PROF. DR. G.

MARINESCU
SI

DR, LOUIS COPELMAN

STUDIUL EMOTIVITATII
PRIN REFLEM MHO-GALVANIC

I936
SOCIETATEA ROMANA DE CERCETARI PSIHOLOGICE

BUCURESTI

www.digibuc.ro

PROF. DR.

G. MARINESCU
1

DR. LOUIS COPELMAN

STUDIUL EMOTIVITATII
PRIN

REFLEXUL PSIHO-GALVANIC

Extras din Anale le de Psihologie", Volumul III, 1936

1936
SOCIETATEA ROMANA DE CERCETARI PSIHOLOGICE

ItUCUREST.I
www.digibuc.ro

STUDIUL EMOTIVITATII PRIN REFLEXUL

PSIHO-GALVANIC
de
Prof. Dr. G. MARINESCU si Dr. LOUIS COPELMAN

Definitie, Istoric, Originea Reflexului Psiho-Galvanic.

Aplicafiunile In PsMologia Normal&

1. Importanta factorilor intelectuali si afectivi.

2. Utilizarea reactiei In domeniul orientrii profesionale.
3. Utilizarea reactiei in Medicina Legal.
Aplicafiunile in Psihologia Patologicii:
1. Reflexul psiho-galvanic in isterie.
2. Reflexul psiho-galvanic in dementa precoce.
3. Influenta mescalinei asupra reflexului psiho-galvanic.
4. Reflexul psiho-galvanic in turburrile vegetative.
Concluziuni

Reflexul psiho-galvanic este un test al vietii afective. El

constitue una din metodele cele mai precise pentru inregistrarea
modificArilor fiziologice ce Insotesc marile emotiuni.
Emotiile influenteaz structura sistemului endocrino-vegetativ si produc: accelerarea btgilor cordului, ridicarea brusc
a tensiunei sanguine, cresterea numrului de globule rosii, etc..
Dar excitantul afectiv, prin intermediul lantului simpatic al sistemului nervos desvoIt in corp 0 curenti de electricitate. Reacliunea psihologick" este msurtoarea acestor curenti intr'un galvanometru sensibil, In contact cu subiectul prin doi electrozi
metalici.

Fenomenul se defineste reflex" prim asemnarea cu riflexele comune si recunoscnd acelas mecanism; circumstantele

www.digibuc.ro

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis Copelman

necesare pentm producerea sa sunt: o excitatie centripetal urmata de o Perioad de latent si o manifestare centrifugA.
Reflexul este psiho-fiziologic", deoarece experientele realizate fac s se presupun colaborarea cu fenomenele psihice
si fiziologice.
l
Insfrsit el este galvanic" deoarece demonstrarea procesu-

lui centrifug se exprim printr'un curent electric ce se inregistreazA Inteun galvanometru de precizie.
Istoric. Prime le cercetAri asupra acestei probleme se datoresc magnetizorilor 1). Magnetul a avut datul s atragI intotdeauna in jurul su legende miraculoase. Este suficient s amintim cA Paracelsus, in secolul XVI, atribuia acestei substa.nte
un fluid care descinde din corpurile ceresti pentru a pune in
contact astrele cu fiintele sublunare".
Ceva mai tArziu, profesorul de medicin dela Marburg,
calvinistul Rudolf Goclenius publicA un impresionant tratat asupra unui plasture ceresc" de natuni magneticA, capabil s
tvindece rice suferintA! La finele veacului XIX magnetizorii
credeau cu convingere in puterea unui fluid organic actionnd
la distant asupra unui subiect hipnotizat. In eforturile sale

pentru a descoperi magnetismul vital" baronul Fontaine isi

propune, impreung cu Ruhmkorff s demonstreze influenta vointei

asupra unui galvanometru situat la o imensA deprtare. Experienta magnetic nu le-a reusit. Au observat in schimb a punnd mainile pe doi electrozi in contact cu polul unui galvanometru, se produc oscilatiuni in sensul si intensitatea acului galvanometric.

Prin intermediul lui Charcot, Fontaine are posibilitatea

si comunice rezultatele experientelor sale lui Charles Fire.
Acesta, ocupndu-se de problemA, constat, grape unui electrometru, existenta unor descArcri electrice considerabile la supra-

fata pielei. Fete prezint rezultatele sale, In 1888, Societtii

de biologie din Paris,.
Doi ani mai tArziu studiul chestiunei este reluat de Tarchahalf. Acesta utilizeazA ca electrozi comprese de vat cu apA sA-

ratA, aplicate de preferint pe suprafetele palmare ale mini1) H. Piron : Les variations physic) galvaniques comme phnomene
d'etpression des emotions (Rvue de Psychiatrie", dcembre, 1910. No. 12).

www.digibuc.ro

Studiul emotivittil prin reflexul psiho-galvanic

lor si in contact cu polul unui galvanometru. In aceste conditiuni

vxcitatiile sensoriale, reprezentrile imaginative $i eforturile de
calcul mintal provocau, dup o latent de 1-'3 secunde, o deviatie galvanometric ce dura cteva minute.
Independent de aceste cercetri, Veraguth, viitorul printe
al metodei psiho-galvanice, publicl In 1906 prima lucrare documentat asupra acestui fenomen.
In 1908, In laboratorul de psihologie experimental idela

Villejuif, Henri Piron si Maigre reiau cercetrile asupra reflexului psiho-galvanic. Piron are marele merit de a fi insistat
asupra importantei factorului afectiv In producerea reactiunei.
Alte cercetri deosebit de importante au fost publicate del
Waller, Eugen Gelma, Ciampi a Alberti, M. Peucescu, Mall,
Lloyd Jeffries si altii.
Unul din noi (G. Marinescu) a avut ocazia s participe la
Londra la experientele lui Veraguth. Cellalt (L. Copelman) a
inceput Studiul su in laboratorul de psihologie fiziologica al
profesorului Piron, la Collge de France". Cercetarile au fost
apoi continuate in clinica de neurologie dela spitalul Colentina (Bucuresti).
Expunerea problemei. Dad plasezi Intr'un circuit un subject, un galvanometru $i o surs de energie electric (o pill ori
un acumulator) si stabilesti contactul dintre subiect $i galva1

P =-- pill sau acumulator

s = shunt-ul galvanometrului
g= galvanometrul

R, r = rezistentele cunoscute

S = sublectul
X = rezistenta subiectulul

Fig. 1. Schema de principiu a aparatului construitd de casa Boulitte

dupci planurile D-lui Fessard.

Construit la Bucureti In Institutul de FlzcI al D-lui Prof. Musce-

leanu de D-1 Ing. Andreescu.

www.digibuc.ro

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis Copelman

Fig. 2. Dispozitivul general

pometru cu ajutorul/ a doi electrozi de metal 1) se observ

urmtorul fenomen: subiectul opune In primul moment o anumit rezistent trecerii curentului electric. Este rezistenta initiald". Ulterior, sub influenta unei excitatiuni, dup o perioada
de latent de cteva secunde, galvanometrul acuza o deviatie
brusa si rapid. Aceast deviatie traduce o sclidere a rezistentei
Initiate electrice. Ea se poate msura in ohmi cu ajutorul puntii
lui Wheatstone", intercalata Intre subiect si galvanometru. Simultan, deviatia se poate urtnri pe o rigla gradata (Bogendorf). Vom cita, spre exemplificare, urmtorul caz. Subiectul
este un student de 23 ani. In momentul aplicArii electrozilor de
plumb pe suprafetele palmare ale minilor, galvanometrul acuza
o deviatie de 7800 ohmi. Este rezistenta initiala. Atunci cnd,
prin surprindere, producem un zgomot de gong la 2 metri deprtare de urechea subiectului, observam, dupg un interval de 8
secunde, o scadere a rezistentei cu 900 de ohmi (6900). Dupa
dou minute, acul revine la pozitia sa anterior. Uneori se produc ioscilatiuni fat% cauz aparent. Veraguth le numeste autohtone" si le atribue fenomenelor mintale spontane.
1) In cercetArile noastre dela Collge de France", am utilizat o constructie a cassei Boulitte, dupi planurile d-lui Fessard (Fig. i si 2).
Pentru clinica dela Spitalul Colentina. aparatul a fost construit In
Institutul -de Fizia al d-lui Prof. Musceleanu de d-1 Ing. Andreescu,

www.digibuc.ro

Studtul emotivitatii prin reflexul psiho-galvanic

Originea reflexului psi/to-galvanic. Prin definitie, reflexul

are o cale centripetA, un centru $i o cale motrice centrifugA. Ultimele cercetAri arat cA fenomenul este pus sub controlul seg-

mentului simpatic al sistemului nervos vegetativ. 0 excitatie,

pornitA dela unul din cele cinci simturi, ajunge pe dile obisnuite la creer (figura 3). Producerea reflexului s'a dovedit a
riu fi conditionatA de centrii superiori, deoarece el ia nastere $i la

Sensation

Fig. 3. alle de conducere ale reflexului psiho-galvanic

(Dup5. S. Philippe)

animalele decorticate. Impulsiunile simpatice motorii se crede

ea rezicla in peretele ventriculului 3. Dar acest centru poate fi
stimulat si prin excitatii venite dela scoarta cerebralA.
Ca lea motrice centrifugA a reflexului psiho-galvanic, plead
din centru, trece prin rami comunicantes" in lantul ganglionilor
simpatici $i de ad ajunge In glandele sudoripare ale pielei.
Rezultatul unei excitatiuni care urmeaa calea acestui reflex
este o sporire temporara a permeabilittii membranelor celularP

ale acestor glande. Pie lea din diferite regiuni ale corpului are
proprietti variabile si reflexul se obtine u$or numai cnd aplidm
electrozii rpe suprafetele palmare ale mAinilor. Felix Georgi
a examinat un copil de 11 ani, suferind de o absent congenital

www.digibuc.ro

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis Cope !man

pomplect a glandelor sudoripare. La acest subiect reflexul psiho-

galvanic nu s'a produs.

Reflexul este deci in strns legatur cu secretia sudorall
si cu variatiunile vaso i pilo-motorii. Impulsiunile date de sistemul nervos vegetativ modificA starea electrid a pielei. Aceasta
are proprietatea de a tpolatiza foarte mult atunci cnd este strAbAtut de un curent electric, ceeace de fapt ingreuneaz trecerea
curentului. Forta electro-motrice produsA de polarizatie ajunge,
dup cercetArile lui Gildemeister, pna la 6 volti. Este rezistenta initial" a subiectului. Dar tprocesele de excitatie
psihice
pri sgnsoriale
strAbAtnd calea reflexului psiho-galvanic, provoad o scdere a fortei de polarizare din piele, ceeace permite
curentului electric s treac mai usor. Este diminuarea rezistentei electrice" in raport cu intensitatea extitantului.
FENOMENUL PSIHO-GALVANIC IN PSIHOLOGIE
Excitatiile sensoriale utilizate pentru producerea reflexului
sunt: vizuale, tactile, olfactive, gustative i auditive.
Excitanfii auditivi folositi in experientele noastre: zgomotele de gong si cuvintele de natur afectiv.
Intensitatea reflexului am constatat cA este in functie de na-

tura emotionala a excitantului mai mult deck forta lui fizia

Un Isunet puternic produce un reflex mai slab deck o soapt
cu nuanta afectiva. In aceastA ordine de idei vom descrie un
exemplu foarte semnificativ i original. Este vorba de un tnr
in etate de 21 ani, care a rAmas surdo-mut in urma unei meniugite cerebrale suferitA in prima copilrie. El. a invtat sl se in-.
teleaga cu semenii si prin jocul buzelor. Studiind acest caz
din punct de vedere al reflexului psiho-galvanic, am observat cA
pronuntnd numele unei persoane dragi, se produce dupA o

Latenta foarte scurta o deviatie extrem de intensA a acului

galvanometric. Subiectul nostru n'a perceput sunetele; calea
sensorial a excitatiei a fost de naturA pur vizual. Reflexul
intens pe care 1-a deslntuit cuvntul abia soptit, se explicA
prin coloratura afectivA ce o compora.
Excitanfli optici. In studiile noastre am utilizat fenomenul
de aprindere bruscA a luminei in camerA precum si ordinul de
inchidere sau deschidere a ochilor. Rezultatele acestor expe-

www.digibuc.ro

Studhil emothrittii prin reflexul pslho-galvanic

riente din urm, ne-au dovedit cO se produc schimbri de

atitudine" In fiinta subiectului, cu rezonant puternid asupra
reflexului.

Excitantii tactili. Excitantul cel mai des aplicat este atingerea pielei cu un ac subtire. Trebue s. mentionOm InsA cA
asteptarea sensatiei, atunci cnd subiectul este prevenit, produce
o deviere mai intens a acului galvanometric, dect atingerea
Aceast deviatiune de expectatie traduce dup V eraguth
starea psihica-activ", iar dupA Binswanger tensiunea de spirit" a subiectului. Atenfia joac aci un rol important. Individul
stie cA va suferi un soc si-1 asteapt; dar nu trebue sA uitm
ch. orice fenomen de constiintO se prezinti colorat cu tonul
sAn hedonic-afectiv i emotia asteptArii este un factor ce trebue
luat In consideratie.
Excita(ille olfactive si gustative dezlntuesc un reflex intens numai atunci cnd, prin asociatie, amintest un complex
afectiv.

Asa dar, rolul determinant In producerea reflexului psihogalvanic il joaca elementul afectiv. Excitantul emotional rAsunA In intimitatea sufleteasc, in sferele aperceptive ale constiintei si se propagA apoi dealungul retelei nervoase schimband fundamental structura ei organica".1) TrAsitura caracteristid a fiziologiei de spaimA de exemplu, este actiunea paralizanta asupra muschilor voluntari. Omul speriat abia se misc,
vorbeste incet, Ii lipseste curajul. Impresionabilitatea pielei fat
de o schimbare afectivA se manifest cum am artat printr'o
modificare a transpiratiunei. Este bine sA amintim In aceasti
ordine de idei observatia urmAtoare: se stie cA un caine politist poate recunoaste cu usurinf, dintr'un grup de persoane
banuite pe fptuitorul unei crime. Aceast recunoastere se face

locmai gratie simtului olfactiv, deosebit de puternic, cu care

este inzestrat animalul si care percepe transpirafiunea abundenta
a fAptuitorului. Este o dovad in plus CA un excitant emotional
poate produce intense schimbri organice.
Aplica(iunile fenomenului psiho-galvanic. Cercettorii sunt

de acord In a sustine cA acest reflex este unul din mijloacele

1) 1.-M. Nestor: Psihologia clipel de spaim (Soc. Rom. de Filosofie%

1933, pag. 68).

www.digibuc.ro

10

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis Copelman

cele mai sigure de care dispunem actualmente pentru a analiza

mecanismul de producere si esenta intim a factorului psihic.
In studiile personale intreprinse, noi am urmrit modifichirile
ce le produc excitanfii intelectuali ,si afectivi. In acest scop am
utilizat: testul de aten(ie concentrat (Piron), producerea de
.zgomote exterioare In timpul travaliulai ci schinzblirile de aft-

a) Pentru executarea testului de atentie concentratii, subiectul are maim dreapt liber, iar mna stnga vine in contact cu galvanometrul prin intermediul a doi electrozi de metal
cufundati In ser fiziologic. In primul moment se observa ceeace
noi am numit reactia de surpriz". Ea se traduce la persoanele
eehilibrate printr'o deviere de 500-600 ohmi dela rezistenta initial. In timpul celor cinci minute de lucru, deviatia se apropie
de normal, ceeace dovedeste ca subiectul s'a obisnuit cu executarea testului. lata acum protocolul unei persoane foarte afecfive, un nevropat cu tendinte la sinucidere. Rezistenta initiala:
8850 ohmi. Reactia de surpriz: 7600 ohmi. Pe masura ce subiectul continua sa lucreze, rezistenta scade In loc s se apropie

de limita dela care a pornit. Este vorba aci de o stare de

anafilaxie emotionala" dupa expresia profesorului Pi;ron. Inteadevr subiectul nu-si poate reveni din emotia ce i-a provocat-o testul si turburarea lui se accentueazA pe masura ce
potentialul de energie psihica continua sa scad.
Cu subiectele normale, repetnd experientele la un interval

de 10 zile, reactiunea de surpriza din primul moment se atenuiaz, iar oscilatiile din cursul celor cinci minute de lucru,
devin imperceptibile. Dup a treia si a patra serie de expelriente, la aceste persoane, nu se mai observa nici un fel de
modificare in sensul i intensitatea acului galvanometric. Oscilatiunile perzist numai la subiectele emotive.
b) Producerea de zgomote exterioare in timpul
Am urmrit, paralel cu testul de atentie concentrata, influenta
ce o exercit un zgomot de gong asupra subiectului in timpul
executrii travaliului. In toate experientele aplicate la cazuri
nprmale, primul zgomot a produs o deviere puternic (350-400
ohmi) a acului galvanometric. Al doilea, repetat la un interval
de cinci minute, ne permite s constatm o slbire a reflexului

www.digibuc.ro

Studiul emotivttii prin reflexul psiho-galvanfc

11

(100-150 ohmi). Insfarsit, dupl al treilea zgomot de gong. ubiectul fiind obipuit, nu se mai produc modificri psiho-galvanice.

Evident, In cazurile de patologie, fenomenul prezint o alta

inftisare. Un subiect afectiv sufer o puternicl emotie de.
spaim la auzul primului zgomot. AceastI emotie se intensified
pe msur ce excitantul se repeti. Se confirm deci strile
de anafilaxie emotional descrise mai sus.

c) Schimbdrile de atitudine: inchiderea $i deschiderea ochilor.

Dac cerem subiectului s se supun experientelor de inchidere $i deschidere a pleoapelor, se prdduc deviatiuni puternice
ale acului galvanometric. Si in acest caz ins, pe msur ce subiectul se obisnueste cu ordinul nostru, emotivitatea scade. Iat
protocolul unei persoane normale In etate de 30 ani:
Inchiderea pleoapelor
250 ohmi.
Deschiderea pleoapelor
80
If
Inchiderea pleoapelor
100
Deschiderea pleoapelor
50
Inehiderea pleoapelor
0
A$a dar prima excitatie produce o deviere de 250 ohmi
a acului galvanometric dela rezistenta initial. Ultima nu mai
da nici un fel de oscilatiuni ale reflexului psiho-galvanic.
Pentru a intelege toate aceste fenomene, trebue sa avem
continuu In spiritul nOstru ideia c reflexul de care ne ocupin
este In functie mai cu deosebire de intensitatea afectiv a unui
excitant. Sunt zile cand o persoan se afl, Intel) astfel de emotivitate inct cele mai slabe influente actioneazg asupra ei in
proportii enorme. Alteori, aceea$i persoan poate fi complect
refractar unei incitatiuni.
Fenomenele intelectuale, asa cum par s dovedeasca cercetarile expuse, lucreazA numai dac dezlntuesc o emotie. Chiar
durerea cutanata, o sensatie obipuit cu un caracter neplcut,
se poate disocia de concomitentul sdu afectiv. Si pe msur ce
emotiile se repet, ele isi pierd din intensitate. Fenolmenefe
cele mai puternice devin cu timpul cele mai banale. Inteadevr,
un general, un chirurg sau un artist dramatic si-ar epuiza cu mult
prea repede capitalul de viat afectiva, cheltuind aceia$i ener-

www.digibuc.ro

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis Cope linen

12

gie cu fiecare lupt, eu fiecare operatie, cu fiecare spectacial.

Faptul CA reactia psiho-galvanicl este reflexul strilor emo-

tionale ni se pare foarte natural. Din 'nitride sale timpuri, scrie

dl. profesor Rtidulescu-Motru in Personalismul Energetic, eul
a fost o intuitie emotional. Mai trziu s'au adAugat factorii de
inteligent care au permis aparitia constiintei de sine. Dar in
eul cel mai rational, persist Ina un fond irational: structura
emotiv". 1)

Reflexul psiho-galvanic in orieniarea profesionald.

Unele institute de orientare profesional (in America si
Anglia), atilizeazA reactiunea pe o scar foarte intins cu scopul

de a diagnostica diferitele aptitudini. Astfel pentru candidatii

sofeuri s'a construit un aparat special, portativ, ce este transportat cu usurint in masin. Subiectul este pus in fata timid
accident provocat de experimentator si i se msoar in acel
moment starea afectiv prin metoda psiho-galvanic. Se consideril

buni numai candidatii capabili s-si stpneasc emotia in fata

pericolului. Acei care prezint oscilatiuni mari in sensul si intensitatea acului galvanometric, sunt eliminati dela aceast probl
Studiul emotivittii prezinta o deosebit irnportant in orientarea profesional In genere pentru toti conducatorii de vehicule.

Din punct de vedere psihotehnic intereseaza urmatoarele

2 chestiuni;
1) Turburarile psihice si emotive s nu pun pe individ in
imposibilitate de a-si exercita serviciul.

2) Organismul s poata reveni rapid la starea normal.

Studiul reflexului permite recunosterea plasticittii organice .si psihologice a candidatilor" (Dr. P. Tomescu: Studii
clinice si experimentale, Pag. 285).
Reflexul psiho-galvanic in medicina legala.

Reflexul serveste drept control al emotivittii si duce la

rezultate indiscutabile pe care individul examinat nu le poate
modifica prin voint. Reactia se accentueazA la pronuntarea de
nume care evoc reprezentari mintale penibile pentru acuzat.
Un om bnuit de o crimg, in stare sa rmn indiferent an
fata cadavrului victimei sale in timpul instructiei judiciare, se
1) C. Reidulescu-Mofru: Personalismul energetic (Editura Cassa $coalelor, 1933. pag. 92).

www.digibuc.ro

Studful emotivititii prin reflexul psiho-gaIvanie

13

poate trda la expertiza noastra psihiatrica. Reflexul dovedeste

intotdeauna la subiectul bnuit ca reprezentarea mintal a dat
nastere unei miscari emotive,
In unele caztiri, din motive Inca nedeterminate, reactiunea,
poate ramane negativ; atunci and ea se manifest este 'rasa
strict independenta de vointa subiectului.
REFLEXUL PSIHO-GALVANIC IN PSIHOLOGIA
PATOLOGICA

Studiul Isteriel
In clinica si laboratorul serviciului de neurologie din Bucuresti, am intreprins o serie de cercetri In domeniul psihologiei patologice, cu privire special asupra afectiunei isterice.
Despre isterie se spune ca nu este o entitate morbid, ci o cohorta de afectiuni. Ea se manifesta printr'o depresiune mintall
ce produce in primul rand o stramtorare a fenomenelor psihologice reunite In campul de constiinta si in al doilea rand o disociere a functiunilor care prin sinteza lor alcatuesc personalitatea individual.
Simptomele sunt dintre cele mai ciudate. Bolnavii se plictisesc de propria lor persoan. Sunt tristi si foarte emotivi. La
intervale dese apar crizele, manifestate prin convulsiuni, atitudini pasionale, pierderea cunostintei si delir. In toata patologia
psihiatrica nu se gseste un singur fenomen comparabil delirului
din isterie. Bolnavul nu crede si nu accepta nimic in opozitie
cu sistemul su determinat de imagini. Merge cu ochii deschisi
dar nu vede, este atent dar nu aude. Sugestibilitatea acestor
bolnavi depaseste orice inchipuire. A fost suficient sl spunem
unei fete de 20 de ani, atins de aceasta afectiune, ca-i vom da un
gardian s'o pazeasca In cazul cand va incerca s piece din spital,
pentruca aceast fat sli se vada Inconjurata tot timpul, In de-

lirul eide paznici amenintltori. Din punct de vedere psihologic sunt extrem de importante pierderile de sensibilitate".
Bolnavii prezint subit anestezia unei intregi jurnatati a corpului. Ei nu simt atingerile, intepturile violente si nici curentii
faradici de cea mai Malta frecventa.
Devin cu desvarsire si realmente insensibili la orice excitant sensorial.

www.digibuc.ro

14

Prof.Dr.

G. Marinescu si Dr. Louis Cope limn

De fapt func(iunea propriu zis nu este distrusa; ea este

suprimata dintr'un punct de vedere special: refuza sa mai stea la

dispozitia subiectului, refuza s asculte ordinele creerului, se

emancipeaza" (P. Janet).
Anestezia are caracterul unei iluziuni negative. Sub influenta ideii de pierdere a sensibilittii, spiritul opreste perceptia constient.
In evul mediu si chiar mai trziu, In epoca de renastere a

artelor si a stiinfei, se credea cA diavolul a pus stpnire pe

aceste suflete si, acuzati de vrjitorie, bolnavii erau arsi de vii.
Azi rugurile sunt stinse, vrjitorii ii intlnim nivnai in
azilele de alienati, iar diavolul are drept credinciosi, copiii
si ignorantii. Fenomenelor isterice li se d o interpretare afectiva.

Cercetnd bolnavii de isterie prin metoda reflexului psihogalvanic, constatm ca" atingerile repetate ale zonei insensibile

produc totusi deviatiuni mari in sensul si intensitatea acului

galvanometric?)

In anesteziile organice ins, in pierderile de sensibilitate

prin leziuni grave ale c entrilor nervosi, acul galvanometric ramne imobil, deoarece reflexul este intrerupt In cane sale.
profunde.

Fenomenul psiho-galvanic ne permite deci s facem diagnosticul idiferenjial dintre anesteziile isterice si pierderile de sensibilitate (organica.Acest examen ne este foarte pretios si pentru

studiul strii afective al bolnavilor de isterie. Vom prezenta in

rndurile ce urmeaza un numar de cazuri ce dovedesc marea
labilitate emotional a acestor bolnavi.
Primul caz. Marioara Z., in etate de 25 ani, este intennat.
in tserviciul de neurologie pentru o stare de imobilitate si rigiditate isteric. Interogatoriul acestei bolnave permite s se
uonstate o tabnubilare a constiinfei,insotita de halucinafiuni. Ea
povesteste printre altele, cu un lux de amnunte, ca a fost rapia de turci si condamnata la moarte la Constantinopol. Din
fericire, ,i s'a indeplinit ultima dorint, de a fi transportata la
Paris. Acolo a luat masa cu Imprteasa Victoria si Claude
1) In anestezille isterice reflexul poate dispare printeo inhibitie a

stirilor afective".

www.digibuc.ro

Studiul emotivittii prin reflexul psiho-galvanie

15

Farrre. Imprateasa a gratiat-o si i-a oferit in dar un inel pretios.... Bolnava crede In mod sincer In autenticitatea interpyretrii

delirante imaginative si incearc s legitimeze descrierile sale

cu probe de aparenta logice. Aceast turburare psihica
mitomanie sau pseudologie fantastic
este semnificativ pentru lafectiunea de care ne ocupam. Studiul acestui caz a fost pub-

blicat de G. Marinescu a D-na Niculescu In Revista Romania Medicala" (No. 14, 1936). Procedand la examenul trii
afective prin metoda psiho-galvanica constatam la bolnava noastra
cele ce prmeaza:rezistenta initiala este scazutal (8000 ohmi). Cu-

vintele: alb, galben, verde, pronuntate In fata ei, au o rezonant

psihica foarte slaba (80-1 00 ohmi). La pronuntarea cuvantului rosu se noteazi Irish' o deviatiune de '3400 ohmi. Aceasta serp
sibilitate particular pentru culoarea rosie, se explica prin fap-

tul c in jurul varstei de 8 ani, bolnava a suferit hernoptizii

repetate. Culoarea rosie, mai ales atunci cand prin forma ei rearninteste petele de singe, o afecteaza profund.
Cazul No. 2. Ecaterina G. In etate de 20 ani, vine in setviciul nostru pentru crize convulsive, generalizate, cu pierdere
de cunostinta. Cercetarea amanuntit a acestui caz ne arata ca
este vorba de fenomene isterice, crizele fiind insotite de atitudini pasionale.
In luna Septembrie bolnava urmeaza s se prezinte la un
examen de capacitate. Ea ne declara ca este convinsii de reusitd.
Examenul psiho-galvanic. Rezistenta initiall=1 6.000 ohmi.
Se pronunt de catre unul din noi o serie de cuvinte si se conslata urmatoarele oscilatiuni:
.
Luna August.... se produce o deviere de 1 00 ohmi.
Luna Septembrie.... se produce o deviere de 2500 ohmi.
Reusit la examen.... se produce o deviere de 3200 ohmi.

Czuta la examen.... se produce o deviere de 400 ohmi.

Cuvintele cu rezonanta emotionala luna Septembrie" (si
reusita la examen", spre deosebire de cuvintele 'care nu au o
nuanta afectiva, produc la bolnava noastra modificri intense
ale reflexului psiho-galvanic.

Cazul No. 3.*Bolnava Simion,a I. se interneaza in serviciu

pentru o s tare de obnubilatie cu ceiatee intensa. Din punct tle
vedere neurologic prezinta o slabire a fortelor musculare la

www.digibuc.ro

16

Prof. Dr. G Marinescu i Dr. Louis Cope !man

membrele inferioare, fAr4 leziuni organice. Turburitrile au a-

prut consecutiv unei suprri puternice (si au disparut dup

doug ,zile de izolare).
Examenul psiho-galvanic. Rezistenta initial = 11.000
ohmi. Bolnava prezint In momentul cercetrii noastre anestezia

tactil si termic a jumttii drepte a fetei. Atingerile cu un

produc deviatiuni intre 120-160
ohmi. Cuvintele de nuanf a afectiv si sgomotele, dau deviatiuni
mari. Conducndu-ne dupl studiul acestui reflex, putem spune
ca bolnava se af IA inteo stare de afectivitate permanent". Turburgrile emotionale dispar ins dup dou zile, odat cu reveac ale zonei anesteziate,

nirea la normal a strei psihice.

In concluzie, credem a putea afirma CA reactia psiho-galva-

nid este un test folositor pentru examenul emotivittii

la

bolnavii de isterie si pentru diagnosticul diferential intre anesteziile isterice si cele reale.
Reflexul psiho-galvanic In intoxicatille cu mescalinii.
Nimic nu poate fi mai instructiv pentru cunosterea view
f id noastre psihice deck examenul turburrilor produse de diferitele otrvuri ale inteligenfei. Aceast ideie, emis de Charles
Richet, este ilustrat in mod deosebit prin studiul actiunei mescalinei, un toxic divin" capabil s produc viziuni extraordinare.
Prin audifia colorat si euforie, prin inexprimabila frumusete
a culorilor si a imaginilor optice la care &A nastere, mescalina 01cup un loc aparte In seria toxicelor.
Mescalina este alcaloidul cel mai important al plantei
Peyotl care creste in regiunile aride ale Mexicului central. Este
o plant sfnt pentru Indieni, fiind considerat drept izvorul
fericirii.

Prime le experiente au fost fcute de William James, Havtelock Ellis si Weir Mitcehl. Ei resimfiril efectele extraordinare:

sensafii de bucurie cu totul neobisnuite si imagini strlucitoare

cu jocuri de culori, tpe care din cauza lipsei de cuvinte corespunztoare nu le-au putut traduce in limbajul curent.
Unul din noi (G. Marinescu) a intreprins o serie de cercetri asupra actiunei mescaline publicate In memoriile sectiw
nei stiintifice ale Academiei Romne.

www.digibuc.ro

Stud(ul emotivitgtii prin reflexul psiho-galvanic

17

Din punct de vedere psihic s'au observat in intoxicatia cu

mescalin trei reactiuni fundamentale:
1) Modificarea sensibilittii (mai ales optice).
2) Euforia mescalin.
3) Orientarea special a constiintei subiectului.
Comportarea individului fat de mescalin depinde de cons-

titutia si temperamentul su, este deci in strns legtur cu

starea aparatului neuro-vegetativ. Inteadevr, examenul cronaximetric fcut de d-1 Dr. A. Kreindler arata c injectiunile sle
mescalin produc variatiuni mari ale cronaxiei si acestea sunt
comandate in prima linie de psihologia special a subiectului, dependent de arhitectura sa neuro- biologicg.
Modul de actiune al mescalinei n'a fost elucidat pn acum.
In scopul de a aduce o contributie la lgmurirea unei probleme
att de dificile, am injectat mescalina la dou bolnave atinse de isterie si le-am urmriL concomitent modificrile reflexului psiho-galvanic. Pentru deslantuirea starilor afective am f olosit executarea unui concert de muzica variat. Rezultatele experientelor noastre sunt consemnate in protocolul urmtor:
1) Bolnava Marionra Z. Este transportat in camera obscur
spre a nu fi impresionata de lumin. Reflexul psiho-galvanic arata o rezistenta initial de 8200 ohmi.
La ora 11 dimineata bolnava primeste o injectie cu 20 ctg.
mescalin. Dupa un sfert de or dela injectie, incepe executarea concertului. Rezistenta initiall, sub influenta toxicului, este
in acest moment de 32.000 ohmi. Bolnava prezint turburri klin
partea vagului care, coroborate cu ridicarea excesiv a rezistentei, par s dovedeasc o inhibitie a lantului simpatic vegetativ.
Dupa un interval de 1 0 minute, apar deviatiuni foarte
mari in sensul si intensitatea acului galvanometric. Rezistenta
scade la 11.000 ohmi. Afectivitatea este extrem de labil. Acest
fapt impreun cu midriaza pe care o prezint bolnava noastr,
ne face s presupunem c mescalina produce o excitatie a Ianfului simpatic, consecutiv inhibifiei pe care am descris-o.
2) Bolnava Eaderina G. Conditiunile experien tei sunt identice ca in faptul precedent. Rezistenta initial inainte de injecOa cu mescalin, este de 1 6.000 ohmi. Sub influenta toxicului,

se ridia, dupa un interval de 1 5 minute, la 38.000 ohmi. In

www.digibuc.ro

18

Prof. Dr. G. Marinescu si Dr. Louis topelman

timpul executrii concertului rezistenta scade pAn la 21.000

ohmi.

Rezultatele acestor cercetAri ne dovedesc influenta masca-

linei asupra sistemului nervos vegetativ cu predilectie asupra

simpaticului.

Metoda reflexului psiho-galvanic constitue un test util pentru Inregistrarea starilor afective provocate de substan(ele toxice,
Reflexul psiho-galvanic in psihiatrie.
PAn In prezent avem foarte putine cercetri asupra,

modului cum reactioneag bolnavii mintali la aceast probil.

Ciampi si Alberti care au Intreprins o serie de experiente asupra problemei, ne dau urmtoarele rezultate:
1). Reactiunea psiho-galvanicA provocat de stimulente sen-

soriale este In general mai putin intens la bolnavii mintah

deck la persoane normale.
2). Stimulentele psihice (calcul mintal, atentiune expectativ, amenintarea de durere) produc la paraliticii generali $i la

dementi un reflex extrem de atenuat.

3). La deliranti $i la halucinati aducerea aminte a unor
elemente din delirul sau halucinatia lor, nu determin producerea reflexului.

Odegaard a cercetat reflexul la 598 de persoane, normali

psihopati. El a gsit 80/o curbe atipice la normali $i 62 0/0
la psihopati. Curba atipicA la indivizii anormali prezina instabilitate, regularitate $i o reactiune foarte scAzut.
Studiile noastre, de$i la Inceput, ne permit totusi sA afirmam cA schizofrenicii 1$i catatonicii reactioneaz1 foarte slab
la excitantii psihici, In special la cuvintele de nuan_t afectia
Reactiunea acestor bolnavi la excitantii sensoriali se apropie
mai mult de forma normal& Pentru a putea ptrunde In mecanismul intim al vieti,i neuro-pSihice pe calea relatiunilor strnse

ce s'a dovedit cA existA intre activitatea cerebral j reflexul

psiho-galvanic, ne propunem s. revenim Intr'un studiu apropiat
asupra acestei probleme. Vom cerceta Indeosebi :
I). Reflexul psiho-galvanic In legAturA cu reflexele conditionale In domeniul psihologiei normale $i patologice.
2). Reflexul psiho-galvanic la criminali.
3). Reflexul psiho-galvanic la gemeni.
www.digibuc.ro

Studhil emotivititii prin reflexul psiho-galvanie

19

CONCLUZIUNI

Reactiunea psiho-ga1vanic5 este un fenomen de inregis-

trare, inteun galvanometru sensibil, a curentilor electrici ce se

desvoltA in carp sub influenta unui excitant emotional.
Fenotnenul se defingte reflex" prin asemAnarea cu reflexele comune si recunoscAnd acela$ mecanism cu ele; circumstantele necesare pentru reproducerea sa sunt: o excitatie centripet, o perioad de latentA $i o manifestare centrifugA.
Reflexul este psiho-fiziologic" deoarece experientele
realizate fac s se presupun colaborarea cu fenomenele psihice $i fiziologice.
lnsfrsit, fenomenul este galvanic" deoatece procesul cen4rifug se exprim printr'un curent electric inregistrat inteun
galvanometru de precizie.

Origina reflexului psiho-galvanic. Vigouroux, Veraguth,

Waller, Piron, Eugen Gelma, Ciampi i Alberti, Peucescu, S.
Solomon Philippe '. a., au intreprins studii valoroase cu privire la aceastA reactiune. Ultimele cercetri aratg cA reflexul

se afl sub controlul segmentului simpatic al sistemului nervos vegetativ: o excitatie, pornit dela unul din cele cinci simturi,

ajunge pe dile obisnuite la creer. Centrul ar rezida in pereteIe ventricului 3. Ca lea motrice centrifugi a reflexului plead

din centru, trece prin rami comunicantes" in lantul ganglionilor simpatici $i de aci ajunge in glandele sudoripare. Reunei excitatiuni psihice care urmeazA calea acestui
reflex este o modificare In variatiunile secretorii, vaso $i pilomotorii ale pielii.
zultatul

Inteadevr pielea are proprietatea de a polariza foarte

mult atunci cAnd este strbtut de un curent electric, ceeace
ingreuneaz trecerea curentului. Situ And inteun circuit fin subiect in contact, prin intermediul a doi electrozi de plumb,
cu un galvanometru $i fcnd sA tread dela un acumulator
un curent electric prin subiectul nostru, se constatA o deviatie
ibtens a acului galvanometric. Ea exprim (rezistenta initialA" ce o opune suprafata cutanat. Aceast fortA elecfro4
motrice, produs de polarizatiune, ajunge dup cercetrile lui
Gildemeister pAnii la 6 volti.
Dar procesele de excitatie, psihid sau sensorial, pe
care le suferli suhiectul, strabtnd calea reflexului psiho-

www.digibuc.ro

20

Prof. Dr. G. Marinescu $i Dr. Louis Cop eIman

galvanic, provoaca o diminuare a fortei de polarizatiune [si

inlesnesc trecerea curentului. Rezistenta electrica inregistreaa
scaderi.

Cercetrile noastre, intreprinse in Laboratorul de psihologie fiziologica dela Collge de France" (Prof. H. Piron)
i In clinica de neurologie din Bucuresti (Prof. Al4rinescu),
au urmrit variatiunile reflexului sub influenta factorilor: intelectuali, afectivi si psiho-patologici. In acest scop s'au utilizat: testul de atentie concentratd, producerea de zgomote
si schimbarile de atitudine (inchiderea si deschiderea ochilor).
Au fost apoi supuse la examenul psiho-galvanic diferite
categorii de bolnavi mintali.
Rezultatele experientelor dovedesc ca intensitatea refle-

xului este In functie, In primul rand, de valoarea afectivl a

excitantului. Factorii intelectuali actioneaz numai atunci, cnd

prin asociatiune trezesc In subiect o stare emotional.

Aplicatianile tenomenului psiho-galvanic.
Institute le de orientare profesionala utilizeaza acest reflex pentru a recunoaste candidatii cari posed prezenta de
spirit in fata unui pericol si sunt capabili s-si stapaneasc5
turburarile emotive (conducatori de vehicule,, etc). In medicina
legala examenul reflexului este un bun control al afectivitatii
persoanelor banuite. Deviatia galvanometrica se accentuiai la
pronuntarea de nume penibile pentru acuzat.

In domeniul psihologiei patologice metoda de care ne

bcupm inlesneste cunoasterea vietii emotionale a bolnavilor,
In cazurile de isterie viata afectiva este foarte labili.
Excitantii slabi actioneaza uneori in proportii nebnuite modificnd insa.0 structura organica a subiectului.
Bolnavii de schirgrenie sau de catatonie, examinati prin
metoda psiho-galvanica, prezinta un fenomen de disociere psiho-

sensorial: sunt insensibili la cuvintele de nuant afectiva si

orice excitant emotional; reactioneaza puternic
la factorii sensoriali (auditivi, tactili, optici).
Am constatat aceasta disociatie psiho-sensoriala si la unii
criminali ceeace ne ingdue sa facem o apropiere intre viata
mintala a psihopatilor si a persoanelor culpabile de o crima.
Cercetarile intreprinse in colaborare cu D-1 Agregat Dr.

in genere la
I

www.digibuc.ro

Studiul emotivitilifi prin reflexul psfho-galvanic

21

N. lonescu-Siseti asupra bolnavilor cu turburri vegetative

si studiul cazurilor de intoxicatie cu mescalin ne-au format

convingerea c metoda, psiho-galvanic permite inregistrarea
modificrilor sistemului nervos simpatic si parasimpatic.
Reflexul psiho-galvanic constitue deci o metod pretioas
de analiz functional a sistemului vegetativ si un test al
vietii afective.

Henri Pieron consider c realitatea fenomenului psihogalvanic mt poate fi contestati. Eugen Gelma intr'un studiu

publicat recent adaog: nici una din metodele actuale de

investigatie psihia nu posed finetea si preciziunea reflexului
psiho-galvanic".

Cercetrile noastre ne permit a afirma c aceast reactie

poate fi utilizat cu succes in cmpul psihologiei normale

si patologice.

Rsum
Les philosophes et les moralistes ont depuis longtemps insist sur les changements physiologiques qui accompagnent les
grandes motions.
L'excitant motionel retentit dans le trfond de l'me,
dans les sphres aperceptives de la conscience et se propage

le long du rseau nerveux, en modificant toute la structure

organique (Nestor). Par ailleurs, les manifestations des tats
motifs se comportent comme des rflexes. Dans ce travail
les auteurs exposent le rflexe psycho-galvanique, un phnomne qui accompagne toujours los changements affectifs.
En effet, les motions entrainent dans un galvanomtre
trs sensible, directement li l'individu, des dviations qui
paraissent dues aux forces lectro-motrice dveloppes par l'activit musculaire (Piron).
Tous les chercheurs sont d'accord affirmer que ltude

du rflexe reprsente un des moyens les plus stirs, dont on

dispose actuellement pour analyser le mcanisme de production

et la nature intime du facteur psychique.

Dans leurs recherches, au Collge de France dans le
laboratoire de Physiologie des Sensations (Henri Pieron) et
dans Ia Clinique de Nurologie de Bucarest (G. Afiarinescu)

www.digibuc.ro

22

Prof. Dr. G. Marineseu si Dr. Louis Copelman

les auteurs ont poursuivi les modifications produites par les

excitants intelectuels et affectifs. Dans ce but ils ont utilis:
le test de l'attention, la production des bruits et les changements
d'attitude (fermeture et ouverture des paupires). Leurs expriences prouvent: 1)que le rflexe ps.g. est surtout en fonction
de l'intensit affective de l'excitant; 2) les facteurs intelectuels
agissent seulement en dclanchant un &tat motif.

Les applications du phnomne ps.g.

Les instituts d'orientation professionnelle utilisent, et avec
beaucoup du succs, l'tude du rflexe pour le choix Ides
individus capables maitriser leurs Emotions devant le OHL
Dans la mdicine lgale, l'examen du rflexe constitue un
contrle de l'motivit. La raction galvanomtrique s'accentue lorsqu'on prononce des noms pnibles pour Paccus.
En soumettant les malades atteints d'hystrie a l'eXamen
du reflexe, les auteurs ont enregistr des importantes troubles
affectifs. Chez une jeune fille (25 ans) qui a souffert dans
sa premire enfance des hmoptysies rptes, les mots blanc",
jaune" et vert", ne produisent qu'une trs lgre rsonnance

psychique (80-100 ohms), tandis que le mot rouge" qui Mt

rappelle la couleur du sang, produit und-dviation de l'aiguille
du galvanomtre de 3400 ohms.
Les malades atteints de schizophrnie et de catatonie, ne
ragissent que trs faiblement aux excitations psychiques, aux
paroles ayant une nuance motionnelle. Mais la raction des
mmes malades aux excitants sensitits (tact, ouie, etc.) est
trs forte. ll y a donc chez eux une dissociation psyclio-sen-

sorielle. Les auteurs trouvant cette dissociation chez les criminels, sont tents de faire un rapprochement entre l'tat
mental des alins et celui des individus coupables (run crime.
En conclusion le rflexe psycho-galvanique constitue un
test de la vie affective et une mthode d'analyse fonctionnelle
du systme nerveux.

Par la voie des rapports troits qui existent entre l'activit crbrale et ce rflexe, l'tude du phnomne permettra
d'claircir le mcanisme intime de la vie ntiro-psychique.
Prof. Dr, G. MARINESCU et Dr.LOUIS COPELMAN

www.digibuc.ro

Studiul emotivitatii pr6 reflexul psiho-galvanic

2t

BIBLIOGRAFIE
Abramowski E.: Recherches experimental es sur la volont. Journal de
Psycho logie" T. 10 1913.
Bradford C. Les emotions fortes et leur influence. L'Encphale" No. 8. 1930.
Bujas R.: Die psychischen Bedingungen des psycho-galvanischen Phnomens.

Ztsch fr exp. Psychologie" 1930.

Collin R.: Reflexes neuro-endocriniens extroceptifs. Scientia" No. 1, 1936.

Ciampi L. si Alberti J.: Reflejo psico-galvanico. Boletin del Istituto psiquiatrico". Rosario 1930 No. 5.

Essen K.: Course of galvanic skin reflex in sympathetic neuroses. Archiv

fr Klin. Medizin." 177. 1930.

Gelma E.: Le rflexe psycho-galvanique en medicine lgale. ,,La presse

mdicale" No. 36. 1928.

Jefress Lloyd.: Galvanic phenomena of the skin. Journal of exper. psychology." Vol 2 1928.

Levine N.: Electrical skin resistance during Hypnosis. ,,Arch. Neurologie

and Psychiatrie." No. 24, 1930.
Mall G. D.: Das galvanische Reflexphnomen. Zeitscbrift fr Psychologie."
Band 137 Heft 4, 1936.
Marinescu G.: Cercetri asupra actiunii mescaline. Memoriile Academia
Romine" 1934.

Marinescu G. et Facon E.: L'atropine doses progressives et fortes dens le

traitement des troubles post-encphalitiques. Bulletin de l'Academie
de Mdecine." Paris Tome 115. P. 493.
Kreindler A. et Copelman L.: Le test de Rorschach et la dynaMarinescu
mique de l'corce crbrale d'aprs les lois des reflexes conditionels
de Pavlov. Annales Mdico-Psychologiques." Paris. Masson No. 4 1935.
Marinescu G.: La Physiopatologie de l'Hysterie. ,,Rapport presente au Congres de Neurologie de Bucarest" Octobre 1936.
Psihologia clipel de spaim. Societates Romin de filosofie"
Nestor
I volum 1933.

Odegaard O.: The psychogalvanic Reactivity in normals and in various

Psychopathic conditions. Acta Psychiat of neurologie" No, 5, 1930.
Piron H.: Les variations physio-galvaniques comme phnomene d'expression

des emotions. Revue de Psychiatrie et de Psychologie exp." 1910 No. 12.

Piron H. : La question du mcanisme des variations physio-galvaniques emo-

tives. Revue de Psychiatric" No. 10, 1912.

RMulescu-Motru C.: Personalismul energetic. Editura Casa $coalelor" I volum 1927.

Talenti C.: Sulk valutazione delta reazione psico-galvanica.

soc.

Italians de biologie" No. 4, 1929.

Veraguth O.: Ueber den galvanischen psychophysischen Reflex, 1906. Ueber

die Bedeutung des Psychogalvanischen Reflexes. Monatschrift fr

Psychiatrie und Neur." Wien No. 21, 1907.

Vigouroux A. : Etudes sur la resistance lectrique chez les mlancoliques.

Facult de Mdecine de Paris." These.

www.digibuc.ro

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE

TIPARUL UNIVERSITAR"
Strada Elie Radu Nr. 6, Bueuresti

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro