerenie adnc. Printele Chiriac de
Beserecani, gol i ticloit n munte 60 de
ani. i Chiriac de Tazlu, Epifanie de
Vorone, Partenie de Agapia. Dar loan de
Rca, arhiepiscopul acel svnt i
minunat, Inochentie de Pobrata i Istatie!
C Dumnedzu Svinia Sa nice un neam
de rodul omenesc pre pmnt nu las
nepartnic de darul svineniii Sale, ce preste
to au tins mila Sa -au dechis tuturor ue
de spsenie".
Dosoftei, Viaa i petrecerea svinilor,
lai, 1682-1686, iunie 9, f. 151v-152r