Apicultura = in Romaniaeras a0) ee Pore Sms AroL Kol Pao Mee IL Prepedint. Prof. dr. ing. V. HARNAJ Vicepregedinft = Dr. ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTT Dr, ing. ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Pref. COSTACHE PAIU Seoretar : Ing. EUGEN MARZA Membri : VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICT Ing. AUREL MALAIU TULIU ORDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Conf. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI (ero ft ccf M2 oY Nea TOT Pregedinte : Ing. NICOLAE FOTI ‘Membrt : Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU IOAN, dr, ing. HARNAJ ALBI- NEL, TEIBSIU NICOLAE, ing. - IONESCU TRAIAN, prot. dr. MURESAN EUGEN, ing, SAV LESCU STEFAN, dr. SIRBU VA- LERTU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILE (red. ge. Redactia_ si _administratia : COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA e Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect, 2 © Tel.: 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 _B.A.LA. filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A, @ Cititorii din strdindtate se pot abona prin intreprinderea ,ILEXIM“ De- partamentul —_“export-import Presi Bucuresti, str. 13 De- cembrie nr. 13, P.O. Box 136— Apicultura in Romania Revistd lunard de $tiinté $1 practicd apicolé editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Soclalisté Romania Anul LVI x or. 5 x mai 1981 CUPRINS Metode simple, eficiente si rentabile de sporire a efectivelor si producfiilor apicole P, BUCATA Formarea rolurilor timpurit Z. VOICULESCU Cresterea mitcilor gi inmulfirea familiilor de albine St. POPESCU Imperecherea mitellor ‘A. CHIRULESCU Experienje cu mftel izolate in familie 9 analiza ‘concluziilor rezultate I. GHIgoru Manifestare rar& tn rolres naturale N. CUCULESCU Roinita stuparulul Ostrowsk ©. ANTONESCU Cisdirea 1 folosires fagurilor not pentru cregterea puletulul toamne 91 primivara V. CANTEA Valorificarea potenfialulu! albinelor de a produce mal multé ceard v. CINDULET Practicarea stupfritulul pastoral o necesitate vitalé ‘A. CosMorU, Rentabilitatea unei stupine stationare tn anul 1960 L BARAC Papidia D, STOICULESCU Arbugti gi plante melifere prin cultivarea cirora Putem asigura o baz melifer’ proprie cerculul Rostru apicol ‘M. ATANASIU ‘Aparifia bolilor in stupi DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE DOCUMENTAR APICOL : DE VORBA CU CITITORIT TIMPUL PROBABIL PROGNOZA INFLORIRIT SALCIMULUI IN ANUL 1981 Foperta 1: Control fito-sanitar intr-o stupind ce urmeazS a fi deplasati, in. pastoral. : (foto: I. NEGREAMETODE SIMPLE, EFICIENTE $1 RENTABILE DE SPORIRE A EFECTIVELOR $I PRODUCTIILOR’ APICOLE Sporirea efectivelor de familii de albine si obfinerea unor produc{ii supe- rioare de miere it obiective inscrise noastre intr-un program imediat si de Programul-direetivi de dezvoltare economicii-sociala pentru prima oar in storia {rit Derspectiva apropiat% si anume in Romaniei in profil teritorial, in perioada 1981—1985, program adoptat la Congresul al XI-lea al partidului nostru. ‘Tehnica traditional de intretinere a stupinelor in ultimele decenii a fost mo- dificat{ in apicultura _romaneasc& sistematica a mateilor. De fapt, si productivii este baza siguri 5i prin cresterea artificialé si inlocuirea eresterea mitcilor de mare valoare biologic’ i obligatorie a unei apiculiuri moderne, ren- tabile, in concordan{a cu cerin{ele actuale. Valorificarea superioar’ a mate- rialului biologie apicol sub toate formele (nucle, roiuri, familii de albine si mitei) capati in acest context o semnificatie deosebitii, cu atit mai actuala la inceputul acestui an apicol, cu cit mai deosebite, mai mari si mai impor- tante sint sarcinile ce stau in prezent in fata apiculturii romanesti, in do- meniul sporirli efeetivelor familiilor de albine si a realiziirii unor producti apicole mai mari, Fafa de aceste deziderate redact fia noastri s-a adresat unui cercetiitor din cadrul Institutului de cercetiiri pentru apicultur al Asociafiei Crescdtoritor de Albine din R. S. Romania, biolog P, BUCATA si unui apicultor cu vast experien{a Z. VOICULESCU, cu rugdmintea de a relata pentru cititorii nostri unele metode simple, eficiente si rentabile de sporire a ofectivelor fami- Milor de albine. Publictim in continaare raspunsurile primite. FORMAREA $I INTRETINEREA ROIURILOR TIMPURII Biol. P, BUCATA Institutul de cercetdri pentru apicultura Una ain modaiitatite sporirii numa- rului de familii de albine este forma- rea rojurilor timpurii care pot fi folo- siti atit pentru infiintarea de noi stu- Pine, pentru méarirea efectivului de baz ca si pentru refacerea efectivului Pierdut pe perioada iernarii sau chiar la inceputul primaverii. Roiurile timpurii se formeazi in prin- cipal prin valorificarea surplusului de albina si puiet de la familiile de albine Puternice, pentru mentinerea lor in stare activa pe timpul culesului de la salcim. Acest lucru este valabil si in ca- zul stupinelor care nu beneficiaz’ de cules de nectar de la salcim, ci de alte culesuri, chiar tirzii. In aceasta prima Perioada activi a anului apicol se re- comanda aplicarea tehnologiei de for- mare a roiurilor timpurii si extratim- purii. Daca pentru valorificarea culesi- lui de la salcim trebuie ca familiile de albine s aib& in primavara cel putin 1,8 kg albind, pentru culesurile de vari s-a constatat c& sint suficiente prima- vara devreme numai albinele de pe 4 faguri bine acoperiti, adica 11,2 kg albina. Aceste familii, datorit’ unor mésuri de stimulare intensiva, pot atinge in de- curs de 30—40 de zile un nivel de pu- tere suficient de mare, in stare s& asi- gure o populatie de culegitoare apte si realizeze productii bune de miere si alte produse apicole. Pe de alta parte, culesurile tirzii de la fineata, tei sau floarea-soarelui, desi uzeazi intr-o oarecare masura tami- liile, totusi prin cantitatea de. miere rémasa,in cuib dup& cules, stimuleazA dezvoltarea de toamnd a familiilor, acestea intrind in iarnd mai puter- nice, Exist{ deci intrunite toate conditiile practice, concrete, de formare a unor roiuri foarte timpurii Ja inceput de se- zon activ, pentru a atinge telurile pro- puse : valorificarea culesurilor de vara cu cit mai multe familii de albine si,in paralel, sporirea efectivului de fa- milii de albine. Aplicarea acestei metode care a mai fost popularizatA in coloancle revistei noastre, este condifionatd de existenta unui numar suficient de mitci de re- zerva, dintre cele ramase neutilizate in. urma controlului (reviziei generale sau de fond) din primavara, cind s-a facut rearanjarea cuibului. Dupa ce s-a sta~ bilit situafia puterii familiilor, din cele care au mai mult de patru faguri bine ocupati cu albine, exprimate in faguri bine acoperiti cu albine, se preia tot cea ce depaseste acest plafon. Cu fagu- rii cu albine ridicati, se formeaza roiuri de patru rame, prin intarirea nucleelor cu matci de rezerva. Ca masura de pre- cautie se pune matca Aucleului in co- livie pentru 24 de ore. Reusita meto- dei consta in faptul de a transforma in roiuri numai atitea nucle cite ne per- mite plusul de material biologic din familiile puternice. Se insisté asupra miisurii ca, inainte de formarea roiu- rilor, sA fie aduse la acelasi nivel mai intfi acele citeva familii de baz4 care au iesit din iarnd sub aceasta limita de putere (cel putin 4 faguri bine aco- periti cu albine). Roiurile nou formate dupa aceasta me- todd se ingrijese in continuare, la fel ca si, familiile de baz, urmirindu-se dezvoltarea lor accelerata. Dacé inainte de cules devin prea puternice, din ele RO] PRIN STOLONARE INDIVIDUALA\ —| se mai poate lua material biologic pen- tru formarea altor roiuri pe 3—4 sau 6 faguri, cu 0 mated imperecheaté’ sau cu o boted gata de eclozionare, prove- nite dintr-o familie recordisté a stu- pinei. , Bineinteles cA si la formarea acestor roiuri trebuie respectate regulile gene- rale ale formarii roiurilor 1, Nu se ia material biologic pentru formarea roiurilor decit de la familii indemne de boala ; 2, Dupa formare, roiurile.se tin inchise intr-un loc racores si intunecos timp de 2—3 zile. 3. In cazul in care roiurile ramin pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format, se d& roiurilor o cantitate mai mare de albind tindra, pentru a suplini depopularea. 4, Este preferabil ca instalarea roiuri- jor artificiale pe teren s4 se facd pe o alta vatra amplasati la cel putin 2 km de cea de haza. 5. La formarea roiurilor se folosese cu precidere mitci tinere, imperecheate si verificate, de mare valoare biolo- gicd si productiva. 6. Este obligatoriu ca, dupa formarea roiurilor, albinele s& beneficieze de un cules natural de intrefinere suficient de abundent in nectar si polen. Se in- felege ca in conditiile cind acest cules Stolonarea — una COLECTIVA +— = Rol PRIN STOLONARE dintre —metodele cele mai raspin- dite de formare a roiurilor. Q DE LA ween SAU BOTHlipseste, sau vremea nefavorabila im- piedicd zborul albinelor, trebuie apli- cate toate masurile privind hranirile de stimulare, atit cu furaje glucidice cit si proteice. Din punct de vedere economic, daci un roi se obtine de la o familie nor mala in conditiile amintite, inseamna nu numai un venit de 233 lei, repre- zentind contravaloarea acestuia la pre- tul de achizitie, dar si un potential productiv perfect realizabil, care de cele mai multe ori echivaleazi valoric familia de baza. Un vechi proverb al apiculturii roma- nesti traditionale ,Un roi in mai face cit un car de malai* exprima conden- sat o experienté deosebit de valoroasd in cresterea albinelor si anume cA for- marea unuj roi in luna mai este de maxima importanté pentru inmultirea familiilor de albine. Desi proverbul isi are originea cu cer- titudine in perioade cu mult mai vechi ale practicii albinaritului 1a romani, lucrurile rémin perfect valabile gi in zilele noastre. Apicultura traditionala adicd cea dinaintea aparitiei _stupilor sistematici, a ramelor mobile, se baza pe .metoda roitului natural. Prin ex- tensie, formind roiuri artificiale tim- purii, apicultorii de azi nu fac decit sd intregeascé si si confirme aceasta inteleapti zicala. Roiurile timpurii trebuie s& beneficieze de atentia cuvenita din partea stuparu- lui nu numai ca intretinere, dar si ca perspectiva a dezvoltarii lor, in func- tie de scopul final urmfrit. Dealtfel, trebuie si mention’m cA in corelatie cu Zona apicola caracteristica, in core- latie cu localizarea stupinei, a tehnicii de crestere si intretinere apicoli apli- cata, ceea ce este considerat timpuriu intr-o zona, poate fi Iuat drept extra- timpuriu in alta zona. Si fiinde& am amintit de un proverb romanese, mai prezentim in aceasta insiruire de idei inc’ unul, de data aceasta un proverb — zicitoare versi- ficata, de pe alte meleaguri decit cele ale tari noastre si anume din Statele Unite ale Americii : »Dac& roieste in mai, valoreazi cit o ton de fin Daca roieste in iunie face cit o lingura de argint, Daca roieste in iulie, lasd-1 s4 plece“. Lasind comentariile la latitudinea citi- torului, si revenim la unele aspecte ce rezulté din titlul articolului de fata. Roiurile care evolueazi normal rapese apicultorilor mai putin timp si un vo- lum la manopera neglijabil, totusi nu trebuie si scape observatiei lor atente si continue. Roiurile care din diferite cauze dau semne de slibire sau stag- neazi in privinta dezvoltarii, trebuie controlate mai atent. La aparitia pri- melor semne de boali, indiscutabil cd se impun mdsurile pe care deja le cu- noastem. Se iau totodat& masuri pentru remedie- rea situatiilor in care rezervele de hrana nu sint suficient de bogate. In cazul fn care matca este de o cali- tate necorespunzatoare, cu defecte cor- porale, cu pauze in ouat, aceasta este indepartata si inlocuita pentru a se asi- gura bunul mers si o evolutie normal a efectivelor de albine, a stupinei in general. Roiurile slibite, usor depopulate, se in- taresc, luind precautiile necesare, prin aducerea de rame sau chiar gi albind suplimentar din stupii familiilor foarte puternice. Lucrarile de intretinere, oricit de ne- insemnate ar parea unele la prima ve- dere, sint de maxim& importanfa si a- plicarea lor corect{ si in timp optim duce la obtinerea rezultatelor scontate: dezvoltarea normala a roiurilor, o in- multire sigura eficienta si rentabila a familiilor. de albine.CRESTEREA MATCILOR $1 INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE = Z, VOICULESCU i[einaltiren familiilor de albine este in strinsé legitura cu cresterea mat- cilor. Perioada cea mai buna pentru in- multire este aceea ce urmeazd culesu- lui de la saleim cind, de obicei, fami- liile roiesc si cind se pot obtine prin roire artificiala familii de albine puter- nice, care la culesul de la floarea-soa- relui reusese si-si adune hrena nece- dind totodaia si inse nate producti de miere marta, Stupar care insd nu vor face inmultirea dupa culesul de la salcim, vor inregistra pierderi insemnate, deoarece familiile care roiese natural slabesc, roiul primar reprezentind 50®/. din populatia fami- liei respective. Inmultirea se face de regula ridicind de la 3 familii puternice cite 3 rame acoperite cu albine, din care doud cu puiet cipacit care incepe s& eclozio- neze si o ramA cu hrand. Astfel, pute- rea familiilor de bazd nu este afectata, iar familia nou formata este destul de puternica. Pentru ca totul si decurgi bine, noua familie va fi ldsaté in prima zi pe un joc oarecare din stupin&, cu urdinisul yedus la 10—15 mm si numai dupa in- cetarea zborului va fi asezati pe locul sau. Procedind astfel vom impiedeca declansarea furtisagului linistit pro- vocat de albinele virstnice, care pard- sesc noul lacag in care au fost duse. Tn ceea ce priveste teama manifestata de unii cu privire Ja posibilitatea in- c&ierarii albinelor provenind din 3 fa- milii diferite, aceasta nu este inteme- jat&. Acomodarea albinelor se face in liniste, deoarece ele simt ci sint intr-un stup nou, in care nu mai gisesc atmos- fera din vechiul stup. » Pentru ca lucrarea si decurgi in mod normal si cu bune rezultate, se reco- 4 manda s& se dea familiei nou formata © match imperecheata, sau botci ma- ture, gata de eclozionare. Fiecare stupar, cunoscind ce-si propune s&, realizeze in viitorul sezon apicol, trebuie si-si ia din timp toate masurile necesare realizrii planului propus, {i- nind seama c& materialul biologic pro- dus gnual reprezinti o valoare efec- tiva, care fi intregeste totodatA venitul realizat din stuparit. Acest aspect nu este retinut de unii dintre stupari, mo- tiv pentru care se resimte pe plan na- tional lipsa de material biologic apicol, care este tot mai mult solicitat, atit de unitatile cooperatiste care doresc sd-si infiinteze sectoare apicole, cit si de tot mai numerosi absolventi ai cursurilor apicole de masa din cadrul filialelor A.C.A. judetene, animati dorinta de a-si infiinta stupine prop Motivul pentru care, dup cum am ara- tat mai sus, unii dintre apicultori mai itd i inmulti familiile de albine, necesitatea de a dispune pen- tru aceasta lucrare, de un num&r mare de mitci, intr-o perioadd destul de scurti ; lucru aparent anevoios pentru cei mai multi dintre acestia. Pentru depisirea unei asemenea situa- tii apicultorii interesati trebuie si cu- noasci modul de crestere a mateilor in stupinele personale, operatie nu atit de complicaté dupa cum pare la prima ve- dere. Trebuie pardsit, dupa mine, pro- cedeul de inmulfire a familiilor de al- bine prin diviziune simpla, prin care in partea ramas& cu matcé nu se mai rea~ lizeaz producti, iar in partea care-si face botci de salvare lanjul intre ge- neratii se rupe, deoarece matca cea noua va depune primele oud abia dupa cel putin 30 zile. De asemenea, fami- lille divizate, in toate cazurile, crese miatei din larve mai virstnice, care in general nu dau rezultate bune. Pentru inldturarea acestor neajunsuri trebuie transvazate numai larve tinere, in botei lipite pe dopuri, introduse in gipcl de crestere. Sigur c& unii vor gindi cA nu pot face transvazarea si vor invoca diferite mo- tive. In aceste cazuri ins&, nici un mo-tiv invocat nu_poate sta in picioare. Este doar o lipsi de curaj. Este sigur faptul cA daci fiecare stu- par vede oul pe fundul celulei nu poate sd nu distinga si larva care pluteste in laptigor. Scoaterea larvei si asezarea ei in boted este o operatie care pind la urma reuseste, daci se fac mai multe exercifii in acest sens. Pentru execu- tarea acestei operatii cu mai multa usurin{a, se recomanda scurtarea cu o lama incailzita, sau cu virful unui cutit cu lama subtire, bine incilzit, a 2/3 din indltimea celulelor cu larve tinere abia eclozionate, dup care, scoaterea lar- vei nu mai constituie o problema. Declansarea cresterii se recomandd s& fie inceputa cu cel putin 30 zile mai inainte de inflorirea salcimului, prega- tind prin hraniri de stimulare ‘alit fa- milia care va da larve cit si familia care le va creste. Numérul larvelor ce vor fi transvazate va fi fixat in func- tie de numarul familiilor sau al roiu- rilor ce dorim s& le formam. Inlocuirea mitcilor vechi se poate face in tot timpul anului pind toamna tir- ziu. Familia destinata cresteri larvelor va fi organizata total, adic&d nu va avea nici oud, nici larve cu puiet cdpacit. Matca familiei ce se orfanizeazd, im- preuna cu rama pe care se afla si cu o rama cu hrand, ambele acoperite cu albine, vor fi introduse intr-un nucleu, in apropierea familiei orfane. Dupa 5—6 zile de la introducerea botcilor, vom cerceta ramele cu puiet cipiicit, ramase in familia orfanizata si vom dis- truge eventualele botci, aparute ca ur- mare a unor larve necapicite. Familia crescdtoare va fi orfanizata cu cel pu- 20 ‘J ~| fin 3 ore mai inainte de introducerea ramei cu botci, iar transvazarea lar- velor in botci se va face cu cel mult jumiatate de or& mai inainte de intro- ducerea lor in familie. Pe tot timpul cit hotcile sint deschise, familia cresc’. toare va fi hranit cu past din ,Api fort, asezata alaturi de cuib, in hra nitorul uluc. Procedind astfel nu vom deranja fa- milia respectiva decit la 2--3 zile. Pas- ta se va face cu miere folosind for- mula 4/1 —‘adicd 4 parti zahar pudra sau _,Apifort, la o parte miere —, sau, in lipsa, cu sirop dens de 2/1. Incepind cu a patra zi de la transva- zare vom urmari c&pacirea primei botci, pentru ci, peste 7 zile, din aceas- ta boted va apare matca, De la data c&pacirii primei botci vom lua miisuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 48 de ore mai ina- inte de eclozionarea primei mitci, vom distribui_botcile nucleelor' de impere- chere. Manipularea botcilor se va face cu mult grija, asezindu-le in mijiocul nucleelor, intre 2 rame, pe care va fi sprijinit dopul de crestere, Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu mated si familia orfanizata vor fi unificate, folosind drept miros ce se va da, atit nucleului cit si fami- liei orfane, salicilatul de metil, sub- stan{a puternice mirositoare, din care se vor pune 4—5 picdturi pe o bucat& de vata, cu care se vor tampona cele 2 adaposturi cu albine. Pentru reusita operatiei se vor inde- parta diafragmele familiei orfane, ra- mele vor fi impartite in doud, cdtre peretii stupului, iar in intervalul ast- fel format se vor introduce ramele nu- 435 DODVOODDDDD00GO00 Fig. 1 -— Dop de crestere din material plastic, Fig. 2 — Sipe de crestere cu 18 orificii @ 14 ‘mm, cu latimea de 25 mm si grésimea de 5 mm.cleului, cu matca pe rama din mijloc si ramele cu puiet, periate de albine, care la orfanizare erau necdpicite si care fuseserii date spre crestere altor familii din stupina..Se inchide apoi stupul si familia nu va mai fi deran- jata decit dupa 2—3 zile, pentru a se urmari cite’ rame au fost insémintate. Problema neacceptirii miitcii nu poate fi pusi deoarece metoda nu da gres. Personal nu am dat niciodatd unei fa- milii puternice mai mult de 30 de botci, din care in medie au fost intot- deauna acceptate 24. Dopurile cu botcile insimintate pot fi introduse in familia de albine din care a fost ridicat’ numai matca. Numérul larvelor luate in crestere -va fi insi mai sc&zut decit atunci cind este ridicat tot puietul deschis, inclusiv ouile. Daca se incearea cresterea mitcilor di- rect in familii cu matca, fri sa se fo- loseascd timp de 24—48 ore o familie orfanizata, rezultatul va fi aproape nul, deoarece majoritatea botcilor noi vor fi roase. Cu rezultate bune pot fi folosite bot- cile vechi, din care va ecloziona o ge- neratie de mitci. MA refer la botcile ce au fost scurtate de mine pind la adincime de 10—12 mm_ i pe care le-am introdus in familia orfanizata pentru crestere. Aci, in timp de citeva ore, elé.au fost curitite de céitre al- bine, dupa care poate fi facut trans- vazarea, Nu am observat diferente, sub aspectul volumului, intre matcile cres- Fig. 3 — Rami normali pentru sipoi de crestere careia i-am aplicat la liecare treime doud bucdti de sipei de 25 x 5 x5 mm, in- tre care introducem sipca de crestere. 6 cute in familii orfanizate si cele cres- cute in familii cu matca. In anul 1979, la mine in stupina, am transvazat larve in niste botci aduse din Bucuresti de catre doi apicultori prieteni. Inainte de a pleca cu botcile din stupina lor, acestia au orfanizat fa- milia de albine respectiva, iar drummul cu autoturismul pind la mine, in. pa- durea Pustnicul, a durat circa 40 mi- nute. Aici am mai stat circa o ora, dupa care am efectuat transvazarea. Dupa cit tin minte au fost acceptate 85%/ din larve. Transportul cu magina s-a facut cu geamurile inchise, iar ra- mele cu botcile cu Jarve au fost in- velite. Consider c& aceasti experienti a mea poate fi generalizata de care toti cres- c&torii de mitci interesati sé-si imbu- natateasci materialul biologic. Poate c& si cele 7 centre de crestere a mitci- lor, apartinind Institutului de cerce- tari pentru apicultura, ar putea gene- raliza un astfel de serviciu contra unei plati corespunzatoare. Consider ca pro- cedind astfel s-ar putea obtine rezultate bune, mai ales ci multi stupari sint posesori de autoturisme. Folosesc acest prilej de a-i informa pe cei interesati in cresterea de mitci ci pot si-si procure dopuri de crestere de la magazinul Filialei A.C.A, Bucuresti, din Calea Dorobanti nr. 134, sector I. Stuparii incepitori trebuie s& stie cA o matc& crescuta in stupina sa, va fi mult mai usor acceptat’. Aceasta, de- oarece matca depune oud in nucleu, iar cind este daté unei familii de albine sau unui roi, ea se mica incet datorita abdomenului mérit si cere imediat hra- na, albinelor din jur, fapt ce facili- teazA mult acceptarea sa de citre al- bine. Este locul sa reliefim faptul c& teséi- tura metalic& a coliviei ,Titov trebuie si aib& ochiurile de 2X 2 mm si in nici un caz mai dese, pentru a permite contactul albinelor cu matea, cu ajuto- rul antenelor.IMPERECHEREA - MATCILOR Ing. St. POPESCU lleneereenster miatcilor cu trintori are joc in aer, in mod obisnuit la o dis- tanti de 2 km de stupina si uneori la distante pind la 16 km. Trintorii in virsta de 5—7 zile, in conditii normale, fac zboruri de orientare cu durata de 1—6 minute. Ajunsi Ja maturitate, dupa 10—12 zile de la eclozionare, au glan- dele accesorii ale aparatului reprodu- citor bine dezvoltate si devin capabile si se imperecheze cu matcile tinere. In acest stadiu, trintorii fac zilnic cite 3—7 zboruri cu durata medie de 25— 30 minute, dupa care intra in stup si reapar in aer dupa 1—90 minute. Zbo- srul izolat al trintorilor incepe in ju- rul orei 11 si inceteazi spre ovele 17, iar zborul masiv are loc intre orele 13 si 15. Pentru. descoperirea matzilor ie- site la imperechere trintorii se folo- sesc de ochii lor simpli si compusi, precum si de organele olfactive si tac- tile aflate pe suprafata antenelor lor. Preciziim ci miitcile tinere iesite la im- perechere secretd 0 substanfd usor volatild si cu miros specific care contribuie la atra- gerea trintorilor, Matcile se imperecheazt cind ajung la maturitate sexuald si anume, in mod obisnuit, dupd 7—15 zile de la eclo- zionare. In unele cazuri, daci condifiile cli- matice neprielnice nu permit iesirea trinte- rilor’ si a mitcilor, imperecherea poate avea loc si intre 21—32 zile, Se apreciaza cd dupa 35 zile tinerele matci isi pierd instinctul de imperechere si c&é acest fenomen are loc in general timpuriu primiivara si tirziu toam- na. cind in natura nu evista trintori, Tn stupina personala, cu multi ani mn urma, intr-o zi calduroasa, de octom- brie, cu totul intimplator, am avut o¥ zia sé vad cum o matca purtind semnul impereche'ii a intrat in stupul ej. Am rit 1 am constatat cd dupa actul de imperechere nu a depus oud, ‘er in cursul lunii ianuarie din anul urmator a avut puict cdpicit de albine lucra- toare. Altadat&, miatcile imperecheate tirziu in toamnd au depus putine oud, “si m-am linistit, dar pentru scurt timp, intrucit dup& 9 zile nu am mai gasit nici oud si nici puiet cépacit. A urmat © perioadai mai hunga de neliniste care a luat sfirsit odaté cu aparitia puietu- lui capacit in luna ianuarie. Alit la zborul de orientare cit si in Perioada de imperechere matcile pira- sese cu rapiditate scindura de zbor pe © directie spiralo-verticala in scopul de a iesi cit mai iute din zona de zbor a albinelor plecate dupa hrand. Daca matea ar ramine mai mult timp in aceast zona — care are o fnaltime pin’ ja 8—10 m — ar putea fi atacatd si ucisd de albinele culegatoare straine. Trinterii zboarA pe deasupra acestei zone si avume la iniltime de circa 15—25 m, iar dacd matca in timpul zborului: depaseste indltimea de 35— 40 m, trintorii inceteazd si o mai ur. mareasca. Cercetarile au demonstrat ci trintorii_ au anumite locuri de adunare care indeplinese anumite condifii na- turale (relief, curenti, distant, api) si ca matcile intrate in aceste zone de adunare, indiferent de distanta, in mod cert sint imperecheate. Zborul de im- perechere dureazi 12—45 minute, in functie de conditiile _ atmosferice. Timpul cel mai prielnic zborului mét- cilor si trintorilor este cel linistit, fara nori, clduros ,cu temperatur’ de 23— 25°C si umiditate relativ scazutd. In wma observasiilor fticute de numerost cercetiitori rezultd ci miitcile fac mai multe zboruri de imperechere chiar in acecasi zt si eit la fiecare zbor se pot tmperechea cu mai mulfi trintori. De asemenea, g-a de- monstrat c& de multe ori acceasi mated pi- riisese stupul si se imperecheazt consect- tiv citeva zile la tind. In general, in mo- mentul imperecherii, datorité unor migedri complene, organele reproducttoare se des- prind de’ corput trintorilor si acestia_ mor imediat, O menfiune aparte trebuie facutt asupra Japtului cé in unele cazuri semnul imperecherit nu se desprinde de corpul trin- torilor. In mod obignuit matea singurd in- depdrteazd semnul imperechertt si dup ce spermatoizit tree in punga spermaticd, mat- ca, la interval de citeva zile, incepe st de- pund owed 4 Se apreciazii ci acest mod de imperechere Gre 0 deosebita importanja biologicd deoa- rece cu ajtorul selectict naturale si prin evitdrea in mare mésurd a consangrinisdrit se objin indivizt cu un potenjat’ genetic mult mai ridicat,EXPERIENTE CU MATCI IZOLATE IN FAMILIE SI ANALIZA CONCLUZIILOR REZULTATE A. CHIRULESCU Prin izolarea_miteilor én cugti cu re- tele duble, se interzice albinelor acce- sul la substanta de matc& si acest fapt este considerat drept cauza ce deter- mina albinele si construiascd botci. Cu alt ocazie am incercat si demon- stram * ca, aceasti activitate, ca si dez- voltarea ovarelor la albine, sint pro- cese ordonate, cu caracter ‘organismic ce se supun legilor de functionare ale coloniei, in care substanta de matci nu constituie un factor cauzal. Deoarece experientele cu mitci izo- late par si infirme insA rolul determi- nant al substanfei de mate’ in construi- rea botcilor, considerim cA este nece- sar s& analizim concluziile la care s-a ajuns in urma acestor experiente. Este adevarat ci, in urma izolarii mat- cii dupa o gratie dubla, albinele con- struiesc botci, dar aceast constatare nu ne indrept&teste, ins, si afirmam ca lipsa substantei de matca, ce are loc cu aceasti ocazie, este cauza procesului, deoarece 0 astfel de concluzie este in- firmat de realitate, este in contradic- tie cu principiile de functionare ale co- loniei si nu tine seami de unul din principiile cercetarii in biologie. In practicd se stie ch o colonie orfana nu construieste botci, daci fi dim noi una si construieste in prezenta matcii, atunci cind vrea sa o inlocuiasca. Aceasti activitate, fiind un proces or- donat ce se desfasoar& in cadrul unui sistem organizat, guvernarea ei este o functie a sistemului si nu a par componente, subordonate. Unul din principiile cercetarii in pio- logie atrage atentia asupra faptului ca, dat find complexitatea fenomenelor din acest domeniu, dou’ evenimente ce” se succed nu sint unite intotdeauna * Construirea botcilor si dezvoltarea ova- relor la albine, In: Apicultura in Roménia, nr. 11, 1980). 8 i prin legituri de cauzalitate. De aceea, intre absenta substantei de matcA si construire botcilor, evenimente ce se succed, este posibil si nu existe nici 0 relatie de acest gen. Prin izolarea matcii se produce in ace- jasi timp nu numai interzicerea acce- sului albinelor la substanta de mata, dar si un alt eveniment. O astfel de posibilitate nu a fost luata in conside- rare niciodat deoarece evenimentul nu se dezvaluie observatiei nemijlocite, la care se reztma concluziile acestei expe- riente. Pentru a determina cauza ce declan- seazi sau opreste construirea botcilor, este necesar insA si folosim si un alt mijloc de investigare — analiza — care ne dA posibilitatea si patrundem din- colo de manifestarile exterioare ale procesului, intr-un domeniu interzis ob- servatiei, acela al legilor ce-l guver- neaza. Prezenta si functionarea matcii pe fa- gurii din cuib este sesizat’ de albine prin cele dou’ organe de sim — miro- sul si pipaitul. Ca urmare a ingrijiri- lor si hranirii mitcii, albinele recep- tioneazi de la aceasta in mod obignuit semnale (informatii) olfactive si tactile (relatii de contact). Se pare c&, in spatiul restrins si fara lumina al cuibului, vizul are un rol secundar, ceea ce explici faptul c& marcarea cu o culoare sau tdierea al pilor matcii nu determina nici o mo- dificare a comportamentului fati de aceasta. Cele dou& organe de simt, olfactiv si tactil, find instalate in antene, cu care albinele cerceteazi matca, ele functioneaz in acelasi timp, astfel in- cit cele doua feluri de semnale (infor- matii), prin care albinele sesizeaz4 pre- zenta_miatcii, sint receptionate deo- data, Existenta matcii in cuib este con- firmatA astfel printr-un semnal olfac-tiv-tactil. In automatismul functional } al albinelor orice modificare a acestui semnal declanseaz& reactia albinelor. Din aceast& cauzé, atunci cind se mo- dificd mirosul matcii, albinele cu toate ca receptioneaz in continuare aceleasi semnale tactile, nu-si mai recunosc { propria matca, o ucid si construiesc botei. Tzolarea matcii dupa o gratie dubla determina de asti data intreruperea \ semnalelor tactile (de contact), iar al- binele reactioneazA ca si in primul caz, deoarece nu-si mai pot recunoaste mat- { ca, de la care primesc numai semna- lele olfactive. Modificarea mirosului matcii, ca si izo- Jarea ei dupa o gratie dubli, au ace- easi semnificatie pentru albine — pier- derea mitcii — si reactiile acestora in ambele cazuri sint aseminAtoare. Pierderea mitcii constituie insi una dintre cele mai grave modifickri ale ilor normale ale cuibului. Re- stabilirea acestor conditii, in afara ca- rora albinele nu pot supravietui; re prezinta una din cea mai importantd functie a coloniei si cuprinde aproape { intreaga activitate din stup. ) Prin izolarea matcii se produce deci si un alt eveniment de o deosebita im- } portanja: o gravd modificare a con- ditillor normale ale cuibului. Aceasté modificare reprezinté cauza ce declan- seazi reactia de restabilire a acestora prin construirea botcilor, un proces ( autoreglat, prin care un sistem orga- nizat isi mentine integritatea, exis- tenta. Prezenta botcii, ca si a miatcii reali zeazi conditia normalA a cuibului. Matca batrind sau beteaga. este resim- ‘fit& ca o anomalie in functionarea si temului. In functie de aceste conditii, colonia reactioneazi dup aceleasi legi, urmarind aceeasi finalitate. In urma acestei succinte analize, este posibil ca experientele cu mitci izo-Q) late si reprezinte un argument, c& in { mod nejustificat s-a acordat substan- tei de matcd o functie pe care aceasta nw a indeplinit-o niciodata. Manifestare rari in roirea naturald I. GHISOIU i vara anului 1980, prin luna iunie. un roi natural care a plecat din stu- Pina apicultorului Naina Ioan din comuna Dincu-Mare, judetul Hune- doara, a gasit adpost in prunul unui vecin. Roiul fiind foarte mare gi-a cladit aici, liber, sapte faguri lungi de 60 cm, albi ca zipada, cu exceptia partilor inte- e in care, find eclozionate citeva vinduri de puiet,.fagurii erau de cu- loare cafenie. Matca era foarte mare, tinard si cu pe- risori pe torace. Studiindu-l (fig. 1), am constatat ca era un roi-de-al doilea, intrucit toti fa- gurii erau de mare precizie in con- ) structie si numai cu celule de albine. Dupa cum se stie, vara anului 1980 a fost ploioas’, dar roiul asezat intre Fig. 1. Roi mare clidit pe 7 faguri lungi de 69 cm fntr-un prun,Fig. 2. Fagurit cliidifi printre crengile alese ale prunului. Se vede gio prund iesitd prin fagure. Gi rotwhut crengutele ‘cu frunze ale prunului a fost aparat de ploi si a putut sa-si cla- deascd faguri (fig. 2). fn luna octom- brie proprietarul gradinii cu pruni s-a dus s& scuture prunele, fara si observe tindra familie de albine, care, deran- jata, Ia pus pe fuga. Fiind solicitat de proprietarul prunu- lui, am procedat la taierea crengii res- pective pe care am coborit-o impreun& cu albinele. Astfel, am putut constata cA toti fagurii erau prinsi pe lungimea lor de: creanga de prun taiati si c& erau strabatuti de crengute mai sub- fir. Am transvazat aceasti familie de albine intr-un stup sistematic RA 1001, dindu-i faguri cu’ hrana suficienta pen- tru iarnd, deoarece hrana agonisita i-ar fi fost insuficientd. Mentionez ci aceasti frumusete api- cola merita atentia tuturor iubitorilor de albine, mai ales cd astfel de cazuri sint foarte rare in aer liber, expuse ploilor, vintului si mai putin soarelui timp de circa cinci luni, Consider interesant faptul ci la aceasta data tirzie, familia de albine respec- tiva. mai avea puiet, oud, larve si nimfe pe un cerculet cu diametrul de Tom. SASIANY ARUANTANY ANTRAL AACEARG ARIRR AN ARIS ARG ARG SIAR NARI Roinita stuparului Ostrowsky NN, CUCULESCU am cerut ri avan: Incepsior find, sprijinul unor stup: tre care $i al apicultorului Ostrows din satul Oarda de Jos judetul Alba. Printre altele, i-am cerut si-mi con- fectioneze o roinita. — Ifi voi face, mi-a raspuns el, pentru mine nu‘este greu, doar sint timplar ; dar mai inainte vino si vezi roinita mea, Am rAmas surprins de éimplitatea si 10 de ingeniozitatea ideii. Iati despre ce era vorba : La mijlocul unui sac de hirtie (STAS) tovaragul Ostrowsky a t&iat o fereas- tré de circa 25 X 25 cm pe care a aco- perit-o cu ajutorul unor sipculite cu o bucata de plas din plastic din co- . Aceasta ii era roinita. Usoara, pliant& prezinti marele avantaj al usu- rintei_ transportului roiului prins in- tr-o alt& localitate. De asemenea, introducerea roiului in stup este mult usurata, albinele find pur si simplu varsate din sacul de hirtie in stup. Intrucit aceasta roinité reprezinta sim- plitate si eficienti, o recomand cu céldurd si altor stupari.2 CLADIREA $I FOLOSIREA FAGURILOR NOI PENTRU CRESTEREA PUIETULUI TOAMNA §] PRIMAVARA ©, ANTONESCU Stimutarea si vatorificarea productiei de cearé inseamni o intoarcere la fa- vorizarea manifestarii insusirilor ere- ditare si comportarii albinelor me- lifere in natura, pentru a se evita de- generarea morfologicd si fiziologica a viitoarelor generafii de albine si pen- tru igienizarea cuibului acestora. A- ceasta zestre geneticd este pusd in evi- den{a prin migrarea albinelor, din cui- burile vechi, adicd prin ,fuga* lor de pe fagurii din vechiul cuib (roire na- turalii) care sint purt&tori si transmi- fatori de infectii si elddirea unui now cuib, in cast noua. Asa isi salveazi natura speciile meli- fere ! In ciuda acestor realitéti uni cres- c&tori de albine introdue in cuibu- rile familiilor de albine un numar re- dus de faguri artificiali. Motivul : al- binele ar prefera pentru cresterea pu- ietului toamna gi la mceputul prima- veri fagurii de culoare inchisi, care ar fi, chipurile, mai ,caldurosi“, cf lipsa ,fagurilor vechi* din cuib ar in- fluenta negativ mdarirea puterii fami- lilor de albine in vederea unei bune iernari si respectiv la inceputul prima- veri. care impreund cu cele de bazit Dezbaterea in coloanele revistet noastre si in alte Iucrdri de specialitate a multiplelor avantaje care decurg din. valorificarea integrala a potentialutut familiilor de albine de a produce card si de a cladi faguri, ma rama fara urmari pozitive. Faptul este confirmat prin aceea cli tn ultima treme humerosi cresedtori de albine au trecut la reformarea — in fiecare an @ unui numir tot mai mare de faguri vechi de cuéb $i introducerea In locul lor a unui numdr corespunzitor de faguri artificiali, tn dijertte stadik de clddire, odjinind si valorificind pe Ge Ceara marl. Astfel, spre exemplu, N. Barbulescu din comuna Otopent, judepil Tifov, tm conditti mai putin’ favorabile atbindritulul siapionar, ¢ reallzat de la 40 familii de albine, in sezonut apleol trecut, in jur’ de 500 leg miere, 35 Ko ceard (0,825 i medie/familia de albine), ‘peste 40 leg polen si aproape 4 kg propolis, De asemenea, ing. A. Alevandru din Buee, enti, str. Péctor Romano nr. 22, sector 3, in aceleasi condiit (1980), de 4a stupina sa formatt din 22 famitii de albine de putere mijlocie, ampla. sata in localitatea Gulia, tot in judefut Ifov (lingd pidurea Sabir Riioasa), a reusit si formeze prin volre artificialé 23 familii de albine mol, Qu cladit aproape 300 faguri artificiali in tame de 435 X 300 mm, din care peste 250 an fost cldidifi in totalitate, S-au produs si folosit la elédirea jaguritor artificiali cirea 21 kg ceard. Gceasta cale cantitdji neobisnuit de mari Nu contestém asemenea ,preferinte din partea matcilor si a albinelor de stup, la inceputul si de-a lungul pe- rioadei de toamna. Cum jnsa aceasté manifestare se constata in cuiburile familiilor de albine unde exist& faguri nou claditi, fn care nu a fost crescut Puiet, lingd faguri in care albinele au Crescut citeva generatii de albine si acestia sint acceptati cu ugurinti de al- bine pentru cresterea puietului toamna si primivara, inseamna c& sté in pu- terea fiecdrui crescdtor de albine de a inlétura in totalitate si acest ne- ajuns. Expunem mai jos ce avem in’ vedere, cum procedim in stupina proprie si ce rezultate obtinem in aceasta pri- vinfa. Oricare familie de albine normal pro- duce ceard si clideste faguri odat’ cu ivirea si pe toaté durata mentinerii ur- matoarelor conditii esentiale : — ur mare numir de albine giandele certere dezvoltate ; — intensitatea culesuiui de polen si nec- tar; — existenja in cuib a unor spayii tbere corespunzitoare, create anume de cres- catorul de albine. tinere, cw 1Cel mai simplu si eficient procedeu : introducerea in cuiburi, in spatiile li- bere create anume de crescatorul de albine respectiv, a unui numar de ra- me prevazute cu faguri artificiali pen- tru a fi claditi, sau a 1—2 rame cla- ditoare de ceara, in care albinele — dup clddirea numaruiui de faguri necesari innoirii cuibului familie’ res- pective — pot cladi faguri naturali. ‘Aparitia primului cules de polen si nectar (atunci cind albinele incep sa jalbeasca, partea, superioari a fagu- Tilor din cuib) reprezinti ,semnalul* jn urma caruia cresedtorul de albine trebuie si treaci la crearea spatiilor libere pentru valorificarea potentialu- lui familiilor de albine de a produce ceara si a claidi faguri. Aceasta cores- punde cu perioada in care infloresc pomii fructiferi si plantele nectaro-po- Jenifere din flora spontana, cind fami- liile se gasesc in plind dezvoltare, iar temperatura din cursul zilelor si in- deosebi pe durata noptilor permite lar- irea cuibului prin introducerea de rame echipate cu faguri artificiali. La inceput se introduce in cuibul unei fa~ milii de albine intretinuta in stup ver- tical cu un singur corp sau in stup orizontal, cite o singura rama echipata cu fagure artificial, la una din margi- nile cuibului si anume intre ultimul fagure cu puiet si fagurele marginag cu provi Apoi se folosesc deodata cite dou’ rame cu faguri artificiali, de © parte si alta a cuibului. La familia de albirle intrefinuti in stup multieta- jat Iucrarea se executa in corpul unde se aflé cuibul. Dupi 3—4 zile de la jntroducerea lor, fagurii _artificiali — incomplet claditi — se ridici si se trec la rezerva stupinei, sau dupa dia- fragme, in stupii respectivi, in spatiile neocupate de albine. In locul lor se in- troduc alte rame echipate cu faguri artificiali, pind ce se ajunge — dupa puterea si productivitatea in ceard a familiilor de albine respective — la obtinerea a cite aproximativ 6 faguri artificiali incomplet claditi de la fie- care familie de albine. In conditii deo- sebit de favorabile, este posibil sa se 12 obfind primdvara, pind la aparitia cu- Jesultd de la salcim, cite 12—16 fa- guri artificiali claditi incomplet si chiar mai mult. Producerea de ceara si cladirea fagurilor artificiali continua gi se intensificd pe toaté durata cule— surilor intense. Obtinerea a cite aproximativ zece fa- guri claditi incomplet pe seama fie- c&rei familii de albine se impune pen— tru fnlocuirea, treptaté sau dintr-o data, a fagurilor vechi din cuibul fa~ miliilor de albine in sezon, de a_,in- noi® in totalitate cuibul fiecdrei fami- lii de albine in fiecare an. Innoirea anual treptati a cuiburilor la familiile de albine. Lucrarea se rea- lizeaza pe etape : — clidirea pe timpul primaverii si pe du- rata culesulti de la salcim I, cum s-a ardtat mai sus, a unui numdr corespun- ator de faguri artificlali si introduce- rea periodica a fagurilor now clidifi in cuiburile familiilor de albine respective, in paralel cu trecerea, la marginea cui~ burilor, a faguriior vechi st reformarea acestora, in cele din urma& (dupa ecloziv- narea puietului), la sfirsitul verti sau te toamna ; — organizarea definitiv’ @ cuiburilor pe faguri now clidifi dupa extractia mierié de la salecim I, odat&é cu sosirea la sal- cimul II in jurul datei de 1 iunie, Este de la sine inteles ca, aproape spontan si in marea lor majoritate, fa- gurii de curind cliditi la inceputul primayerii si pe durata culesului de la saleim I, sint ocupati de puiet, astfel incit, pe la mijlocul luni august, eclo- zioneaz’i din ei a doua sau a treia ge- neratie de albine. Innoirea anual a cuiburilor dint data. Se realizeaz4 la fel de simplu si cu mare usurinti. La familiile de al- bine intretinute in stupi orizontali 1u- crarea ajunge in final pe durata cu- lesului de la saleim T sau a celui de la salcim II, si nu mai tirziu de incepu- tul culesului de productie, de vara, dupa cum urmeaza : — cu 1—2 zile inainte de aparifia culesului intens (saleim I, saletm I, tei sau floa- rea-soarelui) fagurii din cuibul vechi, fmpreund cu matca, se tree in compar- timentul neocupat mai inainte de fami- lie, despurfié tn acest scop cl 0 did-Sragma prevazwtd in jumiitatea inferi- oard cu gratie separatoare ; — compartimentul ocupat mat inainte de cuibul familie’ de albine se completeazt cu tame avind faguri claditi (in diferite stadii de clidire) si faguri artificiali, asi- gurindu-se cireulafia atbinelor pe ambele urdinisurt ; — cladirea completé si umplerea cu _provi- zii_a fagurilor incomplet clitdigi gia celor artificial pe durata culesutui in- tens respectiv, saw — in mod excep- fional — si in cel urmiitor, care devin Gstfel_ magazin de strinsur’ pentru de- pozitarea mierii de calitate superioara ; —mutarea méteii in compartimentul cut Jaguri now clidifi — dupa extractia mie- tii — unde accasta isi va desfasura ac- celerat activitatea de ouat, organizarea noului cuib fiind astfel pe deplin asi- gurata ; — reformarea tuturor fagurilor vechi ta in- ceputul sau in perioada de toamnd, cind din acestia au eclozionat ultimile ‘gene- rafii de puiet. Innoirea anuald dintr-odat& a cuibu- rilor de la familiile de albine intreti- nute fn stupi verticali multietajati si cei cu dow corpuri/suprapuse se rea- lizeazi odata cu manipularea corpuri- lor prevzute in tehnologia cresterii si intretinerii familiilor de albine in a- ceste tipuri de stupi. Este limpede cA reusita_,innoirii* nuale a cuiburilor in orice tip de stupi este conditionat’ de existenta — in stupii respectivi — a umor populatii de albine numeroase, sinatoase si in stare activa, provenite de la mitci ti- MICA PUBLICITATE nere, de ras’ purd romaneasca local si de condifii normale de cules. Evi dentiem, de asemenea, ca dupa innoi. rea cuiburilor, stimularea productiei de ceari nu trebuie abandonata, ci continuata prin introducerea periodicd a binecunoscutelor rame cliditoare de ceara, precum si a unui numar de fa guri artificiali. Din prelucrarea in medie a cite zece faguri vechi de la fiecare familie de albine normala, folosind procedeele si utilajele noastre cu randament cores- punzator, rezult& aproximativ 2 kg ceari conditionati/familia de albine din care jumitate se rezervi pentru fagurii artificiali necesari continuarii procesului de productie in anul urma- tor, iar cealalt& jumatate — ca cearA marfi. Astfel, in conditiile din sudul tarii, in- treaga lucrare se incheie in jurul datei de 1 iulie. Ping la mijlocul lunii au- gust familiile de albine au un nou cuib, cu puiet de toate virstele in fa- guri nou clAditi, goi, im care au cres- cut 2—3 generatii de albine. In acesti faguri, fara nici o exceptie, mitcile actioneazi normal, ca in oricare din fagurii de culoare inchis’. Metoda se aplicd cu deplin succes si in anii mai putin favorabili albinaritului, procen- tul de inlocuire a fagurilor Vechi re- ducindu-se proportional, ins& niciodat& cu mai putin de aproximativ 50—600/.. APICULTORI! _ Asociafia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania con- tracteazi acordind avansuri si ach meaz% cu plata pe loc in numerar MIERE, CEARA, PROPOLIS SI ALTE PRODUSE APICOLE. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCURILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $I CENTRELOR DE APROVIZIONARE $I DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE.Valorificarea potentialului albinelor de a produce mai multa cearé V. CANTEA Cresterea productiei de ceara preo- cupd pe majoritatea crescatorilor de albine, cunoscut fiind faptul cd pen- tru dezvoltarea apiculturii produsul ceara este de neinlocuit. Mai mult, in conditiile respectarii in- dicatiilor date de catre secretarul general al partidului, _presedintele republicii tovaragul NICOLAE CEAUSESCU la consfatuirea de lucru cu’ cadrele de conducere din zootehnie din luna iunie 1980 ca ,in fiecare gospodtirie, tn cooperative, in intreprinderi, scoli, sa fie stupi de al- bine*, precum si la cel de-al Il-lea Congres al consiliilor de conducere a oamenilor muncii din industria ali- mentara, silvicultura si gospodarirea apelor din februarie 1981, unde in cu- vintul de deschidere a s ptrebuie si acfiondm cu toaté hotdrirea pentru realizarea programului de sericicultura si apicultura, sintem obligati de a de- pune eforturi sustinute pentru realiza- rea unor cantitati mai mari de produse apicole de calitate superioara deci si de ceara, fra de care, asa cum am Fig. 1. Faguri naturali complet cléditi gata pentru recoltare 14 aratat, cresterea numérului familiilor de albine este de neconceput. In urma cu peste 15 ani (revista ,Api- cultura* nr. 1/1965, p. 16, articolul Cum putem mari productia de ceara%), am impértasit cititorilor revistei sur- sele prin care reusim s& recoltim can- tit&ti importante de ceara marfa si anume : de la rumegusul de ceard care se adun& primavara de pe fundurile stupilor, cresciturile de ceara dintre rame, podisoare etc., recoltarea perio- dicd a ramelor claditoare de cearA si pind la c&picelele de ceara rezultate cu ocazia extragerii mierii, cantititi de ceard pe care albinele le produc numai cind familiile sint in dezvoltare sau in timpul marilor culesuri. In acest arti- col prezint unele observatii $i realizéri care vin si completeze cele relatate cu ani in. urm4 si anume ci se pot ob- tine cantitati, mari de cearé si in pe- rioada cind in mod normal, se produc cantit&ti mici de ceard sau nu se pro- due deloe. Care este aceast 2 Cel putin in partea nordi t easté pe- rioad& este dup culesul de salcim gi pind la, culesul de tei sau floarea-soa- relui i care, in general corespunde cu luna iunie, deci cind familiile de al- bine ajung la dezvoltarea maxima. Greu de crezut. Familii de albine pu- ternice, albine tinere multe care nu participa la cules, de multe ori chiar un cules slab de fntrefinere si totugi productia de ceari scade considerabil * sau se reduce complet, constatare ce se face prin incetarea construirii fagu- rilor in ramele claditoare de cea- rd sau cladirea defectuoas’ a fagu- rilor artificiali. Cresciitorii de albine care introduc faguri artificiali in a- ceast{ perioada, la familii normal dez- voltate, constaté ci acesti faguri sint claditi defectuos de albine si dau vina pe calitatea fagurilor artificiali. La prima vedere s-ar pirea cA secre-tia de ceara inceteazi pind la aparitia culesului de tei sau floarea-soarelui. Dar nu-i deloc asa. Explicatia acestei situatii este ci familiile de albine se pregatesc pentru reproducere, intra pe nesimtite in frigurile roitului. Sa vedem ce se intimpla in cazul cind o familie de albine din acestea, roieste natural. Roiul pus intr-un stup nou, in scurt timp ‘si va construi un cuib compus din circa 5—6 faguri noi. Facind aceasta observatie, am incercat s4 creez familiilor de albine o situatie deosebita. Intorcindu-ma de la culesul de la salcim si in loc sA’'m ocup de preintimpinarea frigurilor roitului pen- tru ca trebuie si recunosc cA nu am reusit pind in prezent sé am in stu- pind familii neroitoare — am asezat Intre magazinul cu care erau echipati stupii la culesul de la salcim si corp, un al doilea magazin de recolt4 in care ‘am asezat numai patru rame cu fagur claditi, 1asind gol spatiul de cinci fa- guri in mijlocul magazinului. Metoda am aplicat-o la stupii RA 1001. Dupa 6—8 zile, in functie de starea familiilor respective, cind am contro- lat stupii in cauza, rezultatele erau de-a dreptul spectaculoase. Spatiile goale din mijlocul magazinelor inter- calate erau complet ocupate de cite 5—6 faguri naturali frumos claditi cu celule de trintori, in care larvele erau in diferite stadii de dezvoltare. Am ob- servat si larve in curs de cipicire, ceea ce inseamni cd albinele au ince- put, cladirea acestor faguri incé din primele zile, iar matca a si inceput de- punerea oudlor in celulele nou con- struite. Am recoltat fagurii complet claditi lasind pe cei mai mici pentru stimularea: cresterii fagurilor pentru a doua si a treia recoltare (fig. 1), Dupa a doua recoltare a fagurilor, 1a multe familii se observa deja construi- rea fagurilor naturali cu celule de lu- cratoare. In acest moment trebuie in- trerupta cresterea fagurilor naturali la aceste familii si se introduc rame cu faguri artificiali care vor fi cliditi ire- progabil (fig. 2). : In cazul cind ne ocupim de cresterea Pig. 2. Faguri naturali in curs de clidire si cu celule de lueritoare si imperecherea mitcilor selectionate, atunci fagurii naturali cu celule de Ju- cratoare in care de asemenea matca depune imediat oud, dar de aceasta dat4 oud fecundate, vor fi lisati in continuare si intrebuintati pentru for- marea nucleelor de imperechzre a mat- cilor, in momentul cind din primele celule incepe eclozionarea puietului. Pina la aparitia culesului de la tei, am recoltat cite cirea 10 faguri naturali de la fiecare familie de albine din grupa de experienta, fati de grupa martor de la caré nu am recoltat nici 0 cantitate de ceai Productia de ceara realizati am cal- culat-o astfel: de la doua recoltari a cite 5 faguri in suprafafé de circa 350/470 mm fiecare se obtin 480 g ceara de calitate superioara (un fagure natural in suprafata de 350/170 —= 6 dm?; 1 dm? de fagure natural este egal cu 8 g¢ ceari; deci 10 faguri x 6 dm?—60 dm®; 60 dm? x8 g cea- r 480 g). Spatiul interior al ma- gazinelor de recoltat la stupul RA 1001 este de 450/180 mm dar urii claditi de albine vor fi. mai mici. In calcul s-au luat suprafetele cladite in medie. s 15PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL © NECESITATE VITALA V. CINDULEF Datorita resurselor melifere de care fara noastra dispune, cresterea albine- lor ca o straveche indeletnicire a po- porului roman, transmisé din genera- fie in generatie, a adus si mai poate fduce celor care cu pasiune si dragos- te le ingrijesc, multe satisfactii si pucurii. Diminuarea resurselor melife- re in jurul localitatilor, ca urmare a unei agriculturi intensive in zona de ges, obliga insé pe stupari si treacd tot mai mult de la apicultura statio- nard, la apicultura in miscare, la stu- plritul pastoral. In zilele noastre o stupind care nu se poate depjasa chiar numai citiva kilometri, are in general un randament scazut, faté de posibili- tatile normale ale unei stupine care se deplaseazi la minimum doua cule- suri de productie. Nu trebuie si ne spetie distantele dupa cum nu trebuie sd ne sperie nici pregatirile si trans- portul stupilor la masivele melifere ale céror capacitate nectarifera repre- zimta unul din factorii de baz care influenteazi in mod direct eficienta economicd a productiei apicole. Daca in trecut stuparitul pastoral era practicat numai in interesul obtinerii de productii mari de miere, “ceara si alle produse, astazi, in conditiile agr culturii intensive, ‘cunoscindu-se efi- cienta polenizdrii culturilor si plante- lor cu ajutorul albinelor, stuparitul se impune a fi practicat in tot sezonul activ pentru a se obtine recolte kogate prin cresterea productiei si a cali ei in special la seminte, fructe, legu- me §.a,, statul acordind in aceasta di- rectie unele avantaje. Pentru a s liza acest dublu scop, este necesar ca in pastoral si deplasim fa- milii puternice, bine dezvoltate capa- bile si polenizeze suprafete cit mai 16 . mari gi si culeagi cit mai mult nec- tar si polen. Pe lingi bazi meliferaé si familii pu- ternice reusita stuparitului pastoral mai depinde atit de starea vremii cit si de priceperea apicultorului in apre- cierea capacitatii nectarifere a-bazei melifere aleasi ca vatré a stupinei, jar in raport de aceasta inciredtura de stupi pe aceste vetre. Practicarea stuparitului pastoral a demonstrat cd prea multe stupine amplasate intr-o anumitA zona sau parcel sint o cauzé evidenti de pierderi, asa cum prea multi stupi pe aceeasi vatra dau re- zultate slabe, Apicultorul trebuie sd, stie ci numai cantitatea de nectar sau miere culeas’ suplimentar de catre al- bine este surplus $i deci numai aceasta cantitate va fi recolta sa. In context trebuie si se tind seama sezonul activ, potrivit literaturi specialitate apicola, necesarul de hrana al 1 kg de albina in 24 ore este de 145 g miere si 55,7 g pastura in pe- rioada cresterii puietului si cladirii fagurilor, de 90,5 g miere si 41,6 pasturé cind se creste numai puiet si de numai 42 g miere si 3,1 g pastura in perioada cind activitatea de creste- re a puietului inceteazd. Pentru a se creste 1 kg de albina tindrd este ne- cesari cantitatea de 1140 g miere si 894 g pastura. In baza determinarilor de mai sus 0 familie de albine normala de 4550 de mii de indivizi, in perioa- da cresterii puietului si cladirii fagur Jor consumé zilnic ca necesar de hrand cantitatea de circa 700 g miere si 275 g polen. Deci numai cantitatea de miere ce depaseste cele 700 g culeas supli- mentar de familia de albine este sur- plus si revine apicultorului. Un mic calcul orientativ ne va demonstra obli- gativitatea respectarii judicioase pevetre a stupilor in raport de suprafete si specificul fiecdrei culturi nectari- fere. SA presupunem cA la suprafata de 50 ha floarea-soarelui, a carei ca- pacitate nectarifera dupa literatura de specialitate se estimeazi la 2500 kg, cu o medie de 50 kg miere/ha in timp favorabil, din care se poate conta pe 1s parte, deci pe 835 kg, deplasam 100 familii de albine — toate normale, toate in masura si culeaga. Constatém c& aceastA cantitate de miere va satis- face numai necesarul de hrana al aces- tora pe o perioadd de numai 12 zile, perioada in care crese puiet si cladesc faguri, deci apicultorului nu-i ramine nimic. In acelea3i_ conditii, deplasind numai 50 de familii de albine consta- tim ci in cele 12 zile albinele vor putea culege de fiecare familie can- titatea de 1400 g miere, din care vor consuma ca necesar de hrana cantita- tea de circa 420 kg miere iar supli- mentarul de 415 kg miere culeasa, de- vine surplus si este deci recolta ap’ cultorului, Deci, numai prin folosirea corecti a resurselor nectarifere pasto- ralul creeazA conditii de a creste indi- cele de eficienté economica a stupinei. Familiile de albine vor fi tinute intr-o zona numai atit timp cit acolo exi cules, dupa care vor fi mutate la alta sursi de cules. Aprecierea culesului si a timpului de stationare intr-o zona se poate face cu usurinti prin folosirea cintarului de control, ¢u ajutorul c&ruia se poate evalua zilnic sporul de crestere a pro- ductiei de miere. In lipsa acestuia un alt mijloc care ajuta pe apicultor sa evalueze culesul de nectar $i care este Ja indemina oricui este rama claditoa~ in rama claditoare clédirea decurge normal si in aceasta se acumuleazi nectar sau chiar miere, rezulté ci baza meliferaé ofera un cu- les bun iar daca fagurele este uscat Inseamna tura nu este cules decit slab. Stuparitul pastoral poate fi practicat si de apicultori cu stupine mici sub forma asocierii. Asocierea simpla a doi aditul se opreste si in na- sau mai multi apicultori este forma cea mai avantajoasi si mai eficient& de practicare a stupdritului pastoral. Din practicarea stuparitului pastorak am ajuns la coneluzia ca in etapa ac- tual cele mai bune rezultate sint ob- tinute de stupinele cu un efectiv de productie intre 30—45 de familii de albine, care pot fi deplasate usor la un singur transport si amplasate pe a- ceeasi vatra. In cazul asocierii se folo- sesc in comun resursele melifere din masiv sau plantele entomofile cultiva- te, care au un potential melifer ridicat si care furnizeazi in unele zone de ses. ale farii, in decursul unei perioade Jungi de inflorire de circa 2—3 sap- timini, un cules intens, cu caracter constant, realizindu-se cantitati apre- ciabile de miere si polen. Asocierea intre apicultori cu stupine mici are o mare influent si asupra cheltuielilor privind transportul stupilor la bazele melifere, iar folosirea in comun a uti- lajelor (cabana, extractor, aragaz ctc.) cit si supravegherea stupilor. prin ro-" tatie este inci un element care atrage dupa sine reducerea altor cheltuieli. In ceea ce priveste deplasarea stupilor la sursele nectarifere este bine a atunci cind sursa este infloritd in pro- cent de 5—7%/, pentru ca contactul cu florile si se facd treptat dupa efec— tuarea unor zboruri de orientare, iar asezarea si se faci la o distanta de: 300—400 m faté de sursa nectarifera. La cultura de floarea-soarelui ageza-- rea stupilor trebuie facuté in partea unde inflorirea se produce mai tirziu, in felul acesta albinele sint determina- te si cerceteze uniform intreaga cul— turd. In concluzie, reusita stupiritului. pastoral depinde, pe linga starea vre- mii care trebuie si fie favorabila se- cretiei de nectar, de puterea si starea de activitate a familiilor de albine, de alegerea vetrelor in functie de supra- fete si capacititi nectarifere, de re- partizarea judicioasi a stupilor pe a- ceste vetre, factori importanti, de care trebuie si tind seama cei ce efectueaz’ stuparitul pastoral. 17Rentabilitatea unei stupine stationare in anul 1980 A. COSMOIU et discutaé mult intre stupari avan- tajele si dezavantajele stuparitului pastoral. Discutia se poarta, bineinte- les, pe marginea rentabilitatii stupi- nei. Deplasarea familiilor de albine, succesiv, linga sursele bogate de nec- tar, polen, mand, zic adeptii stupari- tului pastoral este de naturé si facd a spori productia. Acest lucru nu se poa- te contesta. De aici si pind la concep- fia unor necunosedtori care, indemnati sd practice stuparitul refuzd cu aryu- mentul c& ei nu au conditii de a de- plasa familiile de albine este o mare distant, in care se inscrie o la fel de mare eroare. Destui stupari cu expe- rienfi, chiar dintre cei care ar avea contlifii s&-si duca stupii din loc in loc, opteazi pentru stupiritul stationar. Ba in rindurile acestora aflam uneori chiar teoreticieni in ale apiculturii. La argumentele mai vechi, este de a- daugat si faptul cA, din cauza crizei energetice, este si va fi din ce in ce mai dificil si mai costisitor de transportat stupii la distante mari. De aceea un stupar iscusit isi asazi de la bun in- ceput prisaca pe o vatré care dispune de surse suficiente de florA meliferd, O rentabilitate bund si chiar foarte buna pot obtine si crescatorii de al- bine care practicé stuparitul stationar. Exemplul apicultorului N. Barbulescu este elocvent. Zeci de ani acest stupar a practicat stuparitul stationar ca pe o a doua in- deletnicire ; dup& pensionare a rimas in continuare adeptul convins al stu- ritului stationar desi stupina sa se afla amplasata intr-un cadru geografic cum este comuna Otopeni, despre ale carei plante melifere nu se poate spune cA sint ,raiul“ pe pAmint al albinelor. Rentabilitatea obtinuté de crescatorul de albine amintit, in anul 1980, 1a cele 40 de familii ale sale este edificatoare 18 600 kg miere x 22 Jei 40 kg polen x 80 lei 13.200 lei 2.0 lei 4 kg propolis 300 lei = "1200 lei 52 kg ceard X60 lei = 1920 lei Total 19520 lei Deci, valoarea produselor apicole ob- finute reprezinta in medie, la preturile oficiale cite 500 lei de familie. Daca la acestea se adauga valoarea celor 50 de roiuri foarte bune rezultate din for- marea de nuclee ajutatoare (250 lei/ buc), veniturile crese cu inca 12 500 lei, ceea ce face ca venitul ‘mediu urce la 800 lei/familia de albine. In caleulul de mai sus, nu am cuprins ceara produsa si folosité de albine la cladivea celor 110 faguri artificiali in sczonul apicol 1980. Cum cheltuielile stuparitului stationar sint simfitor mai reduse fati de cele ale, stuparitului in deplasare, se poate usor conchide ci rentabilitatea aces- tuia nu este mai prejos decit a celui pastoral. Am intrebat pe tov. Barbuleseu dact ob- finerea in 1980 a cantitafilor de produse api- cole ardtate mai sus se datoreazt unor con- dijii_exceptionale tn acest an saw aplicirtt unor metode deosebite de activitate, Am pri- mit raspunsul c&, in condifti normale pen- fu apiculturd, cum au fost cele din 1980, orice stupar poate objine asifel de rezul2 tate, Se. cere ins& munca asidua. De exemplu, pentru stringerca celor 4 kg propolis, adicd, in medie, cite 100 g de la fiecare familie de albine, ori de cite ot umbla la un stup, el colecta si propolis, ott cit de mica ar fi fost cantitatea. Pentru’ sti- mularea producjiei de ceara, a introdus frecvent rame cldditoare in perioada de cu- les intens sé a observa ch un stup bine dex voltat poate, in numai 24 de ore, sd clii- deascd complet o astfel de rama. Pentru stringerea polenului, foloseste teh- nologia publicatd in nr. 3/1980 al revistei. In ce priveste cantitatea de miere, tov. Barbulescu a precizat ci, separat de cele 600 kg luate fn calculul rentabi- litatii, a rémas in stupi cantitatea ne- cesara pentru hr&nirea familiilor de al- bine in timpul iernii : ,,7ofi stupii mei jerneazti numai pe miere“, a incheiat acest destoinic stupar.OOS PAPADIA (ZZ ZZ Ing. I. BARAG Papadia (Taraxacum officinalis) (fig. 1) este una din cele mai valoroase plante pentru apiculturé datorité can- fitatilor mari de nectar si polen pe care le asiguré, Florile sale mari, gal- bene, in realitate inflorescente, sint cunoscute tuturor. Raspindita din re- giunea inundabil si pin: zona subcarpaticd, ocupind un loc pre- ponderent in zonele mai umede ale pi- gunilor si finefelor, alcatuieste adeva- rate covoare galbene. Infloreste timpu- riu-primavara, dupa altitudine, ince- pind cu a doua jumitate a lunii apri- lie gi toati luna mai, acoperind un mare gol in alimentatia proteicd a al- binelor care se produce, de obicei, dup terminarea infloririi pomilor ro- ditori. Este planta nectaro-poleniferé cea mai des citati in literatura de specialitate fncepind cu pionierii apiculturii_mon- diale, ca Dadant si Bertrand. In URS.S. si Canada, in unii ani, pi dia nu numai c este baza dezvoltarii familiilor primavara, dar asigura chiar si culesuri de productie — o miere galbena, frumoasd cu gust placut si care cristalizeazi ugor. Polenul sau este cules cu aviditate de citre albine si in ultimul timp este c&utat si de om, chiar dacé nu dato- riti proprietatilor sale medicinale in- suficient cercetate, ci mai ales aspec- tului sau exterior portocaliu la culoare (unii din autorii nostri apicoli dau din insuficienta documentare alte culori pentru polenul de papidie). Intr-ade- ‘var’ polenul portocaliu de papadie, in amestec cu galbenul auriu al celui de rapita, di acestuia un aspect atraga- tor, comercial ceea ce nu este de ne- glijat. De asemenea, polenul de papa- die deschide la culoare partidele de po- len din zona de munte in,care predo- mina culoarea verde aproape de negru a polenului de zburatoare. In anii in care papadia abunda, cétre sfirsitul fnfloririi pomilor roditoy procentul de polen de papadie din c lectoare creste pe masura scaderii ce- lui de pomi, in a,a fel incit la termi- Fig. 1, Pipidia, a — fruct narea infloririi pomilor, polenul de pa- pidie devine predominant, reprezen- tind in 3—4 zile, 85—97%/) din totalul polenului din colector, iar fagurii cui- bului devin ei insasi portocalii ; dupa care procentul scade treptat, polenul de papddie pierzindu-se in masa mare a polenului de rapit Polenul de p&padie prezinti pentru al- bine un grad -foarte ridicat de atracti- vitate pe intreaga durata de inflorire a acestei minunate plante. Nu sint rare recolte de 3500 g zilnic in colectoa- rele familiilor puternice. In ce consta secretul atractivitatii lui fati de albine? Inc& nu se stie. Cau- tind s afle secretul in continutul su de aminoacizi, Herbert a dat peste o mare surprizi si anume ca din gama largi a aminoacizilor continuti 4 lenul de papadie arginina, aci nat esential pentru albine, se gaseste in acesta intr-un prozent mai scdzut decit in alte polenuri. arginina 19cresterea puictului nu este posibila. Herbert a lucrat cu albine captive pe care le-a alimentat exclusiy cu polen le papidie gi nu a izbutit si obfind de la acestea o crestere de puiet, rezul- tat pe care l-a pus pe seama lipsei de arginina. Dupi Sabau procentul de ar- ginind in polenul de papadie este de numai 0,75% fati de 1,549 in polenul ‘de porumb sau de 0,900 in polenul galben de primAvaré. Acelasi autor, hiinind tn cursul toamnei familii de albine cu polen: de pipidie, a consta- tat o mai rapida micgorare a cuibului ‘de puiet la familiile din grupa experi- mentalé fata de albinele martor. Problema papidiei este deci mai com- plicati decit la prima vedere, cici existi fapte de netigdduit ca ‘papa- ‘dia este 0 valoroasa plant4 nectarifera si polenifera. Un lucru constatat de citre toti apicultorii si care, de ase- menea, nu poate fi pus la indoialé este si acela c& albinele culeg cu ardoare Polenul de papadie si aceasta nu in- timplator ci datoratd unor insusiri spe- ciale ale polenului, insusiri pe care ercetitorii inci nu le-au putut iden- tifica si datorité cdrora cantitatile se acumuleazi in cuiburi in mod impre- sionant. Se cunoaste acum c& totusi, polenului de ppadie ii lipseste unul din aminoacizii esentiali pentru a pu- tea fi o hrana proteicd completé pen- tru albine. Este, de asemenea binecunoscut faptul cd albinele depoziteazA polenul in stupi sub formi de pistura, la rind, cum vine din afara, nu pe specii florale, asa incit oricit ar fi de mari cantitatile de Polen de papadie el nu se regiseste in pastura ca atare ci in amestec cu ceea ce a rémas neconsumat din ce au adus albinele culegatoare in stup, in zilele anterioare infloririi in masi a papa- diei. Chiar in perioada ascendenté a acumularii polenului de la papadie, po- Jenul acesteia nu este singurul polen 20 adus in stup ci numai in procente cres~ cinde din masa totala. La trecerea pe- rioadei de virf a infloririi se intineste © situatie inversa, Procentul polenului de papadie scade treptat, pierzindu-se in masa altor polenuri. CA este asa, orice apicultor se poate convinge prac- tic : desi privind un fagure cu pasturd el apare ca fiind de papadie, sectionind un rind de celule constatém ci fn rea- litate pastura este un amestec de pole- nuri de proveniente diferite. Se poate trage concluzia. cA chiar cu aceasta lipsd (nu totala) pipadia nu se gaseste singura fn pasturA si polenul ei constituie un aliment valoros pen- tru alimentatia albinelor. La acestea toate trebuie si mai amintim si faptul c& de-a lungul ultimilor 100 de ani in care observatiile apicultorilor asupra plantelor melifere si polenifere au fost foarte frecvente, nu existi nici o afir- matie care sa ateste cA polenul de pi- padie nu ar fi bun pentru albine, ci dimpotriva numai afirmatii ludabile. TFinind seama de toate acestea nu pu- tem fi de acord cu recomandarea ca in perioada infloririi papadiei sA se admi- nistreze albinelor suplimente proteice. Cunoastem cu totii greutatea cu care albinele preiau aceste suplimente pro- teice chiar cind in natura nu se gaseste nimic. In prezenta unui polen natural preluarea substantelor proteice de su- plinire inceteaza, Problema este deschisi si propunem cercet&torilor si se ocupe mai indea- Proape de polenul acestei minunate plante pentru a-i descifra secretele sale si in primul rind extraordinara sa atractivitate, care face albinele avide de el. Pe de alta parte, dat fiind fap- tul cA polenul de papidie poate fi rea- lizat in procente mari, de 75—800/,, el ar putea fi utilizat in scop terapeutic, dupa o studiere prealabila, cunoscind cA papadia in ansamblu este o planté medicinala.ARBUST! $I PLANTE MELIFERE Prin cultivarea cdrora putem asigura o baza meliferd proprie cerculut nostru apicol D. STOICULESCU: Din muttiptere dinjelor de bilang, planul de activitate pe anit bazei melifere locale si, mai Se pare cf la ora aciuala problema bazei melifere a urcat mult Spree fi'tn masurd at ne sporim numirul familiilor de aibine si sd tivrdm fon- dului de stat si la export cantitiifi tot mai mari de produse apicole. In cele ce uurmeazd voi incerca sa relatez pe scurt ce am putut face nol, in cadrul cerculuis hostru apicol, si mai ales, ce invipaminte am tras din munca de tmbunttifire @ bazei metifere locale sarcini ce se dezbat in cadrul cercurilor apicole cu ocazia se- ‘ar fi interesant de ytiut cite cercuri apicole si-au inscris in in curs, sarcini legate de problema imbundtapirit ales, cite au trecut la realizarea hotdririlor Iuate * ca importanfa, judepuk Iifov, fac apiculturt stafionard : fie din cauza virstei inaintate, din cauza pro— filulni serviciului sau din alte cauze. De aceea s-a pus accentul pe imbundtdfirea bazei melifere locale, prevenind golurile de cules prin cultivarea de arbusti gi plante cu. inflorire primivara timpuriu si toamna tirziu, Dupa muite incercari cu arbusti si pldnte recomandate in literatura de specia— lttate, intens cereetate pricioase ale primiverilor, ditate si ingrijire. ae 7 Ma 1 Lf ME Ff a ARINUL (Alnus glutinosa) (fig. 1). Este un arbore din familia Betulaceae, cu aceleasi caracteristici apicole ca si alunul. Inmulfirea se face prin semin- te, butasire gi marcotaj. Albinele cer- ceteazi primivara in luna raartie, foar- te intens, arinul inflorit, in general pentru polen. Ca si la alun se pot con- fectiona turte de miere amestecaté cu polen de arin si zahar pudra si se pot Fig. 1 Arinul ne-ai. oprit numai la citeva, gi anurhe 1a acelea ‘de albine, care sint mai rezistente 1a condifiile meteorologice ca- 5 \ s . 5 S Q In marea lor majoritate, apicultorii din cercul apicol al comunei Peris, S S 5 i care sint perene si mai pufin pretentioase ca sol, umi- care s-au dovedit a fi mat administra in continuare la fel ca la alun. SALCIA CAPREASCA (Salix capreay (fig. 2). Este mai bine cunoscuti de apicultori: avind inflorirea imediat dupa arin. To- tugi, nu i se d& inc& importanta cu~ venita. Este foarte bogata in polen pri- mavara timpuriu, cu mare valoare nu- tritiva (alunul — 28,62%/); arinul — 24,950; salcia cApreascd — 41,94%/o proteina) In ceea ce priveste inmultirea acestui arbust pretios, se poate spune ca este de o simplitate nemaiintiinita. El se poate inmulfi primavara in luna mar- tie, prin butisire. Buttigirea se mai poa- te face si in luna noiembrie. HURMUZUL (Symphoricarpus albusy (Gg. 3). Hurmuzul alb este un arbust putin inalt, care cregte sub forma de tufa, h floreste din iunie pind in septembrie, fiind intens cercetat de albine, chiar dupa apusul soarelui pentru nectar si polen. Se intiIneste foarte des prim parcuri find deosebit de decorativ, for~ 2Fig. 2 Salcia cipreased : a) lujer cu muguri; b) lujer cu frunze; c) margine de frunzd {dctaiiu); d) ament’mascul eu flori descht- $e; e) floare mascult; 1) floare femelt ; 8) fruct capsulé; h) stimingit; i) plantuld Fig, 3. Hurmuzul mind alei de gard viu. Are flori mici, de culoare alb-roz, iar catre toamna fructele apar sferice, albe, cu tesut car- nos la interior, care ramin iarna pe ra- muri. Se inmulfeste cu usurin{i pe cale vegetativa prin butisire. 22 SALCIMUL MIC (Amorpha fruticosa) (fig. 4). Este un arbust de talie mijlocie, care pe terenuri nisipoase si umede ajunge Pini la 6 m indiltime. Este folosit in perdele de protectie a cailor ferate si pentru garduri vii. Infloreste intre sal- cim si tei (mai, iunie). Inflorescen{ele ‘sint spiciforme, culoa- rea florilor este purpuriu-violacee, cu miros plicut, ptrunzitor, intens cer- Fig. 4 Saletmul mic: a) ramuri; b) frunzd si inflorescenje; c) floare; d) fructe; e) fruct méarit. cetate de albine pe toat durata inflo- ririi, atit pentru nectar cit si. pentru polen. Este intilnit adeseori si prin parcuri, find cultivat ca planta orna- mental, avind o crestere rapida. Se inmulteste usor prin seminte, drajoni si butasire. Semintele se recolteazi in toamnaé gsi se pistreazi la loc uscat pind in martie, cind se pun la inmuiat in apa de ploaie cald’, timp de 48 de ore, apoi se seamand la adincime mica, in biloane, iar pind in toamna plantu- lele ajung la inalfimea de 30—50 cm. in primivara urmatoare se sideste la loc definitiv si un procent apreciabil incepe si infloreasca. Se recomand’ a i se fasona o talie mijlocie dupA nece- sitate. Se scurteazA crengile din coroand spre a infrati mai bogat si a asigura un in- treit volum floristic.LONICERA FRAGRANTISSIMA Este originar din China. Infloreste pri mavara timpuriu, Ja sfirsitul luni fe- rie inainte’de infrunzire, ca si sal- reasci. Frunzele sint mari, lu- cioase, grupate cite trei. Florile sint asezate pereche pe petiol, de culoare alba-galbuie, cu miros caracteristic de ~caprifoi* foarte placut. Galiciul florii are 6—7 mm lungime, deci potrivit cu lungimea trompei albi nelor si de aceea florile sint intens cer cetate de albine, spre deosebire de Lo- nicera tatarica, unde florile au caliciul de 14—15 mm, iar albinele nu pot ajunge la glandele nectarifere. Se in- multeste prin seminte si prin butasire in luna noiembrie. Butasii se taie din corzile coapte din anul respectiv, la 20—25 cm lungime, avind muguri la ambele capete. Se stratificd vertical in nisip sau in pamint, la 10—15 cm adin- cime, acoperind bilonul cu frunze, apoi acestea se acoperd cu frunze uscate contra vinturilor. Primavara, la 15 mar- tie, se mut in jscoala sau la loc defi- nitiv. Pe parcurs, in ani urmitori, se fasoneaza talia dup dorinta, asigurin- du-i o coroana globularé cu maximum de volum flori In iunie se recol- teaz fructele rosii pentru seminte. Bineinteles ci in afara acestor arbusti au mai fost cultivati si alti, ca spre exemplu alunul si aninul, prezentati in numerele trecute ale revistei poastre de citre dr. ing. I. V. Cirnu. lata si citeva dintre realizarile obtinute de membrii cercului nostru apicol : in zona blocurilor din comuna Pe- rig judetul Ifov, o plantatie de amor: pe o lungime apreciabila a fost reali- zaté de apicultorul Egger Vasile ; —o alta plantatie, dar de salcie c& preasc’ si amorfa, pe teren midsti in proprietatea apicultoarei Florica Safta, presedinta cercului apicol per- mite obtinerea unor rezultate spectacu- de an cite 1—2 rame cu la fiecare Joase : an miere de salcie c&preasca d familie, plus miere de amor Alti cetaiteni gi-au format garduri vii din lonicera tatarica si vit APARITIA BOLILOR IN STUPI Ing. M. ATANASIU O cicata, care reprezinta un mere ade- vr spune: ,Este mai usor sa te fe- resti de o boala, decit si scapi de ea. Dar si odaté boala aparutd, este mult mai usor si scapi de ea daca tratamen- tul incepe imediat la aparitie, decit dupa ce s-a invechit. Boala este o stare anormald, ce carac- terizeazi activitatea unui organism. in cazul albinelor are o forma aparte, prin faptul ci imbolnavirea unui individ este nesemnificativa. Cu totul altul este aspectul cind se imbolniveste jm nu- mar foarte mare de indivizi dintr-o fa- milie de albine. Inghesuiala din cuib este un factor care favorizeazi extin- derea bolilor, mai ales in perioadele reci gi lipsite de cules. De aceea, este foarte important sA cunoastem modul cum apare boala in stupi gi.odaté ob- servataé sa fie tratata de la primele ei semne. De obicei, boala apare in stupind in fa- miliile cele mai slabe, cu putind hrana, expuse frigului si umezelii. Albinele simt pericolul inaintea stuparului, de- vin nelinistite si isi modifici activi- tatea normala. Astfel, ofera stuparu- lui unele semne din care acesta, daca este un pic atent, intelege ci in cuib se petrece ceva. Aceste semne nu sint toate specifice bolii, dar, printr-o ana- liz atent& a cuibului, se poate stabili adevarata cauzi. SA enumerim citeva semne dintre acestea. Zborul albinelor reprezinté primul semn care atrage atentia stuparului. Comparind zborul la urdinis, al citorva stupi invecinati se poate remarca o di- ferentiere. La stupii aflati in suferinté, zborul este redus, albinele zburind in preajma stupului si in numar mic. Cu- lesul este slab sau chiar inexistent. Cauzele acestei_modificéri pot fi nu- meroase : lipsa hranei sau a mitcii, umezeala excesiva, boala, paraziti, etc. 28Oricare ar fi caura, acest fapt atrage atentia si stuparul poate clarifica situa- fia cercetind cu atentie cuibul. Prezenta la urdinis sau in fata stupu- Jui a unor albine sau larve moarte, evacuate din cuib, reprezinti un semn care la inceputul boli poate lipsi. La deschiderea cuibului se pot face mai multe observatii : — agresivitatea albinelor este un indiciu in anele cazuri, nu specific bolit, dar nelipsit in unele situafii anormale din’ stup ; consti- ente de starea aceasta, albinele atacd mai repede, ceea ce inseamnd o intirire a apd- rari cuibului ; — zgomotul de fond din stup insofeste a- proape intotdeaina starile anormale din euib; de obicei familia in suferinfa are un zumzet de pared s-ar vdita, iar albinele sint nelinistite, se misc mult 'si faré rost, ba- tind ugor din aripi ; — incetarea clidirii fagurilor pe rama cli- ditoare este de asemenea un semn pentru stupar ; — reducerea cresterii puietului d& la fel de binuit, dact pentru perioada cind are Joc intervengia, acest lucru este anormal ; —reducerea sau incetarea culesului, in comparatie cu celelalte familii din stupind, dé de asemenea de binuit ; — aparitia albinelor moarte, in numiir mai mare, in cuib, la urdinis sau tn fafa stupu- lui este un indiciu de bdoal& a albinelor vadulte ce poate fi cauzat de intoxicapii cu antidiundtori, polen, parazifi sau infectii specifice ; — aparijia tarvelor moarte in celulele fagu- rilor, indiferent de stadiu, indicd o boalii @ puietitiui care, 1a 0 examinare mai atenti, poate fi atribuitt’ unor germeni patogeni sau frigului si umezelit, ‘Odata constatat unul sau mai multe din semnele amintite, familia cu pri cina trebuie tinuti sub observatie, idic& verificati mai des decit cefelalte tamilii din stupinad, pind cind se cla- rificd situatia. Verificarea cuibului consta in urmiari- rea activitatii albinelor, a hranei, a mi- rosului din cuib, depopularii si mai ales a cercetarii atente a puietului, Cer- cetarea puietului trebuie facuta cu mare grija, stiind ci o boala nu incepe niciodata cu un numar mare de larve bolnave. La inceput apar doar citeva larve moarte pe o rama, poate chiar 24 una sau doud. Aspectul fagurelui da indicii precise, c&ci puietul nu este compact, ci intercalat cu multe celule goale. Aceasté stare are o denumire sugestiva_ in limbajul apicol : ,,puiet pestrit*. Celulele rémin goale in cazul locii europene, cind albinele inlatura larvele moarte din celule. In cazul loci americane, larvele moarte nu pot fi in- departate, fiind lipicioase. . Cind larvele moarte sint grupate la o margine Sau mai frecvent la partea de jos a ramei, poate fi vorba de puiet racit, In general, stuparii, mai ales cei mai experimentati, recunosc cu usurinta unele boli, stiind cind este vorba de loci europeané sau americana, puiet varos, puiet racit, parazitoze, ete. De asemenea, ei cunosc si indicatiile de tratament. Totusi calea corecté pentru stabilirea unei boli o reprezinti analiza de laborator, iar tratamentul corect este cel prescris de citre medic. Si ne este bine cunoscut c& aplicarea intocmai a prescriptiilor medicale reprezinta sin- gura cale spre reusita. Daca boala nu este corect tratata si se considera vindecata Ja disparitia sem- nelor specifice, ea va reveni in stup. Va reveni cu siguranti in perioadele reci si umede, lipsite de cules si va prezenta forme mai grave. Acest aspect este mai evident in cazul tratamentelor cu antibiotice, cind germenii patogeni devin rezistenti la medicament, ca ur- mare a tratamentului incomplet sau necorect. Din aceasta cauz’, procedura corect& are mare importanta. In primul rind se salveazi familiile bolnave. In al doilea rind se’ stavileste extinderea bolii in stupina. Si ar mai fi si un alt aspect cu implicatii morale, O tratare necorespunzitoare a bolii, poate generaliza boala in zona creind un focar periculos atit pentru albinele noastre cit si pentru ale vecinilor. De aceea, nu trebuie uitat faptul c& 0 boala generalizaté in jurul unei vetre, este foarte greu de inlaturat.DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE peste hotare. ! Aniversarea a 85 ani de viati pe care azi ti sirbatoriji este pentru Comitetul Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Al- bine un prile} deosebit de a vd felicita si ura in numele apicultorilor din tntreaga jard si al oamentlor muncit din cadrul Combinatutui apicol si Institutului de cercetari pen- tru apicuiturd, ani mulfi, fe- ricifi si in deplind sdnatate. Fiu al Moldovei _noastre dragi, dumneavoastra v-afi dedicat albindritului din fra- geda copilarie, reusind inca de la virsta de’ 14 ani sé vd ereafi primul stup sistematic sila inceputul primuiui razboi_ miondial, st dispunefi de 0 stupinai moderni, pe care Afi slujit-o intreaga viapi, cu sirg si cu deosebitd pasiuné. Datoriti activitayii intense desfigurati pe parcursul ani- Jor pentru popularizarea in- deletnicirii de crestere a al- binelor, printr-o multipli ac tivitate’ publicisticd st orato- ried, pentru organiearea stupa- rilor si stupdritului in Romé- CURSURILE DE INSTRUIRE SI TULCEA SIM. Const. L. HRISTEA — fiind unul din mem- comitetului de inipiativd ce a pus temelia organizdrit postbelice a apicultorilor in cadrul Asociatiet Crescittorilor de Albine din R. S. Roménia — mereu prezent si actw in viaja apiculturit “romanesti, dumneavoastra — reprezentati un model de conduité si de munca in stujba albindritutui, pentru apicultorii din intreaga fard. La venerabila virsti de 85 ani pe care i-a aniversat in acest an, Const. L. HRIS- cu deosebit& pasiune, fiind bine cunoscat id activitatea sa publicisticé si de practici apicoli — atit in fara, cit si Reproducem in cele ce urmeazi scrisoarea de felicitare ce i-a fost transmis& cu prilejul acestei aniversiri, Blind si infelept, erudit gi pasionat, patriot’ animat dé Gorinta ‘afirmdrit si moder- nizirit stupiritului romdnese, persoana dumneavoastra este si azi — mai mult ca ori- cind — cunoscutd si stimata cu. dragoste si consideratie, atit in pard cit st in striind- tate, fapt reliefat si prin cele dowd medalii de aur primite, prin numéarul de diplome de ‘onoare acordate de Congrese- le internationale ale API- MONDIEI si Medalia Muncit pe care v-a conferit-o guver- nul Socialiste Cinstindu-vd ca om, cinstin- du-vi opera, activitatea si contribufia personald in dez- voltarea moderna a apicul- nesti: vd urdm inet o data din toaté inima si cu loatd dragostea si ne traifi si la mmauigi. ani ! Prof. dr. ing. V. HARNAT Presedintele Asociatici Crese&torilor de Albine din R. S. Romania si presedinte al Apimondiei PEREESTLON ane DE LA MALIUC- LDARESTI-VILCEA Sint tot mai numerosi apicultorii ce ne trimit spre publicare impresiile deo- sebite acumulate vara trecuti cu privire la nivelul ri licat al cursurilor de instraire si perfectionare precum si cu privire la clipele recreative si deo- sebit de plicute in care si-au petrecut timpul liber la Maliuc — Tulcea si Maldiresti. Vilcea. In cele ce urmeazi publicim 3 din materialele primite cu privire Ja cursurile de la Maliuc—Tulcea, cu regretul ci spatiul nu ne permite si le publicim pe toate. Realizare majoré cu implicatii eficiente in reciclarea tehnicd a apicultorilor Ridicarea permanent a calitajii muncii V. POPESCU tuale mult sporite, impuse de stadiul si per- apicole a fost si continua si fie o preocu- pare majoré a Comitetului Executiv al Aso- ciatiei_Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, care, pentru_a veni in. sprijinul membrilor sai, initiazA si organizeazi, la scara mationalé, diferite forme de instruire in tehnica apiculturii, potrivit cerinjelor ac_ spectivele de dezvoltare a apiculturii noas- tre socialiste. Printre formele de pregitire teoretict si practic’ puse la indemina celor ce indra- gesc aceasti frumoasi indeletnicire, de o apreciere cui totul deosebitd se bucur& orga- nizarea gi funcjionarea centrelor de in- 25Fig. 1 Ansamblut constructiilor Stafiei zonale de “a Maliuc-Tulcea in care func- Hioneazit cursurile de’ perfectionare struire teoretic& si perfectionare a apicul- torilor de pe linga statiile zonale de amelio- rave si producere a materialului biologic ale Institutului de cercet&ri pentru apicultura de la Maliue—Tulcea si Miildéresti—Vilcea. Ca apicultor domic pentru imbunatatirea cu- nostinjelor si stilului de muned, m-am inser si_am participat fmpreund cu alti apicultori din judetul Dolj, Olt si Timig, in seria 15—21 septembrie 1980, la cursurile de instruire si perfectionare apicali de la Malite—Tulcea, De aceea mi voi stréidui si impartisesc cle titorilor revistei_noastre, evident numai in mod rezumativ, impresiile deoscbit de pli- eute cu care am rimas despre mcdul de organizare gi desfasurare, atit a cursurilor propriu-zise eft sia timpului liber. Progra- mul de instruire si pevfectionare a cuprins 5 lectii teoretice cu cele mai reprerentative teme apicole, care au fost expuse ce api- cultorul experimentat Zaharia Voiculeseu — conduedtorul cursulul si dr. ing. 1. Cir- nu — lectorul seriei, gi au constat din: 1 — tehnologia cresterii m&tcilor ; 2 — flora melifera si mierea de mand; 3 — tehnolo- gia producerii l&ptigorului de mated; 4 — importan{a produselor apicole ca aliment §i substan{& terapeuticl ; 5 °— rentabilizarea Fig. 2. Aplicafii practice in stupind 26 stupinei prin diversificarea cole. Prelegerile au fost urmate de aplicatii prac= tice, in, cadvul laboratorului apicol si al unel stupine compusi din 200 de familii de al- bine si 130 nuclee aparjinind Stafici zonale de ameliorare i producere a materialului biologic Maliue a Institutului de cercetari Pentru apicultura, unde lucreazi cele doud harnice Rodici (Ivanov si Topa), (Fig. 1, 2, 3). Grupul cursantilor participanji find consti- tuit din trei judeje,'s-a reugit ca printr-un Util si fructuos schimb de experientd, pri- Jejuit in cadrul discujiilor libere, si se elu- ciceze unele probleme care ridicau aspecte controversate in practica apicol. Un aport notabil in cadrul acestor dezbatei apicultorli_ participa cu Oraa, tehnicianul filialei judejene A.C.A. Dolj; sofii dr. si cSpitan ing. Mudava; N. Popovici si altii, Timpul liber, dupit expirarea orelor de curs si epuizarea dezbaterii_problemelor tematice, & fost utilizat dup prefecinte, pentru pes” cuit sportiv individual, oft si pentru orga- nizarea in colectiv a unor programe de a grement eu barca cu motor pe canalele Del- productiei api- Fig..3 Audiind cursuri teoretice in sala.tei Dunarii, In acest sens, de neuitat va imine in memoria tuturor cursantilor_ex- cursia colectivi ce s-a fScut pe lacul ,For- tuna" gi vizitarea coloniilor de pelicani, De asemenea, tot in timpul liber, prin ama- bilitatea colegului de apiculturé Gh. Pus- cag — pregedintele filialei judejene A.C.A. jud. Tulcea — ne-am bucurat din plin de diferite programe recreative ce au constat din: foé de tabard; vizionarea de diapozi- tive cu aspecte din apicultura ‘S.U.A, si din realizirile objinute mn anii socialismului de Republica Popular’ Coreea (unde Gh. Pus- cagu a efectuat un schimb de experienté) prectm gi plimbiiri de agrement cu labora- torul fluvial ,Apicola*, Cum poate si ‘trebuie si se giseascé loc pentru si mai bine, sugerim ca idee cadre- lor de resort insdrcinate cu organizarea si conducerea acestor centre de instruire § perfectionare in apiculturi, si refin& spre analizi urmatoarele doua aspecte care con- siderim ci meriti si stea in atenjie pe viitor : — componenfa seriilor si fie aledtuité din apicultori cursanti ai mai multor judeje; in felul acesta se faciliteazi efectuarea unor, utile si folositoare schimburi de experienta intre participanti ; — revizuirea programfrii fiecdirei_serii cu maximum 10 zile mai inainte in scopul completarii locurilor anunjate gi devenite disponibile din diferite motive; acest lu- cru ar avea ca efect utilizarea complet a capacitafii de cazare si instruire a fiecdrei seri de curs apicol si implicit a eficientei scopului urmarit. Asupra frumusetii si farmecului de neta gaduit pe care-l oferé Delta Dundrii, afirm c&, indiferent de miiestria si talentul celui ce ar vrea sd le descrie, acest lucru. depa- geste ‘cu mult domeniul imaginatiei fante- ziste, savurarea putind fi efectiv posibila numai prin participarea directé 1a admira- rea acestei rezervatii natural-unici in lume. Eforturilor materiale si organizatorice flicute de Comitetul Executiv al Asooiatiei Crescd- torilor de Albine din R. S. RomAnia, pentru asigurarea minunatelor condifii de cazare gi trai ale cursantilor (camere confortabile, lu- mina electricd, apA potabila, bucitdrie, ve- sel, sali de mese, puncte de aprovizionare etc.), cit si instruirii teoretice si practice de ciitre cele mai competente personalitati sti- infifice din domeniul apiculturii, se cuvine si raspundem printr-o participare sustinu- tA gi si ne exprimam cele mai calde gi vii multumiri fat de cei ce si-au adus contri- butia la aceasta méreat& realizare. Prilej de odihnd activa reconfortanta V.ARSU Finiala ‘Teleorman a participat la cursu- rile de instruire apicold de la Maliuc cu un grup de 15 apicultori in perioada 6—12 oc- tombrie 1980, prile] de a impartasi citito rului citeva impresil. Deplasarea s-a facut cu microbuzul O.J.T. pe ruta Alexanidria—Bucuresti—Slobozia— Constanja—Tulcea, in dorinta de a ne crea si un cadru recreativ din punct de vedere turistic © deosebité impresie, pentru micul grup de apicultori teleorméneni, a produ: vizita- rea Combinatului apicol si a Expozitiei_per- manente de apicultura din cadrul Combina- tului. Expozitia, sectiile de productie ale combinatului gi in mod inedit arhitectura specific apicold a clidirilor de pe platforma apicola. Bucuresti—Baneasa, au fost tot, ati- tea surprize, pentru majoritatea apiculto- rilor din cadrul grupului constituind o pre~ miera in materie, Desi In program nu a fost prevdzuta, intilnirea cu dr. Mircea Marin de la Institutul de cercetiri pentru apicul- turai @ prilejuit o discutie ampla si instruc- tivi despre varroozi, in urma céreia api- cultorii au dobindit cunostinje noi si ama- nuntite despre acest periculos parazit al al- binelor. Continuindu-ne drumul, pe un traseu de cimpie pe care toamna isi revarsa generoasi roadele, peste tot am fost intimpinati de prefacerile social-edilitare din localitatile Vizitale sl munca plini de abnegatie a oa- menilor, Tuna lui brumar dind o notd aparte de belgtig si bund stare ce poate fi intilnita in orice localitate de pe intreg cuprinsul pa- triei, Ajunsi la Tulcea, ne-a intimpinat un orag cochet si infloritor, care prin pozijia sa si sirédania oamenilor de prin partea Jocului poate deveni una dintre infloritoarele age- zari ale patriei noastre, De la Tulcea la Ma- liuc, am continuat drumul pe api, penteu

S-ar putea să vă placă și

• Apicultura 1987 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 02

  Apicultorul

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Apicultura 1987 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 11

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 11

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 05

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 11

  

  Document34 pagini

  Apicultura 1987 11

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 06

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 06

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1987 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 10

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 12

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 12

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 05

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 05

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 06

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 06

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 06

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 06

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1988 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1988 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 02

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 02

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1989 08

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1989 08

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări
• Apicultura 1985 01

  

  Document36 pagini

  Apicultura 1985 01

  Apicultorul

  Încă nu există evaluări