Sunteți pe pagina 1din 7

Reglarea emotionala in tulburarile de conduita la adolescenti

Cristina Vilceanu, Diana Rus, Roxana Sipos, Elena Predescu


Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca, Clinica de Psihiatrie Pediatrica
Departamentul Neurostiinte, Disciplina Psihiatrie si Psihiatrie Pediatrica, Universitatea de
Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca
Introducere
Reglarea emotionala este un subiect de interes in prezent, in special in ceea ce ii
priveste pe adolescenti, atat datorita modificarii modului de control al emotiilor cat si datorita
cresterii numarului de pacienti diagnosticati cu tulburari de conduita. Adolescentii utilizeaza
tot mai mult strategiile de autoreglare emotionala in detrimentul interventiei parintiilor, ca
sursa de reglare emotionala, sunt tot mai capabili sa isi adapteze strategiile de reglare
emotionala la situatia in care se afla, folosind frecvent strategiile de autoreglare internalizate,
cognitive. Strategiile cognitive de reglare emotionala pot influenta nivelul distresului afectiv,
prin urmate pot determina reactii comportamentale. Mecanismul prin care cognitiile, de
exemplu congnitiile irationale, duc la aparitia emotiilor negative disfunctionale este
insuficient explicat. De asemenea se acorda o atentie deosebita modului in care raspunsul
emotional poate fi controlat prin intermediul unor aspecte cognitive, respectiv
comportamentale.
Obiective: evaluarea strategiilor de reglare emotionala la adolescentii cu tulburari de
conduita, obiectivul secundar este studiul relatiei dintre distresul afectiv, cognitiile iratioanale
si metodele de reglare emotionala.
Material si metoda
Selectia si descrierea participantilor: Datele au fost colectate de la 40 de adolescenti cu
varste cuprinse intre 13 ani si 18 ani, diagnosticati cu tulburari de conduita ( socializata,
nesocializata, hiperkinetica, depresiva, mixta si emotionale). Pentru fiecare participant la
studiu am obtinut de la familie acordul pentru utilizarea datelor medicale, repectand
confidentialitatea subiectilor.
Criterii de includere: S-au inclus in studiu adolescenti cu varsta cuprinsa intre 13 ani si 18
ani, diagnosticati cu tulburari de conduita, conform criteriilor ICD 10 si DSM IV.
Criterii de excludere: S-au exclus din studiu subiectii cu istoric medical incomplet.
Instrumente: S-au folosit instrumente psihiatrice specific standardizate: Profile of Emotional
Distress (PDA)- scala care cuprinde emotii positive si negative, General Attitudes and Beliefs
Scale, Short Version (GABS-SV), The Inventory of Callous-Unemotional Traits (ICU)pentru evaluarea comportamentelor agresive, a reactiilor emotionale si de comportament si
Emotion Regulation Questionnaire (ERQ)- pentru evaluarea emotiilor si a strategiilor de
reglare emotionala.
Procedura: Toti adolescentii care au indeplinit criteriile de includere si excludere pentru
studiu, au fost evaluati psihiatric si somatic. Dupa interviul clinic cu adolescentul si parintii,
fiecare adolescent a completat scalele.
Analiza datelor: Datele sunt introduse intr-o baza SPSS si analizate cu acest program
statistic. Analiza va fi folosita sa evalueze strategiile de reglare emotionala. Pentru descrierea
populatiei studiate si a datelor colectate s-a folosit o analiza statistica cu o singura variabila.
Pentru identificarea asocierilor semnificative intre scorurile scalelor folosite s-a utilizat o
analiza statistica cu doua variabile.

Rezultate
Simpla descriere
40 de adolescenti au fost inclusi in studiu, cu varsta cuprinsa intre 13 ani si 18 ani, cu
o medie a varstei de 15.70 ani si o deviatie standard de 1.265 ani. In ceea ce priveste
distributia pe sexe, 13 adolescenti apartin sexului feminin si 27 de adolescenti apartin
sexului masculin. Dintre acestia, 52.5% ( 21)dintre adolescenti au fost diagnosticati cu
tulburare de conduit socializata, 5% (2) diagnosticati cu tulburare de conduita
nesocializata,27.5 % (11), diagnosticati cu tulburare de conduit hiperkinetica, 15%(6),
diagnosticati cu tulburare de conduit de tip depresiv.
Tabel nr 1 Diagnostic
diagnostic
tulburare de conduita
socializata
tulburare de conduita
nesocializata
tulburare hiperkinetica de
conduita
tulburare de conduita de tip
depresiv
N=40

frecventa %
52.5%
5.0%
27.5%
15.0%

Tabel nr 2 Date demografice


Varsta
Mediu
Sex

media (SD)
15.70 (1.265)
urban
29 (72,5%)
feminin
13 (32,5%)

rural
11 (27,5%)
masculin
27 (67,5%)

Tabel nr 3 Scoruri PDA si GABS


scor distres global

media (SD)
94.9 (25.52)

scor tristete
scor deprimare
scor ingrijorare
scor anxietate
scor rationalitate
scor irationalitate

13.72 (5.42)
15.75 ( 6.47)
14.77 (4.79)
12.75 (5.07)
14.85 (2.73)
64.57 (10.04)

valoare populatia generala


M 48.87 F 51.37
>87 nivel foarte ridicat de
distres
M 4.48 F 4.96
M 5.30 F 5.90
M 4.29 F 4.72
M 3.45 F 4.12
scor mediu (14-16)
scor mediu (61-70)

Tabel nr 4 Scoruri ERQ si ICU


scor supresie
scor reevaluare
scor subscala callouness
scor subscala uncaring
scor subscala unemotional

media (SD)
12.52 (3.16)
18.86 (3.63)
9.47 (5.29)
10.47 (4.57)
7.50 (2.72)

Tabelul 5 Corelaii PDA-GABS


distres
global

deprimare anxietate rationalitate irationalitate


1

.821**

.852**

-.139

.463**

40

.000
40

.000
40

.392
40

.003
40

.821**

.818**

-.211

.466**

.000
40

40

.000
40

.192
40

.002
40

.852**

.818**

-.088

.240

.000
40

.000
40

40

.591
40

.136
40

-.139

-.211

-.088

.012

.392
40

.192
40

.591
40

40

.943
40

.463**

.466**

.240

.012

Sig. (2-tailed)
.003
.002
N
40
40
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

.136
40

.943
40

40

Distres
Global

Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation

deprimare

Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation

anxietate

Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation

rationalitate

Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation

irationalitate

Tabelul 6 Corelaii ICU-ERQ


callousness uncaring unemotional supresia reevaluare

callousness

uncaring

Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)
N

.317*

.387*

.356*

-.056

40

.046
40

.014
40

.024
40

.739
38

.317*

.546**

.206

-.190

40

.000
40

.203
40

.252
38

.046
40

Pearson
.387*
.546**
Correlation
unemotional
Sig. (2-tailed)
.014
.000
N
40
40
Pearson
.356*
.206
Correlation
supresia
Sig. (2-tailed)
.024
.203
N
40
40
Pearson
-.056
-.190
Correlation
reevaluare
Sig. (2-tailed)
.739
.252
N
38
38
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

.391*

-.028

40

.013
40

.867
38

.391*

.019

.013
40

40

.909
38

-.028

.019

.867
38

.909
38

38

Discutii si concluzii
S-au gasit corelatii intre PDA-GABS. Calcularea coeficientului de corelaie Pearson
ntre variabile a artat existena unei corelaii pozitive ntre nivelul de distres global, emotiile
disfunctionale negative (deprimare p.c.=0.82 i sig= 0.01; anxietate p.c.=0.85 i sig= 0.01) si
irationalitate (p.c.=0.46 i sig= 0.003), de asemenea s-a observat o corelatie intre emotiile
disfunctionale negative ( deprimare si anxietate p.c=0.81 si sig=0.01) si intre deprimare si
irationalitate ( p.c=0.46 si sig=0.02).
Alte corelatii care s-au putut face sunt intre ERQ-ICU. Intre insensibilitate si alte
emotii, s-au gasit corelatii pozitive: intre insensibilitate si nepasare (p.c=0.31 si sig=0.46),
intre insensibilitate si lipsa emotiilor (p.c=0.38 si sig=0.01), intre insensibilitate si supresie
(p.c=0.35 si sig=0.02), intre lipsa emotiilor si nepasare (p.c=0.54 si sig=0.01) si intre lipsa
emotiilor si supresie (p.c=0.39 si sig=0.01).
Limitele studiului
Limitele si restrictiile studiului sunt legate de faptul ca scalele completate de catre
adolescenti, poate exista o pierderea a acuratetei cazurilor, care poate duce la erori.
Materialele psihometrice nu identifica complet mecanismele de reglare emotionala si
criteriile de excludere sau lipsa unei evaluari a strategiilor cognitive sau non-cognitive este
posibila.
Bibiliografie
1. JF Greuel, N Reinhold, M Wenglorz, N Heinrichs. Self-reported Emotion Regulation
Strategies in Children and Adolescents with Mental Disorder. Prax Kinderpsychiatr.
2015:64(5):368-85.
2. Gross, J.J., & Thompson, R.A. (2007). Emotion regulation: Conceptual foundations.
In J.J. Gross (Ed.), Handbook of emotion regulation. New York: Guilford Press.
3. Gross JJ. The emerging field of emotion regulation: An integrative review. Review of
General Psychology. Special Issue: New directions in research on emotion. 1998
4. Eisenberg N, Morris AS. Children's emotion-related regulation. Adv Child Dev
Behav. 2002;30:189-229.

5. McLaughlin KA, Mennin DS, Farach FJ. The contributory role of worry in emotion
generation and dysregulation in generalized anxiety disorder. Behav Res Ther. 2007

Citate
rspunde-mi,
cine-s mai frumoi: oamenii?... ploaia?...
Nichita Stanescu

6. Aug;45(8):1735-52.
7. Lynch TR, Trost WT, Salsman N, Linehan MM. Dialectical behavior therapy for
borderline personality disorder. Annu Rev Clin Psychol. 2007;3:181-205
8. Kashdan TB, Breen WE. Social anxiety and positive emotions: a prospective
examination of a self-regulatory model with tendencies to suppress or express
emotions as a moderating variable. Behav Ther. 2008 Mar;39(1):1-12. doi:
10.1016/j.beth.2007.02.003.
9. Sullivan TN, Helms SW, Kliewer W, Goodman KL. Associations between Sadness
and Anger Regulation Coping, Emotional Expression, and Physical and Relational
Aggression among Urban Adolescents. Soc Dev. 2010
10. Phillips ML, Drevets WC, Rauch SL, Lane R. Neurobiology of emotion perception II:
Implications for major psychiatric disorders. Biol Psychiatry. 2003
11. Calkins SD, Keane SP. Cardiac vagal regulation across the preschool period: stability,
continuity, and implications for childhood adjustment. Dev Psychobiol. 2004
Nov;45(3):101-12.