‘AUGUST 8 1979Revista lunard de stiinfa gi practicd apicola editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialisté Romania LIV * 1979 Anul ar. 8 %& august Cuprins V. POPESCU Abiculiura — factor activ in sporirea productiei agroalimentare 2 I. BALANA, I, CIRNU, Elena GROSU gi Gr. FOTA Date cu privire la polenizarea culturilor oleaginoase eu ajutorul albinelor in R, 8. Roménia 4 Z, VOICULESCU Sine progdtim oft mai bine famititle de albine pen tru lemare M, CORDUNEANU Iemmarea familillor de albine cu folie de polietilen’ deasupra ghemulut a A. GUTAN Despre anestezterea albinelor 10 St. G. ERIMESCU Modul de montare pe fund a dispozitivului pentru fixarea corpurilor la stupil multietalatl u Adelina DEREVICI $i Vera BOERU ‘Metode de testare "a veninului de albine prin probe biologice 2 A. cosmoru. Fapt divers intr-o stuping 8 I, CIRNU gi Elena GROSU Valoarea hectaro-poleniferk a dovieaculul (Cucurbita sp.) si evolufia secrefici de nectar Fa YV. GEORGESCU Rulotd apicoli ugoara 16 DE PESTE HOTARE A. HARNAT Agiualltail's1 perspective fn apicultura din R. P, Chi- nez CRONICA ©. PAU © tems vezhe dar permanent tindri a 1, TITOV pEagurele de aur" la a sa editie, Vaeea DIN ACTIVITATEA FILIALELOR STIRI SE INFORMATIE DOCUMENTAR APICOL RECENZII 2 TIMPUL PROBABIL cop. III 18 Tomgant, Jud. En 6 a » Coperta 1 Polenizarea cu albine a livezilor asigura recoke sporite de fructe, “ “ Copera IV: Stupini ta cules de finea{A in zona montana (sus) g1 In Deita Dunaeli (Gos), (Foto: Din setut de dlaporitive realizat de ,Animasitm, 1a cerevea M.A.1.A.) - mei Cac ante, COMITETUL plate a {zeU IVa! CIATIE! Ikeys9 INE DIN R MANIA Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAT Vicepresedingi: Dr, ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAB FOTI Dr, ing. ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURES AN Prof, COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Mempri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA. ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU TULIU GEDUG Ing, STEFAN SAVULESCU Conf. dr. ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing, NICOLAE FOTI Membri: Ing, CIOLCA ION, dr. ing, CIANU IOAN, ar. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr, MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU $TE- ‘VALERIU, ing. ‘wITOV FAN, dr. VOICULESCU VOLCINSCHT ILIE (red. get). * Redactia__si__adi COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. fulius Fucil nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ ‘Tel. : "12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judejul Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cilitorii din strdindtate care dorese si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex Port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226. sInBU ZAHARIA, TRAIAN,APICULTURA—FACTOR ACTIV IN SPORIREA PRODUCTIEI AGROALIMENTARE V. POPESCU Seoretarul Cereulul apicol’— Timisoara U na dintre marile probleme actuale si de perspectiv’ ce preocup’ multe fo- ruri nationale si mondiale de resort, const& in cercetarea asidua a g&sirii de noi surse pentru asigurarea si imbuna- * t&tirea continu’ a alimentafiei popu- latiei planetei noastre. La aceasté mireaf{ oper& de progres si bunastare a omenirii, o contributie de seam pentru imbunitatirea conditiilor de hrana si de s&n&tate a populatiei o aduce si apicultura. Pe ling producerea la nivel mondial a celor peste 400.000 tone miere si a celorlalte produse secun- dare, apicultura participé in mod activ si la cresterea productiei agroalimen- tare, prin polenizarea culturilor agricole entomofile, actiune in urma c&reia, spo- nul valoric de fructe, legume si seminte depaseste de 7—15 ori valoarea produ- selor apicole realizate de apicultura. Fondul national apicol constituit din cele peste 1046000 familii de albine amplasate pe intregul teritoniu al {&rii, cu deosebire in zonele cultivate cu plante agricole entomofile, asiguré pe deplin polenizarea acestor culturi $i aduce un substantial aport la dezvolta- rea agriculurii intensive si moderne practicate fn fara noastra, In acest sens, dupa cum este stiut, atit conducerea de partid si de stat, cit si Comitetul Execu- tiv al Asociatiei Crescéitorilor de Albine din R. S. Romania, au inifiat si elabo- rat o serie de norme si reglementiri menite, pe de o parte, si dezvolte si s& protejeze patrimoniul apicol (Legea de protecfie a mediului ambiant din 1973 si Normele de calitate a aerului, elabo- vate de Ministerul Sanatatii ; Legea sa- nitar-veterinara nr, 60/1974 privind normele pentru protectia albinelor im- potriva intoxicafiilor cu substante chi- mice ; Decretul nr. 252/1978 _ privind normele de prevenire a raspindirii unor boli cu caracter exotic ; Decretul nr. 253/1978 privind sanctionarea contra- venfiilor la normele sanitar-veterinare din sectorul apicol), iar pe de alt& parte s& stimuleze actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile cu ajuto- rul albinelor (Ordinul M.A.LA. nr, 22/ 5.111974, prin care s-a aprobat regula- mentul de organizare a stupfritului pas- toral in R. S, Roméania si Ordinul nr. 159 din 4 octombrie 1974 al aceluiasi minister privind normele de polenizare a culturilor agricole entomofile cu aju- torul albinelor). De mentionat este fap- tul c& majoritatea culturilor entomofile necesit o polenizare incrucigat& care, in proportie de circa 85%, se face de c&tre albina melifer si numai circa 15% de cate celelalte insecte poleniza- toare. De asemenea, mai amintim cA in urma experienjelor éfectuate s-a stabi- lit in mod stiintific c& albinele melifere asiguri intr-o proportie de peste 80%) polenizarea culturilor de plante fura- jere (lucern4, trifoi rosu si alb si spar- cetd), de legume (dovieci, castraveti, pe- peni verzi si galbeni), de plante uleioase si industriale (rapifa, floarea-soarelui, cinep’, in, mustar ete.), precum gi pole- nizarea pomilor fructiferi si arbustilor (ciresi, visini, piersici, caisi, peri, meri, pruni, vifS de vie, cipsuni, fragi, agrise, coacize etc.). Pentru realizarea acestui deziderat al agriculturii socialiste din fara noastra, 0 contributie important& o au filialele gi cercurile apicole teritoriale ale Asoci tiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, care prin programarea si re- partizarea in mod rational a materialu- lui biologic apicol pe raza fieckrui ju- det, asigura polenizarea saturati a tu- turor suprafetelor cu culturi agricole entomofile de pe intregul teritoriu al iri. In aceeasi misurd, sarcini impor- 1tante revin consiliilor unice agro-indus- triale care, potrivit reglementarilor sta bilite de Ministerul Agriculturii. si In- dustriei Alimentare prin Ordinul nz. 159/4,X.1974, privind polenizarea cultu- Tilor agricole entomofile cu ajutorul al- binelor, urmeaz& s4 prevad& in planu- rile finenciare ale unitdjilor agro-in- dusiziale din subordine, fondurile nece- sare plafii tarifelor stabilite pentru fie~ care familie de albine participantA la polenizare, pe feluri de culturi ; de ase- menea, trebuie si acorde tot sprijinul lor posesorilor de stupine pentru depla- serea si stafionarea efectivelor de fami- lii de albine pe lotunile de culturi, con~ form programului de actiune stabilit cu filialele judetene ale Asociatiei Cresca- torilor de Albine din R, S, Romania si contractului tip Incheiat pentru poleni- it a culturilor respective. In vederea sporirii culturilor agricole entomofile din zona de vest a {&rii noas- tre, apicultorii definatori ai celor peste 120000 familii de albine, care consti- tuie fondul apicol bimifean, au partici pat an de an, cu efective tot mai mari, in actiunea de polenizare cu maximum de eficienja a tuturor suprafetelor cul- tivate cu astfel de culturi. Un accent deosebit a fost pus de citre acestia pe respectarea riguroasi a normei nume- rice a familiilor de albine necesare pe hectar, dupa specificul fiecdvei culturi. Astfel s-a reusit ca in ultimii 2—3 ani efectivul familiilor de albine _partici- pante la acfiuni de polenizare sA se ri- dice pe meleagurile bana{ene la peste 90%, ceea ce a facut posibili acoperi- rea necesarului de polenizare a culturi- lor de plante uleioase gi industriale in proportic de 95%, a culturilor de plante furajere in proportie de 90%, a culturi- lor de leguminoase in proportie de 86%/, sia pomilor fructiferi si a arbustilor in proporfie de 80%. La acfiunea de polenizare un aport deo- sebit a fost adus de fenmele apicole ale Institutului Agronomic Timisoara, ale 2 Stafiei zonale pentru ameliorarea albi- nelor si producerea materialului biolo- gic Timisoara, aparfinind Institutului de cereetéri pentru apicultur’. Bucuresti, ale intreprinderilor agricole de stat Gearmata si Deta, Inspectoratului sil- vie al judefului Timis-Pischia gi altele, De asemenea, o contributie insemnati Ja acjiunea de polenizare a fost adusi, cu si chiar fara contract tip gi de stu- pinele individuale ale marii majorititi a apicultorilor b&ndteni, dintre care ii citim pe : dr. T. Cioloca, prof. I. Borlo- van, R. Burza si Gh. Milin, inv. P, Ma- nea, Gh. Pituscan, L, Vladescu, Gh. Ma- tei, P. Laichici, Gh, Olteanu, Gh. Mag- da, I. Chitarici si alti, Prin actiunea de polenizare in mod or- ganizat a culturilor agricole entomofile din Banat s-au obtinut avantaje mate- riale importante, atit pentru unitijile agricole beneficiare de polenizare, cit si pentru apicultorii detindtori ai familii- lor de albine participante la aceast’ ac- fiune. Astfel, sporurile de productie su- plimentare obfinute de unit&tile agri- cole de stat si cooperatiste de pe lotu- rile cu culturi agricole entomofile pole- nizate cu ajutorul albinelor au fost su- perioare loturilor cu culturi martor : la pomi fructiferi cu 50—60% (15—18 kg/ pom); la floarea-soarelui cu 20—35%) (400—700 kg/ha) ; la semincere de tri- foi cu 200—500%, la rapifd cu 20— 30% (400—600 kg/ha) ; la vita de vie cu 20—30% si la bostanoase cu 200— 400%. De avantaje importante au be- neficiat si detinatorii familiilor de al- bine care au participat la polenizarea dirijaté a culturilor agricole entomo- file, a cdrei materializare a constat atit in inlesnirile acordate de unit&tile agricole beneficiare ale actiunii de po- lenizare (asigurarea transportului stu- pilor de la drumul carasabil pind la vetrele de amplasare situate in interio- rul culturilor ; aprovizionarea cu apa necesara albinelor ; asigurarea contra cost a hranei apicultoriler care au in-sofit stupinele), cit si in realizorea ve- niturilor rezultate din tarifele aferente familiilor participante la polenizarea fiecrei culturi in parte, precum si in obfinerea unor insemnate cantititi de produse apicole realizate din vecolla- rea nectarului si polenului floral. De mentionat este faptul c& productia de miere marf& obtinuta la polenizarea culturilor entomofile se estimeazi la circa 15—20 kg/ha la floarea-soarelui ; cirea 10-15 . kg/ha la rapiti; circa 5—10 kg/ha la pomii fructiferi ; circa 15 kg/ha la semincere de trifoi si circa 10—15 kg/ha la bostanoase. Ca o realizare de prestigiu pe aceast& linie, amintim obfinerea de citre un grup de cercet&itori de la Institutul agronomic Timisoara, condus de conf. dr. ing. Carmen Lia Sp&taru, membru in Comitetul Executiv al Asociatiei Crescatorilor de Albine din RB. S. Romania si presedinte al Filialei ACA. jud. Timi§ si asistent uni- versitar biolog I, Ootavian, care in urma polenizarii culturilor de castra- vefi din sere cu ajutorul albinelor au reugit si recolteze cite 25,3—32,0 si res- respectiv 44,8 t/ha fad de productia Planificaté de 20 t/ha ceea ce dove- deste c& se pot realiza sporuri de pro- ductii de peste 120%) prin polenizare *). Interdependenja dintre apicultura si a- gricultura, legat& indisolubil prin exis- tenfa bazei materiale a celor doud ra- muri de productie si reglementata prin actele normative elaborate de forurile republicane de resort, constituite pen- tru noi apicultorii un indemn si 0 obli- gatie cetSjeneasci, ca impreuna cu lu- crtorii din sectorul agricol si ne con- jugim eforturile pentru mobilizarea tu- turor factorilor si resurselor care duc la obtinerea unui volum sporit de produse agroalimentare, necesare ridic&rii con- Pavilionul fogure din cadrul Complexului apicot al Asociafiei Crescétorilor de AlbineDATE CU PRIVIRE LA POLENIZAREA CULTURILOR OLEAGINOASE CU AJUTORUL ALBINELOR TN R.S.ROMANIA * Ing. I, BALANA, dr. ing. I. CIRNU, biol. Elena GROSU, ing. Gr. FOTA F loarea-soarelui si rapita reprezinti principalele plante oleaginoase din tara noastrd cu o pondere insemnata in eco- nomia nationala. Ele constituie, totoda- ta, prin potentialul melifer ridicat, prin- cipalele plante melifere cultivate, care furnizeazi In unele zone ale {arii, in decursul unei perioade lungi de inflo- rire — cca 2—3 siptimini — un cules intens, cu un caracter relativ constant, furnizind anual cantitafi apreciabile de miere marfa. Floarea-soarelui fiind o planta tipic alo- gama entomofili, o condifie esentiala, alituri de celelalte m&suri agrotehnice _ privind sporirea produetiei de seminte este polenizarea dirijat& si complet cu albinele, Dup& experientele efectuate de c&tre Institutul de cercetiri pentru a- picultura si observatiile din teren, spo- rul mediu de seminfe realizat prin po- lenizarea cu albinele este de 335 kg la hectar, ceea ce reprezinti 0 crestere a productiei de seminte cu 21—27%) la © norma de 1 familie de albine/ha si o crestere de 50% prin mirirea normei de polenizare la 2 familii de albine/ha Pe linga aceasta, se obfin in medie 6,2 kg miere la hectar, ceea ce totalizeazd un spor valoric mediu de peste 1 000 lei/ha. Pe, ling& sporul cantitativ, polenizarea cu albinele méreste gradul de fecundi- tate al seminfelor cu 10,5%, iar greu- tatea a 1000 boabe creste de la 63,3 g la 84,5 g. Totodata, la plantele poleni- zate cu albinele creste si procentul de ulei confinut in seminte. Prima conditie a eticienfei unei bune polenizari este formarea si intrefinerea *Referat prezentat 1a Simpozionur internatio- nal ,Tehniél de polenizare", Avignon — Franta, 3-6 Aprilie, 1970, 4 de familii puternice, destinate acestei actiuni, diferenfiat pe zone de cultura. Deplasarea familiilor de albine la floa~ rea-soarelui se face cind cultura este in- florité in procent de 5—7%o pentru ca contactul cu florile s& se faci treptat, dup& efectuarea unor zboruri de orien tare prealabile. Amplasarea stupilor se face-la distante de pind la 200 m de tarla, pe loc des- chis, special amenajat, la distanja de 3 m unul de altul. Fati_de tarla, se recomand& asezarea stupilor in partea unde s-a terminat in- siminfatul si infloritul se produce mai tirziu, pentru c& astfel albinele sint de- terminate sA cerceteze uniform intreaga cultur’, Avantajele sigure pe care le aduce po- lenizarea florii-soarelui a determinat extinderea si imbundtatirea stupritului pastoral la aceasti culturi si a impus aplicarea de masuri care s& permit& po- lenizarea acestei culturi pe suprafete din ce in ce mai mari. Pe lingf avantajele pe care le prezinia polenizarea cu albinele a culturilor de floarea-soarelui trebuie si remarcim ins, c& se inregistreaz{ si uncle aspecte si fenomene anormale, care apar uneori in comportarea albinelor angajate in.va- lorificarea culesului 1a aceasta’ specie, ca si perturbafii ale secretiei de nectar in anumite condifii de care apicultorii trebuie si {ind seama. Astfel, se.con- stati dezorieniarea. si riticirea albine- Jor, un procent relativ mare de moriali- tate si in unele cazuri aparifia de albine negre-brune, fenomene care constituie obiective de studiu si cercetare pentru vitor. : Cercetarile recent efectuate de citre In- stitutul de cercettiri pentru apicultur& au demonstrat 0 corelafie directA intreproductivitatea soiurilor si hibrizilor de floarea-soarelui nou introdusi in cultu- ri, insugirile nectaro-polenifere ale a- cestora si frecventa cercetirii lor de c&tre albine. - Amelioratorii, cultivatorii si apioultorii au interese comune in crearea de noi soiuri si hibrizi de floarea-soarelui, ur- mérind atit insusiri superioare privind productia de seminte gi ulei cit si po- tentialul melifer ridicat si respectiv un grad mare de atractivitate pentru albi- ne. In acest sens, Institutul de cerce- tari pentru apicultura in colaborare cu Comisia de stat pentru incercarea si o- mologarea soiurilor si LC.C.P.T. Fun- dulea au luat in studiu, valoarea meli- fer a principalilor hibrizi si soiuri de floarea-soarelui aflati in refeaua expe- rimentala de incercare. Analizind rezul- tatele inregistrate de centrele experi mentale, referitoare la valoarea melife- r&, rezultd c& aceasta este influentati atit de soi cit si de complexul de mi. suri agrotehnice si factorii climatici. Cei mai buni hibrizi sub raportul va- lorii melifere sint : Romsun 53, Sorem 80, Romsun 59, HS 100, HS 82, Deoa- rece tofi acesti hibrizi au productivi- tate mare si totodaté valoare meliferA ridicata, generalizarea in cultura, alaturi de soiurile Record si Vniimk 8931 con- VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE! stiluie premize promifatoare pentru al- bine, asigurind un bun randament de cules la floarea-soarelui. Soiul Record, introdus in cultura, a fost urmarit si studiat din punct de vedere al productivitafii si potentilului necta- ro-polenifer, comparativ cu soiul Vni- imk 8931. Desi rezultatele obtinute au fost aproape identice, soiul Record pre- zint& in unele conditii variatii mai mari ale secretiei de nectar si alungi- rea tubului floral cu 1,33 mm, ingreu- neaz4 uneori, in cazul precipitatiilor a- bundente, culesul de nectar si polen al albinelor si deci efectuarea polenizari Polenizarea cu albinele s-a dovedit efi- cienté in fara noastra gi la alte plante oleaginoase, unde s-au inregistrat de a- semenea sporuri importante ca urmare a acestei actiuni. Astfel, la rapita de toamna productia de seminte obfinuta la lanurile polenizate cu ajutorul albi- nelor a depisit cu 40% culturile la care nu s-a facut polenizarea cu albinele. De asemenea, la rapita de primivari si mustar culturile polenizate cu ajutorul albinelor daw sporuri de productie de 20—30% faf& de cele nepolenizate. Totodat& in conditii pedoclimatice fa- vorabile se obtin de la aceasté cultura culesuri insemnate de productie, de 35 -~100 kg miere/hectar. CE STIM e din R. §, Romania ? a) mierea ; b) polenul ; c) propolisul. in timp de 24 de ore? a) 1000 oud ; b) 1500 oud ; c) 2.000 oud. a) al stupului RA 1002 ; tara noastra 7 a) in addpost ; 1/1999 Tie;2:b;3:b; 4: bs bre CE NU STIM 1, Care este organul suprem de conducere al Asociafiei Cresedtorilor de Albine 4) Comitetul Executiv ; b) Consiliul Asociafiei ; c) Conferinta pe tard. 2 Care produs apiool are cele mal puternice proprielsfi bacterielde ? 3. Care este numirul maxim de oui pe care le poate depune o mated de calitate 4. Hrinitorul cirui stup are capacitatea cea mai mare ? 0) al stupului orizontal ; c) al stupului multietajat. 5. Care este cel mai bun sistem de iernare a familiilor de albine in condifiile din 0) in cojoc ; c) pe vatrd in aer liber. RASPUNSURILE CORECTE LA INTREBARILE e CE TREBUIE SA STIM PUBLICATE IN NUMARUL Ing. Tr. V.S& ne preg&tim cit mai bine familiile de albine pentru iernare U na dintre cele mai importante lu- crari pe care fiecare stupar irebuie si o facd din timp si in cele mai bune con- difii este pregitirea familiilor de albine pentru iernare. Pregiitirea nu este conditionata de reve- nirea pe vatra de iernare. Ea trebuie fa- outa imediat dupa culesul de la floarea- soarelui, cind nu mai exista alt cules de nectar. O dati cu ultima extractie a mierii de floarea-soarelui se stabilesc ramele care rimin ca provizie pentru iemat. Intrucit de multe ori in stupi se aduce si miere de mani, consider ci este normal s& se fac& analiza calitifii hranei care ramine in stup. Pentru aceasta, din 30—40% din stupi se iau probe cu ajutorul unui cutit sau cu o lingurijaé. Proba const dintr-o cantitate mici de miere c&pacité si necdpicita ridicata din 3—4 rame, Aceast& miere se depoziteazi intr-un vas si se omogenizeazd timp de citeva minute, Pentru analiz& folosim un ci- lindru gradat in care punem un volum de miere, un volum de api distilata si 10 volume alcool de 96°, dup’ care agi- tam amestecul timp de 5—6 minute. Dac& amestecul ramine clar, micrea este din nectar iar daci se tulbura, este vor- ba de mana. Listim cilindrul pe masa timp de circa 30 minute, pentru ca amestecul s& se limpezeasc si si sedi- menteze pe fundul cilindrului, in strat subfire sau gros, in funetie de cantita- tea de miere de mand existent in stupi. Mierea de mani nu este bund pentru iernare, deoarece incarci intes- tinul gros al albinelor, iar in iernile lungi si grele, cind albinele nu pot zbura 70—80 zile, provoaci diaree, tn- sofit&é de nosemoza, care in final se sol- deaz& cu foarte multe pierderi de fami- lii, Chiar si familiile care scapi, nu se dezvolté bine si nu dau randament la cules. Pentru aceste considerente, reco- mand centrifugarea tuturor ramelor cu 6 Z, VOICULESCU miere in afara celor cu puiet si inlocui- rea cu sirop de zahiir. Mierea de mand este platita la acelasi pre{ cu mierea de saleim, iar pentru 1 kg de miere de mand pot cumplira 3 kg de zahar, care pe lingd asigurarea unei bune jerniri, imi asiguri $i hri- nirea de stimulare pind la intrarea in ian’ In vederea unei judicioase pregétiri pentru iernare, trebuie si retinem ur- miatoarele date : — 1 dm? fagure cu miere c&pacit pe ambele fefe =350 g; — 1 interval intre 2 rame 435><300= 3000 albine (aproximativ) ; — 1 interval tntre 2 rame 435><23 2000 albine (aproximativ) ; —1 dm? fagure pe o singura parte (00 celule ; — rami de 435300 parte =11 dm? de celule ; — 1 rama de 435230 pe o parte =8 dm? de celule. Incepind cu sfirsitul Iunii iulie, m&tcile isi reduc treptat ouatul, astfel c& in lu- na august nu depun mai mult de 600 oua in 24 de ore. Aceasta inseamn& cA au nevoie de cel iault 24—26 dm? de fagure cu celule libere pe ambele fete. Dac& facem pufind aritmeticd nu va fi greu sé aflam cf, pentru o bund ierna- re, o familie de putere mijlocie, adica 1,5 kg albind, are nevoie in total de 5 rame, din care : 3 pline cu miere, 1 cu pasturé si 1 numai cu coroané de mie- re pe circa 1/3 din suprafata. Ordinea asezirii ramelor este urmatoa- rea : in centru rama cu coroana si rama cu pistura, marginite de o parte de 2 rame cu miere si de cealalté parte nu- mai de o rami cu miere, Aceast orga- nizare se referd la stupii orizontali ¢i RA 1001, iar asezarea ramelor se va face in dreptul urdinisului. Facind un caloul, obfinem urmiitoarele date : 3 pe o singur& singurarame cu miereX<11 dm?=33 dm? fagure cu miere X0,350 kg—=11,550 kg miere, la care mai ad&ugaim mierea din coroa- na ramei din mijloc, cea ce conduce la 12,500 kg miere ca vezerva pentru iernate, In stupina proprie, cintarul de control a inregistrat un consum mediu pe 8 ani in perioada 1 noiembrie — 1 mantie, de 6,400 kg, cu limite intre 5,100 si 7,600 kg, pentru o familie de albine de 2,7 kg (2 matci), Deci, oricit ar fi iarna de grea, cele 12,5 kg de miere lisate unei familii ii asigu- ré o iernare mai mult decit bund, iar daca puterea familiei este mai mare se va adduga inci o ram plind cu miere. La stupul multietajat, o familie care are 1,5 kg albin§, poate ierna pe 2 corpuri cu conditia ca in fiecare corp s& se lase numai 9 rame, asezate central {ati de perefii laterali, Corpul de sus trebule sii alba 7 rame pline cu miere si 2 cu p turd. Ramele cu pstur& vor ocupa locu- rile 3 si7 indiferent de unde incepem numéar&toarea. In corpul de jos vom organiza cuibul familiei iar pentru siguranta urcirii ghemului de iernare la mierea de dea- «supra, se recomanda agezare a 7 streifuri de fagure vechi peste sipcile superioare ale ramelor din corpul de jos (streifu- rile nu vor fimaiinalte de 1 cm si cu lungimea de 15—20 cm si vor avea po- zijia pe care o au in rama). Multi stu- pari se pling de faptul c& in unele tuafii cind familiile ierneazi pe 2 cor- puri, acestea pier in corpul de jos, fara s& ajunga in cel de sus unde au 10—15 kg de hrand. Pentru a preveni aceste situatii se recomand& acoperirea la ex- terior cu o band’ de folie de polietilen’, carton gudronat sau hirtie gumati a locului de imbinare dintre cele 2 cor- puri. Cu timpul, intre cele doud corpuri de stup apar crap&turi de 3—4 mm, care mai ales in perioada de toamni, cind noptile sint reci saa iarna cind timpul este geros, provoacd curenti care opresc ghemul pe loc. Din constructie, corpul stupului are o dimensiune mai mare, incit la 3—4 ani 435, Fig. 1. Rama obignuita imparfita cu sirma in decimetri patrati odat& poate fi ajustat cu rindeaua, pentru a se otanseiza perfect, Completirile de hran& sau inlocuirea mierii de man, trebuie facute Ja sfir- situl lunii iulie, inceputul lunii august, pentru a beneficia de timpal cailduros, de faptul c& se mai gaseste polen in na- turd si c& in fiecare familie sint foarte multe albine care nu au ce face si care nu vor rimine in stupi pentru iernare. Trebuie s& incepem imediat aceste hré- niri dind sirop 1/1: in prima zi 1 1, apoi 2 | si mai tirziu 4—5 1 pe zi, in functie de capacitatea hrdnitoarelor. In- sist ca lucrarea s& se faci in 7—8 zile pentru a da posibilitatea ca hrana sa fie cpacits. Orice intirziere este in de~ trimentul bunei iernri deoarece hrani- rile tiraii uzeaz& albinele de jarn’. La stupii orizontali si RA 1001 se vor folosi diafragmele scurte, unde se vor aseza ramele cu puiet cipicit si putin& miere. In cuib se las& mumai 7 rame : 5 rame pentru iernat, 2 rame in centru cu pu- iet necdpicit si oud. Pe mdsurA ce timpul avanseazi si mat- cile oprese ouatul, se scot 2 rame si se trec la margine. Cind ultimele celule au eclozionat, ramele se dau dup diafrag- mi si apoi la rezerva. Daci in ramele date dup& diafragmA exist’ miere neck- pacita, acestea se vor stringe toate si se vor da la centrifuga. Nectarul rezul- tat se amestecd cu siropul, iar ramele se pun la pastrat. Ramele cu miere c&pa- cit& fm coroane sint duse in cabana si se pstreazi pentru primavaré, cind sint 7Yoarte bune pentru spargerea cuibului gi impulsionarea dezvoltirii. La stupii multietajati toate ramele cu puiet si miere puting sint asezate in corpul de jos, incit aici nu avem de a face ou dia- fragme sau alte impachetari. Se reco- manda ca in centnul corpului de sus ra- mele 4, 5, 6 si fie de culoare inchisd, rama 5 si aibi miere pe jumatate din suprafafi, iar ramele 4 si 6 pe 2/3 din suprafafa, Avind aceasti organizare, ghemul se va prinde de corpul cu hrani inci din toamn’, cind va ocupa si o parte a corpului de jos in ceea ce privegte locul pentru iernare, el trebuie ales cu grija, sA nu aibi de- niveléri, unde apa din ploaie sau topi- rea zipezilor si bilteascd si sd fie ferit de bitaia crivajului. Vatra de iernare trebuie s& fie expusi la soare, iar stu- Pii vor fi asezafi cu urdinigul spre sud si la 15—20 cm depirtare de sol, Spa- fiul de sub stupi va fi umplut cu frun- ze uscate, Prin aceastd lucrare oprim p&trunderea curentilor reci si a ziipezii viscolite pe sub stupi. Incepind cu 15 septembrie, deschiderea urdinisului va fi aparat& cu o gratie impotriva goareci- lor, iar deschiderea urdinisului va avea Cite 2 cm pentru fiecare interval ocu- pat de albine, Reducerea exagerati a urdinisului impiedicS schimbul de aer si duce in final la dezvoltarea umiditatii si mucegaiului in familie. Inc& din vara se vor chitui si repara toti stupii, Pen- tru combaterea barzdunilor _ folosese sticle de 1/4 sau 1/2 1, in care pun so- lufie de apa cu zahar sau apa cu miere, Sticlele le asez la o indltime de peste 1,7 m, in diverse locuri in stupina. Pind la oprirea zborului, sticlele sint golite de 2—3 ori de incaredtura lor de cétre, muste, viespi comune dar mai ales de viespea mare sau barziun: In ceea ce priveste impachetarea la stu- pii multietajati, familia de bazi nu are nici un impachetaj, deoarece, avind o greutate de 1,7—2 kg albine, ierneaz& foarte bine, Familia ajut&toare care nu depaseste 1 kg o limitez la 5—6 rame marginite pe laturj de 2 diafragme, iar spatiul liber ramas de o parte si de alta il umplu cu cirpe sau ziare. Deasupra podisorului pun o bucat din sacul de apistim, in care am introdus 2—8 ziare, iar grosimea total a hirtiei nu depdgeste 78 mm. Incinta stupinei trebuie ingrAdit& pentru a opri accesul pasiirilor de curte la stupi. TEODOR MARDARE Cu nefitrmuritt durere, Comitetul Executiv al_Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania anunjd incetarea din viaté a doctorului Teodor MARDARE, activist de frunte al organizafiei noastre, membru al Consiliului Asociafiei, Nascut in anul 1911 in’ satut Bihotin, com, Réduciinent, jud. Iasi, apicultor de la virsta de 5 ani — cind prinzind un roi primeste primul stup in dar de la bunicul sau — rémine pentru toaté viata un indragostit si pasionat crescdtor de aibine. Dupa studii strdlucite, absolvite intre anti 1932—1938 tn cadrul Facultéfit de medicinad din Iasi, urci in ierarhia medicala, dovedindu-se un. asiduu cercetitor tn probleme de epidemiologie si microbiologic, aducind un insemnat aport in imbogijirea patrimoniatut stiingific in acest domeniu in yara noastra. Ca apicultor, a dat dovadé de multd pasiune si intelegere pentru dezvoltarea unei apiculturi stiinfifice si atragerea de noi apicultori in Asociagie. Prin competenta si forta sa ‘mobilizatoare, s-a situat in permanenfd printre activistii fruntasi ai apiculturii pe care a slujit-o cu credinga pind tn ultima clipé.deasupra ghemulul la -lernarea famillor de albine cu folle de polletilena M. CORDUNEANU A nul trecut, rasfoind colectia de re- viste apicole din anul 1975, am citit un ~ avticol in care era trataté o noud meto- da de iernare a familiilor de albine ,,farai pierderi si cu un consum de hran& foar- - te redus*. Autorul arta cA a obfinut re- zultate foarte bune in iernarea familii- lor respective, cind la data de 1 decem- brie a asezat deasupra cuiburilor de ier nare cite o plac& de zah&r candi acop:- riti cu o folie de polietilen’. Felul cum este descristi aceast metola m-a facut s-6 experimenter si eu in nordul farii, Botosani, unde gerurile _sint mult mai aspre. In aceasté zona, dacii nu se iau mAsuri din toamna pentru ier- narea in bune condifii, unind familiile slabe si p&steind mitcile in culii tip Foti, unele familii de albine mor in timpul iernii din cauza gerului $i iat ce am patit aplicind aceasté me- toda : la data de 1 decembrie la opt din- tne familiile mele de albine am pus dea- supra ghemului de iernare cite 0 plack de candi, dup’ ce in prealabil am cu- r&fat-o bineinteles, de hirtie, asa cum recomanda autoarea acelui articol. Am astemut apoi pe intreaga suprafa(é a ramelor din cuib 0 folie de polietilend. In jurul datei de 2 martie, cind au fost vreo doua zile cAlduroase si albinele au iegit 1a primul zbor de curatire, am des- chis cele opt familii iernate cu folia de polietilen’. Cu amérdciune si surprin- dere am constatat c& in interiorul stu- pilor ramele erau imbibate cu api, 7a- a harul candi era consumat, mierea din rame acriti, iar pe fundul stupilor erau multe albine moarte. Timpul mi-a permis si am fAcut repede ordine in acesti stupi. I-am unificat pe tofi formind doui familii de albine pe ve le-am instalat in alfi stupi uscati dindu-le ca hran& miere de calitate. Cu toate acestea familiile respec- tive n-au produs toat& vara decit 7 kg miere. In timpul iernii cind asculiam cele 8 fa- milii de albine cu tubul acustic, imi di- cA albinele stau_r jerneaz rau, dar n-am deam seama ate pe rame sic intervenit fiind curios sX vad sfirsitul. Cauza a fost urmitoarea : datorita folii- lor de polietilen& puse deaswpra cuibu- vilor in timpul jernii, sau format va- pori de apf care s-au depus pe folii pe peretii stupilor si care la un ger mai mare s-au transformat in gheaté si au dus la distrugerea familiilor. i Celelalte familii de albine, in numir de 45, au iernat normal ca si in ani pre- ceden{i, fari umezealA in stupi, iar mortalitatea a fost doar de 50 g de al- bine pe familie. In aceast{ zona a Boto- sanilor avem familii de albine pur car- patine, foarte harnice si care suport& bine asprimile iernii de aici. Introducindu-le, ins, in timpul ierndrii plici de zahir candi si polietilena le-am inrdutafit conditiile de iernare. Poate in alte regiuni ale {drii, unde iernile sint mai usoare metoda des- crisi da rezultate, albinele avind posibi- litatea s& efectueze zboruri de curatire cit mai timpurii. In nordul t&rii si la munte consider c& folosirea acestei me- tode este contraindicata.. DESPRE ANESTEZIEREA nieresul mereu crescind al apicul- torilor pentru utilizarea anestezierii al- binelor m-a determinat si impantises colorlalti colegi apicultori modul de fo- losire a anestezierii albinelor mn trei si- tuatii diferite, Pentru prima daté am folosit aceasta metoda la introducerea unei matci in- tr-o familie de albine orfana, cind, de fap‘, am avut si primul esec, Din literatura de specialitate*) am aflai cA nitratul de amoniu este folosit cu mult succes in anestezierea albinelor. Am procurat cantitatea necesard (azotat de smoniu folosit in agriculturd ea in- grasimint) si l-am amestecat cu putins apa. Am luat apoi cantititi mici din compozitie si am facut bilute cu diame- trul de cirea 1—1,5 em, pe care le-am uscat la soare, Am pregiitit jar puternic in afumator $i am pus pe el trei bilute de azotat de a- moniu. Cind a Inceput sa apari un fum alb, am pompat cinci rafale pe urdinis. Dupi aceea am ascultat si cind bfziitul a incelat, am ridicat podisorul. Spre sunprinderea mea, am mai auzit un bi- ait slab spre fundul stupului, Stiind ca anestezierea dureazi numai citeva mi- nute si deci neavind timp pentru ceree- tri si rationamente lungi, am dat dru- mul m&teii in stup, am mai tinut des- chis stupul pentru aerisire pind cind am observat ca albinele au Inceput s& miste si apoi l-am inchis, A doua zi dimineaté am gisit matca moarté in fata urdinigului. Stupul fn cauz& era un Dadant. impro- vizat cu fundul nedemontabil. Din cele observate pe parcursul lucririi, am ajuns la urmatoarele concluzii — azotatul de amoniu folosit a avut actiune anestezicd asupra albinelor ; — furul pompat pe urdinis, datorits ramelor cu faguri din stup, probabil nu a p&trans uniform in tot stupul si din aceastd cauz& au rimas albine neanes- an Noutéiti in apicultura;, nr, 1, 2977, 10 teziate care au omorit matca intrdusa ; — cele cinci rafale de fum indicate in articolul ,,Metode moderne de aneste- ziere a albinelor“*) nu au fost suficiente, Am procurat 0 alt’ mate si am repe- tat lucrarea la acelasi stup cu fundul nedemontabil. Am folosit aceleasi mate- riale, dar am dat pe urdinis 8—9 rafale de tum. Cind am deschis stupul, am auzit cin nou un biziit slab si am mai dat vreo 4—5 fumuri in directia biz tului, cup& care in tot stupul s-a insta- lat 0 liniste deplina, Am dat drumul matcii, am mai tinut stupul deschis. pentru aerisire, apoi l-am inchis, A. doua zi, la control, am vazut_ matea plimbindu-se linistita printre albine A doua situafie in care am, folosit a- nestezierea s-a ivit Ja mutarea unui stup multietajat cu un corp, la o dis- tanfa de circa 35 m. In acest caz nu am mai respectat nonmele de afumare, Seara an dat vreo 5—6 fumuri pe ur- dinis, apoi am saltat corpul de pe fund si prin spatiul format am mai dat, pe fiecare latura, cite 2—3 fumuri (total pe laturi cirea 10 fumuri, pe lingd cele. 5—6 fumuri date pe urdinis). Dup& ce nu s-a mai auzit nici un bfziit, am mu- tat famitia pe noul loc. tn zilele toare nu am vazut nici o albini ceteze vechiul loc al stupului, dar la controlul de a doua zi, cu toatA sta- ruinga depusa, nu am gisit matca, C> s-a intimplat cu ea, nu stiu, Concluzia: cind se foloseste azota- tul de amoniu pentru anestezierea al- binelor, este bine ca matea sA fie pro- tejata. A treia . situafie de folosire a aneste- zierii a fost todmna trecut&. Datorit unor imprejurairi mai deosebite primul control al familiilor de albine l-am fh- cut abia in prima zi a lunii octombrie. Am gsi atunci 0 familie puternicA dar beametica (patru rame cu cite 2—8 oui in fiecare celula) si numai cu 4 kg mie- ve din 12 kg cite a avut in luna august. © alti familie, desi cu mated, avea atitALBINELOR a. GuTAN # a de putine albine, incit nu putea fi 1&- @ sata si ierneze singura. A hot&rit s-o m unese cu cea bezmeticd. Pentru aceasta, m in timpul zilei am pus matca intr-o cused, iar seara, dupa incetarea zboru- lui, am afumat rapid in nici doua mi- nute ambele familii, am scuturat apoi toate albinele la un loc, am dat drumul mAatcii si dup& ce am aerisit stupul, J-am inchis. A doua 2i m-a surprins forfota de la urdinisul celor doud familii unite in ajun. Era clar c& fosta familie bezme- ™ tick fusese jefuitt de alte familii si de @ aceea rezervele ei de miere au scazut @ intr-o singuré lund de la 12 kg la 4 kg Numai dupa ce a fost anesteziatd si a c&patat matc& a revenit la o stare no mal si recdpatindu-si individualitatea, a inceput s& se apere, La control am constatat c& matea fusese primitt, des! familia fusese beametici. In toate cele trei exemple, pierderile au fost neglijabile : 10—15 albine de fi care data. Nu am observat alte conse- cinfe in urma folosirii azotatului de a. moniu. Folosit atent si numai cind existé o necesitate reali, azotatul de amoniu poate usura si simplifica operatiile ma dificile in apicultura, cum sint : intro- ducerea m&tcilor, mutarea stupilor cu familii la disfnte mici, unirea famil lor, aducerea la normal a familiilor bez- metice si probabil si a altor operatii pe care inca nu am avut ocazia sa le ex. perimentez, N.R. Metoda folositd in anestezierea al Dinelor in diverse scopuri este foart veche. Produsul se poate folosi sub jor ma de pastile sau de batoane introduse » in afumétor. a Institutul de cercetiiri pentru apiculturé m va pune la dispozitia apicultorilor acest m produs sub numele de SEDAPIN. a MODUL DE MONTARE PE FUND A DISPOZITIVULUI PENTRU FIXAREA CORPURI- LORLA STUPIIMULTIETAJATI St. G. ERIMESCU D ispozitivul pentru fixarea corpu- rilor la stupii multietajati se monteaza la o distanfé de 20 mm atit de muchia fundului unui stup cit si de a capacu- lui stupului de dedesubt (fig. 1). Fig. 1, Modul de asezare a stupilor : stupul de deasupra: 1 — corp; 2 — fund ; siupul de desubt : 3 — podisor ; 4 — corp Aceasta porfiune din dispozitiv strabate podisorul, prin decuparea practicata i el si se asambleazi cu_pantea infer cara, montaté pe corp. Cele doua parti ale dispozitivului, montate pe partile laterale ale fundului sint retezate cu cite 10 mm (bordura). Se procedeazi astfel ori de cite ori vrem si iernim doi stup: suprapusi. Acest lucru se poate face cu urdinisu- rile pe aceeasi parte sau cu urdinisurile opuse. Aceast& amplasare se foloseste in cazul in care stupul de dedesubt este f4rd capac. Daci dorim ca amindoi stupii s& fie cu capac, este necesar si montim pe capacul stupului de de- desubt, partea inferioari a dispozitivu- lui pentru asamblare. 11METODE DE TESTARE A VENINULUI DE ALBINE PRIN PROBE BIOLOGICE Dr. doc. Adelina DEREVICI si chim. Vera BOERU n aceasta lucrare propunem o mo- dalitate de a testa calitafile veninului de albine, in vederea posibilitatii de a se putea.prepara un vaccin contra ma- nifestarilor alergice. Este cunoscut ci acestea pot fi semnalate si la unii api- cultoni cu experiena. In cazul cA nu putem dispune de un vaccin preparat de industri de specia- litate din unele fari, vaccinul ar putea fi pregatit de catre un laborator de spi- tal cu veninul recolfat de apicultor. Intr-o lucrare anterioara publicaté in 1967 in Buletinul apicol in colaborare cu Popescu N. si Nico O. am stabilit tehnica de identificare a veninului de albine cercetind proprietafile sale, anu- me acelea bactericide, proteolitice, he- molitice, anticoagulante etc. In lucrarea actualé ne preocup& apre- cierea calitajii veninului. In acest scop folosim : 1) studiul reactiei provocate de venin instilat la iepure in sacul conjunctival ; 2) determinarea titrului limit hemoli- zant pe hematii umane ; 3) reactia hemoglutinarii pasive cu he- matii tanate ; 4) stabilirea toxicitafii veninului pe soa- reci dupi manifestari si mortalitafi. In primele doua experiente se utilizea- za trei categorii de venin, dou’ conser- vate indelung 2 sau 10 ani si un venin recent recoltat. Veninul provine prin expulzarea de ca- tre albind direct pe o lama de sticla. Dup& uscare care survine rapid, se racleazi picdtura, pudra rezultata este pastrata in recipienti de culoare inchi- sa si bine etanseizati (veninul este sen- sibil la lumina si este hidrofil). Relatém in mod foarte succint unele detalii de tehnica. Pentru studiul actiunii veninului pe o- chiul de lepure am folosit din fiecare proba de venin studiat, cite trei dilutii, 12 fiecare fiind instilatA la grupe de cite trei iepuri in sacul conjunctival al o- chiului drept, ochiul sting servind de martor, Observafia reactiei oculare se efectueaz’ intre 1 pré si 140 ore. La ochiul instalat se constata congestie, ur- mata de seeretie, edem, licrimare, o- pacifiere gi necroza, Aceastii ultima ma- nifestare survine in cazul suplimentarii cu venin si a ochiului sting (fig, 1), 6 40. 05 ~ Congest competi js ew Sp = Seerefe purulent £ - Eten N -Avomalzare 8 -Queiere = Grimace Ne ~ hecrasé Gh chenvasis AME ra cep EUW Ok eh Fig. 1. — Reprezentarea grafic a reactiilor eculare obisnuite Reacpitcculere Normalizarea aspectului ochiului drept instilat cu diferite esantioane de venin survine cel mai rapid in 24 ore cu ve- ninul conservat 2 ani, ou cel conser- vat 10 ani in 72 ore, fapt ce diferentia- zi veninurile examinate dup propric~ tatea lor, dovadi ci mult mai tardiv (in 96 ore) se normalizeaz& ochiul ins- tilat cu venin proaspat. O diferentiere de calitate este objinuta si prin reactia care stabileste ci doza li- mité hemolizanté a venihului proaspat e mult superioaré 1/2500, faja de titru! 1/8200 si 1/6400 a veninurilor conser vate 2 si respectiv 10 ani. Reiese 0 concordant& intre aceste douk metode folosite:.ambele pun in evi- dena superioritatea veninului proaspit. Celelalte teste efectuate de noi a aglu- tinarii_pasive si a determinarii toxi- citafii veninului de albine pe soareci sint facultative pentru scopul urmarif. Primele dou testari permit a se orien- ta asupra concentrarilor progresive ce trebuie folosite la prepararea vacci- nului desensibilizant faji de alergia provocaté de veninul de albine,FAPT DIVERS INTR-O STUPINA 4 aprilie 1979, In asistenja stuparului N. la cea mai puternicd dintre cele patru f A. COSMOIU Barbulescu, controle stupli, Constat ca amilii ale mele — familie care, dupa ce iernase pe 7 name avusese 2 rame pline cu puiet la controlul facut cu tei sip. {mini thainte — de data aceasta nu maiera nici urmA de puiet. Efectivul de albine se menjinea ins’ numeros, Familia nu cedent ca in acest stup se afla o familie cu o Pornind de la cele constatate, intre mine — putil N. Barbulescu — experimentatul stupar — $-a infiripat o convorbire pe care o Tr ‘dadea semne de nel niste. Stiam din anul pre- ate vrednicé la ouat. cunosedtorul — si apicultorul later cu fidelitate. La cererea mea — in dorin{s de a-mi verifica cunostintele — cel care intreba era stuparul N. Barbulescu. N.B. : Ja si vedem pentru inceput cum judeci d-ta situafia din stupul pe care lai deschis acum si care dup& cum se vede, se prezinta injr-o situatie cu Lotul deosebita. A.C. : Constat ci, desi familia este des- tul de puternicd ea nu are puiet in nici un stadiu de dezvoltare. Puietul care se afla pe 2 rame acum vreo 20 de zile — cind I-am deschis ultima oari — s-a transformat in albind, iar matca nu a mai depus oud. N.B. : Ai putea si intrevezi cauzele ? A.C. : S& incerc. Matca din acest stup ined nu a implinit un an. Despre o in- cetare naturald a ouatului nu poate fi vorba deci. R&amine ipoteza ci matca a disparut din stup. N.B.: Pind aici corect. Dar cum ar fi putut dispare o astfel de matca la in- ceputul lunii aprilie ? A.C. : Poate albinele au schimbat-o in mod voit, din cauza unor eventuale cu- sururi ale acesteia, pe care personal nu le-am putut semnala. N.B.: Inexact, Familiile nu-si schimb& voit matca in luna aprilie, deoarece in aceasta lund nu existé trintori pentru imperechere. Asa incit cred c& mai de- grabi la cercetarea anterioara, prin minuiyea cu neatentie a ramelot_matca a eazut si s-a pierdut. Este sigur ci in stup nu mai exist& matca veche. Altfel, ceva puiet tot ar fi trebuit s& mai ga- sim. Trebuie si stim neaparat dacé nu cumva in stup a aparut o mated noua. Vad c& albinele sint linistite, cea ce denot& c& ele au totusi o matca, dar care inc& nu oua. Stupul trebuie cerce- tat rama cu rama. A.C, ; scotind din stup dowd rame le araté vederil) : Pind aici nimic. N.B.: Vezi ceva deosebit pe aceasta de-a treia rama ? A.C. : Vad citeva botci goale. N.B.: Priveste-le cu atentie. Ce servi ? A.C, : Sint mai mici decit botcile obis- nuite. NAB. : Da. Aceste bolci au fost construi- te in graba de familie, Sint botci de sal- vare. Deci matca veche s-a pierdut in mod bruse. Din aceast& botch de la mij loc, care, dupa cum se vede, are cApace- jul ros cu meticulozitate, a iesit prima mated. ob- A.C.: Am sé continui eu. Vad c& cele- lalte trei botei sint roase lateral si nere- gulat, Deci, matca-iesitA cea dintii_a impuns cu acul pe rivalele ei, pe cind acestea dormeau inc& in _ botei in stare de nimfa, dupa care albinele luerdtoare, rozind in grab& partea de sus.a peretilor laterali, au scos cada- vrele si le-au tirit afaré. din, stup. N.B.: Corect. Acum ramine si gisim matea noua in mulfime. A.C. :(in timp ce ridicase 0 nowd rama) : Iti marturisase c&, desi ,,stuparesc* de aproape un an, inc’ nu m-am_ deprins sd gasésc ugor matca in aceasta aglome- rare de viet&ti. 13(arétind cu degetul pe ta mijlocul ramet urmdtoare): Tata matca. Ce ai de spus despre ea ? A.C. : Maica aceasta este mult mai mici decit matcile obisnuite, Este deci o matc& crescut& in grabi de familie. N.B.: Acum te rog sd te gindesti : cum rezolvam acest accident petrecut in stupul dumitale ? A.C, : Simplu. Lasim mata s& fie im- perecheat& si controlam cind incepe si depuna oua. N.B.: Mai gindeste-te. Tine seama c& ne aflém la 4 aprilie ; c& in acest an se prevede un aprilie récoros ; cd existen- fa tintorilor este problematicd; ca matca este mica, deci nu e de calitate. A.C. : Nu vad ce altceva mai bur am putea face, NB. : Solufia este alta. Mai intii si mo- tivam. Desi stupul este astazi destul de populat, cdci in el s-a ndscut deja o p: ma generatie de albine in aceasta pri- mavard, totusi, daca-l Misim cu aceasta mated necorespunzdtoare, el va decidea repede si nu-{i va aduce nici un folos in acest an, Mai intti, este aproape si- gur ci matca nu este imperechcata. Este neSigur dacd, in acest aprilie ré- coros va exista vreo zi suficient de cal- da care si-i permita si iasi la impere- chere. Mai departe : chiar de-ar jesi la Imperechere, e sigur ch ea n-ar gasi trintori de calitate. C&ci chiar daca. in unii stupi, prin exceptie, se vor fi nas- cut trintori in acest an, trintorii nu pot fi suficient de maturi pentru impere- chere. S& admitem totusi ci matea a fost imperecheata si a inceput s& oud. O asemenea mated micé nu va fi supor- tat de o familie atit de puternic&. Este de previizut cf, destul de curind, albi- nele vor trece la inlocuirea ei pasnica, Aceasta inlocuire va tulbura viata nor mala a familiei pentru un timp destul de indelungat si toemai in perioada in care albinele ar trebui s& activeze in- tens la cules. Construirea noilor botci, cresterea viitoarelor mA&tci in botci, im- perecherea celei_norocoase cu trintori 14 din anul curent, acestea ne vor duce pina la mijlocul lunii mai. Abia atunci matca va Incepe si depun oud, Pind Je depune, pind se naste o noud gene- rafie de albine tinere, pind se apuci de cules, a trecut si luna mai si ceva din iunie, Albinele care se aflA acum in stup vor fi pierit treptat pin atunci, Culesul de la pomii fructiferi, de la sal- cim, poate gi cel de la tei, se vor pierde Cred ci,esti de acord cu mine c& nu putem pastra in stup matca aceasta. A.C. : Ceea ce soui dumneata este con- vingator, numai c& eu nu vad co alta solutie am gasi. N.B. ; Fiindc& o mated corespunzitoare pentru inlocuire nu gasim acum ni- cdieri, ne rémine o Singura solutie. desfiinfam familia cu pricina, unifi- cind-o cu célelalte familii. Cu patru fa- milii de putere mijlocie nu poti obtine rezultate mai bune decit cu trei familii puternice. In acest scop, inléturim mat- ca cea maruntica si, dupé ce unificam mirosul stupilor cu salicilat de metil pe care stiu cé-l ai la indemina, impartim cele sapte rame intre celelalte trei fa~ milii, Trecem imediat ta acfiune, Bxecutém solufia tov. Barbulescu. Deschidem ceilalti trei stupi, Gasim métcile 1a locut lor, constatim ci fie- care stup avea puiet pe cite trei rame, imbi- bam un pimdatuf de vata cu salicilat de metil si ungem cadrul de sus al ramelor. Introdu- cem intr-un stup trei rame, iar in ceilalfi doi cite doud rame. Indepartam stupul desftingat si rarim cet trei stupi rémasi, in asa fel in- sit frontul lor st se intinda tot atit cit era el cind se aflau in flinpa toft cei patru stupi. NB. : Sa nu regreti ci pierzi un stup, Caci albina suplimentara din cei _trei stupi rémasi di un impuls puternice matcii sé oud si familiei si culeaga, A.C, : Regret totusi c& pierd un stup. N.B.: Asa fac tofi stuparii incepitori. Numéara stupii, ii vopsesc si fi lustruiesc si nu se gindesc la ceea ce trebuie sd fac& pentru a spori puterea familiilor. Dac& vremea este favorabil&, in lunile care urmeaz& vei putea reinfiinta fami- lia acum desfiinfata.Valoarea nectaro-polenifera - a dovieacului (Cucurbita sp.) si evolutia secretiel de nectar Dr. ing. I. CIRNU si biolog Elena GROSU ( ultura dovieacului in fara noastra ocupd anual suprafefte importante, in- deosebi in culturi ' intercalate cu po- rumb sau cu alte plante prasitoare (cca 500000 ha). Extinderea acestei culturi sa datorat pe de o. parte exigentelor mici ale acestei plante, iar pe de alt& parte avantajelor economice pe care le prezinta pentru industrie, alimentatie si furajarea animalelor. In acelasi timp trebuie si mention’m si importanta dovieacului ca planta nectaro-polenife- TA deosebit de valoroasi, mai ales cA majoritatea speciilor si varietatilor de dovleac furnizeazA culesuri tiraii, sfi sit de vari-toamna, cind flora melifer& este in general mai rara. Dintre cele 10 specii pe care le cuprinde genul Cucurbita, la noi in {ara sint cul- fivate-in culturé mare si incinte gospo- daresti numai 3 speci si anume : do- vieacul sau bostanul porcese (Cucurbita pepo L.) care se cultiva in general pen- tru hrana animalclor, dovieacul alb sau bostanul turcesc (C. maxima Duch.) car cuprinde atit variel&fi pentru furaj cit si pentru alimentatie si dovleacul mos- cat (C. moschata Duch.) care este As pindit in cultura si se cultiva atit pentr furaj cit si pentru alimentafie. Dintre acestea insi numai varietitile furajelor sint mai r&spindite in cultura mare, in toata fara. Valoarea nectaro-polenifera si impor- tanta pentru apicultura s-a determinat Ia toate speciile comparativ, Trebuic s& amintim cA dovleacul este o planti unisexuat-monoica, la care florile biv- biitesti sint dispuse separat de cele fe~ meiesti, dar se gisesc pe aceeasi planta. Fructele sint formate numai de florile femeiesti in urma polenizarli, dar glan- dele nectarifere diferentiate si bine dez- voltate se observa cu usurint& la ambele Hori (sexe). La florile barbatesti glanda nectarifer4, in forma de disc masiv este _localizata in mijlocul receptacolului floral, care formeazi o cupa ce se umple eu nce- tar in timpul secrefiei. Aceasti cupl este protejata la suprafafé de filamen- tele siaminale curbate in forma unui capac cu trei orificii, ce constituic. lo- curile de acces la nectar pentru albine si alte insecte polenizatoare (fig. 1). in schimb, la florile femeiesti glandcle nectarifere, coloraie mai intens fatd restul [lorii, au forma unei farfurioare strapunsi la mijloc de stil (fig. 2). Fig, 1, Floarea bir- Fig. 2 Floarea fe- bateasca privitd in , gnadasch interlor dupa inde- crf. — diseul nectari: pdrtaren corojel: fer ae densuprs ove 0, af. orifice de exttbes linet nesta- cP. conut polenifer Intrucit in timpul infloririi secretia de nectar este continua, s-a urmiarit s se determine productia de nectar pe toats durata unei flori si variatia acesteia, in functie de specie si fenofaza de inflo- rire, Rezultatele medii_objinute au va- riat intte 11—72 meg/floare cu o con- centratie de 21—46% zahir la dovleacul porcese, 32—348 mg/floare cu 26—48"/p zahar la dovieacul alb si 20—152 mg/ floare cu 12—46% zahar la dovleacul moscat in general se poate afirma ci o floare de dovleac produce in medic atita n tar cit 100 fori de salcim, in condifii favorabile de secretie. Paralel, s-a analizat gi s-a stabilit si productia de polen, Astfel a rezultat cd Ja dovleacul parcese, productia de polen a variat in medie intre 16 si 24 mg/ floare ; la dovleacul alb intre 21 si 34 15mg/floare, iar la dovleacul moscat intre 30 si 36 mg/floare. Astfel se poate afir- ma c& in general dovleacul prezinté o mare capacitate polenifera, asigurind in medie clie 2—3 inc&rediuri de polen de singur& flloare, in timp ce de la alte plante, albinele trebuie s& cerceteze Zeci $i uneori sute de flori pentru a rea- liza o singur& inc&rcdtura de polen, ” In vederea evaluarii productiei de nec- tar si polen, pe planta si respectiv la hectar, s-a determinat numarul de flori be planta la fiecare specie, pe toatd du- rata de vegetatie a dovleacului si, de a- semenéa, s-a luat in calcul numsrul plantelor la hectar in culturd pura pre- cum si in cultura intercalata, Astfel s-a stabilit productia medie de neetar, in condifii de cultured pura, dupa cum urmeazi: Ia dovleacul porcese 20,25 g nectar/plant& si respectiv 90— 102 kg nectar/ha, cu o concentratie me- die de 36% zahar; la dovieacul alb 65,63 g nectar/planta si 164—230 kg/ha, cu 0 concentratie de 38%) zahar, iar la dovleacul moscat 28,1 g/planta si 60— 84 kg/ha cu o ‘concentratie medie de 30% zah’r. Pentru culturile intercalate, * productia de nectar pe hectar se apre- ciaza in general la o treime din valorile de mai sus. é Concomitent s-a determinat gi productia de polen pe planta si la hectar, in con- difii de culturé puré si anume : 11,32 6 polen/planta si respectiv 51,84—57,60 kg polen/ha la dovleacul porcese ; 17/33 § polen/planta si respectiv 43,32--52/00 kg/ha la dovleacul alb si 11,41 g polen/ planta, respectiv 28,52—34,23 kg/ha la dovleacul moscat. Aplicind acelasi calcul pentru dovieacu! furajer in culturd in- tercalaté ca si in cazul productiei de heetar, rezulta in medie 0 productie de 15—18 kg polen proaspat la hectar, ceea ce satisface cu prisosinf necesarul pen- tru intretinerea, dezvoltarea gi creearea rezervelor unei familii de albine in toamna, BIBLIOGRAFIE A. CIRNU, 1: Plante melifere, Ed. Ceres, Bucu- Festi, 1973. 2, NEVKRITA, A. N.: Nasecomte opilialuscie boh- cevie culturi, Kiev, 1958. i Tikva na Ucraine, 'T. xu, 4. TACINA, Fy 1076, Tezi de doctorat, Bucuresti, Arn nnn AAAAARAAARAAAARAOO RRA ARA AAA ARAARANAMAMARARR RULOTA APICOLA USOARA | Ing. V. GEORGESCU F ata de greutatile mereu crescinde pe care le intimpina apicultorii din par- tea intreprinderilor de transport, mai mulfi stupari ploiesteni ne-am hotrit s& renun{am la pavilioanele mobile mari si si ne construim unele mici ce pot fi tractate de autoturisme, cum ar fi War- sawe, LMS. ARO, 5.a, Practica modern fnclind pentru folo- sirea in acest scop a stupului vertical in pat rece sau cald, cu jumatati de caturi sau cat cu ram& intreagd Da- dant-Blatt, care necesita o singura di- 16 mensiune de rame, Ca material se pre- feré cuibul de scindura si caturile din pt. dur (duplex). Un astfel de stup cu etaj, gol, depaseste 10 kg. Poate fi exe- cutat din corpuri de stupi multietajati astfel : la un corp intreg se adaugat ju- mitate din alt corp, deci din trei cor puri normale rezulté doud corpuri mou +dificate, apoi se bate un fund de scin- dur subtire si in loc de capac se aplic& © rama de sit& peste care se pune un capac de p.f.l, mobil (detasabil). Intr-un numér anterior al revistei noas- tre*) a fost publicata fotografia si des- crierea unei astfel de rulote, tractat’ de un autoturism Warsawa, pentru 24 fa- milii cu stupi modificati si caturi, In cele ce urmeazi voi deserie o rulota asem&nitoare pentru 18+8 stupi, con- *) Aplcuttura fn Romania, nr, 6, 1978stupina | i = 11 9 1050. | __ 2400 3650 6510 1050. in cea ll 9 120) 21 | 22 Fig, 1. Rulota apicola pentru autoturism struitd de subsemnatul si care adice u- nele avantaje, fiind prevazuta cu un mic dormitor laborator indispensabil in. pas- toral. Pe o axa largité de LMS, cu rofi 650/ 16 am amplasat prin doua areuri cu foi, un sasiu din teava dreptunghiulara, ca in figura 1. Am creat doua spafii, stupind si labora- tor-dormitor, desparfite printr-un pe- rete dublu prevazut cu o fereastra. Stupina a fost amenajata cu stelaj me- talic (rafturi) ce permite amplasarea pe doua nivele a 16 stupi, iar sub patul din dormitor inci doi. In total 18 stupi ca cei descrisi mai sus. in tavanul trapezoidal am prevazut o fereastré (luminator) de aerisire ou capac, Accesul in stupind se face prin- tr-o usa din spate. De peretele din spate sint prinse solid, cu balamale, dowd scaune duble, rabate- bile, ce se ridicd pe perete in timpul deplasarii, Pe aceste scaune, la locul de destinatie, se vor amplasa alfi 3 stupi, care au fost transportafi pe culoar si in remorea, Dormitorul-laborator, amplasat in fafa si partial pe profap, are o forma trape- zoidald si dispune de un pat zabatabil ce permite, cind este ridicat, s& se creeze spatiul necesar extractiei mierii. Tot aici este previzutd si o mic& ma- sufi, cu loc pentru bidoane, iar accesul in dormitorul laborator se face printr-o us ce se deschide spre profap. Peretii sint inchisi cu p.f.l, iar in spa- tele rulotei ‘este previzut& o instalatie de lumina si de semnalizare electric’, conform legilor circulafiei rutiere. Lungimea ‘si dimensiunile sint redate in figura 1. Indlfimea _peretilor_ laterali este de 1550 mm, iar i frontali (masuraté pe 1860 mm, ceea ce permite lucrul la stupi stind in picioare pe culoar. Rulota este prevazuta in cele patru col- furi cu picioare reglabile si rabatabile. Pentru eventuale deta dispozitia celor interesafi : Ploiesti, str. Alex, Viahufa, nr. 44, cod. 2000, telef. 22033. 17De _ peste hotare ACTUALITAT/ $1 PERSPECTIVE IN AP/CULTURA R. P. CHINEZE Dr. ing. A. HARNAJ Vicopresedinte al Asocla{iel Crescatorilor de Albinedin R, S. RomAnia i presedintele Filialel A.C.A. 1. urma vizitei in fara noastra a dele- gatiei de apicultori chinezi, efectuata in anul 1977 si pe baza protocolului de schimburi tehnico-stiintifice intre tara noastra si R. P. Chineza, anul acesta, intre 14—20 mai, o delegatie de cinci persoane a Asociatiei Crescitorilor de Albine a efectuat o vizité de documen- tare si schimb de experienfA in R. P. Chineza. Din delegatie au facut parte tov. prof. C. Paiu, — vicepresedinte al Asociatiei Cresc&torilor de Albine, pre- gedintele Filialei A.C.A. jud. Buziu, ing. St. Savulescu, directorul Combi- natului apicol, dr. M. Marin, seful La- boratorului de patologie al Institutului de cercetari pentru apicultura, dr. D. Corlijeanu, presedintele Filialei A.C.A jud. Suceava si semnatarul acestor rin- duri Vizita a inceput la Beijing — capitala R, P. Chineze, unde ni s-a transmis pro- gramul ce urma a-l indeplini, impreu- na cu inJormatiile generale asupra api- culturii -chineze. Jud. ov si municipiul Bucuresti Istoria apiculturii chineze, ca preocupa- re a localnicilor, se pierde in negura vremii, Astazi se cunose atestari scrise ale prac- ticdrii apiculturii ce au vechime de pes- te 2000 de ani, texte in care cresterea albinelor gi recoltarea produselor lor era cotati la fel cu cresterea viermilor si prelucrarea firelor de matase. ‘Tot in antichitate se plaseaz& si origi- nea primei c&rfi de medicin&, in care, alaturi de alte tratamente, sint ‘previ- zute numeroase vindeciri ale unor ma- ladii cu ajutorul produselor apicole. Cu toata istoria indelungata a apicul- turii chineze, datorité conditiilor social- istorice si economice de dezvoltare a tari, numarul familiilor de albine nu era nici pe departe satisficiitor cerin- telor, atingind in anul eliber&rii — 1949 — cifra de numai 500000 ; din acestea numai 100.000 de familii erau populate cu Apis mellifica, restul familiilor find din specia Apis cerana ; pe . ou Uae 5 . si Fig. 1. Delegatia romana in vizitd la fabrica de utilaje apicole si prelucrarea “pro- 18 duselor apicole din SenghaiFig. 2. Linte de fabricat bomboane din miere si laptisor de mated din cadrul fabricii Astazi, la numai 20 de ani de la elibe- rare, numarul familiilor de albine a crescut la peste 4 milioane, din care doar jumatate din specia Apis cerana, ajungindu-se la o densitate'medie de 0,5 familii/km?, Productiile anuale de miere se situeazd intre 50—60 mii tone, ultimii doi ani remarcindu-se printr-o cregtere specta- culoasA 1a 90 mii tone miere. In afara mierii, anual se produce o cantitate de 100 tone laptisor de matcé, Produetia de cearé nu este urmfriti in mod ex- pres, ca rezultind in urma tehnologiilor aplicate pentru intretinerea familiilor si extractia mierii, Din informaliile c&pitate, productia medie pe familie se situeaz& in jurul a 300 g ceari. Marea majoritate a can- de ceari objinuté in stupin& in procesul de intrefinere al familiilor, sub forma de faguri artifi- ciali, restul Iuind calea_comeércializarii, Din efectivul total al familiilor de al- bine aproximativ 80%) sint repartizate in‘crescatorii de albine apartinind sta- de profil apicol din Sanghai tului sau comunelor populare, restul familiilor apartinind in special membri- lor individuali ai comunelor. populare, care practicd apicultura ca o ocupatie auxiliard. In sprijinul unor producti apicole ri- dicate, China se bucur& de existenta unei bogate si diverse surse melifere. Printre -plantele care ocup& o pondere mai mare in potentialul melifer al {arii se pot enumera : rapita, teiul manciu- rian, salcimul, hrisca, plantajiile de curmali, portocali, mandarini, bumba- cul, susanul, lucerna, trifoiul, pomii fructiferi, ete. In bazinul fluviului Ian-tze se (poate obfine, spre exemplu, numai de ja ra- pita si piciorul cocogului (Astragalus si- nicus) 0. productie de 25—50 kg micre pe familia de albine, Crescatoriile de albine ale intreprinde- rilor de stat si ale comunelor populare detin in medie 1000—2 000 familii de albine in stupi Langstroth sau orizon- tali, cu 18 rame Langstroth. Pentru o mai bund rentabilizare a cres- catoriilor se practicd pe scard larga pas- 19toralul — cam 4—5 deplastri anual — uneori pe distante foarte mari de cca, 2.000—3 000 km. Deplasiirile pe distanje scurte se fac cu autocamionul, cele pe distante mari si foarte mari se fac cu trenul. O astfel de deplasare cu trenul din bazinul flu- viului Ian-tze si pind in regiunile nord- estice sau nord-vestice ale Chinei du- reazi citeva zile pind la o sptimin’, Prin practicarea pastoralului se obtin importante sporuri la productia medie anuala de miere pe familie, care nu de putine ori depasesie 50 kg. Recordul productiei medii anuale pe fa- milia de albine este de 150 kg miere si apartine creseitoriei de albine a intre- prinderii de stat Apa de aur* din pro- vincia Hube, Cresc&toriile mai mari po- sedi familii cu hibrizi ale diferitelor rase (ligustica, caucaziani, carnica etc) din specia Apis mellifica, In zonele muntoase din sudul Chinei, mai ales in gospodariile populafiei, predomina ins& Apis cerana, care in” condifiile unui stuparit stafionar asigura o productie medie anual de numai 10 kg miere marfii, Din punct de vedere al tehnologiilor de lucru, in intretinerea familiilor de al- bine predominé munca manuala, norma de intrefinere find de 1 apicultor la 30 de familii de albine. Se apreciazi la peste 100000 numarul apicultorilor din cresciitoriile de albine, la care se maj pot adAuga cei care prac- ticd, apicultura ca, indeletnicire auxi- liara. Organizarea si directivarea in apicultu- ra tari revine Directiei generale a zo0- tehniei din cadrul Ministerului Agricul- turii, care prin organele sale la nivel provincial si comunal reuneste activi- tatea de indrumare a productici, cerce- tarii, invatamintului si uneori a produc- fiei de uti Valorificarea productici apicole se r lizeaz& ins& prin intermediul coopera- tivelor de aprovizionare si desfacere, carora le revin si sarcinile asigurarii pastoralului si aprovizionarea pe plan local cu uneltele necesare apicultorilor La Beijing a luat fina, sub directa in- drumare a Academiei de Stiinte Agri- cole a R. P, Chineze, Institutul natio- nal de cercetare apicola, in care a veazd peste 100 de cadre speciali: din care 60 sint cercetitori stiintific Institutul are in compunerea sa labora- toare de: selectie, ocrotirea albinclor, intretinerea albinelor, studiul bazei me- lifere, polenizare, studiul produselor a- picole ca si o sectie de informatii si do- cumentare si redactia revistei ,,Apicul- tura in China‘. SanghaiTematica abordatA de c&tre Institut a- copera o gama largi de preocupéri cercet&torilor, strins legate de necesi tile dezvolt&rii apiculturii, In general, sint prezentate teme din d meniul selectiei si utiliz&rii superio: a hibrizilor, din domeniul imbunatatir tehnicii de intrefinere si creare a uti- lajelor adecvate acestor tehnici, din do- meniul combaterii si prevenirii bolilor la albine ca si din domeniul studiului secrefiilor de nectar si prognozarea cu- lesurilor. Pentru sustinerea activititii_ Institutu- lui, acesta dispune in diferite regiuni ale {ari de laboratoare de cercetare a- picol& sau de stati experimentale api- cole. De 0 atentie deosebité se bucura selec- tia albinelor si valorificarea hibrizilor cu calitifi deosebite productive, demon- strindu-se in mod convingitor c& prin utilizarea acestora, sporurile de produc- tie pot depasi 30%, Ca urmare, au fost organizate in mai multe regiuni 7 pe- piniere care urmérese indeaproape hi- de clima si flor si in caracteristicilor pro- cazul stabilitafii ductive se livreaza crescatorilor de al- bine matci selectionate pentru reprodu- cere. O astfel de pepiniera poate livra anual intre 500—1000 matci hibridate selectionate, Fig. 4. In vicité la 0 comund populard din zona Wuhan pe Fluviul Galben Deosebit de interesante sint rezultatele objinute de cercetitorii Institutului in ceea ce priveste polenizarea plantelor entomofile cu ajutorul albinelor, Astfel, s-a demonstrat cA prin poleni- zarea dirijaté cu ajutorul albinelor se ob{in importante sporuri de productie cum ar fi: la rapifé cu 18—37%); la floarea-soarelui cu 30—50%) ; la hrigca cu 25—60% ; la pomii fructiferi cu 55%; la bumbac cu 5—12%. In domeniul prevenirii si combaterii boliler accentul se pune pe profilaxie, Instivutul organizind in diferite provin- cii cursuri neperiodice cu _apicultorii localaici ca si cu organele sanitar- veferinare la nivel provincial, care ris- pund de starea sinat&tii familiilor de albine. Ca m&sur& de prevenire a ras- pindirii bolilor, datorit& intensificarii practicdrii stupSritului pastoral, s-a im- pus obligativitatea eliberarii certifi tului de sindtate pentru acele stupine care se deplaseaza in pastoral. In decursul intregii vizite, delegatia romana a fost deosebit de onorataé de grija si atentia apicultorilor din fara gazdé, care nu au contenit in exprima- rea stiruitoare a stabilirii unor con- tacte mai strinse intre apicultorii celor doua {ari prietene, ale c&ror forme de materializare practicA nu pot decit si contribuie la dezvoltarea apiculturii din tarile noastre, conform sarcinilor im- puse de stadiul actual al societatii noasire. 21© TEMA VECHE DAR PERMANENT TINARA i ned un an gcolar si-a anuniat sfirsi- tul la toate gcolile, dé toate gradele. Clopojelul a sunat mai lung anuntind vacanfa mare, pentru a ciirei sosire a incepat numératoarea inversi fined de la inceputul lunii iunie. Tofi cei ce au trecut prin scoala — si » in fara noastré nu mai este nimeni care si nu fi trecut prin ea — pastreazA pentru aceasta luna iunie cele mai fru- moase amintiri si tofi cei ce se intore cu ani in urmé isi aduc aminte cu nos- talgie de cite iluzii este legat sfirsitul unui an scolar, cite nazuinte, cite fré- mint&ri, cite speranfe, uncle traduse In fapte pe scara anilor, altele ramase flori. fara rod si simple si placute adu- ceri aminte, Liceul apicol si-a inchis. si'el portile pentru vacanfa mare. A cincea promo- fie se prezint&é la bacalaureat si dintre cei ce vor trece acest examen vor bate cu emofie la poarta unei facultiiti, pur tind incd in inima tulburatoarele eve- nimente ale festivita{ii incheierii scolii cind le-au_ vorbit presedintele Asocia~ fiei Crescatorilor de Albine si al API- MONDIEI, prof. dr. ing. V, Harnaj, colegii lor premianti ai claselor, sedintele comitetului de parin{i si d reciorul scolii. Erau de fai oaspeti alesi, ca la un eyeniment — deosebit : ing. Th. Marian, directorul Directiei de invafimint si propagand’ din MA.LA,, inspectori scolari, delegati ai Comitetu- lui Executiv al A.C.A., directorul Com- binatului apicol, directorul Institutului de cercetéri pentru apicultur’. Prezen- fa tuturor acestor factori de raspundene pentru buna functionare a liceului api- Col. a Bieut si creased increderea absol- venfilor celei de-a cincea promotii in fortele lor, in posibilitatile ce le au de a-si valorifica cunostintele dobindite in scoala, in capacitatea lor de a se con- 22 Prof. C. PAIU Vicepresedinte al Asociatici Croscatorilor de Albine din RS. frunta cu exigentele examenului de ba- calaureat si mai ales ale celui de admi- tere in facultate. Priveau cu admiratie fetele ingindu- rate ale dascililor lor, Niciodata nu’ {i se pare mai apropiat profesorul ca in clipa cind ,,inchei so- cotelile cu el“, In ochii —profesorilor, elevii ramin tot copii, iar pentru clevi profesoriil lor nu imbatrineste nioio- data. Toata viata, in amintirea tuturor geheratiilor, profesorul ramine in con- stiinté pe locul rezervat lui in aduceri aminte plicute sau mai putin placute, cu strddania lui de a te face cu fiecare zi mai bun, cu mintea mai deschisd spre noi orizonturi, cu sufletul mai in- nobilat, cu gindirea mai inaripati si gata s& cuprinda si s& inteleagé marile probleme pe care le ridie& viata con- temporana, agitaté de revolutia tehni- co-stiinfificd fir precedent in istorie insufletité de elanul maselor pentru construirea unei lumi noi, unei socie- tati drepte : societatea socialista, In toate aceste framintari, profesorul rémine un permanent indrumator, chiar si, mai ales, dup& ce nu-l mai ai profesor, Nu-l uifi niciodati pe profesorul de matematicé care te-a invatat si vezi in spatiu, pe cel de fizicé de la care ai desprins tainele luminii, ale fortei, pe cel de chimie care te-a introdus fn lu- mea atomilor gi moleculelor, pe cel de stiintele naturij cAruia ii datorezi in- felegerea ci tu insuti esti o particica din naturd, Amintiri din scoala vor avea toti cei ce vor trece prin scoalé. Pentru dascélii ce slujesc scoala nu exist& o distinctie mai inalta decit pretuirea pe care le-0 arata fostii lor levi.P&trunsa de convingerea inaltej ei mi- siuni, dascilimea romana, cu foarte pu- tine si insingurate exceptii, a fost tot- deauna legati de popor, de n&zuintele lui, a suferit aléturi de suferinta tutu- ror si a crezut cu indardtnicie si arzi- toare pasiune in triumful poporului prin cultura, Prin rnina lor, a invatatorilor si profe- sorilor, au trecut to{i savantii, tofi teh- nicienii, toti cei ce intr-o forma sau alta si-au adus o contributie la defini- rea specificului cultural al poporului roman, Cine dintre noi poate uita de profesorul lui de istorie sau pe cel de literattirA rom4n& care ,,deschid sfinta carte in care e inscrisd gloria neamului si o prezint& cu pasiune tinerilor s&i elevi, fliurindu-le personalitatea si pu- nind temeliile constiintei lor nationale si patriotice. Constiinciosi si perseverenti, punctuali si exigenti cu ei insisi, tnvattorii si profesorii sint cei care toarn& ceas de ceas, in aluatul personalitatii ce se for- meazai, picdtur& cu pic&tura, dragostea de munci, cinstea, demnitatea, respec- tul pentru om, devotamentul pentru partid si tard, Si azi, ca si alt dat&, prin variatele in- deletniciri ale invat&torului si profeso- rului : conducitor de cor, activist al brigizilor stiintifice, participant 1a toate activitatile tineresti pe santiere scolare sau la munca patriotied, orga- nizator al seziitorilor si serilor cultu- rale, colectionar de monede vechi si arheolog, deputat’ comunal, membru al cooperativei agricole de productie, in- V&tAtorii si profesorii tsi aduc gi in eta- pa actiiala, cum si-au adus-o si in cele- lalte, contributia lor pretioasa si califi- cat& la traducerea in viati a Programu- lui P.C.R. de construire a societatii so- cialiste multilateral dezvoltate. De aceea, munca slujitorilor scolii s-a bu- curat de o deosebitd grij din partea conducerii de partid. Detasamentul acesta, care numéra in jur de 270 000, se bucurd azi de stima tuturor. Parintii igi aduc azi copii la scoald cu emotia pe care au trait-o si ei cu ani in urma, dar stiu c& invatatorul e mereu vesel, tindr, entuziast si cu dragoste nedes- mintité si statornici pentru copii. Slujitorii scolii sint satisficuti de efor- turile pe care le depun. Indiferentis- mul faf& de scoala a fost definitiv in- vins ; nivelul de: cultura a maselor a crescut ; omul nou nu este o simpla expresie, este o realitate; un om mai cult, mai receptiv. la tot ‘ce este nou, cu un gust estetic dezvoltat, cu simtul responsabilitatii de proprietar si minui- tor al mijloacelor de productie, cu 0 tinut& etici la nivelul unor inalte vir- tufi socialiste. Munca cadrelor didac- tice isi da roadele asteptate si preconi- zate de partid cu ani‘fn urmaé. Noua Lege a educatiei si invatimintu- lui adoptata acum citeva luni in urma a creat cadrul juridic de organizare si activitate a scolii romAnesti, asigurin- du-i posibilitatea de a inregistra suc- cese tot mai mari in domeniul instruc- fiei si al educatiei. Aceasté lege — rezultat al experientei pozitive verifi- cate in practic’ — incadrindu-se in prevederile hotaririlor Congresului* al XI-lea al P.C.R. si in orientdrile date de tovarasul Nicolae Ceausescu, cre: pentru tot tineretul scolar _ condit egale in valorificarea, potentelor — lor sufletesti si ale eforturilor depuse in scoala in masura egal, de c&tre cadrele didactice si elevi. La sfirsit de an scolar, Liceul apicol de la Bucuresti — Bineasa cadre didactice si elevi, pot fi pe deplin satisfacuti de munca depusa si pot sé se bucure de o binemeritata odihna in ,,vacanta mare“. {nc& 0 promotie a plecat; altele vor urma. Repartizati la stupinele LAS. si ale Cooperativelor agricole de produc- tie proaspetii absolventi vor arata ce pot. Ei-stiu ci viata social si munca productiva fi va verifica mai mult de- cit oricare examen, Stupinele fi asteap- 14 si pe cei care vor face o facultate ca si pe cei care intra direc; in productie. Albinale isi asteapté stuparii si fi vor primi si aprecia cum stiu ele s&.o facd : fara partinire si fara uriin cadrul Festivalului national CINTAREA ROMANIE! "FAGURELE DE AUR” LA A 3-A EDITIE Tomsani, jud. Vilcea A suduil Carpatilor “Meri- dionali, se intinde pe o supra- fal de peste 5700 km2, unul din judetele minunate ale Roméniei : Vilcea. Muntos in nord, deluros si po- dis spre sud, dispunind de 265000 ha de paduri el este braadat de Olt cu afluentii sai: Lotrul, Topologul, Mui Yeasea, Olinesti, Bisirija si Olteful. Cei peste’ 400 000 de locuitori de pe aceste me- leaguri dau peste 1% din pro- ductia globalé industriala a faril si cirea 15% din cea agrara, Intregul judet este ca- vacterizat printr-o bogati ba- w\ melifera, ceea ce a deter- minat ca aici si se dezvolte si unul dintre leaganele stri- vechi ale apiculturii roma: nesti. Inspirind din cele mai inde- pArtate timpurl rapsozii popu- Jari, albina si stupdicitul con- stitule un subiect preferat al legendelor, cintecelor si obi- ceiurilor transmise din gene- ratie In generatie pe acesie meleagurl, ca si pe intregul cuprins al patriei_noastve, Prezentul confirma cu atit mai mult aceasta, cu eit azi, in anil dezvoltarii socialiste multilaterale a tarii, stint inve- gistrate aiel peste 33000 fam lii de albine aparfintnd In- spectoratului silvic, Intreprin- derilor agricole de stat Rm. Vileea si-Horezu, cooperative- lor agricole de productie din Judet si apicultorilor cu stu- pine personale. Acestia din urma sint organizati in 35 de cereurl apicole, dintre care 7 cu gestiune proprie, dispunind de magazine de aprovizionare Si desfacere, precum gi de conditii optime pentru con- tractarea si achizitionarea Produselor apicole: — mie- 24 1. TITOY Pe, ceari, polen, propolis, lip- tisor de mated 5.2, —’ pen- tru fondul central de stat. Toate acestea au determinat cain ani actualulul cin- cinal, filiala si-si realizeze si si-si depdseasci sarcinile de plan, situindu~se printre fi- lialele fruntage, Astfel nu- mai in 1978 gi-a realizat pla- nul de desfacere in propor fie de 166%, iar pe cel de contractari si achizifii in pro- portie de 149%, angajamentele ca $i perspectivele pentru a- cest an fiind de pe “acum deosebit de promijiitoare. Activitatea filialei A.C.A. jud, Vilcea se remare’, de aseme- hea, printr-o intens& munca desfasunata pentru indruma- rea tehnicé si pentru spori- rea membrilor organizatiel noastre, pe de o parte in rin- dul adultilor si pe de alté parte tn rindul pionierilor si scolarilor in vederea pregiti- rii schimbului nostru de mii- ne. In_ jude} functioneaz astfel 175 cercuri apicole scolare si pionieresti, cu etrea 2500 membri, toate filnd dotate cu stupine proprii si inventarul apicol corespunzitor, Traditia apicolé a judetului a determinat organele locale de partid si de stat ca ined cu trei ani in urmé S& imitieze gi s& organizeze pe plan jude- fean, in eadrul Festivalului national ,,Cintarea Rominiei*, © frumoas& manifestare teh- nici si cultunal artistica a- nuala, inchinata apicultorilor si denumita ,,Fagurele de aur, Ca loc de destisurare a fost aleasi comuna Tomsani. Si a- ceasta nu intimplator, ei pen- tru ca aici triiese si muncese peste 5000 de locuitori, din care peste 100 sint apicultori ce detin im total 1300 famili: dé albine, iar dintre copii a- cestora peste 150 sint cu- pringi in 3 cercuri apicole pi nieresti ce functioneaza in eadrul celor trei scoli_gene- rale ale comunel, in frunte situindu-se cereul ‘apicol pio- nierese condus de experimen- tatul apicultor amator prof, I, Mitrachescu, Productiile apicole ale apicul- torilor localnici, ca §i canti- tafile predate Ta fondul de stat de elitre acestia, le fac o cinste binemeritata, “numerosi fiind posesori ai ‘diplomelor de fruntasi in apiculturt acor- date de Asociatia Creseato- rilor de Albine din R. S, RomAnia, Un astfel de frunias, Baltiteanu Eftimie a obtinut amul acesta de Ia cele 90 de familli ale sale peste 2000 kg miere, iar un altul, Réidescu Ton, numai de la saletmul Ia realizat de la 45 familii de albine 0 productie medie de 35 kg miere/familla de albine, Ceea ce a determinat tnsi in primul rind alegerea’ Tomsa- nilor pentru desfaisuravea aict a serbirilor ,,Fagurelul de aur“, este si faptul ca in ea- dru) comunei, intre dealurile satulul Folestii de Sus, se-in- tinde intr-un cadru deosebit de pitorese ,,Valea Stupinei“, Regiune denumiti astfel ined din cele mai vechi timpuri cunoseute si tn cadrul edreia Gintotdeauna sint amplasate numeroase stupine beneficlind de 0 insorité si bogata bazi meliferé compusti din_ fineje, pomi fructiferi si saleim, La apicultorii de pe aceste locuri se pot vedea numeroase ves- tigii ale trecutulul apicol lo- cal: stupi primitivi si utilaje mostenite din mogi-strimosi, piistrate cu sfinfenie si expuse anual intr-un —muzeu local, organizat cu prilejul shrbito- tii ,,Fagurele de aur“. Antil acesta sarbiitoarea api- cultorilor din Tomsani, la cea de-a II-a edifie a sa, a cu- nosout o afluenta numeroastde oaspeti: din partea or- ganelor locale de partid si de stat: D. Stoica, seoretar in cadrul Comitetulu: P.C.R, jud. Vilcea, prof, V. Roman, pre- sedintele Comitetului jude- jean pentru cultura si educa- fie socialista si D. Mucalau, primarul comunei ; din partea Asociafiei_ Crescittorilor de Albine din R. S. Romania: ing. A. Malaiu, membru al Comitetului Exeoutiv si di- rectorul Institutului de cerce- tari pentru apicultura, I. Ti- tov, redactor sef al revistelor »Apicultura in Romania“ si "Méhészet Roméniaban", ing. Al. Madularu, vicepresedinte al Filialei A.C.A, jud. Vileea si Gh, Catrinoiu, —secnetarul filialei, precum si peste 200 de apicultori din cadrul cercuri- lor apicole din comunele in- vecinate. Cu entuziasm gi intr-o atmos- fer sirbitorease’, participan- fii au asistat fn cursul dimi- nefii la 0 sedinfé festiva o cercului apicol local, condusa de primarul comunei, D. Mu- caldu, In cadrul acesteia ing. A. Malaiu, primarul D, Mu- calau, ing. Al. Madularu si api- cultorul BaltAteanu Eftimie, au prezentat aspecte din dea- voltarea apiculturii pe “plan republican si local. In incheierea lucrdrilor au fost inminate diplome de api- cultori fruntasi, acordate de Comitetul Executiv al ACA. pentru. merite in practicarea apiculturil si cantitafi_ mari de produse apicole predate la fondul central de stat, apicul- torilor: Eftimie Baltéiteanu, Ton §S. Radescu si Sofronie Balt@feanu din comuna Tom- sani, Nicolae Bizu. si Tuliu Bojete din com. Maldaresti. ‘Au mai fost de asemenea et dentiati si apicultorii Emil Zamfirescu din com, Firta- testi, Constantin Predescu din com. Glavile si Dumitru Popa din oragul Horezu. De o frumoasi apreciere si Jarga afluenti de public s-au bucurat, de asemenea, expozi- fia apicola cu vinzare de pri duse, utilaje si materiale api tole, precum si gama larga si variata a obiectelor muzeisti- ce expuse cu acest prilej si care atesta vechimea practica- rii apiculturii ca indeletnicire a locuitorilor de pe aceste meleaguri. Numeroase formatii de ar- tisti amatori din comuna ‘Tomsani si comunele inveci- nate au prezentat pind seara cirziu programe de dansuri si cintece populare pregitite in eadrul Festivalului national ,Cintarea Roméniei". Sarbatoare frumoasa, lind de voiosie ,Fagurele de aur* se inscrie la cea de a Ill-a editie a sa ca un pitoresc e- veniment apreciat de oaspeti si care face cinste organizato- rilor sii. Colful gospodinei BAUTURI VITALIZANTE SI RACORITOARE PE BAZA DE MIERE VIN DIN MIERE Se amestecé 35 kg mere cu 42 1 apd, se pune compozifia ta foc mic yt se flerbe circa 45 mi- nute, in care timp se spumuleste ori de clte ort se formeazd spu- ‘ma, Dupd fierbere se dd jos, se lasd sd se riceasct, se pune §ntr-un vas deschis (borednas), amestectnd bine in compozifie 2 Ungurife de drojdie de bere sau 2 kg de struguri zdrobit!, dupa care se leagd vasul cu un tljon $4 se lasd sd stea 3-4 zile. Se strecoard apol lichidut care fermenteaza in alt vas in care se pun, intr-un sdculef de pinzd, doué flor! de soc wuscat sau Proaspete si citeva frunze de menta sau busutoc (4-5 frunze). Se pune vasul intr-o camera unde températura sé fie de 20°C, se leagd cu un tifon curat st se fine timp de 30 zile, dup® care se trage in sticle. Cu cit e mat vecni cu atit e mai bun, VIN DIN MIERE §I STRU- GURI NEGRI HAMBURG SAU CAPSUNICA Se zdrobese boabele de struguri $i se pun intr-un vas mare smdl- futt saw tntr-un borean, unde se tin circa 10 zile, in care timp se mised vasul ugor pentru a se amesteca boabele. Dupd 10 zile se store printr-un sdculet de pinzd. Pentru fiecare litru de lichid requltat se pun 25 1 opd flartd a racité, Dacd dorim sd fie un vin negru mal inehis ta culoare, se adaugd numat 2 t de apd. La flecare Utru de lichid rezultat din amestec, se adaugd 250 9 miere $4 100 g 2ahdr gi se ames- tecd bine. Amestecul rezultat pune intr-o damigeand mare, care se umple cam 3/4, pentru a putea fermenta in vole, Se pune dami- geana intr-tin loc mai rdcoros gi se leagd la gurd cu nu tifon subfire. Se agitd uyor damigeana, ta tnceput 0 data pe 21, apoi ta doud zile o datd, timp de opt sdptamint cind inceteazd fermen- tafia, Dupd ce s-a Unistit se lasd ined 4 sdptamini, dupa care, cu un furtun subfire, se trage in alt vas yl se Iasd ined 24 ore sd se limpezeased bine si se pune Ia sticle. OTET DE MIERE Intr-o damigeand de 50 1 des- ehisd, se pun 301 apa in care adaugam 4 kg miere de albine indiferent de care gi amestecam bine find” se dizolvd mierea. Intr-un sdewlet tungutet, care at poatd intra in demigeand, punem 2 felli groase de pline neagrd. Se lasd sd fermenteze pind se linty- teste sigur. Trebuie avut grlid ca damigeana sd fle legatd ta gurd cu un tlfon pus in doud. Dupé ce a incetat din fermentat se trage in sticle sau in alte vase. Ing. D. ZAMFIR: 25»+, jud. Neamt REALIZARI SI PREOCUPARI ACTUALE In acest sens, comitetul filialei a luat masuri & cercurile apicole comunale, ordisenesti $1 jnunieipale si acorde tot sprijinul apicuitors. Jor, tar acolo unde este posibil, eercurilot aol. cole puternice s4 li se creeze condifil de aa Provizionare a apicultorilor cu materiaiele Rocesare si de preluare pentru fondul de stat 8 produselor apicole, Cereurile apicole cu un numir de sub 20 apleultori, au fost reorganizate si unificate, creindu-se 18 cercuri apicole puternice tf sare actlveazi 1082 de stupari, Avind in obiectiv atragerea de noi membri in eadral piganivatiel noastre, numai tn anul trecut aul acestora a fost sporit cu peste 32%, datoritd unet intense munei de propaganay deslasurata de activul nostru voluntam eaca: filer apicole de inifiexe si conferinfélor po teme avicole organizate atit pentru apiculten Git sk Pentru consumatoril. de produse apicole, Gomitetul filialei, urmérind concomitent si atragerea tHneretului la practicarea apieui. furil a detionat corespunzator, reusind ea fle pe eale de a inflinfa ined trel eercuri a din oragul Piatra Neamt, Invajimintul apicol 1978—1979 s-a organiza la toate cereurile apicole eu gestiune, asttel ja Piatra Neam} si Roman’ s-au organicat Cursuri apicole de inifiere la care au parti, seat 20 cursanti, iar la cercul apicol” ‘Tg. Neamt, un ciclu 'de conferinte apieole free: Yentat de 35 cursanti, Temele au fost sus}i. Dute de lectori cu o inalld pregiitire teoretina $i practic, urmate de aplicafii practice, econ ict oContus 1a o mai mare airactivitate si interes din partea cursantilor Ea cercul apicol pionierese din Ty, Neamt s-a tinut si o conferinfa apicold 1a care aut Participat tofi profesorii de stiinje naturale {lin jude}, aceasta actiune avind ca scop a. fMagerea Ce noi apicultori din rindul cadrelor Gidactice si infiinjarea de noi eercuti apicole scolare, Adsolventil c ‘ursulut apteot de masa organizat de Fitlaia Toate actiunile intreprinse de comitetul fi- Halei trebule si ducd in final la diversiticas rea producti ror stupinelor, apicole si rentabilizarea tifa. 1. RECEANY «+. jud, Sibiu elu INVATIND DE LA CEI MAI BUNI Comitetul de conducere al Filialei A.C.A. jud, Sibiu a destasurat o activitate sustinutd d¢ rdicare a nivelului de cunostinje, prin cursus tile apicole organizate in doud cicluri de ine vakimint, care au atras un numir mare de erescdtori de albine, Cursurile au fost frecventate de cirea 180.de Persoane, Tematica lor sustinuté de lector! ¢u © pregtire $i experienta multilaterald, a fost aleatuita astfel, ineit a cuprins lechit deosebit de interesante. Un accent deosebit a fost pus pe : importan- {a apiculturii pentru economia najionala, nes Cesitatea sporirli bazei melifere, cunoasterea familillor de albine, studiul biologiel sia mellorari albinelor, lueririlor de intretinere be anotimpuri, cresterii matcilox, pnactieirii stuparitulut pastoral, diversificéril produselor apieole §1 prevenirii si combaterii bolilor al- Dinelor. | Au fost prezentate, de asemenea, proiectii de filme de specialitate. La Incheierea cursurilor, in perioada de pri- mévara, sau efectuat deplasiri la stupine, unde s-au ficut demonstrafii practice, E Reusita acestor cursuri se datoreste alit co- laborarii strinse dintre cursanfi $i comitetul Ge conducere al fillalei judefene, eft $1 con- tribufiel aduse de lectori. In aceastA actiune s-a evidentiat activitatea deosebitA a urmiltos tor lectori : Matei Andrei, Chioariu Marius, Sardfeanu Liviu, Dorobanju Alexandru, Albu Toan, Schell Mihai, Klammer Mihai, Un merit deosebit in stabilirea unui ‘climat bropice intre lectori si eursan|i, pentrit trance Smiterea si asimilarea in cele mai bune con. Gifit a cunostinfelor predate, Iau avut ses cretarul filialel ing. Damian Pamfil $i tena mei@nul Albu Toan, care au ‘reusit inte-un mod cu totul personal si asigure o plicuts atmosfera de lucru pe tot timpul cursurilor. M. M. UGA CA. Jud. sio%ujud. Botosa DIN NOU DESPRE INVATAMINTUL APICOL DE MASA In perisada 15 decembrie 1978-30 aprilie 1979, sub indrumarea etectivi a comitetului filialei si in conformitate cu planul de munca, au fost organizate in cadrul judefului nostru, 3 categorii de cursuri de perfectlo- nare si specializare a apicullorilor. Astfel, la Dorohoi a fost organizat un curs apicol cielu I la care au participat apicultorii individuali din zon& si care au urmérit ex- puneri privind inifierea in problemele de baz& ale practicii apicole si ultimele nout&ti in acest domentu, Un alt curs organizat sub forma de confe~ rinfe si discufii pe teme apicole pentru api- cultorli cu experienta, cu stupine personale si din cadrul unitafilor agricole cooperatiste si de stat, s-a desfaigurat fn oragul Saveni. Par- ticipantii la aceste cursuri au efectuat si un schimb de experinfi la pepiniera judeteana pentru cresterea matcilor de la LA.S. Dingeni, cu care ocazie a fost evidentiatd. necesitated ea acest ceniru si-si sporeascd productia de matci pentru a putea asigura in intregime nevesarul de matei pentru toate categoriile de apiculteri din cadrul judefului nostru. De asemenea, tofi cursantii s-au angajat si extinda practicarea stuparitului pastoral fn zonele cu bazine melifere mari fn scopul sporirli productiei de miere, ceard si alte subproduse. In sfirgit, in colaborare cu Directia agricola, prin Cesa agronomulul, la jumétatea Tuntl februarie, la Botosani a fost organizata in- struirea fuluror apicultorilor din cadrul uni- tatilor agricole cooperatiste de stat. Avindu-se in vedere foarte larga participare si tematica acestor cursuri consideram cé api- eultorii din cadrul filialei noastre sint acum mai bine pregatiti pentru practicarea tot mai sficienti a apiculturii in judejul nostru pen- tru fndeplinirea tuturor sareinilor de produc- fie ce ne revin pentru acest an, Doinita HRIMIUC ius Apicultort din cadrul Filialet A.C.A. Jud. culesurllor tmpur din primdvara aoestut on. jud,_ Cluj UN VALOROS SCHIMB DE EXPERIENTA Din inifiativa comitetului filialei noastre, sub patronajul Directiei pentru agriculturé si in- dustrie alimentara a judetului Cluj, in zilele de 17—18 martie ac. a fost organizat un in- structaj la care au participat peste 60 de api cultori fruntasi din activul voluntar al orga- nizafiei noastre si din cadrul unitatilor agri- cole de stat si cooperatiste, a inspectoratului silvie judejean, ‘Tematica instructajului a fost axaté pe pro- blema ridiedrii rentabilitajii in apicultura, precum si pe cunoasterea celor mai actuale metode de prevenire si de combatere a boli- lor la albine. Lectorii au fost recrutati din rindul cadrelor de specialigti cu un inalt nivel de pregiitire tehnico-profesionalé din cadrul judetului nostru : Texe Imre, Zichil Nicolae, Chira Dumitru, Fernea Vasile, Ulesan Adal- bert, Giurgiu Gavrild 3.2. - Materialele predate find atractive si intere- sante, au determinat o serie de fnirebari si discutil la care au fost antrenafi marea ma- joritate a participantilor. Problemele dezbatute in prima zi au urmarit popularizarea avantajelor economice ce le prezint& diversificarea productiel apicole. Cu acest prilej a fost seoasa in eviden|A impor- tanfa producerii propolisului, polenului ~ gi liptisorului de mated pe ling miere si ceara. De asemenea, in cadrul dezbaterilor’ un ac- cent deosebit a fost pus pe modalitatea de rentabilizare a stupinelor prin practicarea stupiritului cu un numér cit mai mare de familii, De un interes deosebit din partea participantilor s-au buccrat atit metodele noi, moderne, de exploatare a familiilor de albine, care stau la baza rentabilizérii seclorului a- picol cit si combaterea practicilor de amato rism care reclama un volum mare de munca. Cea de-a doua zi a fost rezervat probleme- Jor sanitare, S-au discutat cele msi frec~ vente boli, prezentindu-se un bogat_ material demonstraliv ca : preparate, diapozitive, plan- se etc. De 0 deosebitd valoare a fost dialogul viu, plin de interes cu bogate exemplified: C. MIHAILESCU partictpanpi ta instructajul organtzat in preajmaNoi reglementari _privind sehimbul cerii cu faguri arti- ficiati Comitetul Executiv al A.C.A. a primit numeroase propuneri din partea apicultorilor cu pri vive la imbunatStirea condi- fillor de schimb a ceri de albine cu faguri artificiali. Ca urmare, analizindu-se_propu- nerile primite s-a refinut si aprobat ca plata manoperei de 11,50 lei/kg ceara adus& la schimb, s& se poati face, la cerere si in ceard. Astfel, la solicitarea apicultorilor, fili- alele jucejene A.C.A. vor re- fine in echivalen{A din can- titatea de faguri care ur- meazd a se elibera cite 130 g faguri calitate —superioara sau 140 g faguri calitatea I-a pentru 1 kg ceard predat la schimb. Schimbul de ceard cu faguri artificial, in condifiile de plati a manoperei in ceari, Se opereazi in borderou cu mentiunea ca: in coloana ,ma- nopera incasati* se fnscrie cantitatea de faguri artifi- ciali refinuti in contul ma- noperei. Cum sin{ retribui{i apicultorii din unitijile agricole de stat $i cooperatiste In unitafile apicole socialiste cu sector apicol —apicultorii sint retribuiti dupa cum. ur- meazd: in baza acordului global ce se incheie la in- ceputul anului contract-anga- jament intre seful de fermé si apicultorul respectiv privind norma de familii de albine pe care acesta le ingrijeste, can- titatea de miere marja plani- ficaté a fi obfinutt si va- loarea ac2steia (mierea réma- sd in stupi nu se ia tn cal- cul). Apicultorii primese in timpul anulut un avans lunar la 0 norma de 200 familii de al- bine, iar 1a sfirgitul anului se recalculeazd diferenta, In.cazul in care apicultorii tn loe de micre marfa realizeazt roluri, ceard, polen, liptisor de mated $i propolis, valoarea a- cestor produse se echivaleazit in unitdfi conventionale miere 28 informatii pe baza prefurilor legale de achizitie in vigoare. In sectorul cooperatist, aduna- rea generala hotdrdste si mo- dul de retribufie al apiculto- rilor, Ing. R.L, »Noutiti in apiculturas m4 Informam cititorii nostri c& in eentrele apicole de aprovizio- nare si desfacere se mai gi- sese brosurile ,,Noutafi in a- picultura nr,” 1—4, editate de Asoclajia Crescatorilor de Albine din R. S. Romania — Institutul de cercetdri pentru apicultura, Confinind un numér insemnat de rezumate si traduceri dup’ anticolele cele mai importante din presa apicola din intreaga lume, aceste lucrari furnizea- za celor interesaji un bogat material bibliografic _asupra ultimelor noutati mondiale in nr, domeniul apiculturii. Pentru aceste considerente, le reco- mandim cu cildura, ele n trebuind sa lipseascd din bi blioteca nici unui apieultor. Cursurile organizate de Aso- clafia Crescatorilor de Albine iin R. S, Romania — prin fi- iala A.C.A. judejul Tulcea — la Central de instruire gi practic apicold de la Maliuc — Delta Dunarii In cursul anului 1979, Aso- ciatia Crescdtorilor de Al- bine din R. S. Roménia si-a sporit numdrul centrelor api- cole zonale in care tsi desja- soard activitatea Institutul de cercetiri pentru apiculturd, prin infiinfarea lingd Maliue, in Delta Dundrit, a unui cen- tru de instruire si practicd apicold si a unei statiuni zo- nale de crestere a métcilor — potrivit ecotipului zonal res- pectiv, Tinind seama de pitoreasca zond in care este situat acest contru de instruire si prac- ticé apicolé, precum si con- dijiile deosebite create ‘aict de asociafie, Comitetul Executiv ACA. a hotdrit ca in acest punct atractiv sé se organizeze in serii de cite 7 zile, cursuri aes a de spectalizare teoretict si practicd pentru cresterea mat- eilor, producerea idptigorului de matcd, recoltarea polenului 3 inmulfirea familiilor de ale dine. Cheltuielile de scolarizare si practicd ale apicultorilor se asiguré de Asociatia Cresca- torllor de Albine din RS. Roméania, cu exceptia tran- sportulut st eazdili, care se suportii de cdtre cwrsanti. Apicultorii cure s-au _inseris ta cursuri, pot veni pind la Tulcea si cu autoturismele proprietate, ctrora li se asi- gurd 0 parcare _ corespunzd- toare prin grija Filialei A.C.A. jud. Tulcea. Pentru detalit si tnserieri, ect interesati urmeazd a se adresa filialelor A.C.A. judefene. MASCA APICOLA DIN NYLON Apicultorul 1. Tudor din Med- gidia, sir, Tineretului nr, 11 A, si-a confectionat in dowd variante o originald mascd de protectie din nylon, pe care © foloseste de dot ani cu deo- sebit de bune rezultate chiar $i ore in sir, fard a-l incomo- da, Fig. 2—> [ead In cele doud figuri.alaturcte sint reprezentate ambele va- riante realizate, avind mar- ginile tivite cu pinzd albd prin care este introdus un elastic. Deosebirea dintre ele consti in faptul cd in timp ce una se continud in spate ptht la Subsoard $i se leagd in fatd (fig. 1), cealaltd este prevazu- ta cu un elastic sub ceafd si se leagi tn spate (fig. 2).OAC: LOCUM Vee cate COU ‘Valet Redactat de Institutul Intemational de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Albine si pesticide Utilizavea pesticidelor in agricultura este de o data mai veehe, primele find mai mult fungicide decit insecticide. Pentru o mai usoara infelegere cle se impart in patru grupe : 1, Insectele de ingestie, cea mai veche gru- pi care cuprinde in primul rind arsenicul, interzis in Franta, dar care se foloseste ined pentru impregnarea lemnului, Tot in aceastd Grupa intra si piretru natural sau formele sale sintetice. 2, Insecticide de ingestie si contact (organo- clorurate) care au aparut imediat dupa ce} de al doilea razboi mondial. In aceasté grupa intré : Lindanul, Endosulfanul, DDT-ul si To- xafenul care acfioneazi asupra sistemului nervos si respirator trecind prin chitina in- sectelor, Morfalitatea asupra albinelor se poate ex- tinde pe 10—12 zile si chiar cele aga-zise inofensive pentru albine pot deveni pericu- loase deoarece agricultorii adminisireaza pen- tru siguran{i doze mai mari decit cele re- comandate, In prezent, tendinfa este de a se diminua utilizarea lor. 3. Insecticide de ingestie, contact si vapori (rgancfosforice). Este grupa cea mai im- portanté prin numeroasele specialitati exi tente pe piala, cantittitile utilizate, durata si diversitatea ulilizarii lor. Cea mai mare parte deriv din fosgen, lar modwl de actiune urmatorul : albinele pot pierl datorita as’ rii lor pe plante ,preluiirii nectarulul din florile tratate sau numai zburind pe deasupra lanurilor tratate, Cantitalea de vapori toxici este.in functie de temperatura si masa totala de azot din lan, Cum stropirile se efectueaza in faza de infiorire pericolul pentru albine este foarle mare. 4. Insecticide sistematice. In aceasti grupa intr preparatele de tipul Demeton. Ele intra in sistemul vascular al plantelor de unde sint eliminate in jurul plantelor sub forma ga- zoasi In concluzie, cu toate c& gama insecticidelor este in continua crestere, ele ramin grupate cum s-a aratat mai sus. (MIELLET, A. In : Revue Francaise wapleulture, martie 1919) Modul de preparare a zahirului ,,Candi* Materialele necesare: 15 kg zahar, 3 ke miere, 31 ap, 1 cazan de arami sau smal- fuit si 1 termometru de cofetirie (termome- tru de maxima cu extindere pind la 150°C). Se fierbe apa si se adaugi zahirul. Se con- tinud inedlzirea la foc mic pind 1a completa dizolvare a zahdrului dup care se poate da focul mai iute In cursul fierberii siropul se spumuieste si se supravegheaz temperatura, Cind siropul a ajuns la 116°C. se suprave- gheazi foarte atent si la 118°C exact se foarnd mierea lichefiaté si caldi inc’. In a- cest moment siropul trebuie sa fie foarte atent supravegheat pentru cd datorita adiu- wari mierii poate sé dea in foc. Se con- tinua’flerberea citeva minute (3) si se lash apoi si se Miceasc’, iar cind incepe sA faci prizd (dupa 5—6 ore) se toarnd in forma. Ad&ugarea mierii la zahar contribuie la rea~ lizarea unui produs mai moale foarte apreciat de albine. In loctll mierii se poate folosi la 12 kg zahir, 4 kg glucoza. Pentru a scuria perioada de prizi se pot fo- Josi doua metode si anumé — insiminjarea eu zahtir cristal ; In momen- tul terminarii fierberii se iau 2 Titi sirop intr-o crati{ gi se amesteci bine cu 2—3 linguri de zabar tos foarte fin, pind cind amestecul devine cremos. Se varsi aceas- tA crema in masa siropului si se amestecé pind ce incepe si-s{ schimbe culoarea cind se toarn’ in forme ; = prin ricirea siropului. Se lasi siropul_s& se raceasel in vase cu pereli subjiri (l0— 20 kg) puse intr-un alt vas mai mare cu ap& rece, Cind pe pere{ii vasului se poate tine mina fami a frige, se poate incepe frecatul siropului cu o spatula de lemn pina fsi schimb& culoarea. In momentul acesta se toanna in forme. (GODBILLON, L. In : Revue Francaise ‘wApiculture, marie 1979) ‘Agresiune sau apirare Autorul consider’ c& termenul de albine agresive nu este cel mai poirivit, In fond al- binele infeapi numai in masura in care a~ ceasta este necesar pentru apiirarea provizil- lor din cuibul lor. fn lpsa acestui mod de apirare, cuibul albinelor ar fi fost pradat de caire mulfi si diferifi déundtori, iar familia de albine ar muri de foame. Tendinfa la in- tepare este mai accentuatd Ja unele rase, li- nii sau chiar numai la unele familii dintr-o stupind. Cunoasterea cauzelor care conduc 1a aasemenea comfortare ar putea facilita mun- ca de creare a unor albine cu comportament precis in aceasta directie. Cercetiirile au sta- bilit deja dou substanje care incita albinele la infepat : Heptanona 2 si acetatul de izo- amyl. Heptanona 2 este produsi de glandele mandi- bulare ale albinelor in virstA de 15—20. zile, jar cantitatea produsa ereste in continuare cu virsta. Cea de a doua substan{a este produsi fn cantitate maxima la virsta de 20—30 zile: de glanda cu venin. é 29In veeinditatea stupului, acetatul de izoamyl gste de 20-30 ori mai activ decit Heptanora pati? 888 ce priveste incitarea Ia into: Cercetiri in continuare eauth sA stabileascd dul exact de actionare a acestor substanje §i calle de transmitere ale excitatiel dete anumite albine ta restul familiei, (PARTIOT, L.. In: Revue Francaise WApleutiure, martie, 1910) Recoltarea polenului de etre familii ae al- bine din doua rase diferite Cercetiri ‘maj vehi au ardtat eX albinele Giueatiene sint mai apte de a lucra in con. Gijit mai grele deceit cele itallene. Acestea gn urma erau mai putin active in zilele norosee i relativ reci (Wilson, 1963), feuveaux si Warakomska (1964) au consta- fat diferente intre rasele de albine tn coca man) este cantitatea de polen recoltat gi ‘nus Marul specitior de plante visitate in acct scop. Tot Louveaux (1959) a gasit o mal tates Vatiabilitate a speciilor de polen reco! tate tn cadrul raselor decit intre tase, Acelasi bine au manifestat deosebita Pentru polenul de atine. Nye si Mackenecn fonieigctional suse de albine care prefera po Tenul de lucern& dovedind ef aceasta prefe~ rint& esle condifionata genetic. In prezenta tuorare autorii au ulilizat mates triplu hibride din care o grupa cu predom: polenul realizat in co- Tectorul de polen. Sau folosit eolectoare de polen tip O.A.C. (de funa), Calculele s-au ficut siptaminal si pe intreg eomul. A rezultat ci familiile de albine din cele douii rase au reealtat foarte acema. nator polenul. Se pot face unele mentiuni Speciale pentru albinele de rasi italian care ou Xecoltet mai mult polen de porumb (Zen may), {tifoiut rosu (Trifolium pratense) si mai putin polen de trifoi alb (Trifolium re. Pens), susal (Sonchus sp), ochiul boului (As- ter sp) decit cele de rasé earnica, Autovil ménfloneszi in cadrul acestor rezultate fa. milla nt. 3 de tip italian care in una din Saptimini a realizat o productie din care peste 60% a reprezentat polenul de porumb, Autorii conchid efi preferinta pentru un anu. mit sort de polen este condijional genetic Cu toate ei nu exelud si posibilitatea’ unui comportament special. (HOOPINGARNER, 8. OLSEN, L, 5 MARTIN, E.G.'In? American’ ee Journal) 30 Efectele prezenfei albinelor africanizate asu- bra aplculturii din America de Sud Gageta det Colmenar (XL, no. 460, 1978) tind Sa ofere ssigurarea c, cel putin tn Brasilta Aplcultorii s-au familiarizat cu aceastd alt pind, obfinind rezultate din ce In ce. mui bune, cu conditia aplicdrii unor tehnologit de intrefinere adecvate (cf. si ,Apiacta", mo. yy 1979, ‘pag. 43). Criteriile care au stat la bax, importarli albinelor africane in Brazilia Decesitatea unel albine mai bine adaptate la Conditiile climaterice locale si eapabia deo italiand (A. m. ligustica) au la situatia £2, Ja mai bine de doud decenii de la imper, {area primelor mitel afticane (1956), pe cone tinentul sudamerfean si existe cu preeddere hibrizi intre albinele germane, italiene, cane faziene si africane. Dat filnd’ cd acesti hie brizi prezinté mai multe caracioristic, Pro- Bril ‘albinelor adansonit, aceste albine igh denumite africanizate, Potrivit celor mentionate anterior, prinzipaln caracteristicd a albinelor africane consti. in ridicata lor productivitate. Dupa ANDERSON, BUYS si JOHANNSMEIER (1973), in Attlee de sud albinele adansonit se arath execep— Vinal de prolitice si capabile de randamere fnedii de 100—300 kg. In Brazilian, in. pofida lipsei unor evidenfe centnalizate, se inresis: freazA randamente de 20—100 ky’ miera/famnic Ula de albine. In 1977, productia natlonald de tone dagetaulliet a fost estimats la 19 mit fone, dintre care statul Santa Catarina a yealizat eca 2800 t, cu randament mediu da 35—100 kg pe familie In statele Sao Paulo, Parand si Santa Cata- rina unde predomin& apicultura rationalé,. Beste 50% din apicultori preferd sti lucrest Exclusiv eu albine alricanizate, de inaltd prow ductivitate si prolificitate ; mai ales hibfist) de albine aficane cu italiene oferi excelente rezultate, In privinta capacitatil de adaptare, este remarcabil& plasticitatea lor, care Ié Pempite cepasirea dificultitilor de clima 1 ford, precum si facilitatea cu care pot fi in Stalate in scorburi, erapaturi de stined, | vic zuini de animale etc, Este de asemerfea do frareat faptul ce albina africanizati nusgi fntrerupe activitatea din iulie pind in ear tembrie, asa cum fac albinele europene In Bow punul experiment realizat de KERR, GONCALVES, BLOTTA si MACIBL (1970) cu albine italiene, africanizate gi hibrial Fi, menit s& scoat& fn evident cauzele produc. tivitafli sporite a albinelor afvicanizate, sa relevat cd acestea s-au arditat cu 30% maiactive in timpul primelor ore de activitale matinala decit cele europene ; acelasi lucru a fost evidentiat sl, spre’ sfirgitul zi- lei; albinele africanizate si hibrizii F1 in- cetau mult mai tirziu activitatea de cules, ‘Toate acestea pot oferi o explicajie a ran- damentului lor sporit Ih privinja agresivitatii albinelor africanizate, Se semnaleaza cA acest comportament fenoti- pic, dependent de interactiunea genotip-me- Giw! Inconjurator, reprezinta urmarea selec fiel involuntare,'timp de mii de ani, efec- tuate de indigenii din Africa — si continuata si in ailele noasire — prin uciderea fami- lillor mai blinde, pentru recoltarea mierii i ceri lasind familiile mai agresive, care se aritau mai greu de abordat, Aceasti: tendinta este, din nefericire reeditaté in nord-estul brazilian, populat in ultimul decentu, de cu- legatorii ‘care extermina albinele africanizate pentru a le lua mierea si ceara, ca sursi de Venit. Ajutate gi intrefinute in condifii adec- vate (folosirea afumétoarelor, a stupilor ti- pizafi, stupine izolate gi situate la distanta de locuinfe si de creseatorii de animale, fo- losirea de echipament de protectie), precum $i selectionate in vederea reduceril ‘agresivi- tatii Gneruciséeii prin Insiminfare antifi- ciald etc), albinele africanizate sint capabile si ofere inalte satisfae{ii apicultorulul, con chide autorul, (GONCALVES, L. 8, mi: Gaceta det Colmenar, Augtist,” 1978) Fagurii goi stimuleaz productia de miere Autorli au experimentat influenta fagurilor goi asupra acumularii mierii in familiile de albine. Experientele s-au desfasurat pe albine in custi si pe familii de albine in productie. M&surarea instinctului de acumulare al albi- nelor este o tehnich de laborator _ relativ noua, pentru a estima capacitatea de recol~ tare a mierii de c&tre familiile de albine, propusi de Kulincevie si Rothembuhler, U- tilitatea lui pentru apicultorii din productie esleinc& In discutie. Technica respectiva. se veaum& la hranirea cu o anumit& cantitate de sirop de zahir a unui numar de 50 albine now naseute, in ecusii de laborator si deter- minarea timpului de transferare a siropului din hranitor in fagurele din cused. In experiente de laborator autorii au utilizat trei variante si anume: cite 50 albine in virsti de 1—24 ore au fost amplasate in custi_ de laborator prevazute cu 1,2 sau 3 fi- gurasi in suprafaté de 46,75 em’, 93,50 cm? si respectiv 140,25 em?, Fiecare cuge’ a fost aprovizionata cu apa si inlocuitori de -polen in afara siropului experimental (20 mi), Ex- perienta a durat 7 zile. Timpul in care albinele au _transportat cei 20 mi sirop a fost in functie de suprafata fagurelui, inregistrindu-se 5,4 ; 4,6 si respec- tiv 3,9 zile, Diferenjele constatale au fost asigurale sta- tistic. Calculat pe albine si zi cantitatea de sirop transferati a fost de 0,105; 0,135 si respectiv 0,188 ml. Dupa 7 zile de experimen. fare s-att numérat celulele cu sirop din fa- gurl, calculindu-se mediile pe cele trei_va- viante, gésindu-se 180, 360 si respectiv 537, ce- lule (rezultatele au facut pe autori si pre- supuna cA acumularea de miere in faguri ur depinde si de suprafata de faguri goi la dis- pozifia albinelor). Experienfele in stupind s-au efectuat pe fa- miliile de albine ale laboratorului. _Intr-o prima fazi un lot de familii a primit cor- puri suplimentare cu o suprafafa totala de 1,88 m? faguri, iar alt lot 4,6 m’ Lotul cu faguri suplimentari fn suprafafi de 4,08 m? a realizat 51 kg miere, iar cel cu 1,88 m* nu- mai 36 kg miere. In etapa urmitoare, la un, alt cules, aceleasi familii cu mai multi fa- guri au realizat 58 kg micre ,iar cele cu mai putin numai 47. Pentru verificarea coneluziilor, autorii au re- luat experienjele de laborator in variante nol, 12 custi de experienta eu cite un fag’ 46,75 cm?) gi 12 cu trei faguri (140,25 cm cu cite 50 albine fiecare au fost urmérite in cea ce priveste timpul de transferare a si- ropului timp de-trei zile. Dup& acest interval, albinele au fost transferate fn custi noi, efectuindu-se 4 categorii de transferuri si anume : — din custi cu trei faguri in custi cu trei fa guri ; — din custi cu trei faguri in custi cu un fa- gure ; = din custi cu un fagure in custi cu trei fa- gurl; — din custi cu un fagure in custi cu un fa- gure, Transferul albiielor s-a fécut manual dupa menfinerea custilor la congelator la —20°C timp de 10-20 minute. Dupa transferul albinelor s-a procedat la ur- mérirea instine:ului de acumulare timp de 4 zile. Albinele utilizate in aceste experionte au aparfinut Ja familii diferite. Albinele transferate de Ia 1 la 3 faguri au acumulat mai multi hran& decit acelea mu- tate de la 3 la 1 fagure. Bxperientele au facut sk se caute noi inter- preta:l ale culesului de nectar. Influena ta- gurilor goi asupra activitafil de transferare a siropului, ca stimulare asupra albinelor cer- celate, care apare la intoarcerea in stup, de- termina recrutarea de noi albine, Autorii conchid e& fagurii gol constituie un stimulent mai puternic decit mierea din stup gi el ac- fioneazi ca stimul permanent. in coneluzie, pentru practica, autorii reco- manda in zonele in care culesurile sint pu- ternice, sd se adauge faguri suplimentari su- ficienti, dupii o prima perioada de la incepe- rea culesului. Acolo unde culesurile sint slabe, fagurii goi sé se adauge cu mai multa prudenta. GUNDERER, T., BAXTER, G. si CARTER, ¢ In: American Bee Journal) 31“* : APICULTURA IN- DUSTRIALA, Editura A. PIMONDIA, Bucuresti, 1979, 140 p, 79 fig., 25 lei Cartea cuprinde lucrarile Sim- pozionului international de a- picultura organizat in toamna anului trecut de Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania sub auspiciile APIMONDIA, la Tulcea. 1a cele 140 de pagini sint prezen- tate idei despre apicultura in- dustrial’ — realizari, perspee- tive, moduri de abordare, con- Gifii_necesare etc, — expuse ja simpozion de catre 20 de autori si colective de autori din 8 fAri. Cititorul poate gasi fn aceast& culegere sugestii cu privire la oportunitatea formérii unei mari stupine in condifiile zonei in care lu- creaza ; la avantajele i posi- bilitafile specializarii stupine- lor mari in divectia polenizi- ri; la problemele serioase ale muncii de selectie ‘n marile unitati apicole ; la tehnologiile de mare randament (dar cos- tisitoare) pe care le impune stupina de mari proportii la aumeroasele greutifi ale lu- eratorului fn marea stupind — a cdrui principalé preocupare final este, ca si in cazul mi- cil stupine, rentabilitatea ; 1a névoia de perfectionare in multiple directii a tuturor lu er&torilor unei asemenea stu- pine — care trebuie si fie capabili a minui nu numai al bine si stupi dar si tot felul de utilaje, dispozitive si... no- jiuni strine micului apicultor sau ‘celui care ingrijeste 100 de familii ; Ia probleme acute de hranire a albinelor ; la pers pectiva marilor stupine in di- ferite complexe floristice 5 climatice. Sint repreduse as- 32 pecte din timpul desfdgurarii simpozionului, din timpul ex- cursiei in Delt& si a vizitei facute la gazdele din Tulcea — ferma apicola LAS. ,,9 Mai", Este prezentatl. si cea de-a IV-a Expozitie Internationala de Apicultur’ de la Bucu- resti, care a functionat in pa- ralel cu simpozionul. Cartea se giseste Ja toate magazinele filialelor A.C.A. din fara. “> DICTIONARUL DE TERMENI APICOLI (DIC- TIONARY OF BEEKEE- PING TERMS), Editura APIMONDIA, Bucuresti, 1977, 206 p., 40 lei Au aparut in Editura API- MONDIA volumele 5 si 7 ale Dicfionarului de termeni api- coli, care contin 1036 termeni de specialitate — in limbile englez’, francezi, germana, rusdi si spaniolA si respectiv englezi, germana, olandezti, suedezi si norvegiana. In cu- rind urmeazi si aparé volu- mele 6 cu limbile englezii, finlandezA si ungara si 8 cu limbile englez4, francezi, ita~ liana, spaniold, portughe: romana, Se mai aflé in pr gatire volumul 9 — cu lim- bile englezi, rusi, bulgara, cehi, sirbo-croaté, polonezi si 10 cu limbile englezé, fran- ceza si arabia. Dictionarul este astfel conce- put incit se pot gasi corespon- dentele oricérui cuvint in ori- care din limbi, indiferent de volumul in care sint prezen- fate: numarul de ordine al cuvintului este acelasi in toate volumele, iat fiecare volum are la sfingit si indici alfabe- tici pentru toate limbile pe care le contine. si Recenzil Dictionarul cuprinde strict cu- vintele (termenii), fra expli- catii; el permite cititorului care cunoaste o limbA strin& si afle cu precizie infelesul unor cuvinte (din acea limba) de strict& specialitate in api- cultura, cuvinte care in marea majoritate nu figureazi in dicfionarele obisnuite. Nevoia de a cunoaste tot mai multe din realizirile practicii si cercetirii din alte (Ari, im- pune azi apicultorului dornic tie autoperfectionare si obliga~ fia de a se descurea singur in noianul de informatii care se publicé. In prefata la primul volum, publicat in 1951, Otto Morgenthaler seria printre al- tele: ,,Cite cuvinte rostite sau scrise se risipese in fie- care an din cauza confuziilor cu privire la infelesul lor ; de cite ori nu munceste cite an autor” pentru a infirma sea ce un altu! nici nu a in- tentionat sé afirme*, Publicat din inifiativa si sub redactia generali a dr. Eva CRANE, ,,Dictionarul de ter- meni apicoli* a apirut ince- pind cu anul 1951 (volumele 1—4) ; in anul 1975, presedin- tele APIMONDIA gi al Aso- ciatiei Crescitonilor de Albine din R. S. Romania, prof. dr. ing. V. HARNAJ, a propus colaborarea Edituril APIMON- DIA, Sub semnil acestei cola borari au fost pregitite si e- ditate volumele 5—9, impri- mate la Bucuresti, Pentru vo- lumul 8, colaboratorii romani sint prof, dr, ing. V. HAR- NAJ si Mihaela Serban, Volumele pot fi procurate pe bazii de comand& prin maga- zinele filialelor A.C.A, jude- tene. Mihacla $ERBANIN LUNA OCTOMBRIE 1979 Tima _oatombiie va fi normal do caida si cova mai ploioasd deelt obisnult. Exceptind Crigana, tomperaturiie edi lunare vor putin mal Fidieate. deelt ‘cele normale, in tot restul. {arii. Ca in tofl anil, cele mal. ridicate temperaturi se vor constata in’ lungul vail Dunarii, iar cele mai coborite in lungul arculu} carpalie. Scaderi sen- sibile de temperatura se vor remarca in zilele de: 3-5, 148 gi 21-25. octombrie, cing tempe- ratura Va coborl, noaptea, pina aproape de. 0° in jumatatea de nord a {arit gl Togiinea de mun- te, Nopfile vor #, fn general, racoroase gi_ se vor semnata brume, chiar in ‘regiunea de ‘cin pie, incepind din prima decada. Cele mal impor tante Inedlairt sing de. agtepiat la inceputal | Iu nil, Ja Snceputui decade’ a dowa si in ultim! ale Tunii. tn aceste zile cAldaje temperatura la 20°" fn cimpla Valea va" urea Dundrii. Cerul va fi varlabil, mal mult insorit in cimpia Dunaril si Dobrogea, In. primele dou’ decad predoming un cer variabil, alternind ile seui- he ou. zile temporar insoriie, apol, in decada a rela, vor predomina tnnorarile. In_ octombrie, ceturile de dimineati vor _dever fenomene ireevente In regiunea ‘montan’ st sesul Dunari, Banatulul st 41-2 octombrie. Vreme in general frumoasA si relativ ealdd, eu cer variabi s! cu temperaturi ce ‘vor ‘urea’ pind la 22°, Noptile vor fi racoroa Se, Jar dimineata se va’ forma brum& localé tn munfi'si vestul (aril. 3-5 cetombrie. Un front de plol slabe va, traver~ Sao mare parte a {irii, determinind innostiri Parjiale, plot locale, iniensifiear} temporare de Vint si'seaderea temperaturit ett citeva grade. b-13 “oetombrie. Tr acest interval va predomina © vreme destul de framoast gt de calda, cu cer Varlabil, mai-mult insorit in regiunea de cimpic. ‘Temperatura va urca in unele zile la peste 20°. In primele nop{l, care vor fi mal reck se va for- ma bruma in nord-vestul (arii sl zona de munte. In sudil jar diminejile vor feu ceata locald. MIT octombrie. Vremea se va rici din cauza unul front "de plot si buraite, ce Va patrunde in spajlul (Gril, Cerul va prezenta innorirl accentuate in plolle Vor f locale sau partiale, In vestul {irl se vor semnala brume in primele ore ale ‘Aiminetit. 18—20 octombrie, Vreme umedit si cefoasi, cu cer norog gi cu ploi, tare tn sud-vestul (rll vor fi insolite. s1 de fenlomene clecitice. Temperatura va ovella zlua intre 1s* $l 19°. 21-26 octombrie. Vremea se va ricl treptat in toate finuturtle, ‘Temperatura va cobori noaptea pina la —2, chiar tn zona de cimpie din sud. In timpyl allel ‘temperatura va fi cuprinsa intre @® git’. Gorul va fi schimbitor, alternind lle noroase cu zile temporar insorite. ‘vor cAdea plot cu caracter local, ce Vor da cantitayl mat mort de apa in nordul (eritoriulul. Th zilele de 22-23 octombrie vintul s2 va intensifica in Barhgan st Dobrogea. 27-31 octombrie. Din eauza unui val de ger sub- tropical, vremea se Va inchlzi apreciabil in toad fara, tcmperatuta’arcind “pind la 18? in Maramu- tes "spina la 2° in gosul Dunaril, Cerul va fi Variabit cu innordrt_predominante. Vor efidea ploy Plotle, ce vor 41 aduse de § fronturt atmoster rice, eave vor Wasa eantiti{i mai mart de apd in Crigania, ‘Maramures sl nordul Moldovel, si mick in Muntenia si Dobroxea, vor i mai tréevente §1 maj insemnate Ina dow jumatate a tint. ANUNT INFORMAM CITITORIL NOSTRI CA REDACTIA REVISTELOR ,,API- CULTURA IN ROMANIA“ SI ,MEHESZET ROMANIABAN* PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI SI CUMPA- RARI DE MATERIALE SI UTILAJE APICOLE, ROIURI $I FAMI- LIl DE ALBINE CU $I FARA STUPI. Slabe gi burnife iasotite do ceata mal In toate fegiunile, “In. ‘fiele de 20-29 octombrie (se vor produce “intensifieari de vint, mai ales in Mol- Sova de nord. N. TOPOR arrars ms mermes, cases memes mer Costul unui cuvint este de 3 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de literé se aplicé o majorare de 50%, far pentru chenar negru de 100%) din costul total al anunfului simplu. ‘ \ \ , \ , \ \ ‘ \ ANUNTURIE URMEAZA A FIPUBLICATE NUMAI IN LIMITA SPA- | TIULUI REZERVAT ACESTUI SCOP IN NUMARUL CE URMEAZA SA \ APARA DUPA MINIMUM 45 DE ZILE DE LA DATA PRIMIRII LOR IN Vo repacpe. \ . \ . \ . \ Atit anunfurile cit si contravaloarea acestora urmeazi a fi predate Aso- ciafici Creseitorilor de Albino, redacfia revistelor ,Apicultura in Romania“ si ,Méhészet Romaniaban“, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod, 70231 Bucuresti, cont, 45.96.01.4 — B.A.LA. — Sucursala judejeana Ilfov, eu mentiunea ,,pentru mica publicitate“, prin mandat postal de citre solici- in provincie si direct redactici de citre solicitanfii din capitala.