Ge) Apicultura 1981 in Romé4aniaRevista lunard de stiinfa gi practicd apicola editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania Anul LVI « nr. 2 februarie 1981 Cuprins agina cl. MAGIART Apicultura — ocupatie de baz. © recent confirmare avvredniclei 1 rodniciei muneif ereseatoriior de albine 1 V. ALEXANDRU Insiitutul de cercetéri pentru apiculturé ne recomanda: SA ne pregitim temeinle familille de albine spre a putea fructifiea 1a maximum culesurile timpuril de primavars 4 ©. ANTONESCU Celulele faguriior de culb detorminé vitalitatea 1 productivitatea albinelor st. POPESCU Recuperarea potentialului productiv al tuturor familii- or de albine a N. V. ILIESIU ‘Tennologia productiei intensive de larve de trintor pentru produsul apicot natural APILARNIL 2 1. RECEANU Printo bund organizare a muncit — bune rezultate in apicuttur& 6 1. Vv. CIRNU Cai economice de imbunatatire si dezvoltare a resurselor melifere 20 M. MARIN Strategia si tactica in combaterea varrooze! 2 CRONICA 1. Trtov Al gaselea simpozion de istorie agrara a Romaniel 6 DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE 8 STIRI §1 INFORMATI 20 DOCUMENTAR APICOL 0 DE VORBA CU CITITORIL 2 CALENDAR APICOL cop. mt Coperta 1: In vederea culesurilor timpuril de primavard centrele de aprovizionare st desfacere 1 magazinele apicole ale organizaticl noastre aw fost bogat aprovizionate cu mae terlale 1 utllaje necesare, practicaril apiculturil, In Imagine standul “respectly din cadrul noulul magazin apleol de 1s Galati, dat in funcfiune 1a sfirgitul anulut tree (oto: 1 NEGREA) Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAJ Vicepregedinyi: Dr, ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA. Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU IULIU ORDOG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU, Ing. TRAIAN VOLCINSCHI LEGIUL Pregedinte: Ing. NICOLAE FOT! Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOUAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, ar. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCH! TRAIAN, TITOV ILIE (red. sef). * Redactia administratia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI _CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA @ Str, [ulius Fucik nr. 17. Bucuresti, sect. 2 @ Tel.: 12.37.50 @ Cont vir. 4596011 B.A.LA. filiala judetu- lui Mfov, * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin. cereurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din striindtate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa _intreprinderi »ILEXIM" Departamentul ex- port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13. P.O. Box 136—137 telex 11226APICULTURA—OCUPATIE DE BAZA 0 recenté confirmare a vredniciei si rodniciei muncii crescatorilor de albine Din cele mai indep&rtate timpuri locuitorii meleagurilor roménesti s-au ocupat de cresterea albinelor, micrea si ceara provenite din Moldova, Va- jahia si Transilvania find cunoscute, apreciate si solicitate in toate farile Europei. Vitregiile timpurilor si ale istoriei pe de o parte, comercializarea zaharului industrial din sfeclé, mai ieftin si in apiculturi moderne. Cu toate acestea, cu numai 20 de ani in urma, in toata fara nu existau mai mult de 200 000 familii de albine, cea mai mare parte in stupi primitivi, care nu puteau asigura decit in micA m&sura ceva mai multé miere decit pentru acoperirea nevoilor proprii ale gospodariilor ara~ nesti respective. Infiintarea Asociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania a insemnat @ La solicitarea organizafiei noastre Ministerul Muncii, cu nr, 6604/1981, a confirmat APICULTURA CA OCUPATIE DE BAZA @ Crescitorii de albine ce practics apicultura ca ocupatie de baz sint exceptafi de Ja prevederile Legii 25/1976 art. 4, adici nu sint obligati s& solicite repartizarea in muncé. @ In acest scop ei trebuie : — s& practice apicultura mod organizat ca ocupatie de bari ; — s& contracteze si si predea anual Ja fondul de stat produse aptcole in valoare de cel pufin 15 000 lel. @ Atestarea practicirii apiculturll se face de citre fillalele A.C.A. judefene. CEL INTERESATI URMEAZA — sii se inserie ca membri ai A.C.A.; — si achite cotizafia Ia zi: — si-gi inserie familiile de albine in registrele agricole ; — s& contracteze gi si predea anual 1a fondul de stat produse apicole in vatoare de minimum 15 000 lei. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE CONTRACTEAZA §I PREIA SAU ACHIZITIONEAZA PRIN ORGANELE SALE TERITORIALE ORICE CANTITATI DE PRODUSE APICOLE PENTRU FONDUL DE STAT. cantitiji mult mai mari, pe de alta parte, ca si dezastrele provocate de cele doua razboaie mondiale au deter- minat decdderea acestei indeletniciri tradifionale a poporului roman. Inc& de la inceputul acestui secol oameni inimogi, iubitori de albine au depus eforturi pentru crearea unei nu numai o cotitura importanta pentru apicultura romanease&, dar mai mult, ridicarea ei pe culmi nebanuite, ajun- gind printre cele mai importante din lume, fapt concretizat si prin alegerea din anul 1965 in continuare ca prese- dinte al Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apiculturé APIMON- 1DIA, a prof. dr. ing. V. Harnaj, prese- dintele “si intemeietorul organizafiei noastre postbelice moderne. Pentru asigurarea aprovizionarii eres- c&torilor de albine cu unelte, utilaje gi materiale apicole, precum $i pentru prelucrarea si desfacerea produselor apicole in condifii superioare, Aso- ciatia Crescatorilor de Albine a con- struit in 1965 Combinatul apicol, uni- tate economici de profil apreciaté ca un unicat in lumea apicolé interna- tionala. De asemenea, in anul 1974 a fost realizat Institutul de cercetari pentru apicul- turd, care, prin rezultatele obtinute si-a cApiitat in pufinii ani de activitate un frumos prestigiu international. Necesitatea de cadre cu o calificare medie a dus Ja crearea licelui apicol si la organizarea de cursuri apicole de masa in fiecare jude}, astfel incit zeci de mii de oameni ai muncii au devenit apicultori si mii de apicultori si-au perfecfionat cunostinjele in decursul anilor, organizatia noastra totalizind in prezent peste 60 000 de membri. Prin mijloacele de popularizare si in- vaifimint menfionate mai sus si prin editarea de materiale tehnico-stiinti- fice, didactice, de indrumare, populari- zare si propaganda, Asociatia Cresci- torilor de Albine a reusit si pund bazele unei apiculturi moderne, econo- mia nationala dispunind in prezent de peste 1100000 familii de albine in stupi sistematici, miulfi oameni ai muneii avind cele mai variate ocupatii, practicind in prezent cu pasiune api- cultura ca activitate recreativa sau ca activitate de baz’. Cum acesti apicultori produc si predau la fondul de stat mari cantitafi de miere, ceara si alte produse secundare, Asociatia Crescitorilor de Albine a so- licitat ca si apicultura sA fie recunos- cuté ca ocupatie de baz’, exceptata astfel de la prevederile art. 4 din Legea nr. 25/1979, care prevede obli- gativitatea pentru tofi cei care au im- plinit virsta de 16 ani si nu urmeaz o forma de invafimint ‘sau de calif care profesional, si se inscrie la 2 Direcfiile pentru probleme de munc& si ocrotiri sociale sau oficiile acestora, pentru a fi repartizafi in muncé. La aceste demersuri, Ministerul Muncii, Iuind in considerare faptul c& apicultura este o activitate socialmente utili, recunoscuti gi autorizaté ca atare de lege, cu adresa nr, 66.047 din 12 ianuarie 1981, a aprobat ca si crescAtorii de albine si tie exceptafi de Ia prevederile art, 4 din Legea nr. 25/1976, adicd si nu fie obligafi si se inscrie 1a Directiile pentru probleme de munca gi ocrotiri sociale pentru a fi repartizafi in munca. Pentru a beneficia de acest - drept, ins, cresc&torii de albine trebuie sé indeplineascé cumulativ, mai multe condifii si anume : — Trebuie sd practice apicultura ca ocupatie de bazd, adicd sd se ocupe in exclusivitate cu cresterea si exploatarea familiilor de albine, aceasta fiind principala sursd de existent. — Si-si desfasoare activitatea in mod orga- nizat, ca membru al Asociatiei Cresedtorilor de Albine cu cotizatia 1a zi, in evidenta cercului apicol de pe raza teritoriului unde domiciliaza. — Sé predea anual, pe bazi de contract, ta fondul de stat, prin Asociatia Crescatorilor de Albine, produse apicole tn valoare de cel pufin 15.000 lei. Atestarea prestarii efective, cu carac- ter permanent, a activititii de crestere si intrefinere a familiilor de albine se efectueazi de Asociafia Cresciitorilor de Albine prin filialele judetene si a municipiului Bucuresti, care raspund direct atit pentru sinceritatea atestirii activitafii cit si pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor contractuale, stabilite intre Asociatia Crescatorilor de Albine gi fiecare apicultor in parte. Pentru a putea obfine atestarea prac- ticdrii apiculturii ca ocupatie de baza, cresc&torii de albine trebuie, in primul rind, si fie membri ai asociafici, iar dac& nu sint, s& se inscrie in asociatie, la cercul apicol in raza céruia domici- liazi, spre a fi luafi in evidenfele cercului si a objine carnetul de membru. Familiile de albine trebuie declarate,pentru a fi inscrise’in registrul agricol de la Consiliul popular local. Desigur, contractarea este numai angajamen- {ul de predare a produselor, sarcina princi- paki a apicultorilor fiind de a realiza st preda efectiv Ia fondul de stat, atit cantitatea Ininimé de produse contractate cit si even- tual surplusul productici realizate la terme- nele previzute in contract. Recunoasterea apiculturii ca ocupatie de baz’, consideram ci trebuie si constituie pentru crescdtorii de albine un imbold pentru a-si ridica din ce in ce mai mult calificarea profesional si de a preda cit mai multe produse Ja fondul de stat. Spunem aceasta, cu convingerea ch de felul in care cresc&torii de albine vor sti s& se achite de sarcinile ce le revin ‘Asociatia Crescatorilor de Albine va putea obfine noi si importante fnles- niri pentru apicultori. ‘Atestarea ca activitate de bazX a indeletnicirii de crestere a albinelor in condifiile mai sus mentionate constitule 0 premizi Ia atragerea ‘i practicarea apioulturii in viitorii ani a unui numir sperit de oameni ai muncii de la orase gi sate gi aceasta cu atit mai mult cu cit apicultorii se bucuré din partea statului de un sprijin deosebit. Astfel : — veniturile realizate din cresterea albinelor sint seutite de impozite ; — primese credite si avansuri bénesti pentru infiingarea si dezvoltarea stupinelor ; — 1a cerere pot primi gratuit in folosintt vetre pentru amplasarea stupinelor ; — li se asigurd repartizarea gratuité a resur- selor melifere pentru marile culesurt ; — sint remunerati in condifiile legit pe bazti de contracte, pentru acfiunile de polenizare cu ajutorul albinelor a culturilor agricole entomofile ; — beneficiazd de prioritdfi in obfinerea mij- loacelor de transport necesare deplasdrit in pastoral a familiilor de albine ; — stupinele apicultorilor sint ocrotite ¢mpo- triva eventualelor intoxicafii ale albinelor prin reglementarea legala a modului de wutili- zare a pesticidelor. In obfinerea tuturor acestor inlesniri si avantaje Asociafia Crescitorilor de Albine acordé membrilor si un sprijin deosebit asi- gurindu-le totodat’ condifii optime pentra a deveni apicultori sau pentru a-si dezvolta, moderniza si perfectiona activitatea in stupin’. Astfel : — acordé gratuit asistenfa tehnict si consul- tafii juridice ; — realizeaxt si distribuie prin centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor A.A, judefene, la prejuri accesibile cu plata in numerar sau in rate — sau eu plata in produse apicole : stupl, unelte si utilaje apt- cole, faguri artificiali, biostimulatori, métct selectionate, produse medicamentoase pentru prevenirea si combaterea bolitor la albine, literaturd de specialitate, indrumare tehnicd si de popularizare a modului de crestere st intrefinere a albinelor ete. ; — acordé gratuit cu titlu de tmprumut am- balajele necesare manipuldrii mierii extrase ; — contracteazti produse apicole pentru fon- dul de stat acordind avansuri bénesti asupra ‘valorti produselor contractate ; — asigura prin mijloace proprit de transport ridicarea de la apicultori a produselor apicole contractate sau achizifionate etc. Jat, agadar, doar citeva dintre nume- roasele avantaje create de partidul si statul nostru celor ce practicé indelet- nicirea de crestere si intrefinere a al- binelor. Tuturor acestor inlesniri li se acordi ins’ importanfa economicd si productivé ce o reprezinti albindritul pentru apicultor ajutindu-l pe de o parte si-si sporeasc veniturile gospo- dirici sale cind practicé apicultura ca activitate recreativa si sii asigure exis- tenta in bund stare, cind practicé api- cultura ca ocupatie de bazi si, pe de alt parte, si desfasoare o activitate in aer liber, pasionanta, plicuta si utila, care il raspliteste pe deplin cu sanatate si viaja lunga. Posibilitatea ce o are apicultorul de a consuma impreund cu familia sa in- treaga gam& de produse apicole natu- rale, pldcute, fortifiante gi energovits lizante, fi rdsplitesc pe deplin strida- niile ce le depune in cresterea cu drag a albinelor. Gl. MAGIARI 3Institutul de cercetari pentru apiculturd ne Frecomanda: SA NE PREGATIM TEMEINIC FAMILILE DE ALBINE PENTRU A PUTEA VALORIFICA LA MAXIMUM CULESURILE TIMPURI DE PRIMAVARA D ox suhat pt ceprictonte ou. ertoade rect pretungte pind eproape de sfrstu unt epi, ternile din uttimit ant au lsat spre sfirgitul lor gt perioade mai calde, propice eulesulul. © asemenea perioada a fost tn anul 1980 cea a tnfloriri pomtlor fructiferi dupa care apoi @ urmat tardsi o rdctre a vremii. Totusi acea perloadd de 10-12 ztle cit timp pomil au fost in floare si timpul a permis zborul albinelor a fost suficient ea familiile puternice sd vato- riflce corespunzdtor neciarul gi polenul oferit de natura $i sd- refacd rezervele de hrand, in uncle cazuri putindu-se realiza st producfii de miere-marfd, Condifia principal este ca famitille de albine sd fie cit mat puternice, fapt care depinde de felul in care acestea au fost pregatite in sezonul anterior si de modul tn care @ decurs ternarea, Indiferent insd de puterea familillor ta iesirea din iarné, pentru o bund dezvoltare a acestora in aceastd perioadé, se impune a fi luate o serle de mdsuri care sint prezentate tn articotut de fapa. ASIGURAREA CALDURII CUIBULUI Datd find temperatura sciizuta mai ales in timpul nopfii, precum si a perioade- lor cu timp rece care pot apare dup revizia de primavara, in funcfie de numarul de spatii ocupate de albina si de cel al fagurilor cu puiet se face o rearanjare a fagurilor in cuib, oprin- du-se fagurii cu puiet in centrul cui- bului si cei cu rezerve mai bogate de miere pe cele dowd laturi, in cuib 14 sindu-se doar atifia faguri eite intervale de albina ocup& familia. Aceasta sche- mi este valabila indeosebi la stupii verticali cu magazine cit si la cei ori- zontali. La stupii multietajati, in cazul famili- ilor normale nu se face strimtorarea cuibului, cel mult se suprima corpul in- ferior lisindu-se familia doar pe un corp sau se introduce 0 foaie de carton asfaltat Intre corpul inferior si cel su- perior in care este organizat cuibul. Totusi, in cazul familiilor mai slabe pe 4—5 intervale, nu stricd nici la acest tip de stup sa se delimiteze temporar 4 cuibul printr-o diafragma. In acest fel se asigura albinelor posibilitatea de a-si menfine mai usor temperatura ne- cesar cresterii puietului. Aceasta strimtorare a cuibului este eu atit mai necesara in aceast& perioada cu cit can- titatea de albin& scade treptat datoritd mortalitifii albinei de iernare, pind in momentul in care albina tindrd egalea- zA $i intrece in cantitate pe cea care moare. De asemenea, se va acorda 0 deosebiti griji impachetajului cuibului atit late- ral cit si peste podisor, dar in cazurile in care acesta a fost deteriorat in timpul iernii de umezeal sau de daiu- natori, se va fnlocui cu altul nou — saltelufe, material termoizolant, plici de polistiren expandat, ete, ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Desi in aceasta perioada in natura apar diferite surse de cules nu ne putem baza numai pe acestea, date find atit capriciile vremii eit si conditiile subiec- tive ale familiilor de albine insesi, cele slabe putind sa valorifice mai greu cu-jesul din natura, in principal albinele intretinindu-se ins’ pe seama rezerve- lor de stup. Pentru aceasta se va avea grij ca familiile de albine sa fie asigu- rate atit cu hrana energeticd (miere, sirop, turte de serbet) cit si plasticl (polen, piistura, turtife cu inlocuitor de polen) un rol deosebit pentru dezvolta~ rea puterii familiilor avindu-] hrinirile stimulente cu sirop de zahar sau serbet. De asemenea, trebuie acordatd toatd a- tenfia asiguririi albinelor cu apa nece- sara cresterii puietului. Trebuie sd se evite practica gresitA a unor apicultori care las albinele si-si procure apa din surse ocazionale (santuris balfi etc.) In acest fel albinele vor folosi de cele mai multe ori o apd murdard, infectataé cu diferiti microbi, bacterii sau microorga- nisme daunatoare care pot intoxica al- binele si puietul, producind pierderi in efectivul de albine sau slabindu-le existenta fata de boli. CONTROLUL CALITATU MATCILOR © atentie deosebita se va acorda ca- lithii matcilor in cazul in care aceasta nu s-a facut in perioada de toamna, Se vor lasa in familii doar matcile tinere, fara defecte, care incep si depuna inc& din primavari timpuriu o cantitate mare de puiet normal, compact si si- natos. Matcile batrine, uzate, cu puiet imprdstiat sau in cantitate redusa tre- buie eliminate prin inlocuire cu matci de rezervé sau prin unificarea fami- liilor. Mentinerea de familii cu aseme- nea matci nu este economic justificata, acestea dezvoltindu-se in general foarte greu gi find de regulA neproductive. De aceea este de preferat ca in lipsa miatcilor de rezervA familiile cu matci proaste si fie desfiintate prin unificare urmind a fi refiicute in timpul sezonu- lui cu material tinir, de calitate bio- logic superioara. LARGIREA CUIBULUL Dupa trecerea momentului critic de in- locuire a albinei bitrine cu cea tinara si inceperea dezvoltarii puterii familiei, din momentul in care familia are 4—5 faguri bine populati cu puiet si albind de acoperire se poate trece la largirea si chiar spargerea cuibului prin intro- ducerea a.cite unui fagure bun de ouat, faguri mai inchisi la culoare cu celuld de albina, fara celule de trintori sau deformate, intre ultimul fagure de pu- iet si cel de acoperire sau direct in cen- trul cuibului de puiet (spafiul cuibului). Adaugirea acestor faguri se va face la un interval de 7—10 zile pe m&sura ce matca ocupé cu puiet spatiul liber din cuib. In acest fel se dezvolt indeosebi cuibul familiilor de albine in stupii_verticali cu magazine si in cei orizontali, La cei multietajati in mod deosebit nu se prac- ticd spatiul cuibului, folosindu-se doar inversarea cuibului in momentul in care familia are 7—8 faguri cu puiet in corpul superior, iar albina ocupa $i par- te din faguri din corpul inferior. Pen- tru intensificarea cresterii puietului se poate aplica usor si la acest tip de stup spargerea cuibului pin’ in momentul primei inversari de corpuri dup& care fn continuare in dezvoltarea familiei se va interveni dar prin inversari de cui- buri periodice. In aceastA perioad’ pentru ajutorarea familiilor de albine mai slabe se poate folosi puiet luat de la familii puternice; lucrarea se va face insi cu precautie pentru a nu slabi familia donatoare, in acest scop find de preferinf schimba+ rea de faguri cu puiet, in locul puietu- Jui c&pacit luat din familiile puternice introducindu-se faguri cu oud sau lar- ve tinere din familiile mai slabe in care se introduce puictul cipicit, In felul acesta se realizeaz pe de o parte spo- _rirea mai rapid a puterii familiei slabe, r pe de alta mentinerea puterii fami- liei tinere. Actiunea de intirire a familfilor mai slabe este mai bine si fie inceput in intarirea celor de putere medie. In a- cest fel creste mai rapid efectivul de familii puternice cu un num&r mare de faguri cu puiet, pe seama c&rora apoi se pot intari si familiile mai slabe din stuping.ASIGURAREA STARU SANITARE IN STUPINA In aceasta perioada va fi acordaté 0 a- ie deosebit dezinfectiei si recondi- stupilor. In acest scop se trec lle in stupii recondifionafi gi de- zinfectati in timpul iernii si se continua acfiunea pentru toate familiile din stu- pina, Se elimina fagurii vechi sau de- teriorafi ramasi in stup dupi trierea din toamna si se reformeazé pentru to- pit, iar in familii se fac tratamentele specifice impotriva nosemei gi in spe- cial a varroozei prin administrare de sirop cu Fumidil B si prin 1—2 trata- mente cu Sineacar, conform instrucfiu- nilor, INNOIREA CUIBULUI $I VALORIFI- CAREA CULESURILOR TIMPURIL Prezenja culesului indeosebi in perioa- da infloririi pomilor fructiferi di posi- bilitate cresterii fagurilor si recoltirii polenului. ‘Trebuie folosita la maximum capacita~ tea de secretie de cearé a generafiilor de albine tinere care apar in familia de albine precum si valorificarea apor- tului de polen, indiferent de puterea familiei, antrenarea lor la valorificarea fondurilor respective méarind conside- rabil eficienta economici a acestora. Pentru aceasta se vor introduce perio— dic in familii rame cu faguri artificiali care pot fi lasafi pind la clidirea com- pletaé sau se pot scoate in momentul in care celulele sint trase la circa ju- matate fnaltime, urmind a fi terminafi de cladit in timpul culesului principal. De asemenea, la familiile puternice se pot introduce deja rame cliditoare care vor fi apoi recoltate periodic la 7—10 zile in decursul tntregului sezon activ, Pentru valorificarea culesului de polen colectoarele se vor monta de la incepu- tul infloririi pomilor fructiferi si se vor menjine in permanenta in toat& aceastii perioad’, Se vor putea astfel recolta atit_ de la pomii fructiferi cit si de la rapija, mustar etc. cantitati insemnate de polen. Rezerva pe care o mai au unii apicultori fafi de folosirea colec- toarelor de polen pe considerentul ci albinele ar fi astfel lipsite de polenul care este atit de necesar cresterii puie~ tului, este cu totul neintemeiata, deoa- rece este un fapt stabilit cA familiile la care sint montate colectoarele de polen de reguld isi intensificd activitatea de cules polen, cresterea puietului nefiind cu nimic stingherita. Un alt produs care cere preocuparea apicultorului in aceasti perioada este propolisul. Atit cu ocazia reviziei de primavara cit si in continuare tn pe- tioada de dezvoltare a familiilor, se poate objine o cantitate insemnati de propolis atit prin curdfarea _ pieselor componente ale stupului (rame, fund, corp podigor) cit si prin folosirea de dispozitive speciale (pinzi de nailon, gratii din sipci de lemn, plici de plas- tic cu orificii) amplasate peste rame sub podigor. Ing. V. ALEXANDRU —— sg es es 2 me #9 4 ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. 8. ROMANIA acord& gratuit CONSULTATII JURIDICE zafia la zi si care intimpind in activitatea de practicare a diferite dificultéti de natura si creeze conflicte, _litiy apiculturii sau dreptul la revendicari, a cdror rezolvare necesith interventia justifiei, se pot adresa \ ! l i Pe probleme apicole | i in scris Comitetului Executiv al Asociafiei Cresedtorilor de Albine din R, S. Romania cu sediul in Bucuresti, str. Iulius Fucik nr, 17, sector Il, cod 70231, cu mentiunea »CONSULTATII SI SFATURI JURIDICE“. | | i Membrii Asociafiei Creseitorilor de Albine din R. S, Romania eu coti- ! | ! 1 6CELULELE FAGURILOR DE CUIB DETERMINA VITALITATEA $I PRODUCTIVITATEA ALBINELOR C. ANTONESCU Zz ona turisticA si de agrement din jurul vechii cetdji de scam domnesc Cimpulung-Muscel, in prezent unul din monumentalele orase-gradiné din patria noastra, cu localitdfile sale scaldate de livezi renumite, finete, pa- jisti si paduri care se intind pind din- colo de lanful subcarpafilor Getici, prezinti un dublu interes si pentru a- picultura din zonele noastre si viitorul acestei ramuri : — ca gi alte zone din fara, si aici s-au format, au evoluat si ined se mai pas- treazj in nenumérate stupine populatii de albine autohtone, de ras& pura ; — pentru bogatia si_varietatea surse- lor de cules (salcim II, finete naturale, zmeura, zburdtoare), uni erescitori de albine din diverse judefe, printre care si autorul, practic’ aci stuparit pasto- ral de multi vreme. Astfel, de-a Iungul anflor am cunoscut si m-am imprietenit cu numerosi co- Jegi ,,musceleni“, Unul din acestia (C. B. din comuna Godeni, judejul Arges), avea in anul 1951 aproximativ 25 fa- milii de albine intrefinute in stupi RA 1001 si obfinea pe atunci — in conditii de stuparit stafionar — cite 14—16 kg miere-marfa pe an de la o familie de albine. Ne-am reinttInit in iarna 1979/1980. M-a vizitat pentru a-i _vinde 30—40 faguri de curind cladifi in vederea in- locuirii unei parfi din fagurii vechi a- flati in cuiburile familiilor sale de al- bine. Mai avea doar 6 stupi populati, cu albine mici, slab productive, ra- mase si mentinute in ,,viati“ din uni- ficiri repetate ... Asemenea stéri anormale, generatoare de pagube considerabile, cauzate de cresterea puietului in faguri vechi se mai intilnesc, din p&cate, si in alte stu- pine. De aceea am considerat ca deo- sebit de utild si actual trecerea in revisté a cunostintelor actuale privind insusirile economice care caracterizea- 28 populatiile de albine autohtone, cum le-au aparat puritatea Inaintasii si tehnologia care se impune aplic: in orice stupini in scopul preven degenerarii morfologice si fiziologice ale acestora. Populatiile de albine fondul biologie de aur al autohtone — stuparitulut din fara noastra — cunoscute si tot mai apreciate in prezent pe toate me- ridianele pimintului. sub _denumirea stiinfified de ,,APIS MELLIFICA CAR- PATICAS, reprezint&. in primul rind, un ,,dar* al naturii : — tn comparatie cu alte rase de albine melifere (Apis mellifica _adansonii, Am, capensis, A.m. intermissa, A.m. meda, A.m. mellifica ete.), populatiile (ecotipurile) de albine romAnesti se e- videntiazi ca fiind din cele mai blinde, rezistente la intemperii si boli, harnice si productive rase de albine din lume. Aceste caracteristici — deosebit de va- Joroase pentru economia apicola — u format in timp, probabil in mi- lioane de ani, prin adaptarea lor la conditiile de mediu specifice bazinu- lui carpato-dunairean, cit si la condifiile de mediu locale: un climat din cel mai prielnic pentru viafa si activitatea lor ; flora meliferii bogat’, variatd si insorita care ofera albinelor polen si nectar din abundent&, ca nicdieri in alté parte pe batrinul continent euro- pean, cu proprictiti nutritive si me~ dicinale neintrecute s.a. Pentru a intari si sustine pe bazA stiintificd insusirile rasei de albine Apis mellifica carpatica; colectivul N. Foti, Maria Lungu, Cor- nelia Pelimon, I. Barac, M. Copaitici si E. Marza (1965), cercetind popu- latiile de albine de pe intregul cuprins 7al {arii, le-a stabilit indici biometrici diferentiati fafa de cei stabiliti la ce- Jelalte rase de albine : lungimea trom- pei — 6,34 mm; latimea tergitului IIT — 2,23 mm; Tungimea tarsului 2,04 mm, lungimea tibiei — 3,20 mi indicele tarsian — 58,48 mm% ; indi- cele cubital — 44,35%, Tot astfel au fost identificate stupine (I. Barac, 1978; C. Antonescu, 1979 s.a.), care — ingrijite in mod corespunzétor — au produs in medie cite 166 kg miere- marfi/familia de albine (1952) — 113 kg miere-marfa/familia de albine (1947) ete, Populajiile de albine romanesti repre- zinté totodata si o inestimabilé moste- nire de la inaintasii — prisicarii de ieri, oameni simpli din popor — din Tara Romaneasca, Moldova si Transil- vania, Cu prilejul recoltarii’ mierii si cerii produse de familiile de albine in- trefinute de ei in stupi traditionali (cosnife, ulee, buduroaie) si anume in jurul datei de 15 septembrie, intregul efectiv de familii de albine era riguros verificat si selectionat cu dublu scop : climinarea din stupinad a familiilor de albine cu fagurii din cuiburi mai vechi de un an si a celor slabe din diferite motive, Prisacarii din Moldova asigurau fondul de familii de albine de prasila“ prin selectie (A. Wolf, 1805, citat de G. Bar- tos, 1971), in perioada recoltarii mie i la inceputul toamnei, iernind in pri mul rind roiuri naturale prinse in vara anului respectiy, Metoda (n.a.) este practicata si in pre- zent de pufinii crescatori de albine care ined mai intrefin familiile lor de al- bine in stupi tradifionali. Cum au ajuns tnaintasii si ce criterii au stat la baza acestor verificiri si se- lectii ? In natura, unde — repetim — albinele melifere s-au adaptat minunat la condifiile mediului inconjurator, roii, aga cum se cunoaste, pirdsesc cuiburile vechi (cuiburile famililor de albine ma- ma). Ei se instaleazé intr-o noua lo- cuinta (scorburd, ete.), unde clidese un nou cuib, fn anul urmator (ca si in ani urmatori) roii din aceste familii de al- 8 bine — mama respective, piirisesc la fel cuiburile ,,vechi*, procedind in acelasi mod. Populafiile de albine ramase in cuibu- rile vechi cu FAGURI DE CULOARB INCHISA — degenereazi morfologic si fiziologic an de an, se imbolndvese si in cele din urma pier din cauza cres- terii puictului in celulele fagurilor de cuib tot mai strimte si mai putin adinci, ca urmare a c&ptusirii lor cu camasile larvelor crescute anterior in ele si tot mai mult infectate cu ,,siminja“ dife- ritelor boli infectioase. Roirea si innoirea anualA a cuibului familiilor de albine in naturé repre- zinta astfel nu numai supunerea aces- tora la legea suprema a_perpetuirii speciei, ci si o cerinjA vitald a lor: fuga de degenerare morfologica si fi- ziologicd, precum gi de igienizare a cuibului. Desigur, prisdcarilor din farile romane de ieri, ca si celor de pretutindeni, nu le vorbise nimeni despre avantajele se- lectiei si nici nu aveau de unde s& cu- noased lumea microbilor. In schimb, ca observatori infelepfi ai fenomenclor din natura, ei asigurau integritatea sau ytalia* corporali normala a familiilor de albine intretinute in stupi rudimen- tari, vitalitatea si capacitatea de mun- c& a acestora, prin crearea unor con- difii pentru cresterea puietului, apa- rarea sindtitii si selectie foarte apro- Piate cu ceea ce se intimpli in natura, asa cum s-a arditat mai sus. Ca aceasta lucrare tradifionalé a ina- intasilor si pufinilor crescitori de al- bine care inca mai detin un numar re- dus de stupi rudimentari, ne-o dove- deste 0 alti practicd, la fel de veche : — cu prilejul ,.verificarii* starii fami- liilor de albine la iesirirea din iarn& in jurul datei de 9 martie — fagurii goliti de provizii pe durata iernii erau in trecut si sint si in prezent retezati pind la marginea ghemului si apoi re- formati pentru extractia cerii. In acest mod, odata cu aparifia culesului de po- len si nectar in natura albinele clidese noi faguri unde fsi organizeazi noul cuib,In ciuda atitor dovezi in sprijinul apa- rari potentialului productiv si sinata- fii albinelor autohtone, numerosi cres- c&tori de albine incé mai consider’ — ca si colegul muscelean — nejustifica- te si neeconomice lucrarile privind va- lorificarea insusirii acestora de a pro- duce cear& si a clidi faguri a nivelul cerintelor lor biologice. Drept urmare de la stupinele lor se obfin doar can- tit&ti de ceara la nivelul cerintelor pro- prii de faguri artificiali, iar de la altele nici atit. In asemenea stupine se recurge la o permanent& economie de faguri artifi- ciali prin mentinerea in cuiburile fa- miliilor de albine — anii de-a rindul —, a fagurilor vechi si foarte vechi, care au celulele cu inaltimea si diame- trul reduse proportional cu numarul generafiilor de puiet crescute in ele. Astfel Taranov (1941) citat de I. Barac si colab. 1965), araté c& grosi- mea peretilor laterali ai celulelor cres- te in raport cu numéarul generafiilor de puiet crescute fn ele : 0,35—0,40 mm la fagurii noi ; 0,50—0,55 mm la fagu- tii potrivit de vechi, iar la cei foarte vechi ajung la 0,80 mm. Incontestabil c& albinele crescute in fa- guri vechi se apropie de marimea celor »pitice“ intrucit au degenerat din punct de vedere morfologic si fiziologic. Da- torita acestui fapt gusa lor are 0 ca- pacitate din ce in ce mai redusa,. deci cu un aport tot mai mic la stringerea si transportul proviziilor de hrand in stup, o viafé mai scurta, 0 rezistenta redusé la iernare s.a. Consecin{ele nefaste ale cresterii puie- tului in celulele fagurilor vechi nu se oprese aci: prezenfa lor in cuiburile familiflor de albine tnseamna — cum s-a mai aratat — tot atitea focare de infectii, fapt dovedit prin aceea cA ei indeplinese tot timpul si ,,functia* de generatori si transmifitori de boli, atrag cei dintii gaselnitele, favorizeaz aparifia si dezvoltarea mucegaiurilor gi altele. Este stiut c& pind in prezent nu s-au efectuat cercetari cu privire la volu- mul pagubelor provocate economiei apicole prin cresterea puietului in ce- lulele fagurilor vechi si foarte vechi, raportaté la numérul anilor de folosin= {4 sau numarul generafiilor de puiet crescute in asemenea faguri. DupA ob- servatiile unor crescétori de albine si constatarile proprii, se poate sustine c& productia de miere de la familiile de albine provenite din puiet crescut in faguri de culoare maroniu-inchis si aproape neagré scade cu aproximativ 30—50%q, iar productia de ceari-marfa, cu cel putin 80%. Pentru prevenirea degenerdrii_morfologice si fiziologice a familiilor de albine autohtone nu este nevoie a se recurge la practica mile- nara a inaintasilor, bazaté — dupa cum se stie — pe sacrificarea albinelor pen- tru recoltarea mierii si a cerii, Este absolut necesar in schimb si se adopte principiile tehnologiei traditionale a inaintasilor si anume — INLOCUIREA ANUALA SI IN TOTALITATE A FA- GURILOR DE CUIB. Lucrarea — po- trivit practicii autorului — este usor posibild, fn orice stupina si zona din fara, astfel : — favorizarea producerii cerii gi cli- dirii de faguri artificiali, cit si a celor naturali (in rame claditoare de ceard) de c&tre albinele tinere, de stup sau nezburatoare, in perioadele cind acestea beneficiazi de culesuri corespunzitoare de intretinere si productie in care acestea au de ingrijit si hranit mult puiet ; = inlocuirea anual si in totalitate a fagurilor de cuib mai vechi de un an cu faguri cladifi in sezonul apicol res- pectiv, cunoscind ci in conditiile din fara noastré oricare familie de albine normala poate cladi intr-un sezon 8— 12 faguri artificiali si chiar mai mult. Lipsa de interes a unor crescitori de albine profesionisti si amatori pentru valorificarea producfiei de cear& in sco- purile ar&tate, se evidentiazd si prin nivelul tot mai scizut al acestui produs pe piata. Cauzele si consecintele acestei stiri au mai fost dezbatute in litera- tura de specialitate si coloanele revistei.RECUPERAREA POTENTIALULUI PRODUCTIV AL TUTUROR FAMILIILOR DE ALBINE Ing. §t. POPESCU gS e poate spune, pe drept cuvint, c& anul 1980 nu a fost favorabil apicul- turii, fapt care ne oblig& s& actionam cit mai rational pina nu este prea tir- ziu in directia recuperdrii potenfialu- lui productiv al intregului efectiv de albine din fara moastra. ‘Tinind seama de faptul c& dezvoltarea familiilor de albine in sezonul de pri- mavar& este influentaté de mai multi factori decisivi pentru valorificarea cu- lesurilor timpurii, in cele ce urmea; imi propun s& prezint unele observatii facute in stupina personal, eu privire la influenta factorilor cldura si umi- ditate. Uni stupari considera cA lucrarile de strimtorare si impachetare a cuiburilor nu trebuie facute in cazul familiflor de albine puternice. Personal, consider c& punctul de vedere al acestora nu este suficient de inte- meiat, pentru c& trebuie sé recunoas- tem deschis, cite familii de albine pu- ternice ierneazi de exemplu in cazul stupului RA 1001 pe 10 faguri, com- pact ocupati cu albine ? Asemenea fa- milii desigur cd exist, dar numarul lor intr-o stupina este destul de redus. La o examinare mai atent& vom constata cA si in cazul familiilor care ierneazi pe 78 faguri si considerate in general puternice, strimtorarea si protejarea cuiburilor este justificat’ si puternic evidentiata inci din luna ianuarie. Dar realitatea apicolé ne oferd prilejul s& constatim ci o buna parte din fa- miliile de albine ierneazi pe 6—7 fa- guri, c& procentul familiilor care ier neazi chiar sub patru intervale cu al- bine nu este deloc neglijabil si c& ies! rea din iarn& si mai cu seam§ dezvol- tarea acestor familii tn sezonul de pri- mavaré, devine problematicA dack nu intervenim la timp si rational. Este stiut faptul ci in lipsi de puiet 10 in cuibul albinelor, temperatura osci- leazi intre 14°C si 32°C, limita infe- rioar& de 14°C fiind critic’ pentru fa- milia de albine. Desi temperatura din cuibul albinelor la 0 distanté mici de ghemul lor este egalA cu aceea de la exteriorul ghe- mului, totusi este bine stabilit c& im- pachetarea cuibului si protectia stupi lor in exterior contribuie in mare ma- suri la micsorarea amplitudinii va- riatiilor de temperatura iar prin aceasta la o mai bund pistrare a cil- durii im ghemul de iernare. Cum procedez in stupina personald ? Lucrez cu stupul RA 1001 si iernez fa- miliile de albine pe 5—6 faguri cu mitci de 1—2 ani si provizii intre 8— 10 kg, plasate central. Protejez cuibul bilateral si podisorul cu pernute um- plute cu fin si paie. Am observat c& pernutele din stiropor nu sint bune intrucit nu sint higroscopice dar am obtinut rezultate bune cind am acope- rit podigorul cu stiropor, inlaturind ins porfiunea din dreptul orificiului circular de pe podisor pe un diametru de 6—7 om pentru ventilafia cuibului. Atunci cind am protejat fundul stupu- lui cu o plac& de stiropor groasé de 3—4 om, acesta find rau conducitor de calduré ‘si neabsorbind umezealé, am realizat 0 bund izolare a ghemului de albine fata de temperatura mediului am- biant inspre fundul stupului, faré adéu- gare de alte materiale de protectie, As fel protejat fundul pistreazi mult mai bine temperatura din interiorul stupului. Stim c& iernarea bund este baza unor producti mari si c& pregitirile pentru iernare se incadreaz in general intre 20 iulie si 10 septembrie. Fara a nega justetea stiintifict a acestei perioade si icarea la timp si in cele mai bune a tehnologiei apicole respecti- ve, finind seama de faptul cA existdcazuri cind lucririle de iernare a fa- miliilor nu au fost bine ficute, cu gin- dul in special la realizarea potentialu- lui productiv al familiilor de albine ceva mai slabe doresc si fac unele observatii personale : — consider c& nu procedeazit riu acei stupari care, completind tirziu provi- ziile de iarna, intrerup aceste hraniri atunei cind in cuibul albinelor au fost realizate provizii in greutate de 7—8 kg; aceasta insA cu condifia ca sé in- tervind fn mod obligatoriu si rational cel mai tirziu pind in prima decad a lunii februarie ; procedind astfel este evitaté uzura si mai mare a albinelor, iar prin hramirile din luna februarie se realizeazi atit completarea_provi- ziilor cit si stimularea cresterii puie- tului ; — de asemenea, am observat ci de felul cum intrefinem familiile de albi- ne slabe intre 20 ianuarie si 20 martie, depinde in mare misuri realizarea po- tenfialului lor productiv inainte de primul cules de la salcim; in acest seop suplimentarea protecfiei gi restringerea $i mai judicioas& a cuibului, precum gi administrarea de hran& proteicé, con- stituie masuri temeinice gi decisive ; — inspirat de posibile aplicatii ale energiei solare, pentru a doua oard in cursul iernii 1980—1981 mi-am propus si folosese urm&torul procedeu: si invelesc stupii in exterior cu carton asfaltat, ambele urdiniguri indreptate spre sud rdminind deschise ; apoi in fata peretelui frontal, peste’ cartonul negru asfaltat care este termoabsorbant si aplic un geam la distanfa de mai putin de 1 cm faf& de acest perete ; geamul permite acumularea unei can- tit&ifi_si mai mari de claédur& in zilele insorite, care pAtrunde in cuibul albi- nelor dar in acelasi timp geamul nu permite c&ldurii si circule din inte- riorul cuibului spre exterior. Desi primavara anului 1980 a fost ca- pricioasa, familiile de albine pe data de 24 aprilie au avut 6—7 faguri cu puiet si cuiburile pline. Desigur c& la aceasta au contribuit si alfi factori (matca, hran&) dar factorul minim a fost inli- turat i a devenit dominant ; — desi sint cunoscute urmérile nega- tive produse de atmosfera umeda din cuibul albinelor, mai sint totusi cazuri in care unii apicultori intirzie si gene- iinfific pentru asigu- corespunzatoare in sezonul de iarnd-primavara. In _stupina personalA urdinigul de jos redus la 2—3 em se afli in dreptul primului sau ultimului fagure si il inchid uneori complet in nopfile ge- roase, iar restul timpului ramine des- chis in acelasi timp cu urdinisul supe- rior care este situat in dreptul fagure- lui central la distanta de 10 em de la partea superioar& a peretului frontal si deschis la 1—2 om. Tema trataté nu este epuizaté. Din punctul meu de vedere apreciez ci restringerea si inpachetarea rational’ a familiilor de albine, in special in prima jumétate a primaverii, cit si modul de eliminare a vaporilor de api si a pierderilor de caldurd, asigura in buna masur recuperarea potenfialului productiv al familiilor de albine iesite din iarnd cu aproximativ un kilogram de albine. +. oa aod Sea ae IP bl BEBB ESRB eeeeee, i ica Publicitate fe . = . = CUMPAR tamilli__ puternice VIND 60 familii albine cu ‘VIND pavilion apicol cu ca~ s MH santioase im stunt ac. sau SURI rempectil mk "200 pang gl OF atups, eu sau tara separat. ‘Tel. 15.97.24, 28) fea Cornel, Sighigoara, albine, Chira, str. Motilor nr, : Pah bere er ee ee eee rs Fee BRP soot llTehnologia productiei intensive de larve de trintor pentru produsul apicol natural APILARNIL N. V. ILIESTU Pentru a inldiura majoritatea consectnfelor nefavoratile semnatato tn arttcoul din numarut Thwcut af revlstel, in legdture eu aivercele metode de obfinere a larvelor de trintor, cw roferire la staaiite $1 fazele care intereseazd productia si recottarea larvelor pentru ,apitarnit” recomand 1, ELEMENTELE —TEMNOLOGIEL PRODUCTIEI INTENSIVE DE LARVE PENTRU .,APILARNIL“. Blementele componente si acfiunile metodologice obligatorii care asigura eficienta aplicirii tehnologiei_produc- intensive de larve pentru ,,apila “, se refer la urmatoarele proble- me ‘organizatorice, tehnice si de pre- gilire profesional apicolé : a) Materialul biologic necesar produc- jei de ,apilarnil® ; Pentru productia de apilarnil se aleg numai coloniile de atbine foarte puternice, dintre acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari producti de micre si cearé. Cui- bul coloniilor afectate pentru apilarnil trebuie si cuprinda la inceputul Junii aprilie cel putin 6 rame (faguri) aco- perite cu albine si si aib& hrand cores- punzitoare in vederea dezvoltarii con- tinue. Matcd prolifica, nu mai batrnd de 2 ani Se considera c& cel putin 30% din efec- tivul coloniilor existente intr-o stupin& intrunese condifiile de dezvoltare biolo- gicd si de alimentatie si pot fi destinate si productiei de apilarnil. b) Sistemul de stup: Tehnologia pro- ducfiei intensive de ,apilarnil permite folosirea oricdrui sistem de stup care avantajeaz deavoliarea rapida a colo- niei de albine in vederea roitului si a productiei apicole specializate, Stupul experimentat care a dat cele mai bune_ 12 ain principal), de tarve de tucrdtoare si de mated — Senimbart importante In unitatea biologied @ c comportarea particulard @ indivizuor ca sl tn cx Social si Yard a prejudicla productia normald apicold planijicata de roi, mtore, ceara, Idptisor de mated ete. $i bineingetes, fara a diminua tiumdrul necesar de trintort maturt sexual Dente imperecherea matcilor. Aceasid tehnologie se poate aptica eu eficienta egala atit in Mupinele din seciorul de stat sl cooperatist cit st in stupinele apteultoritor agmatorl din cadrut gospoddritior populaficl. Ea are menirea st asigure consumu Jenta nevotle farnitiate cit M pentru livrarea acestul produs ta fondul de stat al produsetor Epicole “destinate consumulut intern gi pentru satisfacerea soticlidritor ta export. @ tehnotople specified privind produchia airtiatd, auind ea principal scop Ovjinerea unui mare fumar de larve, care $4 permiid o valorificare economicd rentabi getlo apitarnil®, in scop allmentar, apiterapeutic, pentru wlizari tn industries in cosmetica crc, Brin denmotopia ‘elaborald se asigura o producjle Intensivd de tip industrial de tarve de trintor faa produsulut apicol biologie (in secundar), “fara a produce lonlet de albine, in activltdsite et normale, In omportamentil coloniel tn sine — ca organism ofesionistt st de ,apitarnils rezultate este stupul vertical multi- functional cu corp si magazine RA 1001 (prof. dr. ing. V. Harnaj si dr. N, Roma- nescu) avind ramele din cuib cu dimen- siunile exterioare din cuib cu dimensiu- nile exterioare ale ramei Dadant (435 300 mm) dar: construite special pentru productia de ,,apilarnil“, Acest stup va fi dotat cu hrénitor de mare capacitate, placa activa si colector de polen, podisor cu gratie Hanemann, precum gi cu cele- Jalte piese componente care asigurd condifiuni optime de temperatur&, ven- tilatie, de deavoltare rapida si de efec- tuare ‘a operafiunilor si interventiilor strict necesare pentru asigurarea pro- ductiei apicole planificate. Asigurind multifunctionalitatea stupu- lui RA 1001 Dadant, se poate adapta tehnologiei productiei intensive a api- larnilului orice sistem de stup orizon- tal, multietajat Langstroth, multietajat Dellon etc, modificindu-se corespunza- tor ramele din cuib pentru productia de ,,apilarnil*. c) Constructia ramelor cliditoare spe- ciale cu sectiuni mobile pentru pro- ductia de ,apilarnil®: Tehnologia re- comandaté prevede ca element func- tional nou construcfia ramelor clédi- ditoare cu secfiuni mobile pentru pro- ductia de ,,apilarnil“, cu indicafia ca aceste rame speciale si fie destinate cuibului in permanenti. Pentru exemplificare vom da dimen-sionarea ramei RA 1001 Dadant cu mo- dificdrile constructive speciale : — In partea superioaré a ramei tip RA 1001 Dadant, cu dimensiunea in- terioar& de 420><270 mm, se lasi liber& © portiune reprezentind o sesime din suprafafa acestei rame (420X45 mm), — Delimitarea inferioara a portiunii se face prin montarea orizontala a unei bare despartitoare din Jemn in lungime de 42 mm, latime de 24 mm i gro- sime de 8 mm, — In spatiul astfel delimitat se intro- duce o sectiune (rama) metalicd mo- bilA destinat construcfiei de faguri cu celule de trintor care — dupa nece- sitate — vor servi fie pentru obfinerea de ,,apilarnil“, fie pentru obfinerea de secfiuni — faguri cu miere pentru va~ lorificare ca atare, fie raminind in euib ca rezerva de miere pentru iernat, deosebit de utilizarea lor pentru supli- mentarea productiei de cearé, avind in acest caz rolul ramelor claditoare. — Spatiul din interiorul sectiunii mo- bile ramine liber, reprezentind o sesime din rama RA 1001 Dadant; pe latura superioara orizontala se traseaz, initial, cu creionul de lipit, o dunga de ceara topiti sau se lipeste ca amorsa o fisie lata de cca 5—6 mm de fagure artificial. — In restul spatiului din rama, sub bara despirtitoare, se monteaz& si se insirmeazi faguri artificiali care vor permite construirea fagurilor obignuti cu celule de albind, constituind zestrea cuibului coloniei de albine — faguri destinafi pentru puietul de albina si pentru depozitarea mierii si p&sturii necesare dezvoltérii biologice a colo- niei, — Prin aplicarea tehnologiei produc- fiei intensive de ,,apilarnil*, pe baza utilizdrii in cuib a ramelor cliditoare speciale cu sectiuni mobile, se reali- zeazi in final pentru cuibul adapostit in stupul vertical multifunctional cu ram& RA 1001-Dadant, urmatoarea re- partizare de celule in cele 10 rame: — celule de trintor in sectiunile mo- bile: 42045 mm X10 sectiuni><530 celule pe 1 dm? = 10017 celule de trintor ; . — celle de albind tucrdtoare in fagu- rii artificiali : 420X200 mmX10 faguri X 850 celule pe 1 dm? = 78 540 celule de lucratoare. Tinindu-se seama de respectarea acest- tui raport, tehnologia recomandata pri- vind construcfia si utilizarea ramelor claditoare speciale cu sectiuni mobile se poate adapta la oricare din sistemele de stupi utilizati in apicultura amato- risté sau de tip profesional-industrial. d) Perioada optima de recoltare a ,,api- larnilului® Perioada optima pentru productia ,,a- pilarnilului incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi, in aprilie-mai, cind timpul este suficient de cald iar in co- lonie exist un mare numér de albine tinere si culeg&toare care participa in- tens la zbor pentru nectar, polen si apf si dureazA pind la inceputul lunii august, cind albinele procedeazi la eli- minarea trintorilor din cuib. Tehnologia productiei intensive per- mite aplicarea ei in intervalul de la 15 aprilie la 15 august si cu rezultate op- time intre 1 mai la 1 august. 2, PREGATIREA §I_INTRETINE- REA COLONIILOR PRODUCA- TOARE DE ,,APILARNIL“. Sint obligatorii urmatoarele operatiuni de pregitire si intrefinere a coloniilor afectate productiei intensive de ,,api- larnil* : a) Identificarea gi instituirea evidentei pe baz& de fig individuala a coloniilor de albine producitoare de ,,apilarnil“, b) Inceperea din” a doua jumitate a luni martie a strimtorarii cuibului si imbunatati- rea condifiilor termice, ©) De la 1 aprilie se aplicé regimul hrinirilor stimulente speciale, administrindu-se numal seara siropuri (concentratie 2:1 in infuzii de flori de soc, tei sau musetel, bogate in polen, cu adaos de suc de lamiie, polen si substante proteice ca drojdie de bere si lapte praf), in cantitate consumabilé in 48 ore, Cantitatea si concentratia siropului se stabi- leste in functie de dezvoltarea coloniei si de capacitatea de consum intr-o noapte, majo- rindu-se treptat (cu exceptia marilor culesuri), Hr&nirile stimulente speciale au si rolul de reglare dirijatA a insimintirii celuleler de trintor de citre mate’. Administrarea continua, noaptea, a siropului special se face pe intreaga durati a produc- fiet apilarnilulul, cu excepfia perioadei cores- 13punz&toare marilor culesuri, cind poate si inceteze. ‘Dupa 15 zile de Ja inceperea hrinirilor se introduc in cuib ramele claditoare speciale pentru recoltarea apilarnilului, avind partea superioara decupati (ibera) destinaté cons- truirii fagurilor cu celule de trintor. Introdu- ducerea in cuib a ramelor claditoare speciale continua treptat pe miisura dezvoltiiril co- Joniei, pind la completarea intregului culb cu astfel de rame, Inlocuindu-se prin acest sistem ramele normale care nu sint decupate in partea superioar’. Introducerea ramelor cliditoare speciale se mentioneaza in figa de evident& a coloniei, in vederea urmaririi constructiei_fagurilor ‘cu celule de trintor, a insiminfarii lor, cu pre- vederea datei de recoltare a apilarnilului, prin scoaterea din cuib numai a sectiunilor mobile din ramele claditoare speciale. e) Sectiunile mobile din ramele claditoare speciale construite, in care albinele au depus miere, se lasi in cuib pind la cipacirea lor, dupa ‘care se recoltead ca faguri cu miere, se decupeaza din secfiune, iar sectiunea goala se introduce din nou in rama special pentru ca albinele si construiasc noi fagurasi. 1) La terminarea campaniei de recoltare a papilarnilului", (dup& 1 august), sectiunile mobile se lasé in cuib pentru a fi umplute cu miere. Toamna dupa c&pacire, sectiunile mobile ramin in cuib, mierea obtinuta consti- tuind rezerva pentru iernare, fiecare fagure din cuib avind astfel o coroané de miere deosebit de util in anotimpul rece. g) In timpul producfiei de ,,apilarnil*, inter- ventiile in cuib trebuie SA fie reduse la strictul necesar pistrarii_evidentei_privind clidirea secffunilor, a insimin{arii celulelor de trintor, a verificrii tendinfei de roire, a recoltarii ,apilarnilului,a fagurilor cu miere, din sectiunile mobile gi eventual a impiedi- cri dezvoltirii boteilor de roire sau a facerii de roi, in functie de puterea si gradul de dezvoltare a coloniei, ca urmare a hrdnirilor speciale continue din cursul nopfii si a cule- sului din natura. 3, OPERATIA DE RECOLTARE A APILARNILULUI, DIN SECTIU- NILE MOBILE AFLATE IN RA- MELE CLADITOARE SPECIALE DIN CUIB: In functie de hr&nirile stimulente spe ciale ca gi de intensitatea culesului dit naturé, matca insiminfeazA intens si celulele de trintor din sectiunile mobile — consecinti a dezvoltérii coloniei pentru pregitirea de roire. Sectiunile mobile din mijlocul cuibului se insé- minfeazi primele, urmind ponta in fagurii marginasi. Orientindu-se dup& evidentele sumare din fisa fiecirei co- 14 lonii, in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulé deci a 7-a zi de stadiu larvar) apicultorul procedeaz4 la scoa- terea din cuib a sectiunii mobile care contine astfel de larve. Cu ajutorul fisei de evidenja se pot identifica sectiunile mobile care au in- sdminfari din aceeasi data astfel c& de la mai multe colonii s& se obfina larve de aceeasi virsté si prin aceasta si se obtina un ,,apilarnil® omogen. Se inli- turd, prin maturare, albinele de pe sec- tiunile ridicate din cuib gi se transporté in laboratorul stupinei, unde se proce- deazi la recoltarea confinutului inte- gral al celulelor. Dupa extragerea ,apilarnilului cu aju- torul pompei de vid, sectiunile mobile se reintroduce in cuiburile de unde au fost ridicate. Prin acest sistem de evidenté si opera- tivitate se asigurA un flux continuu de productie cu larve de aceeasi virsta. 4, MATERIALELE, UTILAJELE SI APARATURA SPECIFICA PRO- DUCTIEI DE ,,APILARNIL“. Deosebit de utilizarea stupului muiti- functional dotat cu echipamentul amin- tit, inclusiv ramele claditoare speciale cu sectiuni metalice mobile, mai sint mecesare : — materiile prime care iniri in compozitia complexa a siropurilor administrate ca hréniri suplimentare conform unor metodologii spe- ciale de preparare gi administrare : (zahar, polen, plante medicinale, drojdie, lamfie etc.); = echipament de protectie si lucru conform legislatiei sanitare in vigoare in laboratorul de productie (masti, scule apicole, halate etc.); —aparatura specific pentru extragerea din celule a ,,apilarnilului* ; pomp de vid reali- zat& conform brevetelor nr. 42021 si 42022 din 1960, cu adaptarea ei pentru recoltare concomitentA a ,apilarnilului* din 3 celule avind si posibilitate de triturare a larvelor in momentul absorbirii lor din celule prin actiunea pompei de vid; —omogenizator (mixer sau turnux) cu turatie de 1000—2000 t/m ; — filtru special (trompa de vid, vas Kitasuto si filtru de tifon) racordat la robinet ; — ambalaje speciale din sticli neutré, de cu- loare inchisd si cu inchidere etansi (cu dop rodat) sau cutii din material plastic, cu capac, capacitate 500—1000 g pentru pastrarea in congelator a larvelor recoltate ;— frigider cu congelator pentru p&strarea ,apilarnilului* Ja o temperatura de —5°C— 15°C, pind la predarea produsului la centrele de colectare sau prelucrare industriala si lio- filizare. 5. CONSERVAREA PRODUSULUIL »APILARNIL® Dupa recoltarea larvelor din celulele fagurilor clidifi aflafi in sectiunile spe- ciale mobile, prin acfionarea_ manual sau electric’ a pompei de vid, dupa ce s-a procedat Ja triturarea larvelor prin centrifugare sau alt mijloc de omogeni- zare sterila (hiomixer) si filtrare, reci- pientele continind larvele recoltate, se depun in cel mult 8 ore de la recoliare din stupi in congelatorul frigiderului. Etans astupate, ambalajele confinind ,apilamnil* se pastreaz’ in congelator ia temperatuiri intre —5°C — —15°C. In aceste conditii apilarnilul se poate pastra 8—10 luni, Pentru consum in fa- milie se poate pastra in frigider in ames- tec 1:1 cu miere. In functie de utilizarea care se d& api- larnilului, la introducerea lui in proce- sul de preparare si industrializare, se procedeaza la liofilizare sau la o alta operatiune de laborator solicitata de structura si natura biochimic& a produ- sului in care urmeaz& a fi incorporat. 6. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE METODOLOGIEI RECO- MANDATE. Principalele caracteristici ale tehnologici intensive de productie, recoltare si con~ servare a ,,apilarnilului* se refera la: — Respectarea principiilor de viafi care stau la baza organizirii gi activitafii coloniel de albine privind comportamentul particular al indivizilor care compun colonia de albine, intrucit tehnologia de productie intensiv’ a »apilarnilului potenteaz& insusirile ereditare gi instinctive ale colonici si indivizilor ei, Tegate de fenomenele ontogenetice si de acti- vitate productivis. — Diversificind si_rentabilizind _productia apicola, tehnologia productiel ,apilarnilului* mai sus descrisi contribuie Ia extinderea gamei produselor apicole cunoscute pind in Drezent. — Introduce cu caracter permanent in cuib, constructia ramelor cliditoare speciale cu secfiuni metalice mobile, cu scop multi- functional. — Perioada de produetie gi recoltare — a »apilarnilului" este scurtats, reprezentind ma- ximum 90 de zile din sezonul activ, astfel ci intr-un timp redus realizeazd un mare volum de lueriri, aceast{ metodi permifind ca matca insisi si dirijeze insimintarea inten- siva, spre deosebire de metodologia productiet Liptigorului de mated sau a cregterii artifi- ciale a mitcilor, situafii in care apicultorul dirijeaz’ insiminfarea, respectiv operafiunea de transvazare a larvelor pentru obfinerea de Liptigor de mated sau de mitci. — Produotia si recoltarea apilarnilului ficin- du-se in perioada de eules, se inkiturs con- secingele dezastruoase ale furtisagulul. — Tehnologia producfiei intensive a ,apilar- nilului prin instituirea obligatorie a masuri- lor si _pregitirilor prealabile de intirire a coloniilor afectate acestei producfii, datorit’ hranirii stimulative speciale continue, per- mite ca de Ia aceste colonii si se obtina in plus: mlere in seefiuni, cears suplimen- taré, roi gi mai ales sé se mentin’ in stup o stare sanitard ideald, fiind cunoscut poten- fialul biologic de autoaparare de care dispun familiile puternic dezvoltate. — De asemenea tehnologia previzuté con- tribuie eficient 1a depistarea i limitarea varroozel — boali parazitar’ a albinelor, care afecteaz’ in primul rind puietul de trintor. STUPARIT PASTORAL LA CULESUL DE LA SALCIMPRINTR-O BUNA ORGANIZARE A MUNCII }. fara noastra crescitorii de albine sint sprijinifi pentru dezvoltarea stupinelor pr prii si crearea de noi stupine, fiind scutiti de impozitul pe veniturile realizate din api- cultura, beneficiind totodati de o serie de inlesniri ca: preluarea produselor direct de Ja locul de producfie, gratuitatea valorificdrii resurselor melifere, acordare de vetre pen- tru stupine, facilitéri in transporturi pentru Fe Szaes deplasarea stupinelor in pastoral, plata ac- nor tiunii de polenizare a culturilor agricole en- tomofile cu ajutorul albinelor, asistenti teh- nicd calificata gratuita ete. Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii Ari fl are Asociafia Crescitorilor de Albine din R.S. Romania, care desfasurind o activi- tate rodnicd a reusit ca in cei 22 ani de la infiinfare, in cadrul celor 39 filiale judetene, : sA numere peste 60 000 de membri organizati Phare in 1200 cercuri apicole comunale si orige- Sud. Arad nesti, din care 160 cercuri cu gestiune, prin care se asiguri aprovizionarea apicultorilor cu materiale si unelte apicole si totodata desfacerea produselor apicole. Este semnificativ faptul ci in cei 22 ani de activitate ai organizatiei_noastre, numirul familiilor de albine s-a dublat, ajungind la tul anului 1980 Ja peste un milion ince familii de albine. Preocupitrile Asociatiei Crescitorilor de Al- ot bine au fost concentrate si in atragerea oa- Faieeae tn Ja. Arad menilor muncii de diferite profesii la practi-—“bistrte-Nasiid carea apiculturii, si-i pregiteascd si si-i in- drume pentru cresterea numiarului familiilor de albine, sporirea productiei de miere ceari i alte produse apicole. In activitatea sa, Asociatia Crescitorilor de Albine colaboreazi cu organele administra- fiei de stat, pentra indeplinirea miasurilor previizute in planul de dezvoltare a apicul- turii, pentru aplicarea si respectarea legis- lafiei apicole, privind prevenirea si comba- 7 te bolilor Ia albine, protectia familiilor alscrte ended C. spatara Sid Arges terea C. Cozmantue 1. Lungu Cc, Califa 1. Cheorpec 1. Velean — Jud. Tid. Botosani Jud, Braita Jud, Buzdu Jud. Buea caras-SeverinBUNE REZULTATE iN APICULTURA de albine impotriva intoxicafiilor cu pesti- cide, calitatea produselor apicole, organiza- rea pe plan central a stuparitului pastoral, polenizarea culturilor agricole entomofile, a- plicarea diferentiata a tehnologiilor de creg- tere si intrefinere a familiilor de albine pe zone bioapicole si tipuri de cules ete. k Asociatia Creseiitorilor de Albine acordi o “i — deosebita atenfie ridicirii nivelului profesio- 7. D, aimdgeonu nial al apicultorilor, prin folosirea celor mai D. Negrea Jud. Ci} diferite i adecvate forme si mijloace de in- Jud. Gor} struire ca: organizarea de cursuri apicole de masa, cicluri de conferinfe, schimburi de experien{a, demonstrafii practice, cursuri postuniversitare, cursuri fara frecventii si de calificare in cadrul liceului apicol, simpo- zioane, expozi{ii apicole. Tot in acest scop se editeazi revista cu aparitie lunard ,,Api- cultura in Romania“ — organ de stiin{a practiced apicolé al Asociafiei Crescitorilor de Albine, se tipirese cirfi, brosuri, plange, reir pliante, se realizeazi filme apicole documen- id. Rargniea tare, diapozitive gi alte materiale instructiv- didactice. Retrezit’ la o viati nou’, odati cu profun- dele transformari social-politice aduse de triumful revolufiei socialiste, sprijinit’ de organele superioare de partid si de stat, api- cultura s-a integrat total in aspiratiile intre- galui popor, spre construirea societ&tii so- cialiste multilateral dezvoltate. 1. Dumitried Infelegind rolul si sarcinile pe care Je are Se eo Asociatia Crescitorilor de Albine in angre- najul economic al patriei noastre, apicultorii amatori, aplicind metode avansate in cres- terea si exploatarea familiilor de albine, va- lorificind mai multe culesuri de nectar prin deplasiri in pastoral, au predat la fondul de stat in anul 1980, cantiti{i importante de miere, cearA si alte produse apicole. Comitetul Executiv al Asociatiei Crescitori- lor de Albine, pentru recunoasterea rezul- tatelor bune obfinute in anul 1980, urmiito- eae roieu N, Radu ‘A. Hagia T. Berghes C. ConduraruPRINTR-O BUNA ORGANIZARE A MUNCII rilor stupari le-a acordat diploma de ,,frun- tag in apicultura“, — JUDETUL ALBA: TIRNAVEANU ION — Alba Iulia, Serban IOAN — Alba Iulia, CRISTEA SILVESTRU — Alba Iulia. — JUDETUL ARAD : JURJITA PAVEL — Sicula, BRAIT PAVEL — Framuseni. — JUDETUL ARGES: SPATARU CON- STANTIN — Valea Ursului, ENACHE I Rae — Cimpulung, CIUCU GHEORGHE — Al- sud. mteneaimsi esti de Arges. : — JUDETUL BACAU: GALOFTEANU suey ots CONSTANTIN — Traian, BICLEA NECU- LAL — Motoseni. — JUDETUL BIHOR: SZOUCS LUDOVIC — Sacuieni, PANYA GHEORGHE — Mar- ghita. — JUDETUL BISTRITA-NASAUD : BARTA AUREL — Lechinfa, MORUTAN VASILE — Lechinta, MONDA ILIE — Mijlocenii F. Nedelou Birgaului. — JUDETUL BOTOSANI: COZMANIUC R. Loztr CONSTANTIN — Copaliu, IFTIMIE TEO- Jud, enedinst’ OR — Ungurenk M. Conuse — JUDETUL BRASOV: POPESCU ALE- Jud. O18 XANDRU — Brasov, STRUGARU LAZAR — Jibert, BOGDAN ELENA — Brasov. — JUDETUL BRAILA: TOMA GHEOR- GHE — Briila, LUNGU IOANA — Briila. PANTURU VIRGIL — Mircea Voda. — JUDETUL BUZAU : CHEORPEC ION — Buziu, CALITA CONSTANTIN — Pardosi, PUISORU FLORICA — Rm. Sarat. — JUDETUL CARAS-SEVERIN : VELCAN ILIE — Biile Herculane, PAUTA IULIAN — Toplet, TIMPEA ION — Valeadeni. inva — JUDETUL CLUJ : ALMASEANU T. DAN Jud. Mures —Dej, BARDOS ELISABETA — Viaha, LU- GIGAN NICOLAE — Gidalin. — JUDEJUL CONSTANTA: NEGOITA ION — Mangalia. — JUDEJUL COVASNA: DAMO LAJOS — SI. Gheorghe, CSIZER JANOS — Sf. Gheorghe, NAGY GYORGY — Arcus. — JUDEJUL DIMBOVITA: DUMITRICA ION — Moreni, NEAGA VICTOR — Tirgo- vigte, VISAN MARIN — Giesti, ALEXAN- DRU ION — Crovu. — JUDETUL DOLJ: BADEA ION — So- vavearill pot, TATU NICOLAE — Craiova. ©. Paealeanu Jud. Neamy — JUDETUL GALATI: VOICU ION — Jud, Pranova =a] 18BUNE REZULTATI 1. Frusind Jud. Prahova '. Pintea Jud. Satu Mare Gn. Batinag Jud. Sata) Gh. Clobanu Jud, Sibtu 'E IN APICULTURA Pechea, BERGHES TUDORITA — Galati, RADU NICU — T. Viadimirescu, HAGIU AUREL — Framusita. — JUDETUL GORJ: CHILEA ALEXANDRU — Godinesti, NEGREA DAMIAN — Ticleni. — JUDETUL HARGHITA: BODEA TOA- DER — Toplita, POLGAR SANDOR — Gheorghieni, LAZAR FERENC — Lueta. — JUDETUL HUNEDOARA : IEZAN VIO- REL — Hateg, PATRAU VALER — Deva, NICULA PETRU — Gothatea. — JUDETUL IALOMITA: ANDREI MA- RIN — Calixasi, NITU VASILE — Cilaragi, BOGDANESCU PAUL — Calirasi. — JUDEJUL IASI; CONDURARU CON- STANTIN — Iasi. — JUDETUL ILFOV: MARGARITESCU ANA — Ciocinesti, GHEORGHE DUMITRU — Bucuresti, NEAGU IOANA — Floresti- Stoenesti. — JUDETUL MEHEDINTI: LAZAR ROMA- NITA — Drobeta-Turnu Severin, ELENES- CU ALEXANDRU — Drobeta-Turnu Seve- rin, TRAILA DUMITRU — Jiana. — JUDETUL MURES: GLIGOR GHEOR- GHE — Sighisoara, ‘BOERIU TRAIAN — Sighisoara, KINCSES MIHALY — Reghin. — JUDETUL NEAMT : VACARIU VICTOR — Pingirati, BIZU PETRU — Bodesti, 10- SUB MARIA — Bodesti. — JUDETUL OLT : NEDELCU FLOREA — Corabia, CENUSE MIHAI — Slatina, DIN- CA PETRE — Stoenesti. — JUDETUL PRAHOVA: PACALEANU CONSTANTIN — Berceni, FRUSINA ION — Viilenii de Munte. — JUDETUL SATU MARE : PINTEA TEO- DOR — Solduba, DAMIAN AUGUSTIN — Ardud, FOGEL PAUL — Craidorolt. — JUDETUL SALAJ: BATINAS GHEOR- GHE — Simleul Silvaniei, ZIMA PETRE — Camir, OROS ILIE — Zaliu, CIORBA DU- MITRU — Fetindia. — JUDETUL SIBIU: CIOBANU_GHEOR- GHE — Sibiu, CIOBANU NADEJDA — Sibiu, SAITIS VERONICA — Dumbraveni. — JUDETUL SUCEAVA : FILIP NICOLAE — Foristi — BREABAN GHEORGHE — Patréugi. — JUDEJUL TIMIS: PERIAN PETRU — Cenad. N. Ctobanu Jud. sive V. Satis Jud. Sibiu N, Filip Jud. Suceava P. Perian Jud. TimisPRINTR-O BUNA ORGANIZARE A MUNCII — BUNE REZULTATE IN APICULTURA — JUDEFUL TULCEA: CROITORU ILIE— Tulcea, ROSU DUMITRU — Tulcea. — JUDEFUL VASLUI: SANDU FILIP — Buda. — JUDETUL VILCEA: TITIRIGA IOSIF — Baile Govora, BALTATEANU EFTIMIE — Folestii de Sus, STROIESCU NICOLAE — Rosile. — JUDETUL VRANCEA : Viaicu GHEOR- B. Baltdpeanu GHE — Ricoasa. N, Stroieseu Jud. Vileea Ing. I. RECEANU Jud. Vileea ee es CAI ECONOMICE DE iMBUNATATIRE $I DEZVOLTARE A RESURSELOR MELIFERE Dr. ing. LV. CIRNU l ntroducerea tehnologiilor moderne de cregtere gi intretinere a fami- liilor de albine necesité'o serie de misuri eficiente pentru imbundtafirea si extinderea resurselor nectaro-polenifere. In acelasi timp, valorificarea superioara a resurselor melifere existente constituie un imperativ pentru satisfacerea integral’ a cerinfelor actuale ale productiei apicole in plind dezvoltare. In acest sens, pe baza cercetrilor efectuate la Institutul de ceroetéri pen- tru apiculturaé al Asociatiei Crescdtorilor de Albine, s-au elaborat noi metode si procedee practice pentru imbunatatirea si dezvoltarea resurse- lor nectaro-polenifere in mod economic. Totodatd, ca urmare a colabo- rari dintre Institutul de cercet&ri pentru apicultura, Institutul de cerce- tri pentru cereale si plante tehnice Fundulea, precum si Comisia de stat pentru incercarea si omologarea soiurilor, s-au stabilit si zonat in pro- ducfie cei mai valorosi hibrizi de floarea-soarelui, atit din punct de vedere al productiei de seminte si ulei, cit si sub raportul potentialului nectaro-polenifer, ca de exemplu : Romsun 53, Romsun 59, Romsun 301, Sorem 80, Sorem 82 etc. De asemenea, in vederea valorif superioare a resurselor_ melifere existente s-au efectuat noi cercetari in colaborare cu Institutul de meteo- rologie si hidrologie, cu privire la prognoza datei de inflorire si evolutia culesului la principalele resurse melifere : salcimi tei, floarea-soarelui si mand. Pentru imbundatafirea si dezvoltarea-in continuare a resurselor melifere, prezentém in articolul de faf& principalele masuri ce le considerém nece- sare in acest scop *). %) Detalli asupra acestor metode si procedee sint publicate in ,,Flora melifera, luerare aparuta in 1980, Editura Ceres. 201, EXTINDEREA IN PRODUCTIE A CULTURILOR DE PLANTE FURAJERE IN ASOCIATIE CU PLANTE MELIFERE (AMESTECURILE FURAJERE MELIFERE), PRECUM gi A CULTURILOR DUBLE Prin aceste culturi nu numai ci se obfin noi surse nectaro-polenifere, fara a se utiliza din suprafetele destinate culturilor de baz& dar se reali- zeaza $i o ameliorare simfitoare a bazei furajere locale. Cele mai indicate culturi in asociafie pentru condifiile pedoclimatice de la noi, sint urmatoarele.: — perumb petru siloz cu sulfind alba anuala, semAnindu-se in proporjie de 25 kg/ ha porumb in amenstec cu 5 kg/ha sulfind ; — porumb pentru siloz cu floarea-soarelui, semAnindu-se in proporjie de 25 kg/ha porumb in amestec cu 4—5 kg/ha floarea-soarelui — miziriche de primfvari cu ovaz si facelia, tn proportie de 80-100 kg/ha miiziriche, 40—50 kg/ha oviiz si 3—4 kg/ha facelia ; — mazlriche furajeré cu facelia, semAnate in diferite epoci, in proporfie de 140— 180 kg/ha mazariche ‘cu 3—4 kg/ha facelia ; , — porumb pentru siloz cu facelia, in proportie de 20—25 kg/ha porumb si 3—4 kg/ha facelia etc. Pentru culturi in miriste (culturi duble) se recomanda facelia, mustarul floarea-soarelui pentru siloz, porumbul cu floarea-soarelui pentru siloz ete, care furnizeazA spre sfirsitul sezonului apicol (august-septembrie) un valoros cules de nectar gi polen pentru intrefinerea si dezvoltarea familii- lor de albine. In vederea orientarii apicultorilor cu privire la potentialul melifer si efi- cienga acestor culturi, dém mai jos unele date, rezultate din observatiile efectuate in condifii de productie. Astfel, o suprafafa de 10 ha cultivata cu amestecuri furajero-melifere asiguré un cules bun de intretinere pen- tru o stupind de 20—25 familii de albine, aceeasi suprafata de 10 ha cul- tivatd cu sulfind alba anualé sau facelie in culturd pur asigurd un cules de intrefinere pentru 200 familii de albine sau un cules de productie pen- tru 50—60 familii de albine cu sporuri zilnice de miere de aproximativ 1 kg pe familia de albine. 2. PLANTE MELIFERE INTERCALATE IN PLANTATIL POMICOLE $I IN CULTURI DE PRASITOARE In vederea folosirii rationale a terenului dintre rindurile de pomi si asigu- vArii unei surse melifere suplimentare pentru familiile de albine rimase pe vatra de iernare, se recomanda cultivarea spatiilor libere cu plante nectaro-polenifere, anuale, precum: dovleci, dovlecei, pepeni furajeri, seminceri legumicoli sau diferite culturi de plante melifere in asociatie cu plante furajere. De asemenea se pot planta arbusti fructiferi-meliferi ca: zmeur, coaciz, agris etc. Pe linga culturile melifere intercalate in livezile de pomi, trebuie men- tionate si cele intercalate in porumb sau cartofi, ca de exemplu : dovleci, dovlecei, pepeni, furajeri, etc., care pe linga faptul ca asigura un nutret suculent pentru animale, furnizeazi si un cules de lunga durata de nec- tar si polen spre sfirsitul veri, cind flora meliferé este in general s&raci. 3, IMBUNATATIREA STRUCTURIT FLORISTICE A FINETELOR §1 A PASUNILOR Finefele si pasunile naturale constituie 0 rezerva insemnata fn cadrul bazei furajere si totodatS o sursi bogaté si valoroasi de nectar si polen pentru familiile de albine. 2122 Productia si calitatea finului, ca si producfia gi concentrafia de nectar, varia in raport cu componenta finejelor. Astfel prin imbunatiifirea structurii floristice a finejelor sia pasunilor naturale, in sensul imboga- firii lor cu specii furajere valoroase ca : sparceti, trifoi, ghizdei etc, in proporfii corespunziitoare zonei respective, se asigura in acelasi timp surse hectarifere bogate care contribuie simfitor la ridicarea productivitatii familiilor de albine. De asemenea, lucrarile agrotehnice si indeosebi aplicarea ingrdsiimin- telor naturale si chimice contribuie pe de o parte la marirea producti de masa verde la hectar si in acelasi timp la sporirea cantitativé gi cali- tativa a secrefiei de nectar. 4. INSAMINTAREA SI PLANTAREA SPATIILOR VERZL ALEILOR, TALUZURILOR SI A PERDELELOR DE PROTECTIE Masurile de imbundtatire continud a bazei melifere pe plan local, in orase, sate sau incinte gospodiresti, trebuie sA prevada lucrari care si imbine aspectele ornamentale cu unele aspecte economice : Insiminfarea pajistilor din cadrul spafiilor verzi si a parcurilor cu plante perene valoroase ca : trifoi alb, spareet’, ghizdei ete. care furnizeazi o cantitate insemnata de masi furajerd, bogata in proteine si in acelasi timp asigur& un cules valoros si de lung& duraté pentru intrefinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. Suprainsdminjarea pajistilor care consolideazi taluzurile si zonele de pro- tecfie a digurilor si a canalelor, in vederea imbunitafirii componentei floristice cu specii de leguminoase perene, melifere. Plantarea de arbori si arbusti ornamentali si in acelasi timp valorosi pen- tru apicultura, a spatiilor verzii, aleilor, incintelor gospodaresti ete., care s& asigure o inflorire bogata si esalonati pe o lunga perioada. Amenajarea si plantarea terenurilor in panti si a depresiunilor nepro- ductive, cu arbori si arbusti, tufe decorative dar si cu potential mare nectaro-polenifer. In cadrul acestor masuri de plantare a arborilor si arbustilor meliferi pen- tru decor sau cu rol de protectie,trebuie si se Imbine frumosul cu utilul, astfel ca, asigurindu-se 0 inflorire continud si bogata, sd se realizeze $1 © sursa nectaro-polenifera valoroasi si de lunga duratd. In acest sens, pentru a furniza inc& de timpuriu primavara un cules eficace pentru dez. voltarea rapida a familiilor de albine, este necesar sA se planteze prin parcuri, gradini, zavoaie si pe terenuri mai joase, improprii pentru alte specii, salcia céipreasct, zilogul, rachita rosie, care pe lingd faptul ci sint plante decorative, furnizeaz4 in zilele insorite de primavard (martic- aprilie), insemnate cantitafi de nectar si polen inc de la temperatura de 9°C. Cu cit temperatura este mai ridicati, cu atit secretia de nectar este mai abundenta. Salcia cApreascé ca gi alte specii de salcie se inmulfeste usor prin butasi si suport bine excesul de umiditate din sol. Pe linga aceste speci timpurii, trebuie mentionate si uncle specii mai tirzii, care inflorese in general dupa culesurile mari de productie (salcim, tei si floarea-soareluj), ca de exemplu : saleimul japonez si clocotisul, Aceste specii infloresc in lunile iulie-august si se caracterizeazA printr-o secrefie nectariferé abundent si derlungi durati, intr-o perioadi cind flora meliferd devine tot mai rard. De asemenea, pentru plantarea pantelor si a spafiilor verzi, se recomandd si unele tufe si arbusti ca : lavanda si lavandinul, hurmuzul alb si rogu,c&tina de gard sau gardurarita, zimogifa etc., care inflorese din vari si pind in toamna tirziu, furnizind familiilor de albine insemnate cantitifi de nectar gi polen. Aceste tufe si arbusti se caracterizeaz& in general prin- tr-o mare bogitie de flori si totodat& printr-o mare rusticitate, putind fi cultivafi pe orice terenuri. Alaturi de acesti arbusti se poate cultiva si o serie de plante erbacee decorative, melifere, care pe lingd faptul c& impodobesc minunat parcu- rile, gradinile publice si spatiile verzi, furnizeazA familiilor de albine culesuri insemnate pind toamna tirziu. Astfel citim : daliile si dalioarele, stelufa de toamna, creasta cocosului, salviile, canele, etc. Important de menfionat sint de asemenea si lianele decorative melifere iedera, haina miresei, vita de Canada etc., care furnizeazi din vara i pind in toamna tirziu, nectar si polen pentru dezvoltarea si intrefinerea amiliilor de albine. 5. SPORIREA POTENTIALULUIL AL PADURILOR In vederea extinderii si imbundt&firii bazei melifere din cadrul fondului forestier, sint prevazute o serie de misuri silvo-tehnice (lucrari de imp’- duriri, operatiuni culturale etc.), care s& contribuie la o sporire substan- fiald a capacitatii nectarifere a padurilor si in acelasi timp Ia cresterea suprafetelor ocupate de speciile melifere valoroase. Astfel in programul de perspectiva cu privire la dezvoltarea si conservarea fondului forestier, se prevede extinderea resurselor melifere prin plantafii masive de salcim si tei, De asemenea, se vor executa o serie de lucrari de amenajare si plan- tare cu plante melifere valoroase pe terenurile degradate, improprii cul- turilor agricole. Tot in cadrul fondului forestier sint previzute, in viitorul apropiat, plan- tafii de salcim cu forme gi variet&ti noi ,,precoce si tardiflore“, create ca urmare a lucrarilor de ameliorare efectuate de Institutul de cercetari si amenajari silvice in colaborare cu Institutul de cercetari pentru apicul- turd al Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R. S. Roménia. Aceste variet&{i si forme noi, avind o inflorire esalonata in timp si de durata mai lunga, vor contribui la realizarea unor recolte de miere sporite si mai constante de la an la an. 3 fi NECTARO-POLENIFER STRATEGIA $1 TACTICA IN COMBATEREA VARROOZE/*) Dr, M, MARIN Institutul de cercetari pentru apicultura tat perfect la ciclul metamorfozei albi- D atovits raspindirii pe mai multe continente. varrooza poate fi considerata in prezent panzootie. Factorii ce au determinat situafia ac- tuala, mondiala, a raspindirii varrooz 1, Particularitdtile varroozei. Acarianul Varroa Jacobsoni este adap- ‘) Reterat prezentat 1a Simpozionul ,,Diagnosticul si terapia varcoozei", Oberursel-Rad-Hamburg, R, F, Germania, 1980. nelor si la ciclul sezonier de viafi si activitate a acestora, Parazitismul are loc pe stadiile larva- re, nimfale si de adult ale albinelor. Realizarea ciclului evolutiv al parazi- tului se face in timp scurt (7—8 zile), sub protectia capacelor de cearé ale celulelor fagurilor cu puiet. Dezvoltarea parazitismului in prim’ doi ani se face ascuns, fra modificari clinice. 23Parazitoza poseda difuzibilitate rapidi ce se realizeazi natural sau artificial prin stuparit pastoral si vinziri de ma- terial biologic infestat. Parazitul are rezistenja la factorii cli- matici ecuatoriali, tropicali si tempe- rati excesivi. 2, Sistemele de existenfi si cregtere a albinelor. In stare silbatic& : parazitoza este ne- controlabila. In sistem primitiv: interventia de diagnostic si terapeuticd este foarte di- ficila. In sistem modern : difuzibilitate mare si transmiterea parazitozei la mari dis- tanje prin tehnologii de exploatare. 3. Insuficienta cunoastere, o lunga pe- rioadé de timp, a biologiei parazitului sia relafiei albind-parazit. 4. Insuficienta investigatie stiinfificd gi necoordonare a datelor obfinute. 5. Aplicarea partialé sau absenta legis- lafiei sanitar-veterinare privind preve- nirea si combaterea varroozei in unele fari unde boala este prezentd gi aduce prejudicii economiei apiculturii. 6. Haos si derutd in terapeuticd deter- minate de urmétoarele cauze : — Cercetare si observatie incompleta. — Necunoasterea efectelor secundare ale tratamentelor, recomandindu-se ad- ministrarea _unor substanje dup& o in- suficienté observatie. — Cunostinfe farmacologice reduse sau inexistente din partea unor persoane neavizate in probleme de terapeuticé apicolé, care s-au aventurat in reco- mandari. — Insistenfa de a promova anumite substante sau preparate care nu au avut si nici nu vor avea perspectiva in combaterea varroozei, — Lansarea de citre unii cercetitori aproape in fiecare an a cite o substanta sau preparat drept remediu pentru combaterea varroozei, fapt ce a creat confuzie si derut& in rindul apicultori- lor. Acest procedeu nu este permis ni- 24 manui situindu-se in afara stiintei si a legilor utili: 4rii_medicamentelor. — Permisiunea de a se publica date si experienfe incomplete sau nereproduc- tibile. 7. Neinfelegerea pind la ora actuald de cdtre o parte dintre specialisti si de majoritatea apicultorilor, cd in etapa prezenté varrooza nu se’ combate prin- tr-o substantd ci printr-un complex de mésuri. Tinind seama de faptul c& pind in prezent s-au acumulat o serie de valo- roase cunostinje stiintifice si practice in domeniul prevenirii si combaterii varroozei, se impune ca problema si fie abordata in baza unei strategii si tactici de lupta, pe etape. Strategia combaterii varroozei, port trei etape : com- Prima etapa — Actiuni de diagnostic la scaré na- tionala. — Carantina primelor focare sau a zonei, in funcfie de extinderea parazi- tozei. — Controlul si carantina privind mis- carea materialului biologic la scara in- ternational. Mai concret, interzicerea cumpirérii materialului biologic din firile infestate. — Posibilitatea miscirii controlate a stupilor in interiorul zonei nationale infestate, pentru a se practica pasto- ralul. Etapa a doua. — Menfinerea misurilor din etapa intiia. — Tratament obligatoriu generalizat si simultan al stupinelor infestate si con- tacte. — Tratamentul se efectueaz’ cu pre- parate ce au fost experimentate in practiced pe efective mari de familii de albine, cel pufin 3 ani, studiate din punct de vedere toxicologic si farma- coterapeutic de cXtre specialisti si avi- zate de forurile ministeriale. — Tratamentul in aceasti etapa in care se afli apicultura multor tari,trebuie sé tind seama de urmiatoarele de- ziderate : a) diminuarea intensitafii parazitismu- lui; b) limitarea extindenii_ parazitozei ; c) mentinerea efectivelor de albine in echilibru biologic ; q) pastrarea potentialului_productiv normal al albinelor, in prezenta para- zitozei. Etapa a treia Aplicarea terapiei integrate, in scopul eradicdrii bolii pe teritoriul unei {ari sau a mai multor pari. In etapa a treia se presupune c& in tara respectiva s-au aplicat toate mi- surile primelor doud etape, ci s-a ajuns la un inalt grad de injelegere a ceea ce inseamnd varrooza si necesita- tea combaterii ei in mod organizat printr-un complex de masuri. ‘Tratamentul trebuie sA se faci cu me- dicamente legiferate, sub controlul se- ver al serviciului sanitar-veterinar. In aceasta etapa eforturile se vor face conjugat de c&tre un grup de f&ri, iar posibilitatile terapeutice vor fi mult mai evoluate fafa de prezent. TACTICA COMBATERI VARROOZEI. Tactica combaterii comporti urmatoa- rele actiuni : = Evaluarea intensitifii parazitismulul tn stuping gi in zona infestaté, evaluare de care depinde conduita terapeutica. — Cunoasterca stirii fiziologice a familiilor de albine inainte de tratament gi in timpul tratamentului. — Unificarea obligatorie a familiilor slabe inainte de tratament, — Hrinire cu siropuri stimulative a familii- lor de albine bolnave. — Tratarea obligatorie a bolilor ce evolueazi, simultan eu varrooza. — Igien’ riguroasa in stupi gi stuping. — Tratament sezonier al varroozei cu medi- camente verificate cel pufin 3 ani de citre specialisti si corelarea rezultatelor cu prin- cipalii parametri de dezvollare a apiculturii, ‘Tratamentul trebuie si indeplineased urmi- toarele condifii : — SK posede o inalts selectivitate pentru acarieni. — Si nu fie toxic pentru nici o fazi a me- tamorfozei albinelor, iar fenomenele secun- dare si fie minore. — S& nu influenteze capacitatea de reproduc- fie a matcilor gi trintorilor, — S& nu influenfeze negativ iernarea femilii- lor de albine. tira in- familiilor tervenfii brutale si socante asup: de albine. — S& nu se faci prin modificarea stupului sau ew adaosuri Ia structura stupului. — Remanenja substanfelor in faguri s& tie insesizabilé 91 si nu afecteze calitifile ceri. — Si nu influenteze negativ sndtatea per- soanelor ce aplics tratamentul. — Medicamentul si fie unic pentru intreg teritoriul afectat. Referindu-ne la strategia combaterii varroozei, apicultura din R. §, Roma- nia se afl la limita de trecere de la etapa a doua la etapa a treia, Datoriti masurilor luate la scard na- tional si a inaltei eficacititi a prepa- ratului Sineacar, aplicat in exclusiv: tate, s-au indeplinit dezideratele celei de a doua etape strategice : diminua- rea intensit&{ii parazitismului, lichida~ rea mulior focare de boali, pistrarea indemnita{ii unei mari suprafefe din teritoriul {&rii, echilibrul biologic si o inalti productivitate a familiilor de albine. - AceastA realitate este demonstraté de faptul ec in prezenta varroozei, sub tratament cu Sineacar, s-a obtinut o crestere considerabila a numarului fa- miliilor de albine, de la 800 000 in 1975 la 1100000 familii la sfirsitul anului 1979, cel mai mare efectiv realizat in Roméania. Totodati s-a obtinut si cea mai mare productie de miere gi alte produse apicole, din istoria t&rii. Paralel cu aplicarea preparatului Si- neacar si a misurilor mentionate au fost efectuate in ultimii ani cercetari in directia terapiei integrate care vi- zeazii utilizarea in viitor a mijloacelor biologice de combatere. Cercetarile previd aplicarea pe etape a metodologiei de combatere. Rezultatul cercetarilor va fi comunicat dup& obfinerea datelor complete, te- meinie studiate, pentru a putea fi in- troduse in practica combaterii varroo- zei la scara nafionald si mondiala. 25AL SASELEA SIMPOZION DE ISTORIE AGRARA A ROMANIEI Lucrdrile sectiei de istorie a apiculfurii, Buzau 1970 I, TITOV La cea de-a sasea edifie a sa, simpozionut de istorie agrard a Roméniei,’organizat de aceasté data la Buzdu in zilele de 20—22 noiembrie 1980, se tnscrie ca unul dintre evenimentele importante menite sa aducd tn ‘memoria contemporanilor constatirile si des- coperirile cercetdtorilor pasionafi at tstoriei noastre agrare. Prestigioasd. manifestare stinfificd, simpozio- nul a reunit peste 170 de cercetatori, oameni de arti si culturd, Iueritori speciallsti din agriculturd precum si invitaftde peste hotare, din R, P. Bulgaria si Marea Britanie. Luerarile simpozionului, desfasurate in prima ziin plen, at fost deschise de primul vicepre- Sedinte al Consiliului popular jud. Buaiu Tudor Gheorghe si de Dumitru Dumitru, dt- rectorul Institutului de economie agrara al Academiel de $tiinte Agricole si Silvice din R.S, Romania. In zilele urmdtoare lucrarile s-au desfdsurat pe 6 secfii, printre care una de istorie a apiculturii, ale cdrei luerdri au fost conduse de pregedintele sectiel, prof. Costache Paiu, vicepresedinte al Asociatici Cresedtorilor de Albine din R. S, Romania si presedinte al Filialei A.C.A. judey Buzdu, Participanti_la_sectia de Istorle a aplculturit, 18 ‘al VI-lea simpozion de istorie agraré. Dragostea si interesul deosebit fafi de pri- mele inceputurt ale apiculturii si evolufia in timp a acestei indeletniciri pe rid patriei noastre, ca si fafi de personalitayile proeminente ce au contribuit la dezvoliarea apiculturii romdnesti din cele mai vechi timpuri eunoscute sk pind in prezent, repre- zint& 0 caracteristicd proprie ce face cinste celor ce se indeletnicesc cu cresterea si tn- trefinerea albinelor. In sufinerea acestei afir- mafii reliefim numirul mare al participant lor la lucrdrile sectiei ,istoria apiculturii* desfasurate pe parcursul a doud zile, in care 26 au fost audiate si dezbdtute cu viu interes nu mai pufin de 18 rejerate, prezentate de cer- cetdtori in domeniul isioriei, muzeografi, pro- fesori de istorie, arheologi, medici, biologi, ingineri, apicultori, wnifi inst tofi — fie cf practied efectiv saw sint doar adepfi ci api- culturii — printr-o pastune proprie comunt : istoria, st tn cadrul acesteia pe cea a apicul- turii roménesti, ea una dintre cele mai vechi indeletniciri ale mosilor si stramosilor nostri. Este locul sé reliefdm act contribufia deos bitd a Comitetulut Executiv al Asociaziet Cresedtorilor de Albine din R, S. Romdnia Ta organizarea, mobilizarea si buna desjtisu- rare @ secfici de istorie a apiculturit ca st activitatea depust de activul retribuit si voluntar al filialei A.C.A. jude¢ Buzéu care, mobilizat de secretarul filialei 1. Harapescu, a organizat pentru participanjit Ie simpozion 0 frumoasd si complend expozifie cu vinzare de produse apicole si literatura tehnicé de specialitate, In prima zi de lueru a sectiel au fost prezen- tate si amplu dezbdtute 10 referate : ‘A, MALAIU, directorul Institutului de cerce- tari pentru apiculturdé st M. MARIN, seful secfiei de patologie a aceluiasi institut, eu reliefat personalitatea deosebitd a doctorului Florin Begnescu, primul tratind viafa si opera acestuia, iar cel de-al doilea, activitatea de cercetare in patologia apicoli’ a acestui precursor si intemeietor al cercetarit romé- ‘negti in domeniul apiculturit, C. PAIU, profesor de istorie, pregedintele Sectiei de istorie a apiculturii, urmare a unui indelungat studiu personal asupra evo- lufiet apiculturli pe teritoriut patriei noastre in epoca medieval, a prezentat uncle aspecte inedite din aceasta epoci. I FLORBA, profesor al Liceului ,.N. Baleescu* din Pitesti, studiind cartografia anului 1938 a fostelor judeje Arges si Muscel a tmpartastt auditoriului interesante date si constatiirt privind evolutia apiculturii si comerfului cu produse apicole de pe acele meleaguri, T, MATEESCU, de la Direcfia generalé a ar- hivelor statului Bucuresti, vorbind despre api- cultura in Dobrogea in timpul stdptnirit otomane — ca urmare a unei indelungate activititi de cercetare a peste 50 de tucrdri si documente de arhivd — constata, ca existenfa faird intrerupere a populatici romanesti in Dobrogea in acea perioada (1417—1877) este strins legatd gi de continuitatea practicirii apiculturii, mierea constituind un produs esenfial" ‘in comerjul Dobrogei cu farile veeine si in relafiile sale cu Poarta Otomani, stepa dobrogeant cunoscind un adeviratbelgug de miere, fapt citat cu admirafie inet de Dimitrie Cantemir. D. STANCIU, medic veterinar, pregedintele Filialei_A.C.A. jud. Bréila printr-o documen- tati expunere, bogat exemplificaté, a comu- nicat auditoriului date extrase din arhivele vechi privind istorieul apiculturii in zona Dunéirit de jos. C. SIMIONESCU, profesor de istorie, a pre~ zentat prima scoalii de apiculturd si apicul- tura in Moldova, asa cum a fost ea descrisd de Dimitrie Cantemir. V. POPESCU, economist, apicultor amator, Pasionat si tn cercetirt istorice a facut o sin tetict $i documentata trecere in revistd a istoricului apiculturii bandfene. Gh. BARTOS, istoric de ta Societatea nafio- nald pentru studiul solului din Cluj-Napoca ca si Gabriela NITULESCU, muzeografé de la Muzeul judetean Tirgoviste, au prezentat relatari ale catitorilor strdimi prin Tarile Roméne despre produsele albinelor st impor- tanga lor economicd pentru populayia basti- nase romaneascdi, Aristija DIMA, ‘violog in cadrul Muzeului judefeon Baciu a captivat atentia auditoriu- lut prin comunicarea sa privind albinele solitare si rolul lor in decursul timpului im echilibrul biologic din natura. Cea de-a doua zi a lucrarilor sectici a fost deschisé printr-o valoroasi, ampli si docu- mentatt Iucrare despre unele date’ inedite privind istoricul apiculturti in judeful Mures, prezentatd de V. LUSAN, inginer apicultor amator din Tg. Mures care, ca urmare @ stu- dierit unui vast material arhivistic si-a in- Sofit expunerea prin xerocopii, foiograyti, foto- copii si diapozitive ce au trezit interesul si aprecierea unanima a participanfilor. 1. CIUTA, doctor in stiinge istorice, profesor la Liceul .,G. Bacovia™ din Bactéiu a prezentat un studi’ asupra obligayiilor Moldovei in produse apicole fafa de Poarté si asupra dari- lor asupra albindritului in secolele XV— XVI. C. ANTONESCU, pensionar si apicultor a- ‘mator, membru’ al Consilitdut Asociatiei Creseditorilor de Albine, expunind un studiu despre ,legende, fantezii si adevar in apicul- tura veche romdneasea a pus un accent deosebit pe afinitatea pentru poezie si natura @ apicultorilor din cele mai indepartate timpuri cunoscute pe bazi de multiple exemplificdri variate si documentate. Elisei TART A, inginer si cercetitor din. ca= drul institutului de cercetéri pentru apicul- turd, secretarul sectiunii de istorie a apicul- turii, @ vorbit despre terminologia veche apicoli din Romania, inundind efectiv refe- ratul siu cu numeroase exemple extrase din- tr-un bogat material arhivistic si biblio- grafic. V. MAROLA, profesor, Liceul agricol Hugi si Th. ESANU, pensionar si apicultor ama- tor din Bacdu, au prezentat unele constatéri sh observafii personale deosebit de intere- Sante privind practica apicolé si baza meli- ferd in ultima jumdtate de secol in tinuturile Husi si respectiv Bacdu. La simpozion a mai fost cititd comunicarea »Stupul Hermes, 0 contributie romaneasca la modernizarea apiculturii din Moldova" apar- finind apicultorulut M. MOREANU, La sftrsitul Iwerarilor participanfii_amatori Qu efectuat cu autocarele O.N.T. 0 frumoasd eweursie de agrement si documentare pe minunata vale a riului Buziu. Asa dupi cum consemna ziarul ,,Viafa Bu- zéului" din 25 noiembrie 1980, pornind de la adevdrul unanim recunoscut ci cercetaree is- torica, departe de a constitui o investigare cu caracter strict documentar a trecutului este in bund misurd sé o stiinfé a prezentu- lui, participanfii la simpozton s-au referit in lucrdrile lor nu numai ta noile dovezi ale continuitéfii milenare a poporului roman in zona _carpato-dundreano-ponticé, _relafiile permanente cu populafiile vecine, colabora- rea cu ele in domeniul obfinerii si valorifi- cirii produselor agricole, tupta maselor fi- rdnestt de-a lungul timpului contra asupririi sociale si nationale, ci si la revolufia agrard socialistd din fara noastri, situind tntr-o lu- mind mai puternicl faptele si fenomencle peirecute in cursul celor peste trei decenii in noua noastra agrieulturd, Unul din panourile ilustrind stadiul de dezvoltare a apiculturii roménesti, expuse in holul frumoasei case de culturé din Buziu, unde s-au_desfisurat Iuerarile celui de-al VI-lea Sim- pozion de istorie agrark a RomanieiDIN Vi ATE ORG NIZ ATIEL NOASTRE NE AJUTA ASOCIATIA NOASTRA? Statutul Asociatiei Cresctitori- lor de Albine din R, S. Ro- mAnia jaloneaz clar sarcinile organizatiei in cele 13 alineate, cuprinse in art. 3. Aceste pr vederi sint bine cunoscute de apicultorii membri ai Asocia~ fiei, totusi, mai sint uni care ignorind cA membri au $i i datoriri, Intreabi adeseor ywbine, bine, dat asociatia cu ce ne ajuth? De accea ne-am propus ca tuturor acestora si Ie rispundem in cele ce ur- meazd nu prin vorbe ci prin cifre. Filiala A.C.A, jud. Mures prin organizarea apicultorilor in 35 cercuri apicole comunale si 6 cercuri apicole ordgenesti cu gestiune, cultiva in rindul membrilor sii dragostea fata de apicultura, in scopul spo- ririi numirului familiilor de albine, eresteril_productiilor apieole, conservarii imbundta- firii si valorificirii rafionale a bazei melifere locale etc. In acest scop, colaboreazi cu or- ganele administratiei de stat pentru indeplinirea misurilor privind dezvoltarea apicultucit ‘si contribuie activ la depista- rea si combaterea bolilor si daunatorilor Ta albine. In cursul anului 1990, au fost asigurate gi furnizate membri- lor sii materiale apicole in valoare de cirea 1000000 lei, din care mentionim circa 7000 kg faguriartificiali, 5000 ke Diagvar, 700 flacoane de Fumidil B,” peste 1200 plicuri de teramicin’, nume- roase alte sortimente de me- dicamente, importante canti- {Ai de utilaje si materiale apicole, ete. Asigurind valorificarea produ- selor apicole prin preludri din contractiri si achizifii, filiala a achitat apicultorilor aproape 3.500 000 lei, acordind avansuri la contractare de peste 800 mii lel. In baza celor stipulate in contractele incheiate cu api- cultorii, le-a asigurat acestora 28 fn totalitate ambalajul necesar recoltérii mierii, repartizin- du-le peste 4000 bidoane de aluminiu si le-a avansat con- travaloarea costului transpor- turilor efectuate cu prilejul deplasirilor in pastoral, tota- zind aproape 500 mii lel. Pen- tru asigurarea practicarii de catre membrii nostri a_unei apiculturi moderne, la un inalt nivel tehnic, Fillala A.C.A. jud, Mures a indrumat si spri- jinit apicultorii din judet in procurarea de sasiuri de mij- Joace de transport casate, in scopul confecfionarii de pavi- lioane apicole, Astfel, in judet un numar de 38 apicultorl si-au_ confec{ionat pavilioane apicole de diferite tipuri si alfi 12 sint in curs de a-si procura sau confectiona astfel de pavilioane. In anul 1980, tuturor celor in- teresati le-au fost acordate gratuit autorizafii__ pentru practicarea stupdiritulul pre- cum gi asistenfa tehnic& gra- tuita. Au fost prezentate in articolul de fafa doar citeva dintre ac- fiunile, cifrele si modalitafile concrete, prin care organizalia noastré si-a sprijinit membrii sai din cadrul Filialet A.C.A. jud. Mures, in cursul anului 1980 si care constituie raspun- sul concret gi limpede la tn- trebarea pusd in discutie. De aceea, patem confirma cé acest rispuns poate fi conchis doar in citeva cuvinte : Aso- ciafia noastré ne asiguré toate condifille necesare pr unei_ apioulturi moderne in condifii de inalts eficientt tehnico-cconomles, _asigurind membrilor s&i tot ce le este necesar in acest scop. A. VERESS: REALIZARI IN CADRUL CERCULUI APICOL DIN RUPEA —JUDETUL BRASOV Coreut apicol Rupea cuprinde 122 mebri care poseda in total 3250 famitii de albine. In cursul anului 1980, membrii cercului au predat la fondul centralizat al statulut canti- tatea de 32 tone miere, 579 ko ceard, 122 kg polen sb 15 ka propolis. In. modul acesta planul de achizitii pe 1980 a fost reali- zat, iar pentru anul 1981 s-au fiicut si continua st se facd noi contracte pentru miere $i celelalte produse. Acest cere care are o pondere insemnata tn ce priveste rea~ Yzarea planului in cadrul Filialet A.C.A. jud, Brasov, se caracterizeazd prin faptul cd membrit sii lucreazd cu pa~ siune si ddruire im sectorul respectiv, intrecindu-se intre ei in sensul ca fiecare si aibi familii de albine puternice si ‘sindtoase, addpostite in stupi sistematici sau stupine pavi- lionare ca astfel, la culesurile din primavard sau vard, fie stafionar, fie in pastoral, sd obfind bune rezultate. De asemenea, spre a fi in pas cu cele mai inaintate metode in domeniul apicol, membrii acestui cere au facut 60 abo- namente la revista ,Apicultura in Roménia sé 10" la ,,Méhé- szet Roméniaban". Pe lingit cercul apicol Rupea, functioneazti gi un magazin dotat cu utilaje necesare api- cultorilor, precum si medica- mente, produse si derivate apicole care sint mult solici- tate de populatia locald, Concomitent cu vinzarea si distribuirea_materialelor res- pective se face si populariza- rea apiculturit, ceea ce a dus a rezwltatul cd numai in anul 1980 si fie inscrigi si 8 noi membri. V. DRAGOTAAFLAM DE LA CERCUL APICOL CARACAL @ La 1 decembrie 1980 a fost inaugurat in sala de festivitati a Casei de cultura a orasului Caracal ciclul de conferinte gi lectii in vederea pregatirii si indrumarii apicultorilor din raza cercului apicol local pen- tru practicarea apiculturii pe baza_tehnicii si metodelor avansate, Au fost stabilite temele ce se vor dezvolta in cadrul lectiilor in functie de durata cursului i cerinjele membrilor. in conformitate cu aceasta te- matic’, la 8 decembrie 1980, tov. ing. Popescu Marin de la stupina I.A.S. Caracal a ardtat cum se ingrijese albinele in timpul iernii si in continuare a descris bolile lor. @ La 14 decembrie 1980 s-a firut adunarea generalé a cerculué cu o larga participare @ membrilor sti in prezenta secretarului Filialet A.C.A. jud. Olt, Creveanu Gh. Conform statutulut A.C.A. dupa indeplinirea ordinei de zi, a fost ales noul comitet compus din urméatorit tovarigi: Pintea Antoniu (presedinte), Zamfirescu Marin, ' Deleea Mihai, Vrajitoarea Mihai, Cio- coiu Mihai (membri) si Apipie Marin (secretar). Cenzori: Olteanu Paut, ing. Popescu Marin si Burwiand Anton, @ In ziua de 20 decembrie 1980 s-a finut lectia cu tema : Ingrijirea albinelor —prima- vara, de ciitre ing. Zamfirescu Marin. Au urmat intrebari si discutii, dovedind interesul cursanfilor pentru cele mai eficiente cai de dezvoltare a apiculturii fn fara noastra, N, MIHALCEA » gi de la CRAIOVA Cet 180 de membri ai cercului apicol din muncipiul Craiova, Drezenfi la data de 14 de- cembrie 1980 in sala Universi- tipi cultural-stiingifice din Craiova, in prezenja secreta~ rului Filialei A.C.A, Dolj Barbu Ion, au analizat realizitrile cercului apicol pe anul 1980. A reiesit ed, desi anul apicol 1980 nu a fost tocmai prielnic _apiculturii, mulfi crescitori de albine au aplicat metode noi de crestere si ingrijire a famitiilor de al- bine, au procedat la diversifi- carea productiei si au realizat in felul acesta importante ve- niturl, predind cantitafi_im- portante de produse apicole 1a fondul de stat. Dintre acestia__menfiontim doar cifiva pe care-i conside- rim fruntasi ai cercului nostru apicol si anume: Po- deanul Mircea, Georgescu Ste~ Stiri si informa fan, Tatu Nicolae, Stefan Petre, Neagoe Ion si alfii. Membrit cercului nostru_api- col, care detin un numar de 7709 familii de albine, s-au angajat cu aceasti ocazie ca pe anul 1981 sd predea la fondul de stat produse ce vor depast planul cu peste 25% valorificind din plin culesurite ce le oferd fudeful nostru prin practicarea intensivd a stupa- ‘ritului pastoral, D. BUSAN Secretarul cereului apieot Craiova SAPTAMINA INTERNATIONALA A APICULTORILOR @ La Bucuresti sirbatorirea s-a facut sub conducerea dr. ing. A, Harnaj, vieepresedinte al A.C.A, si presedinte al filialei (v. foto) in prezenja a peste 200 de participanti care dupa ce au audiat un documentat referat — prezentat de ing. E, Marza, seeretarul orga- nizatiei_ noastre — _privind suecesele din anul 1980 si sar- cinile ce stau in fata in pe- rioada 1981—1985 si noutatile tehnice din apicultura mon- diala, au avut prilejul s& vizioneze _expunerea—unor frumoase diapozitive apicole realizate color in vara anului 1980 de ciitre ing. Tr. Vol- cinschi fotoreporterul 1. Negrea. (In fotografia de mai sus prezidiul acestei pre- stigioase manifestari), @ La Slatina a fost organi- zata o exporitie cu vinzare de produse apicole iar in libraria centrala 0 expozitie cu vin- zare a cirfii apicole in cadrul careia titluri, @ Le cercul apicol Bals a fost prezentat referatul ,,Apicultu- ra in Roménia” completat cu realizérile filialei judefene si ale cereului respectiv, dup& care participanjii printre care i 30 de pionieri de la cereul de biologie al liceului din Bals, au vizionat — filmele Albina romaneasca” si ,,Del- ta, raiul albinelor”, @ Lo Corabia prin Statia 1o- cali de radioficare a fost prezentat un interviu luat presedintelui cercului apicol local © Diaconeseu Constantin, care a prezentat din realiza rile filialei judefene si cercu- lui apicol Corabia si a eviden- au fost expuse 23 flat “apicultorii fruntasi pe anul 1980, La sediul magazinului local a fost organizaté o expozitie cu vinzare de materiale, uti- laje si produse apicole ' care s-a bucurat de o largi parti- cipare din partea ” publicului local, ‘Toate manifestarile au consti- tuit totodata un prilej pentru incheierea de contracte de a- chizitie, de produse apicole, ineasarea de abonamente la revistele apicole pe anul 1981, de pregatire a campaniei de recenzare si inregistrare in registrul agricol a familiilor de albine pe anul 1981, 29DOCUMENTAR APIEOL Redactat de Institutul International de Tehnologle si Economie Apicola al Apimondia — Bucuresti Derivatele de sola inlocuiesc tiina de soia prelucraté prin presare ca inlocuitori si suplimente de polen Doud produse din fasole soia relativ noi si ieftine s-au dovedit a fi inlocuitori satista- catori pentru faina de soia prelucrata prin presare cind s-au administrat ca hrana albi- nelor impreund eu polen ca supliment de po- Jen sau inlocuitor. De asqmenea, cind aceste produse au fost administrate albinelor in ab- senfa polenului, dozele mai mari pentru cres- terea puietului sau comparabile cu acelea de polen au fost mentinute pind la patru saptdmini. Produsele de soia eare s-au dove- Git a fi suplimente de polen adecvate sau inlocuitor trebuie bine prajite si contin apro- ximativ 7% grasime daca sint administrate fara polen ‘sau pot confine 0,5 pind la Wye grasimi dac& sint date cu 10 pind la 20% polen. De mul{i ani fina de soia prelucraté prin presare a fost folosita de apicultori ca surs& de proteine pentru albine (Standifer si colab. 1978), Substanjele au fost administrate ca supliment de polen simplu sau amestecate cu alte ingrediente cum ar fi drojdia, lapte praf smintinit sau cu polen, Din picate toate derivatele de soia nu produc aceeasi reac- fie biologicd cind stnt oferite familtilor de albine probabil din cauza metodei folosite de a inlitura grisimile din soia brut’, Pre- Iucrarea boabelor pentru ulei si consum s-a #Acut prin presare hidraulicd. Acest proces a necesitat 0 anumita cantitate de caldura si in turte ramin 4—6% ulei (grasime). O alti metoda folosité acum ex- tensiv de extragere a ulgjului este spiilarea fosolei cu solventi organici cum este hexanul Dupa acest tratament produsul rezultat con- fine numai 1% ulei, dar se poate adauga ulei produsului final. Acest produs este apoi micinat si poate fi prajit pe diferite durate pentru a distruge inhibitorii enzimatici pro- teolitici (tripsina), care influenjeaz& digestia proteinelor de soia la animalgle mari, Anu- mifi factori de miros nedoriti sint de ase- menea indepartati prin procesul de prajire. Cantitatea de ulei care ramine in produsul de soia dup& extractie poate de asemenea afecta eficacitatea fainel de soia ca substi- tuent de polen deplin, Haydak (1940) a ad- ministrat albinelor diete de soia cu trei doze de grasime si a conchis c& lipidele sint im- portante pentru cresterea puietului la albine si ci cea mai mare parte au fost inlaturate 30 prin extragerea uleiului prin metoda sol- ventarii, Maurizio (1951) a aratat, de asemenea, dife- renfe in eficienta biologica care depinde de metoda de prelucrare a soiei, Haydak si Tanquary (1942) au notat ci mortalitates al- binelor a creseut si cresterea de puiet a descrescut dupd cum continutul de grésimi din hrand s-a diminuat. Prezentul studiu a fost orientat pentru a testa eficienta biologica a difigcitelor produse noi gi ieftine de soia dis~ ponibile in mod curent pentru. apicultori pentru formularea suplimentelor de polen si a substituentilor, S-au folosit urmatoarele derivata, de soia — 1. Bland 50% cu 0,5% grasime ; 2. F-200? faind de soia degresata cu 0,9% grasime; 3, Nutrisoy T 6? cu 7% grasime. oti cei trei produsi derivati din soja sint substituenti acceptabili pentru faina de soia ca inlocuitor cind sint folosifi in combinatie cu polenul si administraji ca supliment. In orice caz datele noastre arata ci F-200* si Nutrisoy T-6° ar fi de preferat in cazul lui Bland 50. F-200? se pare a fi cel mai accep tabil. Pentru hranirea pe termen lung toate de- rivatele de soia din ratii au fost inferioare polenului proaspit colectat de albine la can- fitatea de puiet capacit produs gi cantiatea consumaté. Pe termen scurt (maximum 4 sdptamini) pind cind polenul proaspat devine accesibil, stimularea de primavari in Nutrisoy ‘T-6? pare si fie satisfieitor desi albinele crese mai bine puiet cu F-200% Este interesant faptul c& aceste studi au ardtat ci familiile hranite cu fini de soia simplé au ineeput si crease puiet mai re- pale decit familiile hrénite numai cu polen. Astfel, apicultor!i pot realiza o uniformitate mai mare a populatiei si ulterior o productie de miere folosind aceste produse primavara impurin atit inainte de tnflorire cit si pro- babil pentru un timp dup& ce polenul de primavara devine accesibil, Pentru ultima idee sint necesare alte studii noi. Selectia trebuie s& fie bazat& pe urmétoarele puncte : 1) fina de sola trebuie sh fle foarte bine prajita pentru a inlatura inbibitorii tripsinei ; 2) ffina de sola trebule, s& albe un con{inut de Beasimt de aproximativ ™% daca este administrats Singara (Cart poten) ¢ S)faina de cola in toate varletiitie et trebule sa alba un continut gras de aproximativ 0.51%} daca Se administreaz’ cui 10-20% polen, 4) féinurile de sola trebuie sh alba’ un continut Dogat in protelne (aproximativ 4 pina 1a 60%).Urmiitoarele observatii_sint interesante, ele provin din aceste studii si sint sustinute de rezultatele anterioare : 2) albinele au cerinfe diferite de tind de soia sau polen in eresterea de puiet ; 2) albinele initial erese mal mult pulet dacd It se administreazA find de sola ; 5) exist o mai mare uniformitate tn eantitatea de Pulet creseut in tamil hranite cu filnd de sola deeit In familil nranite numal eu polen. Polenul confine 4 pind la 5% grisime, Atit Bland 50? (0,5% grasime) eft si F-2087 (0,9% grisime) au fost mai bine consumate si a rezultat 0 mai mare cantitate de puiet edpa- cit cind au fost amestecate ci polen. Nutrisoy ‘T-68 (7% grasime) a fost mai eficient cind a fost folosit singur. (H, ERICKSON, Rie, si HERBERT £, W. Jn, In: American Bee Journal, ne. 2, 1980) Folosirea balsamului de limiie (Me- lissa_ officinalis) pentru _atragerea roiurilor de albine melifere Tn 1629 John Parkinson, un botanist englez, cind scria despre proprietatile medicinale ale balsamului (Melissa) comenta folosirea lui de cdtre apicultorii din timpul sau. Parkinson arata cA planta respectiva avea »un miros delicios* apropiindu-se de mirosul de 1amiie sau alte citrice. La care planta specificd s-a referit el si ce principii chimice ar putea exista care sa atragé albinele roitoare prin parfumul plan- tei? O referire tot atit de veche ca cea a lui Parkinson araté c& el nu a fost primul care a folosit balsamul pentru atragerea rolurilor, Virgiliu in Georgica a 1V-a a seris despre balsamul (melisa) farimifat si prestirat pe © bucati de pimint verde pentru atragerea roiurilor. Numele generic de Melissa folosit de Parkin- son are rédacin& greaci si inseamn& albina. Linaeus a mentinut folosirea acestui nume in lucrarea sa Genera plantarum“ din 1754. Planta este originaré din zona mediteraneand nordicd si a fost raspindita de om ca planta de cultura. Uleiul e produs si acumulat fn special in nervurile epidermei frunzelor verzi ale plantei. Cercetdri recente ale compozitiei chimice au identificat cel putin 23 substante volatile care coniribuie la aceasii aroma. Am notat citiva compusi identici cu aceia sintetizeti in glanda Nasonov a albinelor lucratoate si folositi fn comunicare intre albine. Secrefia glandei Nasonov actioneaz& ca fero- mon de recrutare fntre albinele lucratoare in contextele localizarii sursei de hran’, deseo- para mateile care ies in timpul roirit si loca- lizavea cuibului, Componenfa chimica a fero- monului Nasonov a fost descrisi intr-o serie de Iuerari in 1960. Ea include geraniol, citral si acizii geranie si nerolic, Cu doudizeci de ani mai devreme von Frisch a notat c& mirosul feromonului glandei Na- sonov este similar cu acela al Melissei. In 1955 Lindauer a testat atractivitatea Melissei (ulei), fat de roiurile de albine cu rezultate negative, In anii 1930 cel mai mulfi autori au privit favorabil Melissa. In dowd rapoarte de cercetare din 1975 redau folosirea ‘eu succes a amestecurilor sintetice a compo- nentelor Nasonov in atragerea roiurilor la stupii goi si la locurile preselctionate pentru roire. Cei doi compusi, geraniol si neral, s-a desco- perit ci cuprind 61X3% ulei de Melissa. Ci- tralul, un component al feromonului Nasonov si al uleiului dq Melissa este un amestec a doi izomeri geometric] geraniol si neral. Ge- raniolul a fost prezent in uleiul de plante nu- mai in cantit&ti micl (nu peste 01%) dar este componentul major al feromonului Na- sonov. Uleiul de plante si feromonul animal au unii compusi comuni. La albinele melifere ei functioneazi ca un sistem de comunicare intraspecific ; folosirea indelungati pind in prezent sugateaz% cd elementele volatile din Melissa pot si atraga roiurile albinelor me- lifere Ia locurile de instalare dar aceasta nu este decit o traditie arhaic’. (BEUGETT, M. In: American Bee Journal, nr. 2, 1980) Freeventa cancerului cultori printre api- Efectele carcinogenice ale veninului de albine au fost evaluate intr-un studiu de mortalitate Ja 580 de apicultori expugi la boli profesio- nale. Subiectii au fost identificati prin anun- furi publicate Intre 1949 si 1978 in trei reviste ale industriei apicole ale Statelor Unite. Cer- tificiatele de deces ale apicultorilor au fost examinate din punct de vedere al cauzei mor- talitafii si au fost comparate raporiurile de mortalitate proportional cu acelea ale popu- latiei Statelor Unite in gengral. Apicultorii au avut o foarte micd fraectiune de mortalitate de cancer in comparatie cu cea asteptat&. Cancerul 1a_pkimini printre apicultorii barbati este semnificativ (p — mai mare decit 0,05 si araté cA mai putini apicul- tori°sint fumatori de tigiri). Freeventa celorlalte tipuri de cancer nu a fost contrar& asteptirilor. Non-Hodgkins linuforma s-a dezvoltat la 4 persoane §i se astepta numai la doua. Acest studiu asupra apicultorilor nu reflecté nici un aspect advers sau benefic datorita expunerii intense la infepituri de albine. (nt American Bee Journal, nv. 2, 1980) 31@ M. MUNTEANU, apicutor ta E.a.P. Bogdancsti, judeful Vastui, N. ‘niUSAT, ‘apicultor ta Ocolui Sitwic Catinogti, juderut Arges, st AalfL absolvenjl al primulul curs de alificare in meseria de apicuitor orgnizat de instituiul de cercetari pentru’ apicultura din cadrul A.C.A. propun ca pentru stimu iavea’ produeyiel i imbunstatires calitayt ‘sortimenteior de, miere monotiora de ia tel i tloarea- Soacelul, preturite de achizifie 31 contractare sa fle fixate in func- fle de. conjinutul real tn” aceste fortimente al partizilor respective de miore: un’ pref mat stimuta- for ‘pentru sortimentele de miere monofiora si altul, mai redus, pentru. sortimentele de mlere poli- ford si numa cu aroma” de miere de tel sau floarea-soaretul, — Propunerea dv. a fost reti- nutd si se afl in studiul or- ganelor in drept care isi des- fasoaré activitatea tn sectorul de contractari si achizitii al produselor apicole. @ Y. VLASCEANU, comuna Cre- Vedia, “judefut Ilfov, doreste ex. plicatit suplimentare (pe ling Cele ‘publicate In presa centrala) fn legitura cu produsul apleot pApilarnil*, eu ptivire la_tehno- fogia “recor, conservarit si valorifiearil aeestul nou produs din albinarit. — Pentru informattile solici- tate, va recomandim si va adresafi autorului acestui_pro- dus : apicultor N. V. ILIESIU, str. Polond nr. 21, etaj 2, ap. 15, Bucuresti, sector 2. @ D. ARDELEANU, pensionar si erescdtor de albiné umaior, sir. Moidovei nr. 83, oragul Cominestt, judoful Bacau,’ ‘considera cd In trma folosirit abuzive a fumulul la cercetarea si reorganizarea cui- buriior familiiior de albine In’ se- zonul cald, albinele respective ar consuma laptigoril din jurul tar- Velo (din fagurl! cu puiet neci- pacit), ar a doua zi albinele zbu- ritoare ar seoate din celle si elimina fara latvele respective, care fntre timp ar fi pierit de foame, Acelasi corespondent este de parere cf albinele zburatoare scot’ din celule si aruncd afars pastura veche din fagurit agozatt In dreptal urdinfgulus, pentru a face loc depozitarit’ polenutut Proaspat ce se gaseste din abun- den{a in natura 1c albinele hoate nu ar confuma ‘miere gra- miata (2), anexind. la observa- fille sale "un protect de coleetor de propolis. — Potrivit constatarilor facute de numerosi specialisti si cres- c&tori de albine cu experienta 32 indelungaté, nu este bine, niciodatd, s& se fac abuz de fum la cercetarea sau inter- venfiile omului in cuiburile familiilor de albine. Pind in prezent, chiar si in cazurile cind s-a folosit in mod abuziv furul pe durata interventiilor omului in cuiburile familiilor de albine, nu s-a observat fe- momenul semnalat de dv. adicd eliminarea larvelor ca urmare la folosirea abuziva a afumatorului in ziua prece- denté. In cazul relatat de dv, este posibil ca puietul neci- plicit s& fi fost scos afar in urma unei intoxicafli puter- nice, pieitii larvelor respective din cauza lipsel de hrani sau din cauza unei boli, racirii acestora ete. cauze care puteau si pot fi stabifite in urma unor analize de laborator. Pre- cizdim, de asemenea, ca albi- nele scot din celulele fagurilor din cuib si elimina din stup pistura alteraté (mucegaita, intGrit) si nu pe aceea care reprezintA 0 prefioasd rezervai proteicd pentru hrana_ puietu- lui sia albinelor adulte. Colegiul redacfional va trans- mite felicitari pentru strida- niile privind _confecfionarea unui colector de propolis de concepfie proprie, cu rugi- mintea ca dupa folosirea lui si in sezonul apicol actual s& informafi_cititorii revistei cit cost& confecfionarea sau pro- curarea acestul utilaj, precum si despre eficienja sa. © 1. MELANIUG, str. Cimitirutus fr, "3, Bistrita. (preyedintele "cer cuiui" epleot din oragut Bistrija), in dowd scrisori alarmante serie cd unit crescatort de albine din Tocalitate si judet sint descuraiatt pentru faptul ea famille lor ae hipine jemeach cu pierderi, mu Gau producti satisfacdtoare $i ca nu intrevad un viltor. mat. bun pentru rentabilizarea albindritulut In'aceasth, zona a tari — Creseitori de albine descu~ rajati si neincrezitori in viitorul stuparitului se mai in- tilnesc — din pacate — si in alte localitati din fara. Dac in zonele respective, adic in conditii de mediu identice, nu s-ar intilni nenumaral{ crese’- tori de albine satisfécuti_ de roadele muncii lor in stuparit si care an de an obfin si va- lorificd importante" cantitati de miere, cearé si alte pro- duse, am putea considera ci nu este nimic de facut pentru indreptarea strilor semnalate. In realitate si fara a nega sau ascunde condifiile mai grele pentru practicarea albindritu- lui, bolile i diundtorii mi mult sau mai putin cunoscuji care micsoreazi productivi- tatea unor stupine cauzeazd pierderi dureroase tn unele ierni 3a, trebuie s& eviden- {lem faptul c& oricare cresei- tor de albine dispune in pre- zent — aga cum s-a aratat in diverse materiale dezb&tute in coloanele revistei_noastre de suficiente mijloace si teh- nologii pentru ridicarea pro- ductivitatii famililor de al- bine, formarea, mentinerea si exploatarea acestora numai fn stare puternica, activa si si- natoasa, pentru prevenirea si combaterea la timp a bolilor, daunatorilor si intoxicatiilor cu substantele folosite la chi mizarea agriculturii si sil culturi Descrierea pe larg a tehnolo- giilor in cauza, se gaseste in lucrdrile de specialitate apa- rute recent in editura A.C.A. si APIMONDIA (Manualul apicultorului, Stuparitul now de C. L. Hristea — Albinele gin. Noi de C. Antonescu, Mierea_ de Eva Crane $.a.). Rezumind coneluziile _tratate in lucrarile de specialitate mentionate si articolele publi- cate de revista noastré sint de retinut urmatoarele recoman- dari prioritare : 1, Folosirea in exclusivitate in siupinele noastre a populatii- lor (ecotipurilor) de albine locale, selectionate continuu, de rasi romAneascd puri si nicidecum populatii de albine provenite din fnerucis&ri cu rase, prin inlocuirea matcilor eu altele din import, imtrodu- cerea de matci din alte zone ale {arii, imperecherea mitei-lor cu trintori_provenifi din stupine cu populafii de albine hibride etc. 2, Formarea de familii de al- bine noi numai in stare puter- nic& adicA la_nivelul uno veritabile familii de albine de baz, folosind — in primul rind’— roirea artificialé prin stolonare. 3. Inlocuirea anual a cuibu- rilor familiilor de albine con- siderind aceasti Iucrare ca baz a selectiei, apararii si- na&tatii, prevenirii degenerarii morfologice si fiziologice, ma- \yl TIMPUL PROBABIL IN LUNA MARTIE 1981 Anul acesta prima luni de primavaré se va caracteriza printr-un timp mai rece decit normal, din cauza unor in- vazii de aer polar, ce vor p&trunde deasupra_finuturilor noastre intre 3—13 si 28—31 martie, Incdlziri ceva mai pronuntate, dar de scurta du- rata, se vor constata in zilele de 1 si 17—26 martie, Nopti cu inghet se vor observa pe tot parcursul luni in juma- tatea de nord a f€rii, iar in sud numai fn primele 3 decade si in ultimele 3 zile ale lunii, Precipitatiile, aduse de 9 fron- turi atmosferice, vor totaliza cantiti}i de ap aproape nor- male in partea de nord-vest a fArli_si_deficitare in sud-est. Pe ling& ploi vor c&dea si ninsori, cu deosebire in prima decada’ si in ultimele zile ale lunii, Exist probabilitatea ca aceste ninsori si depund si strat de zipada, gros pind la 20 cm chiar si in regiunea de cimpie. In primele 9 zile, dupa o zi ceva mai frumoasi si relativ c&lduta, un val de aer rece va cuprinde toata fara, readucind rirea potentialului productiv a rezistenjei la boli si iernare, favorizarea producerii si obti- nerii_a cite aproximativ un kilogram cearé-marfi de la 0 familie de albine pe an. s. 4. Combaterea bolilor si déu- natorilor la albine prin apli- carea tehnologillor si admini- strarea substanfelor medica mentoase de uz apicol roma- nesti, produse de Institutul de cercetiri pentru apicultur& din cadrul A.C.A. 5, Eliminarea_sistematici din stupine a familiilor de albine 7 CAIDA ei WICOL> 0 vreme de iarna, Cerul se va acopeni si vor cadea ploi, urmate repede de lapovite si ninsori, care dupd o in- trerupere de o zi, vor incepe s& cad& viscolit o' dat& cu in- tensificarea vintului de nord- est in Cimpia Dunérii si sudul Moldovei. Ninsorile vor de- pune si strat de zipadd mai gros de 10 cm in toate finu- turile. Temperatura va scédea simfitor, atingind in unele nopti, —10° in regiunea de cimpie din sud, si —13° in Maramures si Transilvania. In citeva zile temperatura va ra mine si ziua sub 0°, fiind deci zile de iarna. Intre 10 si 20 martie se va statornici, aproape in toatd fara o vreme linistita dar rece, din cauza predominarii unei circulafii aeriene din sectorul nord-estic. _Noptile vor fi reci, cu brume si inghet in toate regiunile, In timpul zilei temperatura va urea intre 3° si 10°, fiind ceva mai ridicataé dupé data de 17 martie, In tot acest interval va predomina un cer variabil, cu innordri mai accentuate di- mineata din catza ceturilor matinale. Doud fronturi de ninsori slabe si locale vor slabe si slab productive din diferite cauze. 6. Asigurarea proviziilor de brand pentru iarnd gi incepu- tul _primaverii, cel mai tirziu pina la inceputul luni sep- tembrie. Am fi bucurosi dact cresca- tori de albine din zona dv., ar fine seama de recomandarile facute si ar informa cititorii rubri despre rezultatele do- bindite prin aplicarea acestora in desfasurarea activit&tii lor in stupine. CA. atinge teritoriul in jur de 14 si 20 martie, cind se vor pro- duce unele’ intensific&ri de vint, Fenomenul cel mai des intflnit al acestei decade va fi ceata, care pe alocuri va da si burnife neinsemnate. Intre 21 gi 24 martie, desi nu se vor ‘produce modificéri esentiale in aspectul vremii, el r&minind linistit si cetos ‘di- mineata, se va remarca totusi © incalzire evidenta fn toate finuturile. Temperaturile di: urne vor atinge 15° in Mara- mures si 20° fn cimpia Bana- tului. Cerul va prezenta fn- seniniri accentuate si dura- bile. Dup& aceste zile destul de frumoase si cildufe de adeva- rat primavara, timpul {si va schimba din nou aspectul, de- venind nestatornic si va in- cepe s& se r&ceascd din nou. Cerul va prezenta fnnorari pronuntate, ce se vor propaga de la nord-vest citre sud-est. Vor cidea ploi temporare, ce se vor transforma in lapovite si ninsori in Transilvania, Moldova si regiunea de munte, unde vremea va Tua din nou caracteristici de iarn, Vintul se va intensifica in vestul si nordul {Arii, inclusiv regiunea de munte, unde ninsorile vor fi viscolite. Cefurile de di- mineaté. vor avea caracter local. Temperatura va scddea treptat dar mai accentuat in ultima zi. Valorile nocturne vor varia intre 1° si 6° iar cele diurne intre 3° si 12°, exceptind zona de munte unde vor fi mai coborite. N. TOPORa Imbinind_utilul_cu_pldcutul wh rintr-0 0 recrea’ PARTICIPATI LA © (fr bsit Danis ane ix mate CURSURILE DE INSTRUIRE TEORETICA $1 PRACTICA IN APICULTURA organizate de Asociatia Crescitorilor de Albine din R.S.R. — Institutul de cercetéri pentru apiculturd MALIUC — TULCEA @ 880 locuri in sezonul activ cite 40 pe seria de cite 6 zile pe perioada 4 mai — 11 octombrie 1981 © Putefi participa si cu membrii familiei © Putefi beneficia — contra cost — de 1—2 excursii documentare in Delta, b&rci de agrement si permise de pescuit sportiv MALDARESTI — VILCEA © 264 locuri in sezonul activ cite 12 pe seria de cite 6 zile pe perioada 4 mai — 11 octombrie 1981 © Particips apicultori cursanfi =~ Ls © Privelisti montane tncintitoare “’ @ Posibilitifi de excursii in impre= jurimi Cursurile constau Win sedinfe de instruire teoreticd si aplicafii practice sub conducerea unor specialisti de inaltd calificare, i cadrul stupinelor de selectie $$ producere a materialulut biologic de la Maliuc gi Mdlddresti ale Tnstitusubit de cercetéri pentru apiculturd. Se predau probleme de strict specialitate privind tehnologiile de crestere a miteilor, de inmulfire a familiilor de albine, de producere a liptigorului de mated ‘si a mierii fn faguri si secfiuni, de recoltare si conservare a polenului si de producere, recoltare si conservare a propolisului si a pasturii ! Condigit excelente de cazare la un pref de 15 lei/zi pentru membrii A.C.A. gi de 25 lei/zi pentru insofitorii acestora ! Camere de cite doua paturi, electricitate, apX potabil’, bibliotecé ! Hrana priveste pe participanti si se poate pregiti si servi in bucitdrii gi sufragerii modern si confortabil utilate ! INSCRIERILE SE FAC PRIN FILIALELE A.C.A, JUDEFENE DIN IN- TREAGA TARA.