Cec Om Sia aU Lae ASOCIAT.E! CRESCATORILOR (a Ceol LUIS Senentranate ee ae Samer NTs recent tit cent Pee ECT en oer me ny AUREL MALAIU Ginter Ei amen tare cat PEROT COLEGIUL REDACTIONAL Coa Ska eer Ty ce ee tC ta ES tet SAMU reer ar Rr Selec TR tN E Bere aot Baik Saar ener cert ea ee Tee EY COMITETUL EXECUTIV al Ve Seen en UveliT| LOR DE ALRINE DIN R. S. pont est i Trea vi ot ae OY ones ternce on vmrte Poors TEAC Revisté lunar’ de schimb de experienti i Indrumare metodologicd apicoli editatS de Asociagia Crescitorilor de Albine din Republica > 7 17 18 20 2 ae CUPRINS Gh. STINGU: Si reconsiderim importansa eco- nomicd a apiculturi. Mihaela SERBAN : Pentru. ameliorarea albinei ro- mnesti (IL A. ADAMONT: Opinii privind pregitirea si des- fsurarea stupiritului pastoral. D. GHITA: In sprijinul stupSritului pavilionar (ID, Z. VOICULESCU : SX sporim productia de ceark vi tn acelagi timp sé combatem Varroa jacobsoni. A, LUCESCU si Cl, OCRAIN: Apicultura in sec. torul socialist. Organizarea si modernizarea sec- tigi apicole a Inspectoratului silvic Buziu, **'%: Cum si prindem un roi natural $i cum si-l introducem intr-un stup sistematic, Vi. HUMENT: Cuse& contra furtisaguiui, Tr. OLARIU, V. DAGHIE si Nadia NICOLAU: Aplicarca unui extract total de polen in trata~ mentul hepatitelor cronice persistence, DIVERSE Gh. ENE: Din experienta mea de stupar, * * * Protejati-va.ochii contra ingepaturiior. DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE Al, DOICIU: Inaugurarea la Cimpulung Muscel a unui nou magazin ¥Apicola”. I. BECHERU : Valorificarea intensiva a culesurilor in judetul Dol} 1. PETREA : Prilej de cunoastere a noutigilor: tn apiculturi, SECTORUL TEHNIC VA INFORMEAZA DE PESTE HOTARE 1. OGRADA : In vizitk la apicultorii spanioli. DIN ACTIVITATEA APIMONDIA ‘TIMPUL PROBABIL CALENDARUL APICULTORULUL DE VORBA CU CITITORII ee Coperta I: Stupina a Institutului de cercetare si pro- ductie pentru apicultura la cules la floarea-soarelui, (Foto: Tr. VOLCINSCHI)»in fiecare comun’% si in fiecare gospodarie, in cooperative, intreprinderi, scoli, si fie stupi de albine. Acestia au importanti, sti bine, in ce priveste asigurarea polenizarii. NICOLAE CEAUSESCU (Din cuvintarea la Consfituirea de lucru cu cadrele din zootehnie, 1980) SA RECONSIDERAM IMPORTANTA ECONOMICA A APICULTURII Prof. Gh. STINGU Cresterea productiei agricole, datoritt poleniztrli cu albine, este asa de importants, incte asttizi albinele sint tot mai mult apreciate nu numai pentra produsele lor directe (mie= > rea, polenul, propolis te). alimente sk medicamente de mre eulowre biologie, cgi cx mijloc ,agrotehnic" de sporire a productiei de fructe si seminte. Studii temeinice $i rezultate ‘practice de necontestat scot in evident urmiitoarele 1, Dintre toate insectele albinele au acele tnsusiri biologice care le fac polenizatori de nefnlocuit. 2. Necesitatea poleniztrii cu albine a culturilor agricole entomofile este astizi mai mare ca oricind, Folosirea albinelor ca agenti polenizatori este deosebit de eficienté in economia. pro- ductiei agricole, CARACTERISTICI ALE ALBINEI CA POLENIZATOR, Swrins legaté de floarea din care se hri- neste dar careia prezenya sa fi asigura existenya, albinele au aparut si eyoluat in strinst relayie simbioticd cu plantele cu flori, Naturalistul francez Gaston Bonnier, sintetizeaza acestea astfel : ,Al- binele au nevoie de flori ca sa_traiasca i florile de albine ca si rodeasca“. In timp, plantele angiosperme au ap’- rut la inceputul cretacicului, iar albina melifera, la sfirgieul lui, Strdmosii albinei (aseminktori cu vies: pile) gisind in natura flori, au trecut de Ta heana vegetala grosiera (frunze) Ia cea concentrati, polenul si nectarul dind nastere actualei albine melifere. Cercetind florile pentru hrang, albinele fSceau si po- lenizarea lor (incrucigat’). Plantele ento- mofile se diversifick mult datorita varia- bilitiyii genetice gi se raspindesc pe tor uscatul, Autopolenizarea, limitind varia- bilitatea, la multe plante s-a dezvoltat autoincompatibilitatea privind —polenul propriu. Astazi, din totalul plantelor cu flori, peste 80%/) sint polenizate gi-si asiguri supraviewuirea prin interventia insectelor. ‘Dinere insecte, numai albinele contri- buie cu 76,6%/;, diferenya de 23,49/) reve- nind celorlalte insecte (bondari_ 7,6%, mugte 3,7%/, carabusi 3,5%/, albine sal- batice 2,5%/o, restul insectelor 20/s). Procesul evolusiei a desavirsit la albina melifera o serie de caracteristici morfo- anatomice gi biologice care o fac cea mai adaptati pentru polenizarea plantelor. ‘Astfel, aparatul bucal este adaptat pentru lins si supt sucurile dulci din flori (0 lun- gime a trompei de 6,5—7,16 mm), gusi pentru transportat gi prelucrat nectarul (cu 0 capacitate de aproape 1/2 din greu- tavea corpului), mandibu'e pentru deschi- derea anterelor si eliberarea graunciorilor de polen, periuge si cosuleye pentru adu- 1narea si transportarea, polenului, 0 greu- tate corporal potrivita. pentea zbor $i cercetare a florilor. Din punct de vedere fiziologic, pe Iingd neues le/eterncuten se sei descoperi si comunica directia si distanya pind Ia sursele de hrana gisite, marea n: voie de polen pentru cresterea generatiilor succesive de puies, precum si instinetul de a-si face rezerve de hrand, transforma al- bina intr-o harnick vizitatoare a florilor. Insisi biologia familiei de albine, mo- dul iernirii cf, face posibili polenizarea masiv — prin numarul mare de albine zburitoare — a-tuturor plantelor ento- mofile ned de primivara timpuriu, Y NECESITATEA ACTUALA A POLENIZARII CU ALBINELE A CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE, Agricultura intensivi ce se practic tot mai mult pe intregul glob, cultivarea in lanuri de sute si mii de hectare a acele- easi plante agricole, desfiinjarea rizoa- relor, a spayiilor nelucrate din jurul po- milor izolayi care au dispirut si ei din mijlocul culturilor, necesitatea obiectivi a atragerii in circuitul agricol productiv a tuturor suprafetelor oricit de mici, dar fn special folosirea fn unele cazuri’ abu- zivi, adeseori lipsitX de orice logic’ eco- logick si chiar economic’ a pesticidelor si poluarea generala a mediului, a facut Sa se reduck imens numirul polenizator Jor din naturi care nu mai gsesc con digi necesare vieyii lor. Albina meliferd este si ea loviti de toate acestea. Ingrijita insa de om $i trans- portati din loc in loc pentru a gisi hrana, protejata cu severitate prin lege impotriva intoxicayiilor cu pesticide, albina rimine tun aliat tot mai singular al omului pen- tru cresterea productiel agricole. In $.U.A. in statul California, funcyioneaz’ un trust special, cu peste 75.000 de familii de al- bine folosite numai pentru poleaizarea culturilor agricole. La obtinerea unei re- colte mai mari, fermierii plitese trustului © prim suplimentara, peste suma achi- tat initial, de 8—15 dolari/familie. 2 Vechiul concept al cresterii albinelor pentru a realiza producti’ de miere este tot mai mult inlocuit de folosirea lor ca polenizatori pentru cresterea producyie! agticole. De aceea, tn ubtimii ani, in tot mai multe state, munca de selectie diri- jata a albinelor nu se. mai. face numai pentru productia de miere, ci si pentru polenizarea culturilor, Cu toate ci astiizi procesul de domesti- cire si crestere dirijat’ a bondarilor de cite om a facut progrese incurajatoare (in farile scandinave) ‘sint mai aproape de folosire tn practic’ rezultatele muncii oamenilor de stint sovietici de a objine hibrizi de albine care in Fi si poat’ fi folosisi Ja polenizarea trifoiului. fn S.ULA. se incearci, cu unele rezultate po- zitive, obtineea unor suge de albine cu tending ridicat pentru colectarea_pole- nului si aceasta, preferensial de la lu- cerni. Se apreciazi unanim ci valoarea spo- rului de productie agricoli realizat in urma polenizarii cu albine, este mai mare decit valoarea productiei stupului (miere, ceatii etc), de 10 ori in URSS., de 15 ori fn S.U:A,, de peste 20 de ori fn firile nordice. In S.U.A. polenizarea culturilor eu al- bine a inceput inci din 1910, acum fiind generalizata jn multe state. In R. S, S, Gruzin’ se plitese 14 ruble/ familia de albine adusi fn livezi si 7 ruble la floarea-soarelui. In R. D, German pe Itngi transportul gratuit al stupilor ‘se plitese 20 m&rci/familia de albine pentru polenizarea wifoiului, lucernei si livezilor. In patria’ noastra prin Ordinul 159 din 4.X.1974 al M.ALA. se aprobi_contrac- tarea familiilor de albine ca polenizatori instituindu-se urmitoarele tarife/familie de albine : 50 lei Ia lucerné, 30 ei la tri- foi, 25 lei la livezi, 10 lei la mustar, ra- pita, floarea-soarelui. Mésura de polenizare cu albine s-a impus fntrucit sporurile de productie in yara noastrd se situeazi jntre : 50—60— 100%/o la pomii fructiferi, 30—500/) la floarea-soarelui, 20—30%/ la rapiti si mustar, 200—3000/) la trifoliene si se-minceri_legumicoli, 200—4000/y la bosta- noase, De aceea agricultura are nevoie dz tot mai multe familii folosite in sensul actual al stuparitului : sporirea productiei agricole din polenizarea cu albine. Daca in prezent exist fn yara noastra cca 1150000 stupi cu albine, insuficient folositi pentru polenizarea plantelor a- gricole, numarul lor trebuie sa creasca la 2000000 in 1985. Corelind si mai bine deplasarea in pastoral cu necesitatea po- lenizarii_ tuturor suprafeyelor culturilor entomofile, ne vom tndeplini astfel sar- cinile trasate de tovarasul Nicolae Ceausescu prin cuvintarea yinutt la Con- sfatuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. cu cadrele din cercetare si invayamint di agricultura, din 10 septembrie 1981 st acordim mai multé atentie apicul- turii, In intreprinderile de stat si coope- vative numirul de stupi de. albine este foarte mic si cred ci, intr-o anumitt mi- surd, aceasta are si o influenfa negativa asupra productiei agricole, cunoscind ro- Iul pe care-l au albinele (ca polenizatori nn). Fiecare unitate st aibt obligatoriu un numédr de familii de albine si st se stabileasc cum trebuie amplasate, ince- pind din primavari pina in toamné*, FOLOSIREA ALBINELOR CA POLENIZATORI Polenul este vital pentru cresterea puie- tului_ si deci pentru perpetuarea vieii fa- miliei de albine, De aceea exist o strinst legitura fntre prezenja puietului si cule- sul de polen. Prin urmare sint apte pen- tru efectuarea serviciului de polenizare familiile de albine care au puiet (neci- picit), Pentru_polenizarea lucernei sint, nece- sare 6—7 familii de albine puternice, la hectar, asezate in grupuri la discanya de 150—200 m intre ele, iar la trifol — 4—5 familii/ha. Sint date in literatura care subliniazi cd fara albine producyia de: seminge“este de 8 kg/ha la lucerna co- muna, trifoiul rosu, sulfina albi, pe cind prin polenizare productia creste la 200 kg/ha. In polenizarea livezilor de pomi fruc- tiferi, tn special th cadrul varietayilor autosterile, pe Iingi exemplarele dona- toare de polen, trebuie si existe tn mod obligatoriu albine pentru a-l transporta. Cu doud familii de albine la hectar ase- zate in grupe de cite 15—20 in mijlocul fiecdrui lot de 7—10 ha seepoate asigura © polenizare corespunzatoare. Pe lings sporul de fructe se obtin produse cu uni- formitate crescuta, culoare mai frumoasa, aroma placuta. Sporul de productie la floarea-soarelni este de 400—500 kg seminje la_hectar obinut prin simpla prezenti a albinelor polenizatoare, Pe linga aceasta, creste gra- dul de fecunditate a seminyelor, greutatea absolut, precum si procentul de ulei ob- pinut. Reiese ca polenizarea cu albine este o ylucrare agrotehnici® de neinlocuit. In- carcatura optima la hectarul de floarea- soarelui este de 1—2 familii de albin Si alte culturi realizeaza sporuri de productie notabile prin folosirea albinei melifere ca polenizator suplimeitar : spar- ceta 60%, hrisca 39%/, coreandru 35%/o, bumbac 280/9, castraveyi (in cimp) 119/o, struguri 299/., in 19/0, Tata de ce cresterea albinclor, departe de a fi 0 ocupatie care intereseazi doar pe beneficiarul produselor directe ale stupului, este o actiune patriotic’ cu largi implicatii in sporirea generala a productiei agro-alimentare. De aceea, cresterea albinelor si folosi- rea lor rationala tn polenizarea culturi- lor agricole entomofile poate si trebuie sa-si aducd mai mult contributia la in- fiptuirea sarcinilor noii revolusii agrare, prin realizarea unui surplus de produse agricole, pentru a face patria noastri mai frumoasi si mai bogati cu un grad supe- rior de civilizatie. N.R. Propunem cititorilor nostri si reco= mande conducerilor din intreprinderile agri- cole de stat si cooperativele agricole de productie si studiexe acest urticol pentru cei determina si vin tn mai mare misurd tn sprijinul actiunit de organizare si contrac- tare a polenizérit cu ajutorul albinelor a Culisrilor agricole entomofile,PENTRU AMELIORAREA ALBINEI ROMANESTI (II) a alege, a urmari, a ameliora* Biol. Mihaela S$ERBAN 7 Institutul de cercetare si producyie pentru apiculturk 1, A ALEGE Tot de la doctorul Toan MOLNAR (PIUARU) wInvitituré despre cum si scie a aleage primivara stupii cei buni“. Virtutea unui stup bun cuprinde in sine 0 ceati de albine lucritoare, Ci fntru aceastea reazimi bundtatea lui, adeca. - In albine barbate In clociturk ce oa% de matci 5. In faguri frumosi cu giociyele nesbircite 4. In matel stinitoasi. wlnvititurit despre cum si cunogci vara stupii Ce. bun In vremea verii, dintru aceaste semne si cunose care stupi sint mai buni. 1. Din umblarea albinelor cea cu birbayie 2, Caritura cea neincetatd pre seama clociturii 3. Zburarea lor cea oabla si reapede, ori inci irku umbli, 4, Byirea lor, si intrarea cea cu graba in cosn’yS, incdrcate cu farind de flori. wnvijiturd despre seamnele din care cunosci toamna stupii cei buni®. Precum casnicul adunk rodurile sale in jignisi ca i aib¥ preste arn’, (astfel adund albina) micre in faguri, iark ca sX cunosci’ toamna care swupi sint buni, si de qinue preste iarni, sX isi aminte Ja aceaste seamne. 1. De sint albinele multe si birbate 2. De sint fagurii framosi 3. De au fost vara albinele birbate si iusi, mi car de nu ar fi preste tot asa multe, Stapul carele are aceaste seamne, nu numai penta miere fl. poti cumpira, ci si pentru prisit i posi qinea. $i fiind fagurii,plini lise poate lua mierea aga cit aibi- nele sf nu se omoare, precum mai inainte v-oi inviya..“ (Urmeaz’ sfaturi pentru cumparatorul de cogniye, si cite si maj cite, ch mi intreb uneori dac3 mai_are rost s& mai scriu. Raspunsul_ este acela ca, in secolul nostru, mai ales in ultimii 40 de ani, ‘s-au schimbat atit de grav conditiile de practicare a apiculturii — desi mulfi sg mai con- sider a ‘pastoral’ —, iar pe de alti parte, pe baza remarcabilelor cunostinge teoretice si practice acumulate s-au rafinat atit de mult tehnicile de exploatare a albinei, incit din cind in cind prinde bine cite 0 aducere Ja zi.) * Partea [-2 a acestui articol a fost pubiicatS in nr, 4/1982 al revistei noastre. 4 2, A URMARI Pentru cd am facut publica (Apicultura in Romania, 4, 1982), schema viitorului program najional de ameliorare-a albinei, consider necesare pentru uzul interesatilor clteva din amianuntele evidenyei stupinei. Chiar daci evidenyele se cer a fi tinute unitar, nu inseamnd c& ar fi exclusi din competitie acei apicultori care din diverse motive nu pot completa fisa standard pentru fiecare din mateile lor recordiste. Dar nici nu poate fi vorba de absenya caietului de stupind, in care si fie no- tate periodic, daca se poate din 12 in 12 zile, sau dacd nu — miear in momentele cheie ale sezonului: prim&vara la zborul de curajire, fnainte si dupa culesul de primavara, a celui principal, Ja caderea sezonului ‘actiy si la inttarea in ian’) aceleasi elemente din fisd, astfel inett da- tele sd poatd fi deslusite de selectionerul care hotaraste acceptarea sau nu a colo- nici respective ca interesantd pentru se- lectie. Sd luam, de aceea, pe rind, intra rile (rubricile) fisei standard : mama 9: notarea este posibila la sta- tiile de testare si la pepiniere, unde se testeazi si_respectiv de unde pleaci matei cu paringi cunoscugi; de aseme- nea, pentru o stupin& particulard sau socialista, afiliatd la Program fie ca sursi de prasila proprie valoroasa. fie ca vatti de verificare ; mama 33: idem ; linia: dom ; se adaugi stupinele care pri- mind material din linii in curs de sau omologate, originea acesteia este ates- tata oficial. COLONIA putere puncte : se noteaz’ cu puncte (4, 3, 2 sau 1) cf. tabelei (vezi Iuer. cit) ; intervale: un interval (doua straturi de albine) cuprinde 2000—3 000 de indi- vizi, in functie de dimensiunea ramei, deci 200—300 g 5faguri puiet : strict numrul de faguri pe care se intinde cuibul ; oud: un fagure de cuib contine mai multe sau, mai putine celule ocupate; se in- dick numérul de celule ocupate (oua), determinat cu ajutorul unei rame cu plasé din stem sau sfoark ca 32 ca- reuri de cca 5X5 cm, fiecare careu cuprinzind in deschidere cam 100 ce- lule 5 puiet nectptcit : idom (puict neckpdcit) ; puiee capicit : idem (puiet c&picit) . brand, kg: 4 asemenea careuri ale plasei (1, dm?) delimitcazé 350 g micre (ca- pacita, ambele fete ale fagurelui), In mate, un fagure de muhietajat conjine cam 2,500 kg miere, iar unul de ori- zontal sau RA 1001 aproape 4 kg (3,700—3,850 kg) ; roire, puncte : se noteaza cu 4, 3, 2, sau 1, icf. tabelei sus-menyionate ; liniste, puncte : idem ; blindete, puncte : idem ; INTERVENTII: se noteaza, numeric, faguri (c'adiqi), faguri artificiali si fa~ gieri cu puiet adaugati (+) sau scosi (—) din stupul respectiy ; cantitatea de albing in keg, souturaté (+) din alt stup sau Iuat’ (—) pentru alt stup; cantitatea de mike in kg, addugata (+) sau scoask (—) din stup ; cantitatea de zabir, in kg, introdusa pentru hrani- re de stimulare sau ca suport pentru medicamente 5 OBSERV AT II : pentru caracterul de dez- voltare de primavar de exemplu, se noteazA data la care s-a adaugat pri- mul corp de recolta si eventual al doi- lea ; altfel, din celelalte notari (intro- ducerea de unul sau doi faguri pentru Trgicea cuibului) se deduce comporta- mentul coloniei sub acest aspect. Se mai noteazi fn caiet sau in fisa de evidengd eventualele aritmii ale dez- yoltarii, aspectul uniform sau nu al albinelor, rezistenja la iernare, acci- dente de natura pedoclimatica ale cu- lesului, ora de iesire la zbor a albine- lor, distanya de la vatré pind la sursa de nectar. O, mentiune aici pentru di- ferentierea pe care trebuie sa o stie face orice apicultor, intre puietul la- cunar (datorat neviabilitiyii larvelor, rezultate din consangvinizare accen- tuath) si puietul. pestrit (datorat des- cipicirii sau nec¥picirii celulelor con- tintnd larve afeotate de loca sau de varroori) : din primul indiciu decurge obligatoriu, reformarea mitcii sia in- tregii familii de surori, si revizuirea schemei de imperechere; al doilea poate fi uneori indiciul revistentei mai scizute la boalX a populatiei descen- dente a unei mitci in comparatie cu celelalte de pe vatra, Dacd dintre fa- guril aitificiali (44) se noteaz ca ’ob- servatie’ numirul celor cliditi efectiv de albine, se mai deduce cu ugurinyé la sfirsitul sezonului (adiugind sf ceara rezultatd. din reforme), randamentul ceart al coloniel. Se mai impun men- iuni speciale pentru preferinyele cer- cetivii nei anumite specii de flori; 0 remarca referitoare la tendinya de pro- polizare( prezenti, absent, accentu- ati), La selecyie pentru unele productii speciale — miere fn faguri sau in sec- tiuni, liptigor de mated, de exem- plu.—, se mai noteazd si modul de capacire a-mierii si respectiy gradul de dispozitie pentru luarea in crestere si ingtijice a botcilor. $i astfel sint epuizate caracterele productive prince pale si secundare pe care se bazeazi ameliorarea. Urmarirea acestora du- reazi, in statiile de testare, doui se- zoane complete la care se adauga si anul formarii roiului cu tindra matca. Verificarea. si stabilizarea caracterelor testate se face apoi, pe plus-variantele adunate in stupina de elite ; coloniile respective rimin deci aici doux se- zoane. Jn afara caracterelor productive (ran- damente si ortament) se urméareste, ines din prima fazi a ameliorérii — ale. gerea. — si morfologia albinelor. Este adevarat ci pind acum la albind incX nu sau purut corcla (ca la alte animale erescute de om) caractere productive cu vreunul de morfologie externa. Tocmai pe acest considerent in lumea cresc&torilor sint create doua tabere : ’moda-veche’ — cei care tin la culoare, la dimensiuni ale 5miatcii si lucratoarelor, si implicit Ja ur- miarirea in selectie a respectivelor car: teristici ; si ’moda-noud” — data de cei care sustin pirerea unuia din reputajii profesori nord-americani care le-a spus odati apicultorilor: ,vreti albina gal- ben’ — galben’ v-o dam, vreti albind cenusie — cenusie v-o facem ; dar eu cred ci numai producyia de miere a coloniei conteazi®. Imi permit si remarc cA ymo- da-veche’ este suverani in Lumea_veche, unde intimplator incd mai exist (mai rezista, de fapt) rasele pure de albina melificd %, iar ’moda-noud’ este lansara ti cu succes in continentele gi cd deocamdaté, fara a nega experienta si performanyele hibrizilor din Lumea nous; experienya spinoasi a ulti- melor trei decenii de apicultura inclina balanya in favoarea modei vechi. In ce ne priveste, nu putem progresa, nu ne putem conserva $i proteja albina autoh- ton& decit cunoscindu-i, delimitindu-i si respectindu-i indicii morfologici caracte~ ristici ; numai din susele ei curate putem objine si reproduce pentru productie vii- toare linii si hibrizi inter-liniari cu ran- damente superioare, asa cum ne cer pla- nurile economice. Nu este locul si detaliem indicii mor- fologici (41 la numar) pe care fi urmarim fn. stopin’ si in laborator pentru confir- marea conform criteriilor actuale a albi- nei romanesti, catpatine. Dar cu: privire la anatomia albinet ax fi ceva de spus — in legitur’ cu urmarirea albinelor si cu tinerea evidenyelor in mod corect, in le- garurk cu munca de crescdtor, fn afard de puietul lacunar, ined dou’ anomalii tn dezvoltare mai indica originea nesdn&toast genetic a puietului, calitatea nesatisfaca- foare a matoii — omile sterile (pe care eu le mai numese si ou% neputincioase) si Schema de ‘formare a renumitelor, producti~ velor mitei yaurii" si ,caucaziene” din SULA, Noua Zeclands si Australia, se aseamina cu cea folositk pentru puii de carne: sint nigte hibrizi al citor caracter productiv principal mu poate fi pistrat la eventualii urmasl, degenereazi.. Secre- fol performantelor in aceasta situajie st& in. per- manenta incrucigare a unei aceasi, linii tata si lini mami, care-gi au originea tn bine pistratele rase pure din Lumea veche. 6 pupele care nu pot ecloziona : ovale din care nu eclozioneazi Iarve nici dupa trei zile si nici mai tirzix, embrionul for ne- find capabil: de dezvoltare, se datorese gradului ridicat de consangvinizare, iar pupele care igi depasesc termenul de eclo- ziune se datoresc tot aceleiasi cauze — cind nu este cazul insuficientel aprovi- zioniri cu hrana sau incapacitayii de ter- moreglare (incapacitayi fiziologice ale doicilor, avind explicasia in constitujia genetic nesatisfcatoare) sau al yatroozei, (Tot varrooza motiveacs $1 prezenga trin- torilor adulfi cu aripi mototolite — ceca ce nu constituie 0 deficienta a matcii, ci un accident ; situatia poate si trebuie pre- yeniti de cétre ameliorator prin recunoas- terea si respingerea de la alegere a colo- niilor cu asemenea simptome). 3. A AMELIORA ‘Inlaturarea conseoventi din efectiv, con- form criteriilor mai sus enumerate, a m nus-variantelor si reyinerea pentru, verifi- carile fn etape ulterioare a plus-variantelor sint instrumentele, confirmirii unei linii ameliorate, ’selecjionati’ pentru un carac- ter sau altul, sau pentru mai multe carac- tere, destinati exploatirii intr-un anumit complex. de factori pedo-climatici. Dar pentru cf in actualul sezon nu vom prac- tica impreund decit alegerea si urmarirea albinelor, etapa urmitoare — ameliorarea propriu-zisé gi modul in care o practicdm la Institutul de cercetare si productie pen- tru apicultura va face obiectul unui alt articol.OPINII PRIVIND PREGATIREA S| DESFASURAREA STUPARITULUI PASTORAL A, ADAMONI Tat sneh ae a, ventaia! stnronlape puliselee Wesciiad’ all cee cent BUpeCaa distil pictorial props tp) actieolil ‘de'fars.s4 sintetixer Gheva dla lucraile ds premiere aa ito ulustdeteanmoieetin panel a Snuit Balen nbastie Peatfula te saan cede! gurarea in bune condiqii a swupSritelui Barrel imopuineioccparizate a fav elitr istalbise (i wereeee ss Onea ea Ere Sari op tatatl euieilo eek lavcateise Goes depletices: scat adore talk Tel acecant pogeatere ds bak, nat fers acces Gunanal fonililecdavainine Bee alli arcceice wleveielenrs ecto. neorarul, ca spre exomplu 50 familii in PTE tatyelar coantinie excel ctaeltaost slate ca, baa cielters, 7On catul plane letra teemecamn aim Geral cereal taal caniie cee, 100 qi‘chice mal malts tn carl Geta, Faia aveercica Fpemmcaitisiopern se lee tasscin serene Rieu wai ce eee dnan wee te ior calbitelora pid! Inidebsnares ce Besele Mellalen le sedan Gene nesacest lucéu pentru a nu denatura calitatea su- Bena misnplis de akan Ds wie Pibtes cipal Hepllittapactani seco ne: Peer crecetie coe neceart ultiacior ca piednnchrer clinica eed ee enmaeen ibe ce at aeae ieeiee eetocal absadlon datndir- se tbe (aos faseuti de "aerlaue’‘eoresstinox toad Bee cuietup! Tiers Aout exmramenes la qe pea iNe a acdc eacteaa ges in Pacaliiee dl ebreriacateniesri tn Paraialceievaeh Wnt oate Scere paver taapenie leteaatbicion Serres ajenil slavari, doce ce albuicle fi ieee choral ce Gael tediaiccle angurinduse ca che un cul dunel cad pier fociheciltruforermts een Swupii_se transport% Ja distange mari numai noaptea sau dimineata devreme, inainte de rasdritul soarelui, atunci cind distanga mai redusi de deplasare permite acest Iucru, Pe timp noros si rece (pri- ntavara si toamna) transportul se poate face si ziua. Consideram ci este bine ca stupii si fie transportaji cu cel putin 4—5 zile inaintea fnfloririi resurselor melifere res. ective, pentru ca albinele si aibi posi ilitatea recunoagterii din timp a acestora. Stupii vor fi inedreati tn vehicolele de transport, cu ramele pe directia de mers si vor fi bine legasi cu fringhii, fiecare rind tn parte, Nu vor fi acoperiti cu pre- lata, pentru a nu tnibusi albinele, Odati cu stupii se transporta si restul inventaru- lui necesar. Viteza optima de deplasare va fi adap- tata starii drumurilor, dar chiar daca dru mul este bun nu se va exagera, menti nindu-se_totodati o vitez’ medie con- stant, Pe parcursul drumului se vor face opriti periodice pentru controlarea stiri inedreaturii. Pe locul stabilit si pe cit posibil de mai inainte pregatit stupli se descarcd si se asaza la distanya prevazutd unul de altul, dupi care se instaleazi adipitorul pentru apa. In acest timp albinele se linistese si numai apoi se deschid urdinisurile, mai intfi la rindul din fay al stupilor si se fnchid orificiile de-ventilatie. Se insta- leaza fn final cintarul de control care va fi urmirit zilnic, pe toati durata culesu- lui respectiv. Stupiné din Hateg la cules tn Vrata, jued. MeherIN SPRIJINUL |STUPARITULUI PAVILIONAR dp D. GHITA In nr. 11/1981 am seris un articol cu acelasi title ca si_al articolului de fara fn care ardtam ca datorita modului si culorilor in care mi-am vopsit stupii de pe pavilionul men apicol am reusit si nu mai inregistrez nici un fel de pierderi din- tre miatcile tinere iesite la imperechere, acestea intorcindu-se fiecare la familia sa de albine. Ca un ecou al acestui articol numerogi cititori ai revistei, deyinatori de pavilioane apicole din intreg cuprinsul Tari si care inregistrau mari pierderi din- tre matcile iesite la imperechere, mi-au adresat 0 vastd corespondenti, solicitin- du-mi detalii cu privire la culorile si fi- gurile geomeirice folosite de mine la vop- sitea pavilionului, stiut fiind ca felul acestora ajuta m&tcile sd-si recunoasca cu precizie stupul din care au iesit. De aceea in cele ce urmeazi voi incerca si rispund intrebirilor ce micau fost puse. ‘Am folosit vopsele pe bazi de ulei avind culorile: galben, albastru, violet si alb. Din primele doua culori am realizat ined pateu nuange pe acelasi fond : galben deschis, galben inchis, albastru deschis si albastru fnchis, folosindu-ma in acest scop de culorile: alb, maron, negru si verde. in acest mod am obyinut opt culori pe care le-am aplicat direct pe peretcle ex- terior al pavilionului, in dreptul fieckrui stup, incepind de la baza superioara a urdinisului, in sus, sub forma de diferite forme geometrice si numere, avind o ma- rime de 3-5 cm lasime si 40 cm inal- time, functie de numarul sau figura geo- metrica respectiva. Tinind seama c& totusi numarul culori- lor obsinute este cu mult mai mic decit cel_al stupilor dintr-un_ pavilion — opt faya de saizeci si chiar saptezeci de stupi — am considerat necesar si reali- zez gi diferite combinajii de figuri cu culori diferite, chiar in dreptul aceluiasi stup, Astfel, daca la rindul de jos, am jnceput cu primul stup si am desenat un triunghi galben, la urmatorul, in conti- nuare pe aceeasi Hinie, am pictat un patrat 8 albastru, La al treilea am realizat un cere galben deschis, dar am avut griji si fac in centrul cercului mare un cerculey mai mic, compact, de alta culoare, cu un dia- metru de 3—4 om, Pe stupul urmator am feur o alti figur’, in care am intencalat doui linii fie drepte, fie oblice, sau cite un patrayel sau un tiunghi, ori chiar o cifra, tinind insk seama ca sa nu se repete in imediata apropiere nici culoarea si nici figura sau numirul, La al doilea rind de stupi, pe aceeasi linie, am, inversat culorile ca si nu se suprapun’ acciasi culoare la stupul de jos sila cel de deasupra lui. Sint situagii cind, din lips’ de timp, nu ne putem permite si realizim toate aceste combinajii, Atunci recomand sa se atime in dreptul stupului pregitit pentru schimbarea mitcii, 0 fijie de plastic gal- beni, cam de 40 cm. Insist mai mult pen- wu galben, fiindeS accasta este culoarea preferati a albinclor. Precizez c& la pavilionul meu nu figu- reazi nicdieri culoarea alba singuri, ci numai secundatt de una din celelalte cu- lori, fie de cea galben’, fie de cea albastri. Mentionez ci fondul payilionului este de culoarea mustarului deschis, realizark tot din amestec. Find deci o culoare des- chisi, dar nu izbitoare, ci moale, odihni- toare, celelalte culori care se aplicd sint mult vizibile de la distanyi, ceea ce faci- liteazi cred eu fnapoierea in stup a mit- cilor iesite la imperechere.Sa sporim productia de ceara si in acelasi timp Sa combatem parazitul Varroa jacobsoni Z, YOICULESCU Parazitul Varioa jacobsont este unui din dusmanii albinelor care nu sé misfi- Testa cu virulenya la inceputul infesctii, teebuindu-i_ si treack 3—4 ani pentru 3 diswrage 0 familie de albine, Datoritd acestui fapt, uni apicultori nu dau important’ combaterii parazitului, fapt_ce duce la scaderea numarului fa- miliilor de albine sau la slabirea lor, fi- cindu-le inapte pentru productie, Cei care sustin ca familtile lor nu sine infestate, le recomand sa descapiceasci cu furculita celulele captoite de trintor si sX exami- neze cu atentie nimfele prinse. Procedind astfel se conving de faptul ca parazitul exist’ si trebuie combatut. Un mod de al combate este folosirea rametor claditoare de ceari imediat ce a apirut tn naturi polenul si nectarul de Ja _pomi fructiferi. Rama cliditoare nu este altceya decit © rama obisnuité fark sirme la care am lipit_de sipca superioard o foaie de fagure artificial lata 1—2 om. Rama astfel regatit’ se introduce in familie cind al- Binele dau semnalul ci se construiesc faguri. Semnalul consti in aceea ci acum sipcile superioare sint legate de podisor cu fagurasi. Acum este momentul sx dim familei rama cliditoare care se asazi tot- deauna fnaintea ultimei rame cu hran. Rama astfel asezatd va fi construita numai cu celule de trintor pe care matca le va insaminta, Se cunoaste ci femelele de Varroa jacobsoni fnsaminyeazi cu predi- lecyie larvele de trintor inet dup& c&pi- cirea a cel pusin jumatate din celulele insiminyate fagurele se reteazX din rami avind grija ca si asim prinst de sipca superioara o fisie de 12 cm pentru usu- ringa construirii din nou, Daca pe aceasti fiste stn celule capacite le vom desea paci. Procedind astfel aor atit femela cit si fiicele ei aflate toate sub cipicelul ce- lulei avunci cind topim acesti faguri fo- losind topitorul solar sau alt mijloc. tn Yugoslavia tn usm cu chriva ant s-au recoltat in aceeasi zi dintr-o famine cu Varroa 100 celule de trintor cipacice gi 100 celule de lucratoare. wescapiicin- du-se s-au numir 108 paraziti tn celulele de trintor si numai 5 in cele de Iucritoare. Acest exempl este concludent pentru a ne arlita importanja folosirii tn timpul sezonului activ a ramelor claditoare care recoltate de 3—4 sau chiar 5 ori reduc cu cel puyin 250/ numirul parazitilor tn afara de faptul ¢% obsinem si ceara de foarte buna calitate jn greutate intre 150—300 g de fiecare familie. Daci fo- losim ramele claditoare tot timpul nu mai trebuie si facem tratamente primi- vara ci mumai toamna dupi tncetarea cresterii puietului sau atunci cind el este redus, Am aratat la tneeput eX acest Parazit este foarte periculos de aceca insist asus pra lui folosind rama cl&ditoare tn fie- care familie pe tot timpul cit avem cules. Nu este o operatic dificil3, iar efectul se poate aprecia la faja locului prin des- capicirea tnainte de topire a ‘celulelor capicite, In vara anului 1980 si in spe- cial 1981 am descipicit mii de celle in care am gasit destui paraziti pe nim- fele scoase cu furculita ; ceea ce m-a sur- Prins a fost faptul cd uupa 3-4 zile de la scoaterea fagurilor din familii si pastrarea Jor in ladiya, la descapicirea lor parazipii erau ined vii si se migcau cu destuli usu- ringa, Cu acest ocazie am gisit pe fun- dul unor celule nigte ,,filamente“ mai albe pe care cu lupa nu am reusit si le identi- fic. Abia prin octombrie, prin bundvoinga dr. Mircea Marin si a dr. Ion Rusu am vazut Ja microscop ci aceste filamente mici erau de fapt larve si nimfe de pa- raziti. Aceasta fnseamni ci femela virst- nica depune fn aceeasi celuli oud in 2 tinduri deoarece in aceeasi celu!X am ga i adulji dar si larve si nimfe sit parazi tn curs de metamorfor’,ORGANIZAREA SI MODERNIZAREA. SECTIEI APICOLE A INSPECTORATULUI SILVIC JUDETUL BUZAU Ing. A. LUCESCU ji ing. CL. OCRAIN Sectia apicol¥ din_cadrul Inspectora- tului silvic judeyean Buzdu a luat fiinya la fnceputul anului 1978, cu un efectiv de 3340 familii de albine, organizate in 22 stupine, fiind incadrata cu un. sef, de sectie, un contabil sef, un tehnician, un magazioner-casier, un muncitor timplar, un conducator auto si 22 apicultori. Pentru repararea stupilor si a celuilalt {nventar s-a. construit si organizat un ate- lier de timplarie dotat cu sculele necesare gio masind universala de .timplarie ce executa 5 opcratii. De asemenea, sectia a fost dotaté cu un autoturim ARO cu dubla tractiune pentru transportul de biostimulatori, fa- guri artificiali si alte materiale de uz api- col la stupine, cum si a produselor api- cole la magazia sectiei. in cei patru ani de activitate sectia api- ola si-a’ dezvoltat efectivul,ajungind in prezent la 4511 familii de’ albine orga- hizate $n 28 stupine amplasate pe vetre permanente de ietnare in bazinele rturilor Buziu, Niscov si Rm. Sarat, in zona dea- lurilor joase, adapostive de curenjii din curbura Carparilor, zone {n care benefi- ciaza de flor’ poleno-nectarifera de itn- txetinere si de dezvoltare a familiilor de albine (alun, corn, lemn ciinesc, opetar, zilog, pomi fructiferi, papadie gi altele). Ca urmare a faptului cd judeyul Burn, cuprinde zone de cimpie, de deal si de munte, flora meélifera prezinta o mare varierate, asigurind principalele culesuri de producti si anume, saleim I si I, zmeur, fineaya si floarea-soarelui. In functie de altitudine si de perioadele de inflorire a florei melifere, sectia aj coli organizeazi cu multi atentie in 16 care an campania de stuparit pastoral la culesurile menyionate mai sus, cu. majo- ritatea efectivului familiilor de albine, practicindu-se incepind cu anul 1981 si frupsritul semi-stagionar cu unele stupine. entry a se asigura operativitatea maxim in deplasarea unui efectiv atit de mare de familii de albine intr-un timp scurt, conducerea Inspeccoratului_ silvic BuzXu a luat misura ca tn decursul aces- tor campanii tractoarele din dotarea ocoalelor silvice si cele douk remorci plat form& construite special in acest scop cu mijloacele locale si fie utilizate exclusiv pentra pastoral, cu dows schimburi de trac- foristi. De asemenea, se planifici din timp gi mijloace auto de transport de la, uni- file de mecanizare si transporturi, fo- restiere, precum si de la fntreprinderea de transporturi ano, astfel ca in fiecare noapte se deplaseaz’ pe vetrele de cules 5-4 stupine, Importanja pe care condu- cerea inspectoratului silvic o acord’ pen tru buna organizare a campaniilor de cu- Jes cu efective pozitive tot mai marcante de la un an Ja altul in cresterea, produc tiei apicole este reflectatt si de faptul ca fn aceasta perioad’ personalul de la ocoa~ ele silvice Buziu, Rm. Strat, Pirscov, Vintili Voda, Ciskiu, Nehoiu si Nehoiage ajuti efectiv ‘secjia apicol’i la incarcatu desckrcatul stupilor si Ja extrasul mice Pentru objinerea unox productii cit mai ridicate de miere, ceark si alte produse apicole atengia seotiei apicole s-a indreptat fnck de la inceput in directia asigurarii stiri de sin&tate a familiilor de albine, prin aplicarea de tratamente adecvate pentru combaterea bolilor $i déunfporilor albinclor, astfel ci in prezent nu se maisemnaleazi nosemoza si loca europeanx si american’, apirind in mod izolat doar puietul varos. Varrooza, care a cauzat mari pierderi tn ultimii 5—6 ani apicul- turii din yara_noastri a fost si-este in permanent sub observatia apicultorilor special instruiji in acest scop care au aplicat cite dou tratamente primivara si toamna cu preparawul romanesc Sinca- car al Institunului de cercetare si produc- sie pentru apicultur’, cu bune rezultate. Fondutile necesare pentru procurarea medicamentelor si aplicarea tratamentelor sint asigurare anual de e&tre Departamen- ul silviculturii. Selectia si ameliorarea materialului bio- logic a constituit una dintre preocupirile principale ale sectici ‘apicole. Chiar din primul an de existent sa organizat pro- ducerea de micronuclee si alt inventar apicol in atelierul propriu de timplirie, iar in anul 1979 s-a organizat o stupini profilari pe cresterea mitcilor selectio- nate, aplicind in aceasta directie 0 tehno- logie bazati pe experienta tnaintaté din tari ji de peste hotare, In acest scop, conducerea secjiei a ales si instruit in mod special pe apicultorul Plesia Nico- lac, care a realizat in primul an 250 de mitei ajungind in 1981 la 1843 mitel Aceasta a. dat posibilitatea producerii in anul trecut a 351 roiuri, a filocuirii mat- cilor necorespunztoare din stupinele sec- tici, o parte din matcile produse in anit 1980 si 1981 find valorificate la alte unitiyi silvice solicivante. Producerea unui numir crescind de la un an Ja altul de mitei selectionate a per- mis imbunatigirea fondului de gene al materialului biologie, cresterea capacitipii de produciie a familtilor de albine, spo- rirea efectivului si a productiilor de miere si alte produse apicole. Se mentioneazi c& mitcile produse-in\ anul 1981 s-au realizat la un prey de cost de 30 lei pe bucati. Sectia apicola isi propune extinderea capacitijii de producere a mitcilor selec- fionate, atit pentru nevoile proprii, cit si pentin cele ale altor unititi silvice, Fig, 1 Aspecte din activitatea de verificare, apreciere si vestare a familiilor de albine in cadrul pepinierei de crestere a aittcilor a Sectiei apicole a Inspectoratului silvie jud. Buziw, unde sub conducerea sejulni secjiei ing. Cl. Ocrain apicultorul fruntas Plesia Nicolae, ajxtat “in campanii de fied si fiica sa, au realizat in anul 1981 un numiy \de dt 843 ontteci selectionate fa un cost de productie de 30 leifbuc si la un cost de iproductie de 15 lei — hilogramul de mierz conventional. iFig. 2 Colectivul de apiculto In scopul populatizirii si extinderii acestei acfiuni, cu consecinye in cresterea clectivelor si a productiei, apicole, -De- partamentul silviculturii si-a propus sé Organizeze in acest an la Inspectoratul sil- vie Buziu un schimb de experientX cu cadre tehnice si crescAtorii de matci din alte unitii silvice. Luind in considerare faptul c inci de Ja /infiinyare marea majoritate a stupilor erau de tip orizontal si cu un grad avan- sat de uzuri, sectia apicol’ a organizat si realizat in cadru) atelierului de timplé- rie propriu confeoyionarea stupilor de tip vertical, folosind in acest scop timplarul sectiei $i, prin rotatie, apicultorii, in pe- rioada cu activitate mai redusa la. scupine (octombrie-martie), realizindu-se anual in medie 600 de stupi, cum si hranitoare din PEL, custi Benton, colectoare de polen, cabane apicole etc. Jn rol important tn cadrul sectiei api- cole se acordi ridicirit continue a nive- lului profesional al apicultorilor prin abonarea acestora la revista ,Apicultura in Romania", dezbaterea unor articole din aceasti revisti, corelati cu aspecte practice de la stupine, lecjii practice la Stupine, organizate pe grupe de stupine, vizitarea in grup a Combinatului apicol gi alte acyiuni. In anul 1981 sectia apicolx Buziu a realizat cantitatea de 66511 kg miere, 12 ai Secfiei apicole a Inspectoratului silvic Buziw dupa adu- narea general pe sectie din 27.01.1982 ta care s-a analizat activitatea desfisurata in 1981. ceea ce reprezintd 102,3%/) faya de pre- vederile de plan, precum si alte produse aprole (984 kg ceara, 30,3 kg propoli ete Asigurindu-se conditii _corespunziitoare de lucru de citre secyia apicolé pentru toi apicultorii si printr-o buna. pregati a familiilor de albine pentru culesurile de productie, uni apicultori au realizat pro- ductii ridicate constante an de an. Prin- tre acestia — in anul 1981 — se mentio- neazi apicultorii. Stan Gheorghe cu 25,1 kg miere pe familia de albine, Dima Constantin cu 23,1 kg miere, Balan Mi- halache 19,6 kg, Olteanu Toma 19,5 kg. Zainea Constantin. 18,9 kg, Bolocan Ho- ria 18,0 kg, Pirvu Costea 18,1 kg, Calija Petre 18,1 kg, Costache Constantin 17,7 kg, Calen Ion 17,1 kg. Secyia apicolé a _recrutar si calificat prin Liceul apicol Bucuresti 6 apicultori care au efectuat stagiul de practica la cele mai bune stupine ale secjie Pentru a se putea efectua la timp lu- crari de ingrijire de o cit mai buna ca- litate a familiilor de albine, sectia apicola a introdus munca in echipa, pe grupe de stupine avind vetrele apropiate (admi- nistrarea biostimulatorilor si a tratamen telor, transportul fn pastoral, extragerea mierii). Munca tn acord global a stimulat an de an pe apicultorit care au realizat sidepasit sarcinile de plan. Asvfel in 1981 realizeazi peste retributia tarifark lunar’ importante. sume ca: Stan Gh, — 12.992 lei, Dima Constantin — 9 134 lei, Balan Mihalache — 5 237 lei, Olteanu Toma — 4996 lei, Plesia Nicolae 4996 lei, Zainea Constantin — 4 220 lei, Caliga Petre — 3 322 lei, Pirvu Costea — 3261 lei, Cristache Constantin — 2752 lei, Stuparu Gh. — 2.846 ei, Bo- locan Horia — 2375 lei, Calen Ion — 1911 lei etc. Aceasta demonstreaza ca in cadrul sec- yiei apicole Buziu sint posibilitati de a se objine producti de micre mai mari si la stupinele la care s-au realizat producti mai scazute, ingrijite de apicultorit O!- teanu Aurel, Bizadea Vasile, Vlad Ion, Dinescu Spiridon si alyii. Ca urmare a cresterii productiei apicole an de an, activitatea de apiculcura din cadrul IS} Buzau s-a inregistrat tn anul 1981 cu beneficii gi exist& premise ca pe baza experientei vanilor trecuti, a unei mai bune organiziri si a amelioririi: ma- terialului biologic sk se objina fn acest an producti si mai mari. Reentry Cum s4 prindem un roi natural si cum si-l introducem intr-un stup sistematic? Mai {nti se asteapt’ pin’ ce roiul s-a oprit si s-a prins, intr-un loc anumit, si zicem pe creanga unui pom. Se scoate apoi de Ja o familie 0 ra- ma cu puier de toate virstele fird albine. Se ifixeazd de umerase — cu_ajutorul unui capiit de stem’ subjire sau cu o sfoari — in capacul unei furci de lemn sau a unei prajini, Stind sub coroana pomulyi in care s-a prins ro- albectl aeetardatie'4y (pam toed prt jina astfel ca fagurele cu puict fard al- bin sk ating’ ciorchinele de a’bine. in 10—15 minute toate albinele din roi mai exact marea lor majoritate se grupeaza si acoper’ cu puiet formind un ciorchine in jurul acestuia. Atunci roiul se consider’ ca si prins ! Se coboard apoi prajina cu multi bgare de seam’ ca si nu se agate roiul de crengile copacului. Se desprinde rama cu roiul prins cior- chine pe fagurele cu puiet si yinind-o de sirma sau sfoara folosita la fixarea de prajina se introduce fn stupul sistematic anume pregitit si curajat in acest scop in mijlocul ramelor acestuia care au fost echipate in prealabil cu faguri artificiali, TNTREBARI $1 RASPUNSURI fn golul antime creat din timp tn acest scop. Se asazi la loc podisorul sau scin- durelele de podigor, se pune capacul, s2 duce stupa! pe locul stabilix tn stupina, ise deschide urdinisul si lucrarea se con- sider’ terminati- In cazul in care pe locul unde s-a prins roivl au mai ramas sau s-au ‘mai adunat fatre timp albine, se repet lucrarea. In vilele urmitoare tre- buie si se verifice activita- tea rolului purtind masc’ si folosind ume! Mensionez cd este deosebit de dificil s& se_urmireascd iesirea roilor din stupi primitivi, Din ex- perienga se constat ci dact roii primari (cu miei imjerecheate) se iprind prin apropiere, apoi cei secundari si terjiari (cu matci neimperecheate) au tendinja si se indeparteze, cauzi din care de regula li se pierde urma. Pentru a se evita asemenea pierderi se recomand’ si se recurgi la transvazarea integrali a familiilor de albine din stupi rudimentari in stupi sistematici. La efectuarea acestor transvaziri se recomanda s& se apeleze la ajutorul unui crescator de albine cu experiensi, a unui activist de nidejde din cadrul cercului apicol sau al filialei judeyene A.C.A. Caan 13CUSCA CONTRA FURTISAGULUI Prof. Vl. HUMENI Este stiut ctt de greu se lucreazi la stupi in perioadele lipsite de cules, in- deosebi toamna. Uneori abia deschizi s pul si albinele hoaye nivilesc frenetic, astfel incit sintem nevoiti si renunjim pe loc la deschiderea altor stupi, pentru a evita extinderea furtisagului. Folosind cusca descrist ‘mai jos, purem lucra Hinistit, oricind, cXci nu ne mai de- ranjeazi nici albinele si nici viespile. Aceasti cusci se compune dintr-un schelet fScut din sipci de brad gi este imbracaté cu pinzd de tifon. Scheletul este format dintr-un cadru care se spri- jind pe patru picioare, toate facute din sipci cu secjiunea transversal de 22 cm, Coljurile cadrului sine imbinate cu fisii de balot. Picioarele sint prinse de cadru cu ctte douk contrafise care dau solidi- tate intregii custi. Toate tncheieturile se fac cu guruburi de 4 mm cu piulije, ceea ce permite ca dup% terminarea tuturor lu- crarilor, cusca si fie demontat’ pentru perioada de iarn¥, Contrafigele este bine s fie taiate din placaj tego, cici sint re- zistente. Tot scheletul este vopsit in alb. Cine are posibilitatea, ar putea si confec- tioneze cusca si din yeava de aluminiu. Pinza de tifon are mariginile tivite si ea acopera tavanul B, peretele frontal C si cel posterior A (fig 1). Se prinde de sipei cu pioneze sau se leaga cu pangli- cuye in mai multe locuri. In fay’, pinza nu acoperi pink jos, ci incepe mai de sus, astfel ca urdinisul stupului si nu fie acoperit (linia punctat’), Pereyii late- rali D si E sint tot din tifon, dar se prind numai de sipca de sus si attend ca dou perdele; de marginile de jos se prinde cite o sipcd care si sin’ pinza intins’. Acesti doi pereti din tifon vor 14 avea o Hijime ceva mai mare decit sche- letul pentru a se suprapune bine la mu- chii, astfel incite si nu permit accesul albinelor pe acolo. Dimensiunile de’ pe figurk sint numai orientative, fiecare stu- par putind si le adapteze dup% dorins3. Fig. 1 Pentru a’muta cusca de a un stup Ia altul, se ridick deasupra pereyii laterali (perdelele) si se deplaseazé firs a mai fi nevoie sk fie ridicat scheletul pe deasu-. pra stupilor. Dacd induntrn se adund prea multe albine lisim ridicate cele doud perdele timp de 2—3 minute pen~ tru ca albinele si poati ies Folosind aceasti cusci, se lucreazi co- mod cici nu ne mai déranjeazi nici al- binele hoaje si nici vintul. Dacé n-o fo- losim o perioads mai lung de timp ea poate fi usor demontati si legatii pachet.Aplicarea unui extract.total de polen « in tratamentul hepatitelor cronice persistente*) Dr. Tr. OLARIU, V. DAGHIE si Na NICOLAU Sectorul medical de, apiterapie al Institutului de cercetare si producyie pentru apiculturd si Institutul de igien’ si sindtate public Bucuresti ‘intr-o serie de studii clinice si experi- mentale anterioare (1) s-au semnalat efec- tele favorabile ale polenului recoltat de albine asupra hepatitelor cronice precum si asupra anemiilor hipocrome. fn baza datelor de laborator, pe animale de ex- perienya s-a ariitat cd aceste produse ac- yioneaz’ prin conjinutul de aminoacizi li- beri si fitchormoni fie direct reechilibrant asupra ,poolului plasmatic”, fie pe calea axului, hipofizo-corticosupratenal. Aceste situagii biologice favorabile se reflecta si asupra compusilor macroergici fundamen- tali prin cresterea ATP plasamatic (3) in cadrul raportului ATP/ADP/AMP. Alte studii au pus in evidenya 0 bio- disponibilitate superioara in factori natu- rali activi de aproximativ trei ori mai mare a pisturii comparativ cu polenul in grunji recoltat de albine(2). Producyia de pastur este limitata, pe- risabilitatea produsului foarte mare, iar pretul ridicat. Din aceste motive, folosi- rea pasturii ca materie prim in’ diferite produse dietoterapeutice este restrinsa. "Printr-un procedeu original, de mare randament, cu parametri_ standardizati din polenul apicol in grunji cules de al- bine s-a obyinut prin spargerea exinei, un extract total de polen, produs cu biodis- ponibilitate superioara, lipsit de nociyi- tate, cu conseryabilitate buna, apropiat din .punct de vedere biologic pisturii. Acest procedeu (autori V. Daghie, Nadia Nicolau, M. Yalomiyeanu) a fost inregis- trat la Oficiul de stat pentru invenyi si marci din Romania si aprobat cu brevet de inventie nr. 75811. Produsul denumit Apivitas a fost ad- ministrat unui lot de bolnavi cu hepatit cronick persistent. * Referat inaintat Congresului al XXVIII-lea al APIMONDIA, Mexic, Acapulco 1981. MATERIAL $I METODA. Produsul Apivitas sea administrat fn cantitagi de 30 g/ai in 3 prize egale dup’ mfneare, unui or de 25 de bolnayi cu hepatita cronick persistent. Bolnavii_ au fost dispensarizayi in cadrul sectorului de apiterapie .si urm&riti prin examene cli- nice si de laborator. Ca indicatori biochimici obiectivi s-au urmiirit si prelucrat din punct de vedere statistic: transaminazele (TGP), reacyia Tymol, nivelul gamaglobulinclor plasma- tice, raportul albumine/globuline plasma- tice, viteza de sedimentare a hematiilor, bilirubina, Structura lotului de paciensi a fost ur- mitoarea: birbayi 12, femei 13. Virsta pacientilor era cuprinsi intre 13 si 75 ani cu o medie de 50+ 3 ani. Durata tratamentului a fost de aproxi- matiy 30 zile. Tratamentul continu in cadrul dispensarizarii sub observatie cli- nicé si de laborator. REZULTATE $I DISCUTI Incadrarea paciensilor tn grupul hepati- tei cronice persistente s-a facut dup’ cri+ teriile clinice: si biochimice. ale lui De Groote si ‘colaboratorii acceptate de Aso- ciayia european’ pentru studiul ficatulut (Modena 1968). Din punct de vedere clinic s-a semnalat © ameliorare a starii generale, diminuarea inapetengei, asteniei si fenomenelor dis- peptice inclusiv a meteorismului abdomi- nal, La palpare s-a constatat tendinga de diminuare a dimensiunilor ficatului hiper- 15trofic. $44 iienyiniit Sensibilitatea ficatu= lui Ia palpare. Nu s-au semnalat incidente sau feno- mene nedorite : paciensii au solicitat con- tinuarea_tratamentului, Bilirubina totala plasmaticd s-a_menti- nut in limita valorilor normale atit aceasta lotul de paciensi care a primit extract total de polen a prezentat mai multe forme severe de hepatita cronicd persistent decit lotul de pacienji care a primit pastura. Prin’ acyiunea favorabili a extractulat total de polen asupra metabolismului pro- Inder iocinte | Anant de tratament | + BAPE ID ze aes | ave TGP. G.I. 3543 2843 720 N Tymol .U.M.L. 10,04. 0,7 8,0+-0,4 20 Pp 0,01 Gamaglobuline 24,0+0,9 21,010,5 -3 p 0,01 Raport A/G 0,894.0,05 1,06-40,06 +19 1 p=0,02 VS.H./1" mm 1543 1241 —20 i N /2* mm 3042 2541 -17 | p=0,05 fnainte de tratament cit si in perioada tratamentului. In cadrul hepatitei cronice persistente se inregistreazd mai rar valori crescute ale bilirubinei totale. Sciderea gamaglobulinelor cu 13% gi ctesterea raportului albumine cu 19%, confirma o actiune favorabil’ a extrac- tului, total de polen asupra metabolis- mului protidic. Talomijeanu, Daghie, Nicolau, Radu- lescu pe un lot de 47 de bolnavi cu hepatita cronicd care au primit 30 g de pastura timp de 30 zile constata scdderea gamaglobulinelor plasmatice de la 25 la 24,19/) (scidere de 149/.) tn paralel cu cresterea raportului albumine/globuline de Ia 0,54 la 1,27 (crestere cu 35%s). Prin prisma_acestor indicatori se poate observa o similitudine intre actiunea pas- turii gia extractului total de polen. Din punct de vedere al cuantificarii acestor efecte, dack in cazul sciderii gamaglobu- Tinelor, rezultatele sint foarte apropiate (14 si respectiv 130/o) in cazul cresterii raportului albumine/globuline se observa valori_mai mari Ja lotul care a primit pastura, comparativ cu cel care a primit extract total de polen (35 respectiv 190/). Se poate remarca insa ca yaloarea medie a raportului albumine/globuline in cazul lorului tratat cu extract total de polen a fost de 0,89 pe cind a lotului tratat cu pastura a fost de 0,94. In afara de 16 tidie se poate explica sciderea VSH si a reaciiei_Tymol cu aproximativ 200/ fara de valorile initiale, diferente semnifica- tive din punce de vedere statistic. Desi nesemnificative din punct de ve- dere statistic, scaderea VSH demonstreazi © actiune favorabila a ‘tratamentului asu- pra hepatocitului. Rezultatele examenelor de _laborator confirm’ ameliorarile clinice obyinute im urma administririi extractului total de polen. Urmeazi ca prin continuarea tratamen- tului si prin extinderea lowului sx apro- fundam efectele terapeutice ale extractu- lui total de polen in vederea stabilirii unor posibilititi de individualizare tera- peuticd a acestui nou produs tn cadrul {unui protocol general de tratament al he- patitelor cronice persistente. BIBLIOGRAFIE 1. Daghie, V, Nicolau, N, Talomi- Yeanu, M.: Ejectele biologice ale polenului comparativ cw pistura. Volumul Simpozionul 11 International de apiterapie, Bucuresti, 1978, Ed. Apimondia, p. $189, 2. Daghie, V., Nicolau, } Talomi- feanu, M, Radulescu, M, Radu- lescu, E,,: Biodisponibilitatea factorilor sti= mulanji’ si hepatoprotectori din produse apicale naturale, Sesinnea VII Academia de Stiinje Medicale, Bucuresti, 1977. 3. Daghie, V., Nicolau, N.: Posibilitatea influenjarii_mecanismelor biockimice in condi~ fle elortulst fiz. Congres! VI" National de Fiziologie, Bucuresti, 1981.DIVERSE Din experienta mea de stupar Am inceput si cresterea albinelor find obligat de stafea sinitayii mele. Am ple- cat de la o Familie de albine, cu care fini petreceam, © mare parte in timp, neputind face altceva. ‘Apoi, cunoscind teeptat viaqa_al- binelor, am, incepur si le indri- gese i asticd sint un, apicultor pasionar, cu o stuping formati din, 41 familii puternice, cu care obsin rezultate deosebit de bune. De 5 ani de cind practic stu- piritul pastoral am reusit si ob- tin productii sporite de miere pe familia de albine uneori depasind chiar 60 ke/familie; fn primul an am objinut 26 kg miere/fami- lie, iar anul trecut am realizat 50°kg miere/familie de la culesu- rile de salcim gi floarea-soarelui, predind Asociatied 1200 kg miere, Pentru objinerea unor famiiii puternice si sintoase in primi- vari, care si valorifice din plin nak cup, de Gh. ENE toate culesurile, procedez fn fe- ul urmito — stimulez. familiile de albine cu sucuri de ceap%, morcov, us- turoi sizer si le tratez cu ceaiuri si produse_medicamentoase pre- parate de Instigytnl de cercetare a ie pentru apicultura al Asociay — fnaintea unui cules princi pal, cum ar fi cel de la salcim scot mierea din stup, lasind inst pistura; intervin ori de cite ori este nevoie si numai atunci, La ¢on- troalele pe care le. efectuez, ur- maresc: numaryl de rame cu puiet, numarul de faguri din cuib si cum sine acoperiti. cu albine, deschiderea urdinigului in funeyic de yreme, dack matca este bunk sau. trebuie inlocuita i Pentru transportul. stupilor in pastoral. am construit 0 rulovi- Temorca pe dou roti, pe care 0 wractez cu ARO 244 D. Dupi transport rulota o folosesc crept cabana, Protejati-va ochii contra intepaturilor Unii crescitori de albine, indi- ferent de anii lor de practici in lucratile ce se impun in stupinele respective, nu folosesc nici un echipament de protecie (masci apicoli, halat, minugi) contra finfepiturilor de albine, deseori nici chiar nelipsitul afumator. Alvi, mai putin ,witeji” ca cei Gini, se apirX de albinele iras- cibile’ si de eventualele ingepaturi ale acestora (cind deschid stupii si minuiesc familiile de albine respective in diferite scopuri) cu famul produs de un afumitor obisnuit, sau de fumul produs de una sau mai multe figari. La. descoperirea_cuibului uinei familii de albine normale din stu- pina familialX proprie, Ia putin timp dupi fntoarcerea din stu- piritul, pastoral de la floarea-soa~ relui pe vatra de iernare (pentru obignuita revizie amanungiti si sorganizarea corespunziitoare a cuibului), 0 albini sa _repezit aglony* in ochiul drept, intepin- du-mi in pleoap’. Obisnuit cu infepaturile de al bine si efectele dureroase treci- toare ale acestora, am strivit gi aruncat imediat ’albina araca- toare, Apoi am riciit cit am pu- rue locul ingepat pentru pindepae- tarea® geabnick a aculut cu pr cina, gi am continuat lucrarea in stupins, pind cltre seard. In acest ump durerea — in loc si/se re- duct teeptat gi si Inceteze — 5-1 accentuat. La culeare am avut senzatia unui corp strain sul pleoap’, De durere n-am_ mi: putur deschide ambi ochi. Dimi eaja, cu magina salvcii, m-am prezentat la medicul oftamolog de la policlina orasalui Titu, ju- deyul Dimboviga, care a constatat o EROZIUNE CORNEANA pe 18 din suprafaya ochiului ces pectiv. Pentru ci starea s-a agravat, m-am supus unui nou examen medical — la un specialist de 1a spitalul de oftalmologie de ur gent din Bucaresti. — care a confirmat acelasi diagnostic. Aya am ajuns [a policlinica de cartier din Bucuresti, tinde — in sfirsit — medicul de serviciu (dr, Ale- xandra PREDA medic principal oftalmolog ce a policlinica-dis- pensar din cadrul spitalului 23 August’) a invors pleoapa ociiiu— lui yi a ydescoperie™ acul albingt pricina, Fa indepirtat yt dup& tratamentul de rigoare care: a durat peste 10 zile, mi-a redat Siniitatea_ochiului. Un caz rar, care putea si se fincheie cu pierderea ochiului in~ separ, ‘Am reflectat mult asupra aces~ tei intimpliri nefericite, Am in vajat cu acest prilej ceca ce dorese si indemn si si recomaac st&ruitor cititorilor revistei : NT MENT SA NU_INTRE INTR-O STUPINA, SA__DESCHIDA STUPI CU ALBINE SI SA. EFECTI E ORICE LUCRARE. IN STPINA, DECIT PURTIND MASCA APICOLA DE PRO- ‘TECTIE SI FOLOSIND UN BUN AFUMATOR IN CAR SA ARDA UN MATERIAL FU- MIGEN CORESPUNZATOR ! Va apirasi fn acest mod cele: maj delicate organe — OCH care ne sint tuturor deopo- tiv de scumpe si indispensabile vietii. CA 17DIN ¥ TATA ORGANIZATIET NOASTRE INAUGURAREA LA CIMPULUNG MUSCEL A UNUE NOU MAGAZIN ,,APICOLA“ AL, DOICIU Ne apropiam de yinta eflfo- riei noastre, oragul Cimpulung Muscel. “ Soseauia urca_serpuit printre dealurile presirae cu ge nerozitate dea lungul drumului si in. linigtea acelei matinale di minefi, frigul ca si jocul fulgilor ipita din ce in ce mai ten{%, acoperind to- tul cu o thioasa ticere alb’, ima- terial ca intrun adevaicat §i Feusit peisaj de iarnd, inteerupta doar de rarele masini ‘utilnite prin comunele strabatute de Pusinit trecttori care se tndrep au grabigi spre locuingele lor, Era duminici 21 februarie a.c. Dind curs invitatici_camiten~ lui cereului apicol ACA, Cim- pulung Muscel, fmpreuni eu dr. ing. Ton Rusu. din. Institurul de cereetare si productie pentru api- culturi, urma si participim la sedinga’ anual de analieX a acti- wit apicultorilor musceleni si Ja inaugurarea noului magazi 1. Prezidiul adunirii de la Cimpulung Muscel. De la stinga spre dreapta: prof. V. Diacons, presedintele cercului apicol, Al, iit, delegatul Comitetulii Exe- ‘ACA, apicultoarea [ru tiga Ana Pircélabu, dr. A. Dinilat presedintele Filialei A, jud. Avges si dy. ing. 1. Rusu cerceta- tor al I.C.P.A. prezentind 0 do~ amentaid prelegere, pieind erizile apicole ce se fmpun la _ceput de now sezon api reprozentatiy, realizat in central orasilui. Situar tn zona de deal, lao altitudine. de 600-700 m, in preajma munjilor Pipusa si. Te- zerul, pe strivechiul drum ce leagi ginutal Argegului de cel al Bragovului, cochew! orag Cimpu- Jung Muscel, deyingtor al multor distiegii si premii. nasionale_ in competitia cui alte localitiyi simi- Jare, se dezv¥luie plicutpriviri intr-o imbinare armonioasi. a monumentelor si micturiile trea tului istoric, eu noile realiztri ale regimulai democrasiei populars, printre care figureazi Ia loc de frunte uzina care produce mult doritele autoturisme de _teren ARO, inclusiv fa. varianta. Diesel solicitati de multi apicultori, po= itv apreciate datorita perfor- manjelor obfinute si care depi- yesc pe cele ale autoturism: simitare procuse de vechi mondiale, Sala de festiviciji a cfminului cultural ortienese devenise nicin~ SEpitoare parca pent ace prinde pe toti cei peste 200 de icultori care infruntind rigo- ie iernii si trecind peste pro- blemele familiare duminicale, a jinut st fie prezenyi si sk ia parte activi la manifestarile amine tite, menite a dezbate problemele apiculcuriimuscelene, a. consolida realizirile obtinute ‘si a pregit condigiile succeselor activit3tii viitoare, Rememorind astizi filmul des- Ayuririt sedingei, reyin srioritar aspectul ei festiv, desprins nm inu- mai din _participarea la conduce- rea prezidivlui a primului secre- tar ‘oragenese P. tovarigul Manole Bivol, un iubitor si per= manent sprijinitor al deavolticii apiculturiimuscelene ci si a to- variyului Constantin Fuior, mem- bru” al Comiterului Execuitiv A.CA. $i presedintelui, vicepre- yedintelui si secretarulti filialei, membrilor - comitetului cerculut apicol, dar si mai ales in pro- blematica si nivelul dri de seami si a discusiilor » purtate Fig. 2, Aspect de la concursu! ine stie cistiga" la care memb Cercului apicol pionierese al Scoli generale din Boteni au jepit avin Bitori.care au, sistematizar conctet, po- uy al efident ceva ce a i8eot si ce mai este de fcut, Geveul apicol Cimpuliing Mus- cel a fost infiingat cu 60 de ani in_vrmi, figurind din_anul 1920 printre primele asociagii din yar, bucurinduse de indrumarea si condiucerea veteranului apicultor prof, Nicolae Alexandrescu care a Etebitorie de curind 95 de ani de viayd Indeletnicirea apiculturit si ve~ chimii_ei pe aceste meleaguri se situeazi cu mult inaintea acestui secol, mirturie stind in acest sens denuimirex unor Locuri ca Valea stininii®© sau La stupini® si nu- mele de _,Stuparu” transmis din rath in’ flu. prin multe generagii deosebit de frecvent in regiune. $2 fnelege c& atunci era vorba de stupi_primitivi realizagi in majo~ ritatea lor din teunchiuri de salcie, avind un capac deasupra si Ia bexk o taierurd pentru zborul al- biselor. Urmind evolusia th general a apicultarii romanegi si stuparitul din Muscel a progresat odaté cu jntroducerea stupilor sistematici si 4 celorlalte avantaje tehmice, eco- homice, de incurajare si cointere- are, realizave prin Asociatia Cres- Gitorilor de Albine din R.S. Ro: mania ca urmare a ingelegerii si ajutorulul conducesii superioare de partid si de stat, Cercul apicol Cimpulung Mus- eel numirk ast’ 550 de membri = din care peste 90%) au coti- zayia la zi — care poseda 6500 familii de albine, din care 300 Ia GAP. 10 la-scoli, restul apa inind apicultorilor cu. gospodiirit personale, Are active 14° cercuri + apicole comunale din care se evi- denjiazd cel de la Aninoasa si 5 cercuri apicole scolare din care Fruntay este cel_de In Boteni con- dus de prof. Peire Popescu cu peste 20° familii de aloine, secon Gat la mick distanyd de cercul api¢ol scolar din comuna Drighici sub indrumarea prof. Ion Geor- gescul RemarcabilS este activitatea e- conomic a cercului apicol Cim- pulung Muscel situin gi sub acest aspect ca fruntay in cadmit filialei judeyene AGA. Arges. Datoritd conditiilor create api caltorilor din yara nbastra, activi THpiiperseverente a comitetului cercului apicolmuscelean si in Fig, 3. Un grup uintre apieultorii participant la festivitatea inau- gurali fotografiafi tn fafa notlui magazin apicol. , special a neobositului si inimosu- lui ei preyedinte prof. Diaconu Vasile, apiculzorii locali_ aw f&cut pagi importanti nw numai in crey- terea numaruluj famliilor de al- bine gi majorarea productiei, dar si in aportal lor Ia fondul de stat, care a crescut de Ja 7 tone in 1976 Ia 31 tone fn 1981, cu toate & acest an nui se evidentiazd po- zitiv in, recolta objinuts de cele- latte filiale si cercuri apicole dae orita factorilor obiectivi, atmo- sferici, nefavorabili ce Laut carac- terizat, Este meritorin ci la pre« Iuarea acestor cantitiyi de miere si alte produse apicole, din care 2-3 tone ceard anual, nu s-au utilizat remizieri, rezuleatele obyinute re- veninc in -e2 mai mare parte, e fortului volunsar al comitetului si activului prin manci obyteasca. Inregistracea acestor eantitati de miere Ia fondul de stat, 0 dato rear cercul apicol amor C.A.D, fruntaye > Widdesti gi Drighict cit si in special unor apicultori entuziagti_ care au predat_an de ‘an peste 1000 kg miere, figurind pe primele locuri: Pietrareana Petre, Ana Pirctlabu, Bornarin Si- mion, Bold Nicolae, Opina Ion si Crivajeanu Gheorghe constitu- ind astfel exemple pilduitoare, si pentru ceilalgi stupari gi justificind contractarea a peste 40 de tone de miere din productia acestul a © contribusie important’ a api eultorilor din: Muscel la poleniza- rea pomilor fructiferi specifici a cestei zone si a crésterii produc~ tie, sa materializar, an dean, prin deplasarea a mii de familii de aibine, suecesiv, in livezile de pomi, in baza_contractelor inche- iate cu, unitaqile respective. Urmirits cu adine interes, pre legerea prezentats de dr. ing. Ion Rusu a evidengiae incl odacs im= portanga care trebuie acordatt ov atit_combaterii bolilor Ja albine cit in prevenirea aparitiei acesto- ra, cunoseut fiind cX este mai ujor sa jnlturi cauzele favorizante de- cit si, cimiduiesti ficient fumi- lille deja bolnave, Sustinuta de exemple concrete, diapozitive gi ample detalii, tema conferenyiaru- lula atengionat si a mobilizac pe tofi_cei de fap care s-au angajat _ ca in stupinele lor si anlice in- vivimintele dobindite si prin aceasti nou instruire. Concursul_ Cine stie apicultarit cigtigh* desfigurat in sald printre apicultorii de mtine, pionierii de azi, a fost cistigat de cei de la scoala din Boteni, confirmind si prin acest punct de vedere ‘ocul fruntay €are fi revine in cadeul fintrecerfi existence intre coreurile apieole gcolare muscelene. Rezuliatele poritive obinute de stuparii din Muscel, persevereny: lor si a comitetului’ cercului api col au gasit ecoul si inyelegerea condueerii locale de partid si de stat, care au atribuit un now Local, cu chirie, realizat recent fn cen- ul oragilul, ea Beag pentra max gazinul apicol al localitigii, co» respunzitor actualei dezvoltari. Aceleagi considerente au derer- minat Comitel Executiv al ACA, s& asigure fondurile nece- sare dotirii cu mobilier a noulii magai Amplasat la parterul de 5 etaje, ling’ clidirea Consi- Tiului popular municipal, aliieuri de alte noi magazine in curs de dare fn exploatare, noul magazin »Apicola” insameaz’ o suprakara. de circa 150 m?, din care sala de vinzare 60 m®, depozitul 50 m® si pentru contractiri si achizigii’ un spagiu de circa 20 m4. 19Puternica juminozitate naturala din magazin, vitrinele si usile rea- Tizate din sticll special, incasa- bili, tip Buziu, lambriurile din aluminiu si oglinzile care imbrack stilpii interiori, mobilierul nou, functional si corespunzitor reali- zat, aranjamentul estetic al marlu- riler, dotarea cu rafturi a depozi- tulut si cu cele necesare. activitatii in sala de contractare si. achiz'ti, spajiul verde al sevarului din faja magazinului, toate la un loc con- wibuie ca aceasti now unitate 2- picola si constituie fn adevir un magazin reprecentativ si 0 excep wie — demna de urmar — la ni- realizat un yechi, puternic si just deziderat al apicultorilor musce- Ieni, dea avea o casi a lor, co- respunzatoare eforturilor si cerin- felor actuale si de viitor ale dez- voltirii apiculturia ji asociagied noastr, Tnaugurind noul local, tovariul Manole Bivol, primarul oragului, dupa ce a_ciogiat meritele Asocia fiet Crescitorilor de Albine din R, S. Romfnia precum si pe ale stuparilor ‘localnici in promovarea apiculturii, a urat ca si in viitor 84 se dlepunt o activitate susti- nut pentru ase obyine succese si mai mari si mal importante. sentimentele unanime ale celor prezenji, au mulyumie din tot sii fletul conducerit politice si admi- nistrative a orayului, Comivenilui Executiy A.C.A, precum si co- mitevului filialei judesene si cer cului apicol, pentru noul magazin, angajinduse of obting fh acest an un’ loc fruntag in. intrecerea cu eelelalte eercuriapicole din. jark. Mai ningea cind am plecar Cimpulung Museel. i fletul apicultorilor ram preajma noului lor, cXmin, fuleii de nea cipitaseri deja c&idura $i parfumul apropiatelor flori de sal- cim ale primiverii umplindu-le Vy. velul cercurilor apicole, Astfel s-a — Ceilalgi VALORIFICAREA INTENSA A CULESURILOR IN JUDETU DOLJ I. BECHERU, In’ cadrul unitisilor agricole de stat gi coo- Peratiste, in sectorul silvic precum si in gospo- disiile populagiei din judeyul Dolj exist in pre- zent citeva zeci de mii famitii de albine, un porential important pentru productia apicoli, pen- tru valorificarea culesurilor de nectar si mani, tun instrument biologic deosebit de util pentru polenizarea culturilor de plante agricole si inedi- Cinale sau aromatice. De altfel fn primul an al cincinalului actual au fost deplasate — in ca- drut actiunilor de stuparit pastoral — 40000 fa- milii de albine 1a cules in Janurile de foarea- soarelui care se cultiv’ in judeyul Dolj pe 55000 ha. Stuparitul in deplasare a cuprins de asemenea Janurile de mustar, coriandru, fenicul, vapisi si alte plante melifere cultivate pe supra- fete intinse, Pentru imbogtjirea cunostinjelor de specialitate ale apicultorilor din toate sectoarele, comitetul de conducere a filialei judesene Dolj a Aso- ciajiei Crescitorilor de Albine din R. S, Romé nia organizeaz& anual cursuri de initiere in api culturd prin intermediul Universiti cultural stiin- Wice din municipiul Craiova, Este un mod de abordare a problemei inviyimintului apicol de masi care si-a dovedit eficacitatea pe baza unei experiente de tradisie in perspectiva unui inter- val de timp de 12 ani consecutiv, Cursurile cu- prind prelegeri de specialitare prezentate de ca- dre competente, expuneri organizate de dou ori pe lun% fncepind de la sfirsitul toamnei pink la inceputill primayerii, Temarica este anungata din timp prin afisaj la sediul filialei judeyene, la ma- gazinele acesteia precum si la Universitatea cul- 2D vorbitori, exprimind inimile de sitisfactie si speranyi. tural stiingific, In atengia factorilor competengi din conducerea filialei se conturear& un proicet de extindere a acestei forme de propagare a’ eu- noytinjelor apicole fn universitiqile cultural gtiin- tifice orijenesti si comunale, pentru inceput in localitaile cu mai mulyi cresctori de albine, Vi- vitele in centrele si unitijile reprezentative, schim- burile de experieng si conferinyele in ayeziminvele culturale constituje alte forme de propagare a cu- nostinfelor apicole in rindul crescatorilor de al- bine si ale tineretului scolar. Prin magavinele de desfacere a produselor si utilajelor apiéole din citeva centee ale judepulut sing puse In dispozitia celor interesayi utilaje api cole, medicamente, biostimulatori si alte materiale apicole in valoare de 4,5—5 -milicane lei anual. Pentru dezvoitarea activitayii sale filiala judesean’ Dolj isi construiewte un sediu nou de conceptie ar hitecturalé.niodern3, amplasat in plin centr! mui- nicipiului Craiova proiectat cu magazin, depozit si sald de expozisie. Crescitorii de albine doljeni din sectoarele economice ale agricuturii si silvicul= turli, din gospodariile populayiei au valorificat in primul an al actualului cincinal citeva sute de tone de miere, separat de cantitifile reyimute de prodveatorii cu stupine personale pentrit consu= mul familial ori pentru valorificarea direct citre consumatori. Anul 1982 a faceput si in rindul apicultorilor din judeyul Dolj cu preocupiri pe linia misurilor pentru dezvoltarea productiei agri- cole in ansamblu si zootehnice in mod deosebit, ca urmare a orientirilor conducerij Partidului Comunist. Romin _ pri cresterea_producyiei- arf liveari fondului de star. S-a pus in con tinuare un accent deosebit pe dezvoltarea timpurie a familiilor de albine pe deplasarea stupinelor ta marile culesuri_ageicole si medicinale, in’ livezile de pomi fructiferi, urm¥rindu-se sporirea. produe- iei de seminge si fructe, a producyiei de miere de nectar si alte produse apicole de mare interes economic, &Filiala A.C.A, jud. Vaslui PRILEJ DE CUNOASTERE A NOUTATILOR IN APICULTURA Ing. I. PETREA Secretar tehnic Dorinjafierbinte a apiculto- rilor vasiuieni, de a afla cit mai multe lucruri folositoare din nele aibiniiritului a fost, sat'sf%- cut& si in acest an, in bund parte, cu ocavia ‘desfyuraii cursului fnvapimintului apicol ca apicultorii incepatori la cele 3 cercuri de la Vaslui, Birlad si Husi, fa cadrul acestor cursuri in viva de 27 februarie ac. la invitasia — comitetulut—_filialei ACA. Vaslui, 0 documentata prelegere a fost yinuti de C. An- toneses, membra al Consiljului Asociagiei Creseitorilor de Albine din R. S. Romani Sala de} festivity a Casei de Cultura a Sindicatetor din mvnic cipiul Birlad a reunit cu aceasté ocazie, cu acelasi_gind si voie bund ‘peste 309 apicultori, tineri si_virstnici, muncitori, firani, in- telectuali si elevi, di i oragele limitrofe, ‘unit veniti de Ta zeci de kilometri, din doringa de a cunoaste si de a afla nou- tigi, de a face un schimb de ex- Parte dinare apicultorii participanti la cursul de invitamint apicol din 27 februarie a.c., in sala de festivitati a Casei de Cul Sindicatelor din Birlad. Tnformam citit v ILTU R AS publicd anunguri de micd publicitate pentru vinziti si cumpiriri de materiale si utilaje al anunyulni simplu. redacyie. lars mses mes ae ae Oras ew sans aes mes mes mes mars amet aes at Anunyurile urmear’ si fie publicate numai in in numirul ce urmeazi si apard dupi minimum 30 Albine, Redactia reviste nostri ci redactia revistei apicole, roiuri si familii de albine cu si fara stupi Costul unui cuvint este de 5 lei, Se pt a C caracter de liter sau pentru chenar negru se aplici 0 majorare de 50%/. din costul total Atit anungurile cit si costul lor se primese pe adresa : Asocia APICULTURA IN ROMANIA*, str. Tulius Fucik ne. 17, sector 2, cod 70321, Bucuresti, cont, 45,96.01.4 — B.A.LA, — Sucursala muni Bucuresti cu mengiunea ,PENTRU MICA PUBLICITATE*. ita spayiului rezervat acest perient® de viito: Printr-o succint% expunere ing. M. Turbatw, presedintele filialei A.C.A. jud. Vasiui a prezentat sarcinile ce stau in faya apicul- torilor, condigile si perspectivele de dezvoltare a albinfritului pe meleagurile vasluiene. In continuare C. Antonescu a prezentat noutijile fa ‘tehaica mo~ derna de practicare a albin’ritui in noile conditii ale dezvoltirii agricultirii, relayiile strinse exis- tente fntre dezvoltarea apiculturii si producgia agricolS vegetal, ne- cesitatea fotosirii ragiona‘e a bazei melifere, apiricii sinitiyii albine- lor, diversificirii productiei api- cole si ciilor de sporire a acesteia, pentru rentabilizarea stupinelor gi cresterea procluctivititii muncii in albinarit. Un accent deosebie s-a Pus pe necesitarea sporirii in ace tualul cincinal a efectiveior fami liilor de albine pind la dublu si in mod corespunzittor a produc;iei apicole predati la fondul de stat potrivit indicajillor conducerii. su- perioare de partid si de stat, per- sonal ale tovarisului Nicolae CEAUSESCU. Prelegerea a stienit un mare in- teres participangilor, manifestar prin fntrebirile puse, discutiile purtate si angajamentele concrete uate in scopul realizSrii gi dep3- inilor ce le revin in acti~ viratea apicoli. til pentru activitatea lor »APICULTURA IN ROMANIA‘ um 10 cuvinte, Pentru alt le de la data primi Crescitorilor de jului VIND centrifugi, bidoane mari aluminju, 40 rame cuib, 40 rame etaj, 15 li Dahant. telef. 79.10.24, 79.90.24 (3) aLsectorul ; TEHNIC VA INFORMEAZA pentru acte normative imbunitisirea apiculturii Noi Ministerul Agriculturii si In* dustriei Alimentare a emis. recent oud importante ordine menite si contribuie la realizarea Pro- gramului pentru dezvoltarea api- culturii: Ordinul 93 din 23 mar- tie ac. privind organizarea si desfigierarea activitatii apicole tn unitatile socialiste prin care se aprob% si dispune aplicarea de la 1 aprilie ac. a unui regula- ment-cadru pentru organizarea si desfigurarea activitisii apicole in unitiqile socialise si Ordinul 54 din 5 aprilie a.c. privind meisuri jit in apicultura prin care Asociagia Cresc&torilor de Albine din R, S. Romania ca organizasie de specialitate, este imputernicit’, pentru ca sub indrumarea Direc de imbunititire a activit ici economice zoo-veterinare din MALA., si asigure coordonarea unitar’, indromarea, controlul. si sprijinul formatiilor de producyie apical din precum si din gospoditriile popu- layici. In acest scop Asociagia Crescitorilor de Aibine va stabili de comua acord cu conducerile unitijile socialiste organelor centrale care au sector apicol, misurile ce se impun a fi Iuate pentru aducerea Ja inde- plinire a sarcinilor ce le revin De in dezvoltarea apiculturii. 22 asemenea, ordinul mai prevede sarcina ca A.C.A, si asigure prin unititile sale teritoriale aprovi- vionarea cu prioritate a unity lor agricole socialiste si a apicul- torilor contractanti “de apicole, cu” stupi, unelte, utilaje si instalayii apicole, faguri_arti- ficiali, biostimplatori, medicamente de uz apicol, material biologic procuse selectionat 5.a, Yotodaré prin acest ordin fi sint Gncredingate in. continuare Asociatiei Crescitorilor de Albine sarcinile privind —contractarea, preluarea si achizitionarea pro- duselor apicole, realizarea, con- pro Ja unitiyile difionarea si valorificarea ductiei apicole - de din sectoarele agricole de stat si cooperatiste si de la apicultorii cu gospodirie " personal’. Stupiritul pastoral 1982 Comisia. central de baz me- lifer si stupirit pastoral s-a in- trunit in sedinga de lucru la 13 aprilie ac, cu care prilej fost analizari activitatea desfi- juratt in anul 1981 si a fost adoptat un plan de misuri me- nite si contribuie lao mai bun organizare si ‘desf¥qurare a ac- tivitkyii fa actualul sezon apicol. ‘A fost instituit astfel un dispe- cerat central pe toatz perioada campaniei de steparit pastoral, la sedinl Comitetului Executiy al Asociatiei de Al- Line, 1a disporitia apicultorilor, pentru fidrumiri, ‘relagii si se- siairi privind deplasarea stupi- nelor si vetrelor acordate, Cresciitorilor Dispeceratul rispunde la tele fon 12.20.10, Pentru amatorii de autoturisme de teren ARO-Diesel tuturor « tipue rilor de autoturisme in yara_noas- Comercializarea tei se realizeazi numai in’ ordi- nea cronologic’ a inscrierii si achitirii contravalorii acestora. Nu exist excepsii pentru nici © categorie de produetori %i deci nici pentru apicultori. Potrivit informagiilor primite de la Intreprinderea de difuzare sportive (IDMS) prin care se efectueazi vinzarea a materialelor autoturismelor, solicitanyii pentru ARO-Diesel urmeazi a se inscrie la Dacia 1300, depunfnd contra~ valoarea acestui autoturism, ur- mind ca pe parcurs, periodic, 1a date ce se vor comunica de IDMS prin presi, si se poark face transferul 12 ARO-Diesel eventual la alt tip de avtopirism oferit la vinzare dia sau ce va fi producyia intern sa import. Nui se fac tnscriesi directe pen- tru nici un alt autoturism afark de Dacia 1300. Sedinsa de Iucru a comisici cen trale si a comisiilor judegene de bazi meliferi si stupirit pastoral... din 1415 aprilie ac. sa caracterizat, printr-o ~atmosfeeri de lucru constructivi avind ca obiect repartizarea pe judeje a suprafefelor cu resurse _melifere de interes republican afectate stu- paritului pastoral pentru culesu- rile de 1a salcim I — 9013 ha, salcim IT — 3808 ha, tei — 5291 ha si floarea-soarelui —106 315 ha, totalizind fn anul apicol 1982 0 suprafayi de 124424 ha. In acest an se vor deptasa succesiv in pastoral circa 1100000 familii de albine. ‘Mai mult ca in alti ani, ace tul a fost pus de aceasti dard fn mod cu totul deosebit pe ne- cesitatea respectirii de citze api- cultori a regulamentului de stu- plrit pastoral si a autorizayiilor primite, Impunerea unei discipline absolute privind respectarea in- tocmaj a amplasirii stpinelor pe verrele repartizate si nu in alte pargi, a respectirii densititii stu- pilor stabilite in funcyie de cuies, a sancionSrii celor deplasagi fri autorizajii legale si impunerii unor relayii de vecin3tate in spi ritul eticii si echitiyii profesio- nale apicole, vor constitui, in ac~ tualul sezon apicol, obiective p: mordiale in activitatea secretai Jor comisiilor judeyene de bazi meliferi si stupirit pastoral, ca mputernicisi legali si vegheze 1a respectarea si aplicarea legalititii socialiste fa acest domeniu. Filialele A.C.A. fruntaje pe sari in anul 1981 De sase ani de cind a fost lan- sat concursul pe yark intre fi- Tialele judeyene ale Asociayiet Crescitorilor de Albine pentru cucerirea titlului de filial frun- tasi* activitatea desfaguratk de c&tre acestea pe linie tehnicd, de propaganda, de popularizare a apiculturii, oFganizatorici, econo- micé, de achizitii si de desfacere, cunoaste 0 emulayie cu efecte po- in progres de zitive, continue Ja an la an. Primele trei filiale clasate pri mese diplome $i cite 0 cup: aur, argint si bronz. In cincinalul 1976—1980 cupele au fost acor- date urmitoarelor filiale fruntage : Anul Aur Argint Bronz 1976 Bucuresti + Constanya Galati 1977 Constanya Bucuresti Sibiu 1978 Sibiu Bucuresti Mehedingi 1979 Bihor Bucuresti Viloea 1980 Bihor Bucuresti Talomita’ Pentru activitatea bund desfa- surati in anul 1981 diplomele si cupele de frumtasi au fost acar- date filiaielor: 1 — Mures3 I = Buzan ; 11 — Sibiu, in cov tinuare clasindu-se filialeie: Bue curesti, Teleorman, Vrancea, Hit nedoara, Talomija, Suceava Vilcea. Remarcim c& fn acest ‘an concursul a fost strins intre aceste 10 filiale fruntage, Inminarea* acestor inalte dis- tincyii a fost cur in cadrul festiv. cu prilejul deschiderii se- Gingei tradiionale de Iueru ct se- cretarii filialelor A.C.A, judejene din 13 aprilie ac, pentru preei- tirea in bune condigii 2 modului de organizare a transportului fa pastoral sia activitiyii.de achi~ zigii fn actualul sezon apicol, COMANDA pentru cartea ,File din istoria apiculturii din Romania (vol. 1) Informim cititorii nostri cf, in doringa de a edita ia 1983 in- trun volum cele mai valoroase Iucriti prezentate in cadrul celor trei sesiuni de comunicéri stiin- ifice privind istoria apiculturii din’ Romania Asociasia Crescito- Comanda pentru institupii Tnstituyia +. Sree 1m an. cod. snes Nr. inreg. ....- Carre Localitatea judegul . din str. ar. et Citre Numele si pronunicle bloc « 3p oe localitatea ..+ 4+ 4+ judepul ... 4 ccna cod . ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE ASOOIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN RS.R, str. Tulius Fucike nr 17 sectorul II Bucuresti cod 70231. DIN RS.R. str. Iulius Fucik nr. 17 sectorul It Bucuresti cod 70231.lor de Albine inviti pe cei in- teresayi de a sil procira contra ramburs, si completeze, decupeze $i SH ne trimici formulacul de co- mand% ferm& imprimat la baza acestei pagini, Intracic volumul va fi editar sumai fh numfrul de exemplare comandat, el au va putea fi pro- vusat decit pe baza comenz’i dv. anticipage la preyul de cost legal. Pignieri si apicultuca Apieultura tm jcoli si in viaga pronierilor cunoagte in yara noa ‘WH un sustiour avind ca urmare a sarcinilor « anumg trasate de secretarul general al Partidului Comunist Roman; tovarigul ‘Nicolae CEAUSESCU, A fost adoptat in acest scop, pe baza angajamentelor consiliilor jude- sene ale pionierilor, un plan de smasuri prin care Consiiiul Na- ional al Organizasie) Pionierilor isi propune realizarea ia acest an @ imeroase stupine totalizind pe yark 4870 familii de albine. Evidengiem cresteri deosebite in judeyele: Ole’ — 500. famili, Vileca 400; Mehedinti 2505 Constanga — 180; Prahova Vai rog simi trimiteti prin samburs cartea ,File din istor Romania (vol, 1). ‘Naloarea cir “colet ji ca gi contravaloarea spezelor pos- tsi — 160; in irul judefelor cu peste de albine fiind de 26. Concomitent cu organizarea si dotarea dle noi stupine planul de miisuri prevede ca organizagiile judefene pionieresti si_dezvolte in aml 1982 o sustinutt activi- tate de plantare a cirea +000 000 arbori si arbuyti meliferi, in frunte situindu-se prin angaja- mentele ferme {uate municipiul Bucuresti si judeyele: Vilcea, Vas- lui si Maramures, microlaboratoarelor apicole Activizarea Pentru verificaren ‘calitXii_pro- duselor apicole achizisionate fi- Tialele jucleyene ale organizagici noastre au fost dotate inci cu ani in urmi de ete Com'tetul Executiv al Asociatiei cu micro- laboratoare, Pentru activizarea i acestora Ia toate lialele, a fost organizaté pe lingk Institutul de cereetare i produce sie pentru apicuituri instruirea teoreticd si practic a tehr nilor ce réspund de buna func- fionare a microlaboratoarelor. fi. AL Prin rotajie, dupi un program anume stabilit instruirea a fost postal cu VS rugim si apiculturii din {{ ramburs cartea Rominia® (vol. plare. Suma rorali efectuatii la inceputul luni mal in serii de clte ‘tei zile, Cu aceasti gcazie accentul a fost pus e instruirea teoretick si. practic a cadrelor tehnice care executa, analizele de laborator. Probleme cum int calitatea Produselor apicole, tebnica de lueru pentru identifiearea produ- selor falsifieate, cunoasterea, de- pistarea si tratarea bolilor albi- nelor, sint numai citeva dintre problemele qbordate cu prilejul acestor instruiri profesionale in- tensive, menite sk contribuie, tn fina, Ja imbunStivirea_activitiqii microlaboratoarelor apicole sia tehnicilor “din cadrul_filialelor judejene ale Asociatiei in general. Propolisul... tz un produs apicol deosebje de apreciat si de necesar in’ re- feta de fabricage a unsi namie de peste 30 produse aj vance destinate stin&tiyii_oamenilor. Dat fiind aceast’ importangi a sa, Comitetul Executiv al Asocia- fiti Grescitorilor.de Albjne adre~ sea7i apicultorilor din intreaga far un apel eXlduros de a de- pune eforturi sporite pentru a ne trimiteyi prin colet postal cu File din istoria apicuiturii din 1) intr-un numir de. exem- @ acestora casi \contravaloarea tale ma oblig si le achit Ie ridicarea coletului postal. SEMNATURA, Data .. spezelor postale ne obligim si fie achitate ram- burs Ja ridicarea coletului postal. DIRECTOR, (ls) : Contabil sef, a4recolta propolis si al valorifica la fondul de star. Dack de la 1000000 de fa milii de albine cit exist in yara noastri. apicultorii ar recolta si valorifica cite 10 g de propolis de ta fiecare familie, am dispune anual de o cantitate totali de 10000 kg. Nu suficient dar to- usi satisPEcXtor pentru acoperirea primelor urgenfe pe care le re- clam sectorul de apiterapie din cadrul de si productie pentru apicultur’. Institutului cercetare Vizita La Complexul apicol Bucuresti ssecomul” vizitelor este... conti- nu, Recent, grup de 25 membre ale [nternational Wo- men’s Association of Bucharest (asociagie care grupeaz femeile din corpul diplomatic, tanje comerciale straine ¢.a. din Bucuresti) au vizitat Expozitia permanent de apiculturS si unele secyii_ de productie din cadrul Combinatului apicol. DupX cum era gi firesc viritatoarele au acor dat un deosebit interes secyiei de produse cosmetice cu un variat sortiment de produse specifice. un reprezen- Din Constanta La ultima intrunire a Comite- tulbi fillalei Constanja a asocia- fie noastre sau dezbitut cu aul simy critic si propuneri con- structive activitatea din primul trimestru ‘si mai ales sarcinile de viitor ale acesteia, Sedinga s-a desfisurat sub conducerea_noului presedinte al filialei tov. I. Ca- zacu. Vechi $i nasionat apicultor, presedinte al GAP. Plopeni. toy. I, Cazacu a exprimat ho- tivirea comitetului de a depusie toate eforturile pentru promova- rea filialei Constanta ia rindu- filjalelor fruntage pe sari. igille de care dispune jude- jul Constanja sint favorabile, rea lizirii_acestui de: acest an. Le dorim succes! derat inci din Pentru sectorul apicol din unitigile socialiste Recent a apirut prin grija Mi- nisterului Agriculturii si Indus- tric Alimentare brosur ,Teb- nologia de crestere si exploatare a fanililor de albine’. Lucrarea prezinti fa med sin- tetic principalele lucrSri specifice stupinelor si fermelor _apicole specializate si tehnologia de in- trejinere si crestere a familiilor de albine pe sezoane apicole. Lucrarea a fost un colectiv de specialisti din ca- drul Ministerului Agriculturii si Alimentare, Ministeru- lui Economiei Forestiere gi Mate- elaborati de Industriei rialelor de Construcii si Asocia fiei Crescltorilor de Aibine. Sedinga de Iuetu cu sefii ferme lor apicole din Intreprinderile agricole de stat Sefii de fermi din cadrul celor 19 LAS. cu apicol participat Ia o sedingd de luceu din cadvul Departamentului agri- calturii de analiza modului de indeplinire a planului pe trimestrul 1/1982 si stabilirea misurilor privind cresterea efec- tivelor familiilor de albine si do- Tirii tehnice a fermelor apicole specializate. Cu acest prilej sefii de ferme au vizitat Combinatul apicol A.C.A. si Expozitia permanent de apiculturd si s-au fatilniy in- teun cadeu organizat cu condu- cerea A.C.A. si secretarii Ielor A.C.A, judeyene in vederea coordonirii unitare a eforturilo in scopul dezvoltirii apiculturi sector au stat_vizind be Istoria apiculturii din Romania In zilele de 4—6 noiembrie 1982 vor avea loc la Suceava lucritile celui de al ViI-tea SIM- POZION NATIONAL DE Is- TORIE AGRARA A -ROMA- NIEI, organizat de Comitetul Executiy al Consiliului popular judeyean, general pene teu agriculturS. si industrie ali mentari si Muzeul de istorie Su- Direc ceava, In cadrul acestui simpozion, continuind inisiativa materiali- zati in anul 1979, Comitetul Executiv al Asociagiei CreseXto- rilor de Albine din RSR. va organiza cea de a 3-a sesiune de comuniciri stiintifice privind ise toria apicultwrii din Romania Tn vederea pregitirii sesiunii membrii organizatiei noastre care au cercetat trecutul acestei tradi- fionale indeletniciri sfnt invitati SH comunice in. scris titlul teme- lor pe care intensioneazi si le prezinte la simpozion pe adresa : ACA, str. Tulius Fucik nr, 17 Bucuresti sect, II, pind la data de str. 1 septembrie 1982, sau filialelor noastre judeyene pind Ia 30 iunie ae. In acest scop, participangii sint rugayi s% transmiti urmitoarele date: numele si prenumele, pro- fesia de bazit, functia actual, titluri stiintifice, institujia unde este incadrat, institutiei, adresa la domiciiu, titlul comu- adresa nictrii, dact doreste si participe la excursia documentara, zilele de cazare. si numirul locurilor re~ Finute (pentru zilele de 3/4, 4/5, 5/6 noiembrie ac). Pentru relatii suplimentare cei interesayi se pot adresa filialetor AGA, judejene. 25De peste hotare IN VIZITA LA APICULTORII SPANIOLI Med. vet. I. OGRADA In cadrul unui schimb de experienyi pe baed de reciprocitate, sase apicultori spanioli (Gonzalvo Uao, Blas Llambrich Farnos, Panisello Carles, Ma- uel Brull Brull, Jordi Viladomar Llorens, Juan Domenech Palau) “ne-au vizitat yara tn august 1981, ca osspeti ai asociagiei noastre, Pe par- cursul si la sfirsitul vizitel ei si-au exprimat ad- miratia apreciind cu deosebire dezvoltarea si nive- lul tehnic Ja care se practica apicultara in’ Romie nia, ‘sprijinul de care ca se bucur% din partea soatului, bogisia resurselor. melifere, blindeyea albi- nelor, modul de organizare si activitatea (econo? mick, stiingified si de propaganda) a Asociayiei Crescitorilor de Albin Rispunzind acestei vizite, pateu_activisti ai, Aso- ciagiei Crescitorilor de Albine (Costache Pai vicepresedintele asociajiei, Carmen Spitaru — pre- jedinta filialei A.C.A. judeyul Timis, Dumitra Zam- fir — inginer principal in Comitéwl Executiv AGA. si subsemnatul) s-au deplasat in Spania, ca onspeti ai fostilor nogti musafiri. In cele dow’ saptimini petrecute in aceastt jark am umblat mult, am yazut multe, ne-au incercat numeroase impresii, Insk ceea ce ne-a impresionat mai profund a fost amabilivatea, prietenia, cil- dura cu care am fost primiji si cu care am fost inconjurayi dupi aceea. Toti veehii ge noi nostri cunoseusi: — agricultorii cooperatori Manolo, Blas si Gonzalvo din saul Perello, micujul Iegumicul- tor Charles din Tortosa, muncitorwl de drumusi Juan din Lerida, studentul Jordi din Barcelona gi Jaime Gare’ lias xeprezentantul Departamen- tului de agriculturd din Catalonia ne-au primit in casele lor, au cautat fmpreun’ cu intreaga fa- milie si ne simyim cit mai bine, ne-au impartasit cu incredere din gindurile si preocuparile Jor ine time, Este grea de redat in cuvinte misura acestel apropieri, ea neputind fi evaluata decft cel mult de cei care, in momentul final de simas bun, ar fi putut st-l yada pe Blas zbughind-o in. garaj, Si nu i se vada lacrimile pe care nu mai putea si si le retin’. Pe linie de apiculturs am vizitat stupine am- plasate in zona de coast (pe litoralul Meditera- nei), In zona de deal si tm zona momtand (Pi nei) intreprinderi pentru condivionarea si edmer- cializarea mietii, intreprinderi pentru confectio- naren de utilaj apicol, instituyii zoo-vererinare si unitayi de inyiyimint, Resursele molifere ale Spaniei stint furnizate de flora spontank in procent de cca 70% si din flora cultivatd, Flora melifers spontank este repre- zentati prin rosmarin, cimbrigor, iarb neagr’,, eu calips, saleim, flora divers% de’ deal si de munte 26 ahedrea, contueso, carasca — 0 miere de_mank urnizate de insecte din fructele unor arbusti etc), Flora meliferd cultivat® este format din citrice fn special portocali), alti pomi fructiferi (in spe- cial mifrul), sparcet, floazea-soarelui, lucerni.¢1 lavanda, Luate in parte, toate aceste resurse sint de dimensiuni reduse, fape ce impune practicares obligatorie a stupfritului pastoral. Singurul cules care ar rentabiliza prin él ingusl suipiritul este cel de Ja livezile de portocali, ins% cum acestea se trateaai cu pesticide gi cum nu exist nici o lege care 3% apere albinele impotriva, acestor trata mente, apicultorii cau sX valorifice culesul pectiv. si totodatl sf impuna suspendarca. stro rilor in petioada de inforit asociinidu-se intre cl, Punind mii de stupi peo vatri si plecind ime- Giat ce primele petale au fneepur 54 cadi. Stupul folosit a fose ales in primul rfad pe criteriul adaptabilitxii Ia stupfrital pastoral. In Procent ce cca 95¢/ acest stup este de tip Layens gor, fri podijor, cu rame, fnalte, de mare capacitate (9 rama cu miere a cineétit 8. ke’, (fig. 1), Prk umerage, avind leaqurile superioare alaiturate intre cle astfel theft albinele nu pot si urce in capac. Stupul esie tn permanent plin ca rame, nefiind cunosourk expresia de yrestria- gere a cuibului*. De altfel in Spania nu. se fac Pregitiri de icrnare, (Impachetiriy hairs de com- pletare) pentru simplul fapt cX acolo’ tempera- tura nu coboart sub O°C decit cu torul excep- sional, asticl incit albinele cboar iar méteile de- pun puiet aproape tor timpul anului. In luna septembrie, cind la noi sezonul apieol s-a tnche- iat, apicultorii spanioli isi aduc -acast stupinele de’ la munte, controleazX prezenga mitcilor (jt de regulé esesc cam multe familii fri mated) gt ineep hrdnisile de stimulare pentru dezvaltarea fa- militlor, hr¥nici pe care Le continu’, in cantititi extrem de reduse, pin in primavari. Siropul. i cumpari gata facut de Ja Intreprinderile prod Gtoare (Combinatul apicol de a Ayora de ex.) si cei_mai multi il administreari Ja albine in fla coane de ulei auto sau de api distilatd, clrora Je-au practicat 0 mick gauri in capac. In comers exist si un hrinitor de mare capacitate din ma- terial plastic, de dimensiunile unei rame si care funcyioneara pe bazi de nivel constant, inst ma- joritarea apicultorilor. nu-l folosese fntrucit siropul este luat de citre albine in cantitate prea mare si ajunge in mierca marfa. f Fig. 1. Aspect dintr-o stupint (stg.); rama cis fagure le & kg (dr,).Degi resursele melifere ale Spaniei sint mai si- sace decit ale noastre, totusi buna dezvoltare a Familiilor de albine Ia inceputul sezonului apicol permite obfinerea unor recolte bune de miere, res- petiy 30:60 bg pe familie tn anit bun sf 12-20 ig in ani slabl, Veniturile realizate de pe urma acestor producti nu-i mulyumese totus pe, api cultori (desi ei au in medic 200-300 stupi),. ei find nevoisi si se ocupe tn paralel si cu alte i dleletniciri ca agricultura, cresterea animalelor 5.2. ‘Morivele principale ale acestei_anomalii sint vin- zarea mierii Ja prejuri nesatisfXcHtoare, profilarca stupiritului numai pe miere, cheltuielile mari de pros, Sinica apelk are poste fi mult im- wundvinitd i, mai ales, lipsa unei organizayii nae ionale sau, cel putin, provinciale, care s% sustin’ interesele apicultorilor, si-i aprovizioneze cu. ma- terlalele cele. mai adecvate si la prejuri scizute, si-Je permit& accesul la tehnologit avansate. Pentru a ilustra importanya acestor inconve- niente mengionez ci: — desi superioara calitativ, mierea spanioli su- porti concurenja — pXgubitoare pentru apicul- tori localnici — a mierii importate (in special din Argentina), care este mult mai ieftin =" penteu insealarea stupinelor in pastoral, api- cultorii sint nevoiji s% accepte precentiile propric- tarilor terenurilor respective, situayie complicact si de fapuul ci legea interzice asezarea stupinel la mai putin de 300 m de drumurile publice 5 — albinele nu sint protejate de stat impotriva tratamentelor fitosanitare ; — in Spania nu se produce Hptiyor de_matci sau propolis iar polenul abia de curind a inceput Sk fie adunat ; <= mu exist crescStorii de_mitei si nu se prac tic cresterea mitcilor de citre apicultori ; “nu exist cercetare si invaydonint apicol ; — fiecare apicultor se descurck cum poate. Jn aceste conditii este normal ca apicultura si fie meserie destul de crinceni (mai ales ci al- DIN ACTIVITATEA APIMONDI bina span ete mule mai ages ea. a noastr, sine practicarea ei si fie condigionatk strict de rentabilitate (stupiritul mumai de dragul albine- lor nu poate fi conceput aici). $i. tor aga se ex- plick uimizea celor.6 prieteni spanioli cind au Vizur cit de cuprinzitor, sint rezolvate la noi problemele de care ei se lovesc Ja tot pasul. ‘Am invajac din aceasté deplasare in primal rind sf apreciem ‘Ja justavaloare progresul_api- Calturit romanesti care, in pofida regresului,acestet ineseri_ pe plan mondial (datoritk industrializkri Gi chimiziet agriculturii), a menginut pe 0 Tinie ascendenta. Conczet,, am reyinut, din cele Vieute : — stupul Layens, care este simplu, usor de manevrat si de teansportat ; é— un topitor cu abtiri, de cirea 3. ori mai mare ca al_nostru, care permite accesul aburilor de jur mprejurul masei de Faguri pusi la topit, precum si introducerea apei prin exterior 5 wn aparat electric cu termostat pentru chefierea_mierii 5 s"hrinitorul, cu nivel constant, de mare ca- 2 si de dimensiusea unei came; © serie de medicamente pentei albine ca: sapicilina pentru loci (amestec. de oxitetracicling Gil, sulfatiazol 40% si zah'r Farin carey inainte de inteebuingare se omodgenizearS cu vim ale, ames tee format din zahir pude’, fink de sola, lapte praf si acid tartric), yapimida™ tot pentru loc, Thosapiol" pentru nosemoz’, ,apicariol” pentru Rearioz’, formol 40% (flacoane de 500 cc) pen~ ira dezinfecyia stupilor, acd acetic 90¥/9 (flaconne Ue 100 ce) pentru. exterminarea gXselniye si teat de-amoniu (Flaconne de 100 g) pentru ador- ‘niren albinetor. Ta fncheleren indurilor de fay, m&_ gindese cu gratitudine la organizatorit acestul schimb de vi- Zite care, activind in cadrul ideii de: cooperate, fai aduc’aportal la cumoasterea reciproci, buna inqelegere si pace. CALENDARUL SIMPOZIOANELOR APIMONDIA 1982—1983 Mai multe sugestii si propuneri au_ fost primite de Federatia Internayional% 2 Asociayiilor de Api- cultur privind organizarea in urmBtorii doi, ani a unor “intilnic’ internagionale privind _diferite probleme de interes pentru. apicultori. Tati cfteva dintre aceste manifestAri si tematica lor: ECONOMIE APICOLA Kenya: Apicultura in firile in curs de dezvol- tare, iulie 1982 Franta : Reviste apicole si publicatii in apiculturi, august 1982 Uniunea Sovietics (Armenia)? Economie apicol, ‘octombrie 1982 BIOLOGIA ALBINET Brazilia : Selectia albinelor, iunie, 1982 PATOLOGIE APICOLA Canada (Quebec); Bolile albinelor, iunie 1982 FLORA MELIFERA $1 POLENIZARE Norvegia : Calinea, august 1982 Maroc: Polenizarea citricelor de aprilie 1983 YEHNOLOGIE $I UTILA] APICOL Spania :Polenul, octombrie 1982 R. D. Germania: Mecanizarea si pastoralul, innie 1982 Ttalia: Cresterea miitcilor, laptisorul de matcz, 1982 Statele-Unite (Hawaii): Tebnologia marilor stu- pine si cresterea de matci, ianuarie 1983 APITERAPIE Uniunea Sovietics (Lituania) : tembrie 1982 catre albine, Apiterapie, sep- ‘ 27Lulie: cilduros si ceva mai secetos, August: Ficoros si ceva mai plolos. Se ptembrie normal, Vara 1982 va fi, in mijlocu pe ari, normal de caldi si normal ‘de ploioast. AAcest calificativ nu ‘va. reflecta, realitatea, in- tnucit unele regiuni yor fi mai ecoroase gi mai toioase, iar altele mai calde si mai secetoase, varlind de Ia o fund Ja alta. Numai_renultanta medie pe intreg teritoriul se va apropia de not malul vren LUNA JULIE Sub influenga regimalui secetos din jumitatea de est a Europei luna iulie va fi. Ia noi, cea mai cald& si cea mai frumoasi lun’ a anului. ‘Te: peraturi tropicale, chiar si caniculare, Cantitiqile de api vor fi deficitare mai ales int Muntenia, Dobrogea si nordul Moldovei. Cele mai insemnate Fronturi de ploi sint de astepiat in jurul datelor de: 1-7, 10, 13-14 gi 23—25 julie. Pe litoral ploile- vor fi mai rare, In primele tei zile vremea va fi frumoasi $i se va ine’lzi apreciabil, temperatura ureind ziua pind Ia 32° in regiunea de cimpic. Cerul se va menfine insorit. Citeva innorici asociate cu ploi locale se vor semnala in nordul extrem al rerito- riului. Se vor observa si unele cojuri rizléye de dimineag’, Tntre 4—7_ iulie vremea va. deveni instabili din cauza a dowd fronturi de ploi ce vor pXtrunde in spayiul yirii, Cerul va incepe si se innoreze, iar Temperatura va scidea cu elteva grade in primele 2 ile. Vor cidea ploi si averse asociate cu fe- nomene electrice mai in toate finuturile, Pe unele suprafeje aceste ploi vor da cantitaji insemnate de api. Se vor produce si unele intensificiri de vint la 6 julie, De la 7 la 12 julie timpul se va incdlzi la va- loci, tropicale, temperatura atingind in unele zile si 35°. Cerul se va pistra mai mult senin. Averse Fizleje si fenomene electrice in muni. Intre 13 si 23 julie timpul se va sengine c&l- duros. Cerul va fi insorit Ia inceput, apoi va de- veni variabil, cu innoriri mai frecvente ce se vor = produce in vestul si nordul yarii, unde vor ciidea averse locale insoyite de descirciri electrice, Intre 24 si 26 iulie um front activ de ploi si averse ya traversa cea maj mare parte a sari, deverminind 0 scidere a temperaturii, fnnoriri ceva mai accentuate si ploi de scurté durata aso- ciate cu fenomene electrice. Pe alocuri_aceste ploi vor lua caracter torensial, dind cantititi mari de 28 apa_in regiunea dealurilor, unde se vor semnala gt cideri de grindin’. De ta 27 la 31 inlie vor fi cele mai cHlduroase ile ale, lunii, cind temperatura va. urea pins la 40° fm Cimpia Dunirii, Cerul va fi insorit. cu unele fnnorari slabe dup amiaza in zona de munte, unde se vor observa gi citeva averse, LUNA AUGUST Datorit nor valuri de ae maritim ¢i oceanic ce vor inainta pin in tinutuile noastre, Lun august va fi mai putin cald% decit julie, chiar ricoroasi in regiunile nordice, unde temporatucite medi vor fi mai coborite decir ce'e normale ca cheva grace, Numai in Dobrogea 3i risicitul BX Faganului timpul va fi obignuit de etlduros, Corl se va menyine vaciabil eu fnnorici m: frecvente in nord i regiunea de munte. Taseni nirile vor fi mai persistente in parten de sud-est a farii gi aceasta mai ales dup 11 august, Frontusile de ploi, ce vor atinge ieritoriul in partea de nord si zona de munte se vor nota intre $—12 zile cu ploaie, toralizindu-se pe multe suprafege peste 100 litei de ap8/m?. Intre 1—$ angust ya fi intervalul cel mai cil- duros al, lufii, ‘temperatura urcind in zona de cimpie ping 1a 35°. Cerul va fi variabil, mai mule fnsorit dimineaja. Unele innoriti mai ‘accentuate se yor produce in nordul yarii si zona de munte unde vor cddea ploi de scurti durati gi averse insogite de fenomene elecirice. Intye 6 si 14 august un val de act umied, de origink nord-atlantics, va produce o schimbare a vremii, care se va ricori cu citeva grade $i va deveni instabili, Cerul va \prozenta inno, centuate in primele vile, apoi se va menting variabil. Vor cadea ploi de scurti durati gi averse asociate cu fenomene electrice. Unele din accste ploi vor da. cantitii insemnate de api pe multe suprafefe, iar temperatura, care ya sciden apre- Giabil in nordul yarii si zona de munte intre 9 si.12 august, va urea ziua intre 20° 1 30°. Intre 13 si, 23 anigust se va constata 0 amelio- rare a vremii, care se va incilei usor, iar cecul va fi temporar insorit. Innorit) mai pronunyate $i mai frecvente se vor produce in vestul, nordul centrul sari, unde yor continua sk cald ploi de seurti durati si averse locale insofite de descir- iri_clectrice, "In elteva diminei. se va forma ceayé local nu numa in muasi dar chiar i in Cimpia Dungtii. Inte 24 si 34 angust un ait val de aer_umed se va extinde peste teritoriul nostra, cauzind 0 usoari ricire a timpului in toate jinuturile. Ce- rul se va pistra variabil cu inseninari frecvente asociate cu ploi temporare si averse, care alocuri vor fi mai abundente. In sudéestul yitii va predomina fn aceste zile un timp mai frumos, mai insorit si mai cald. In scopuri helioterapeutice, in aceasti luni aw este de preferat zona montani, unde vremea va fi nestatornic3, ci litoralul, unde nu vor cidea decit 2—3 ploi pe tor parcursul lunii august.LUNA SEPTEMBRIE Din pricina unci circulayii aeriene destul de variate, yeemea fa Juna septembrie va fi obignuit de_cakdi si de ploioass. Pe parcursul luni va predomina un cer variabi cu innorari mai accentuate Ja sfirgitul Luni si Ja sfirjitul decadei intiia. Sudul teritoriului va fi mult mai fnsorit decit tinuturile nordice. ‘Teritoriul va fi atins de mai multe fronturi de ploi, dintre care cele mai insemnate sint de a3- teptat in jur de: 4—6, 9—12, 18—19, 22—23 yi 27-30 septembrie, Ploile yor fi mai frecvemte 31 mai, abundente in jumBtatea de nord a yfrii gi in regiunile de deal si munte, unde cantitayile de apa insumate vor fi excedentare si excedentul cel mai mare de 60% se va constata in Crigana gi ‘Maramures, In sudlul teritoriului, dimpotriva, vre~ mea va avea un caracter secetos, cantitayiie de apa totalizate vor fi deficitare si cel mai mare deficit de 60% fl va prezenta Dobrogea. Din aceste 2 situatii va reaulta pe yark media de nozmal. Este posibil ca ploile reci_ de la sfirgitul lunii, ind gi vintul se va_intensifica, si se transforme fa apovite # ninsori in nordul extrem al Mol- dove Intre 1-6 septembrie desi luna ya debuta cu tun fimp ricoros, mai ales in nord, unde tempera~ turd nu -ya_urca peste 17° si unde vor c&dea plot locale insotite de vint tare, vremea se va incalzi simjitor dup& data de 3 ‘septembrie, cind tem- peratura va urca pind la 30° in regiunen de cim- pie gi cind cerul va deveni variabil cu inseninari persistonte in ungle zile. Intre 7. si 12*septembrie dupa zilele anterioare deosebit de calde, cind temperatura va atinge 30° in zona de ges, vremea va deveni instabili si se va ricori, Cerul va prezenta innordri_din ce in ce maj accentuate. Vor incepe si cad& ploi mai fntfi in vest, de unde se vor propaga spre est, generalizindu-se. Aceste ploi vor fi mai abundente inue 9—12 septembrie. Vintul se va intensifica fin ziua de 10, cind si temperatura va incepe sa seada simtitor. ; De la 13 le 25 septembrie se va instala in toatd yara o vrome linistita si stabil, cu zile cilduse si uncle nopti mai ricoroase. Cerul se va menjine ‘variabil cu unele fnnorari mai pronungate in jur de 16—17 si 23 septembrie, cind vor cadea ploi slabe si locale. fn unele dimineyi se va forma stent dented In urma majorarii pretului de vinzare cu amanuntul al revistei BUC CR Co ee TC OR ay Cee TUL ee Te CST et achite de abonatii nostri, ABONAMENTELE PE ANUL 1982 RAMIN VALABILE PINA LA NR. 8/1982 INCLUSIV. * PREZINTE PINA CE) Le OF SI MAGAZI- DTU me COME LCOS or TIRZIU LA DATA DE 5 IULIE A.C. LA NELE APICOLE SAU LA FILIALELE A.C.A, JUDETENE UNDE AU ACHITAT INITIAL ABONAMENTUL, PENTRU REINNOIREA ACES- TUIA PENTRU NUMERELE 9—12/1982, ACHITIND SUMA DE 18 LEL Og AONE EOL ¥ YALOAREA ABONA- MENTULUI PENTRU NR. 9—12/1982 SI SPEZE POSTAL# PI ADUCEREA LA DOMICILIU A REVISTEL (CITE 0,25 LE TRU NUMERELE 5— 12/1982. s N \ N N \ N \ ‘ \ N \ ‘ Vy N \ N \ N ‘ N \ N N es Ni ; Pentru anul 1983 costul unui abonament anual este de 60 lei la yi Se ees en Canoe ec ere Ter Tea ciliul solicitantului, Incasarea abonamentelor se face numai prin cen- 4 trele de aprovizionare si desfacere si prin cercurile si magazinele apicole feet de Albine din R. S. N N ‘ N ‘ 3 A J i) ' N \ 3 \ N 1 ; 3 PIP CEN COU TC Curae Coa: CSET COT LTE u PCr iil ha} cititorilor Urea rai) -abonamentele pentru eter ey 9-12/1982 pina Stee ee Se pce me Lt1 aT Tie MC edit) aCe CC ae nee iembrie a.c. pentru a putea avea asigurata Pui Maar cum) Sot: aa) Lhe “RT in Fe ag eae age ak es Se er bale tie dies ates ae