Revista lunard de stiinfa gi practica apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania Arul tlV « ar. 10 *% octombrie 1979 Cuprins Institutul_de_cereetiri pentru apicultara vA reco- manda : Lueraei in timpul iernii 1 Vv. POPESCU Concomitent cu dezvoitarea apiculturii 84 sporkm, productia de ceara marfi 2 A. MALAMU, Elena PAT OS, Natalia CUCU Date privind influenta ‘emperaturii asupra activitajil unor enzime din mlere 4 M, MARIN, F, HODOSAN, Zoe BERATLIEF, I. OPREANU, I. RUSU, D IONESCU Combaterea blologich a ddunatorilor eulturilor agricole, factor esential al dezvoltiril apleulturiy si at pastrarl| purita(ii produselor apicole ® Tullana HERLEA gi A, HERLEA Incdluirea electrics a stupilor (1) n D, STOICULESCU Foaia de control — 0 Important sursk de informare “ 'T, MARICAS Cum supraveghez i hréinese albinele pe timpul fernit 15 Cc. MELICA Albinele gl pesticidele 16 Adelina DEREVICT Actlunea terapeuticd a propolisului, Mecanisme si mod de testare 10 T. 1ORGA, N. ACSINTE sl 1. 1ORGA Propollsul’ fa’ terapia uleerelor atone 19 DE PESTE HOTARE Marla SUCTU, Stefania BOLDOR, Nelson A. Cuenca RUBALCABA Cereetari biometrice asupra unor populatii de albine din Cuba 20 DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE 3 INTREBARI $1 RASPUNSURI 6 STIRI SI INFORMATIL a DOCUMENTAR APICOL 28 TIMPUL PROBABIL 2 Gopesia Es Aspect in cade Iaboratoraiai ee analzn a1" fastitututat dg eorcestel_ pentru apicultura al “asceletel Cresetorilor de Albine din R. S, Romania, i (oto: 1 NEGREA) COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORILOR| IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedinte: Prof, dr. ing. V. HARNAS Vicepregedinte: Dr. ing. STELTAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr, ing. ALBINEL HARNA Prof, dr. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PATU Secretar: Ing, EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI 3ng. AUREL MALATU TULIU ORDUG: Ing. STEFAN SAVULESCU Cont, dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte Ing. NICOLAE FOTL Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU JOAN, ar. ing. HARNAJ ALBINEL, MESIU NICOLAE, ing, IONESCU DRAIAN, prof. dr. MURFSAN HUGEN, Ing. SAVULESCU 3TE- FAN, dr, VvorcuLEscu VOLCINSCHI ILIE (red. get) SIRBU -VALERIU, Zaharla, ‘TRAIAN, ing. qurov Redactia__si COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. 8. ROMANIA @ Str, Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect, 2 @ Tel. : °12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judepul Liov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se pnimesc prin cereurile gi filialele A.C.A. @ Cititorii din stréiinatate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM“ Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—187 telex 11226.Institutul_ de_cercetari_pentru apiculturé_vi_recomanda LUCRARI iN TIMPUL IERNII l. perioada sezonului rece, familia de al- bine se giseste in repaus, procesele fiziolo- gice $i biologice desfiisurindu-se intr-un ritm foarte lent care asiguré traversarea in bune condifii a unui interval de timp nefa- vorabil. Pentru ca acest bioritm caracteristic sd se poati desftsura normal, este necesard asigurarea tuturor condifiilor care, in gene- ral, sint binecunoscute de apicultori, Asigu- rarea acestor condifii incepe mult mai de- vreme decit declansarea sezonului reco, atunci cind in stupind se desfasoard lucré- rile de pregitire pentru iernat, Pentru ca o familie de albine st terneze faré pierderi, apicultorul trebuie sé urmd- reasc& indeplinirea unor cerinfe esenjiale care, pe scurt, sint urmdtoarele: Ia iernat se introdue familii puternice, sdnatoase si viguroase ; proportia albinelor tinere fafa de cele virstnice trebuie st fie net favorabild celor dintit; in cuib sé existe rezerve de hrand energeticd si plasticd suficiente si ac- cesibile ; matca familiei sé fie tindrd, cu o capagitate bund de ouat ; in stup sd fie asi- gurata protectia contra soarecilor si o ven- tilatie corespunzdtoare ; intreaga vatré de iernare sd fie jeritd de curentii rect sau de vinturile frecvente, dominante. Se infelege c& dacd toate aceste conditii au fost asigurate si tn stupind va fi o liniste deplinds iernarea se va petrece fard pier- deri. Prezenfa apicultorului intre stupi nu va fi necesard decit pentru un control pe- riodic, de rutind, 0 dati pe siiptimind sau chiar 0 daté la doud siptémini. In zi- lele calde si insorite din ,ferestrele iernti* se vor crea acele condifii care inlesnese zborurile de curdfire, cunoscuté filnd im- portanfa acestor zboruri pentru metabolis- mut albinelor. Interventia apicultdrulut tn stup nu se va face decit pentru imdreptarea stdrilor anor- ‘male care pot sé apard accidental. Aceste stéri ca si modul lor de decelare prin me- toda auditivd sint descrise in orice manual de apiculturé practicd, unde sint date tot- odata $i indicafli privind tucrdrile de reme- diere a neajunsurilor. In mod conventional, perioada de iernare a fost impértité in dowd etape. Prima etapii corespunde intervalului de timp de ta intra~ rea familiei de albine tn repaus pind la in- ceputul declansdrii ouatului méteit. A doua etapa incepe o daté cu momentul declansdrié ouatului mdtcii (sfirgitul lunii ianuarie, in- ceputul lunii februarie) si dureazé pind la desprimdvdrare, cind viata familiei de al- bine intrd in asa numitul sezon activ. Intre aceste doud etape existd unele diferen- fieri determinate de insiish activitatea matcit, activitate care antreneazd dupé sine alte ac- tivitéfi specifice cresterii putetului. Mai ales in a dowa etapd a ierndrii se poate intimpla ca rezervele de hrand si fie epui- zate, insuficiente sau inaccesibile, Interven- fia stuparului vizeazd asigurarea acestor re zerve prin administrarea de serbet, zahdr candi sau preparate energo-proteice. Este indubitabil stabilit cd hrdnirile supli- mentare cu furaje pe bazd de glucide si proteine, in a doua etapé a ierndrii, conduc la amplificarea pontei mitcii, a cresterit de puiet concomitent cu imbundtdtirea stdrii biologice a organismului albinelor proaspat eclozionate. Refete de préparate energo-pro- teice au fost publicate in numerele anteri- oare ale revistei noastre, indicindu-se si mo- dul de administrare. Pentru stuparul harnic gi priceput, in pe- rioada de iarnd, centrul de greutate al acti- vitdfii se mutd in atelierul stupinei unde principala lui grijé o constituie reconditio- narea i repararea tuturor utilajelor st uneltelor care vor fi folosite in sezonul api- col urmdator, Este vorba de curdtarea, dezinfectarea, revi- zuired, repararea, chituirea, vopsirea corpu- rilor de stupi sau a stupilor ce vor fi popu- lafi ulterior, de incheierea si insirmarea ra- melor pe care vor fi lipifi fagurit artificialé ce vor asigura reinnoirea a cel putin o treime din echipamentul de faguri al stupi- net. In aceasté perioadd se efectueazé 0 analizd aminunfitd a rezultatelor de productie ob- finute in sezonul expirat, intocmindu-se pla- nul de productie pentru sezonul care ur- meazii, Tot in aceasté perioadd, apicultorul se va preocupa de perfectionare® lui profesionald, consultind literatura de specialitate, urmind cursurilé apicole organizate la diferite nive- luri, stiut fiind ct dobindirea si aplicarea in practicd a unor noi cunostinte se va con- verti in rezultate superioare de productie.