Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap10 PDF
Cap10 PDF
Cap10 PDF
Repetoare de tensiune
(pe emitor ]i pe surs`)
+ Valim
0
+
Vin
-
RE
+
Vout
-
Introducere 88
10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun) 90
10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu dren` comun`) 104
88
Introducere
{n multe c`r\i, atunci c[nd se discut` familia caracteristicilor de ie]ire, regimul activ normal al
tranzistorului bipolar este prezentat ca fiind "liniar", deoarece la varia\ii egale ale parametrului I B (curentul
bazei) caracteristica este aproximativ translatat` cu aceea]i valoare I C . Aceast` liniaritate este consecin\a
rela\iei IC = I B , unde r`m[ne aproape constant. Cu toate acestea, [n imensa majoritate a aplica\iilor
informa\ia de la intrare, care trebuie prelucrat`, nu este curentul bazei ci tensiunea baz`-emitor. Din acest
motiv, esen\ial` este dependen\a IC = I s eVBE VT , care este foarte neliniar`. Tranzistoarele bipolare sunt
elemente de circuit neliniare ]i, [n consecin\`,
circuitele cu tranzistoare bipolare sunt circuite neliniare.
Acela]i lucru se [nt[mpl` ]i pentru tranzistoarele cu efect de c[mp, la care curentul de dren` depinde p`tratic
de tensiunea de comand`. Totu]i, pentru varia\ii mici [n jurul punctului de func\ionare (regimului de
repaus), circuitele cu tranzistoare se comport` aproximativ liniar. C[t de mici trebuie s` fie aceste varia\ii
depinde de structura circuitului ]i de gradul nostru de exigen\`.
Dac` un circuit liniar este excitat sinusoidal [ncep[nd de la un anumit moment, dup` stingerea
regimului tranzitoriu se stabile]te un regim sinusoidal
sta\ionar (permanent) [n care toate poten\ialele ]i to\i Vin
curen\ii evolueaz` sinusoidal, cu frecven\a de excita\ie,
2 Vin
dar cu amplitudini ]i faze diferite. {n Fig. 10.1 au fost
reprezentate evolu\iile [n timp ale tensiunii de intrare
timpul
(excita\ia) ]i tensiunii de ie]ire, ob\inute [ntr-un
experiment de acest tip.
Vout
Amplificarea complex` se define]te pentru regimul
sinusoidal permanent; ea are modulul egal cu raportul
amplitudinilor de la ie]ire ]i intrare ]i argumentul egal cu
defazajul ie]irii fa\` de intrare; [n general, amplificarea
depinde de frecven\`.
{ntodeauna, [ns`, trebuie s` avem grij` s` nu lu`m
[n considera\ie la calculul amplific`rilor ]i impedan\elor
dec[t varia\iile m`surate de la regimul de repaus ]i s` nu
[mp`r\im niciodat` una la cealalt` tensiunile sau
intensit`\ile de repaus.
Vom nota, de aici [nainte, amplitudinea sinusoidei
de regim permanent cu liter` mic`
vout = Vout ;
2 Vout
timpul
regim
tranzitoriu
regim sinusoidal
permanent
A =
Vout
Vin
(10.1)
de multe ori, pentru a nu mai complica nota\ia, vom [n\elege prin vout fie amplitudinea v[rf la v[rf, fie
tensiunea efectiv`, deoarece aceste m`rimi sunt propor\ionale cu amplitudinea. Trebuie s` avem gri`, [ns`, s`
specific`m [ntodeauna semnifica\ia utilizat`.
Cu oricare dintre semnifica\iile de mai sus, modulul amplific`rii are aceea]i expresie
v
A = out .
vin
89
(10.2)
C[nd amplificarea este real`, sinusoidele de la intrare ]i ie]ire sunt fie [n faz`, fie [n antifaz`.
Dac` sinusoida de la ie]ire este [n faz` cu cea de la intrare, amplificarea este real` ]i pozitiv` iar dac`
cele dou` sinusoide sunt [n antifaz` amplificarea este real` ]i negativ`.
Putem extinde defini\ia amplific`rii ]i pentru frecven\a zero
(curent continuu): producem o varia\ie treapt` de [n`l\ime Vin la
intrare ]i a]tept`m p[n` c[nd nivelul de la ie]ire se sta\ionarizeaz`
devenind practic constant, ca [n Fig. 10.2. M`sur`m atunci varia\ia
Vout ]i calcul`m amplificarea de tensiune la frecven\a zero (numit` ]i
amplificare la curent continuu)
Vin
Vin
timpul
Vout
ADC =
Vout vout
=
;
Vin
vin
Vout
(10.3)
timpul
A DC =
Vout
Vin
90
+ Valim
0
VB
+
Vin
-
+
VBE -
VE
RE
+ 0
Vout
-
VBE = 0 .
(10.4)
{n aceste condi\ii,
poten\ialul emitorului sufer` varia\ii absolut identice cu acelea ale tensiunii de intrare,
VE = VB VBE = VB .
{n consecin\`, amplificarea de tensiune are exact valoarea 1
A=
VE
=1 ,
VB
(10.5)
circuitul din Fig. 10.3 fiind numit repetor pe emitor (emitter follower [n englez`). Semnalul de intrare se
aplic` [n baza tranzistorului, cel de ie]ire se ob\ine [n emitor iar colectorul r`m[ne la poten\ial constant.
Pentru varia\ii, este ca ]i cum colectorul ar fi legat la mas` (el chiar este legat la mas` [n alternativ, prin
condensatorul de filtrare de valoare foarte mare al sursei de alimentare). Din acest motiv, circuitul mai este
cunoscut ]i sub numele academic de amplificator cu colectorul comun.
Observa\ie: {n Fig. 10.3 am notat tensiunea de alimentare, ca ]i [n capitolele anterioare, cu Valim .
Acest manual fiind unul introductiv, am preferat s` facem acest lucru pentru a reduce la minimum riscul unor
confuzii. {n schemele profesionale, tensiunea de alimentare pozitiv` a circuitelor ce con\in tranzistoare
bipolare este notat` cu +VCC . Sunt dou` aspecte implicate [n aceast` conven\ie. {n primul r[nd,
dublarea indicelui unei tensiuni este rezervat` exclusiv tensiunilor de alimentare.; at[t pentru litera V c[t ]i
pentru indici se folosesc majuscule deoarece tensiunea este continu`.
{n al doilea r[nd, pentru circuitele cu tranzistoare bipolare, tensiunea pozitiv` are indicele "CC" pentru c` cele
mai utilizate tranzistoare sunt cele de tip npn, la care colectorul este legat` spre alimentarea pozitiv`.
Tensiunea pozitiv` se noteaz` cu +VCC chiar ]i [n cazul [n care circuitul nu con\ine dec[t tranzistoare de tip
91
pnp, care au emitoarele legate spre alimentarea pozitiv`. Pentru simetria nota\iei, dac` circuitul are ]i o
alimentare negativ` fa\` de mas`, tensiunea ei este notat` cu VEE .
C[t de mare poate fi evolu\ia poten\ialului de intrare ?
De]i varia\iile lor sunt identice (cu
modelul nostru foarte simplificat), poten\ialele Valim +0.6 V
Valim
emitorului ]i bazei nu sunt egale, poten\ialul
emitorului
fiind
[ntodeauna
cu
VBE = const. 0.6 V mai cobor[t dec[t cel al
bazei (Fig. 10.4). Dar la VE = 0 , conform legii
lui Ohm, IC I E = 0 ]i tranzistorul se
0.6 V
blocheaz`. Din acest motiv,
Vin
tranzistor
saturat
Vout
tranzistor blocat
Pe de alt` parte, colectorul este men\inut la poten\ialul aliment`rii. Pentru ca jonc\iunea baz`-colector
s` nu fie deschis` (adic` tranzistorul s` nu ajung` [n satura\ie)
poten\ialul de intrare nu trebuie s` dep`]easc` tensiunea de alimentare.
a)
20 k
20 k
sarcina
2k
+
-
Vg
b)
sarcina
2k
+
-
Vg
I B VB
Zin B
IE
VE
out
RE
2k
c)
Fig. 10.5. Sursa de semnal ]i sarcina (a) cuplate direct (b) ]i prin intermediul repetorului pe emitor (c).
Cupl`m aparatul de m`sur` prin intermediul unui condensator de valoare mare, care s` aib` reactan\a
mic` la frecven\a la care lucr`m (unul de 4700 F are 34 la 1 Hz), echival`m Thevenin "generatorul de
92
semnal" ]i ajungem la circuitul din desenul b). Din p`cate, aparatul cu care putem m`sura tensiuni are
rezisten\a intern` de numai 2k . Din aceast` cauz`, pe sarcina reprezentat` de aparatul de m`sur` va ap`rea
o tensiune care este numai 2 22 9% din semnalul de tensiune V g disponibil [n gol. Rezultatul este c`,,
tocmai am mic]orat de peste zece ori semnalul util.
Ce se [nt[mpl` dac` [ntre sursa de semnal ]i sarcin` intercal`m un etaj repetor, ca [n Fig. 10.4 c) ? Va
trebui s` echival`m dipolul reprezentat de tranzistor, accesibil la bornele de intrare baz` ]i mas`, cu o
impedan\`, numit` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului, Zin B . Deoarece dipolul considerat este un
circuit f`r` memorie, aceast` impedan\` este una pur real` (o rezisten\` dinamic`). Pentru calculul ei
consider`m o varia\ie VB pozitiv` a tensiunii de intrare. Varia\iile de tensiune la intrare ]i ie]ire sunt egale,
VB = VE , dar curen\ii de baz` ]i cel de emitor nu sunt egali, tranzistorul trimi\ind prin rezisten\a de
sarcin` din emitor un curent de + 1 mai mare dec[t cel de baz`. Din aceast` cauz`, avem impedan\a de
intrare [n baza tranzistorului
Zin B =
VB
VE
= RE ;
IB IE
(10.6)
rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor apare v`zut` dinspre baz` ca fiind de ori mai mare.
Astfel, aparatul de m`sur` cu rezisten\a de 2k este v`zut acum de sursa de semnal ca av[nd o
rezisten\` de ori mai mare. Cu un factor de 100, impedan\a de intrare [n baz` este de 200 k, de zece
ori mai mare dec[t a sursei de semnal. {n consecin\`, la intrarea repetorului (]i, deci, ]i pe sarcin`) ajunge
acum 200 220 91% din valoarea semnalului disponibil [n gol.
Impedan\a de intrare este o m`rime cheie atunci c[nd cupl`m un amplificator la o surs` de semnal.
Pentru ca tensiunea ob\inut` s` fie practic aceea de mers [n gol
impedan\a de intrare a amplificatorului trebuie s` fie mult mai mare dec[t aceea a sursei de semnal; aici []i
dovede]te utilitatea repetorul pe emitor care face ca rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor s` par` de ori
mai mare.
Vom vedea c`, de cele mai multe ori, asigurarea
regimului de repaus al tranzistorului (polarizarea sa) necesit`
conectarea [n baza tranzistorului a unui divizor rezistiv, ca [n
Fig. 10.6. {n acest caz, impedan\a de intrare a amplificatorului,
Zin , nu mai este egal` cu impedan\a de intrare [n baza
tranzistorului Zin B , deoarece sursa de semnal trebuie s`
Valim = 0
RB1
Vin
I1
Iin
IB
93
Valim = 0
RB
I B VB
+ V
g
-
I E = ie
ve
VE = ve
Z out E
Zout E
RE
Vout
ve gol
ie
gol
rezistenta sarcinii
scade
ve
tg = Z out E
sarcina
0
ie
a)
b)
c)
Valim = 0
RB
I B VB
I E = ie
Zout E =
VE
- IE
VE = ve
Zout E
RE
+
-
94
Zout E =
VE
.
IE
(10.7)
{ncerc`m s` exprim`m m`rimile din relatia precedent` prin m`rimi de la intrare; varia\iile de tensiune sunt
identice iar curentul de emitor este de aproximativ ori mai mare dec[t curentul din baz`. Pe de alt` parte
I B = ( 0 VB ) RB , a]a c` [n final
Zout E =
VB
R
= B;
I B
(10.8)
impedan\a de ie]ire v`zut` [nspre emitor este de ori mai mic` dec[t impedan\a legat` [ntre baz` ]i mas`.
{n cazul ideal [n care generatorul de semnal cuplat [n baz` ar avea impedan\a intern` nul`, ]i impedan\a de
ie]ire a repetorului ar fi nul`.
2.
- Pentru 1 mA imi trebuie 10 V !
1V
10 k
1.
- Numai 0.1 mA ? Dl. Ohm
spunea c` am nevoie de 1 mA ...
10 k
1V
generator
de
~ semnal
1k
1k
3.
- 1 V este [ntreaga tensiune,
trebuie s-o [mp`r\i\i [ntre voi...
a)
b)
- Ce mult ]i-a redus preten\iile !
10 k
1V
in
repetor pe
Z in
100 k
emitor
1V
100
repetor pe
emitor
Z out
out
1k
Fig. 10.9 Repetorul pe emitor rezolv` neadaptarea de impedan\` [ntre generatorul de semnal ]i sarcin`.
95
Valim = 0
RB
Zout E
RE
Zout
(10.8)
Observa\ie: Impedan\a de intrare ]i impedan\a de ie]ire ale unui amplificator sunt, de fapt, m`rimi
definite identic: sunt inmitan\ele [n nodul de intrare ]i respectiv ie]ire. Diferen\a de semnificatie este una
pragmatic`, la intrare amplificatorul se vede ca un circuit pasiv (care nu con\ine surse de semnal alternativ),
pe c[nd la ie]ire amplificatorul se comport` activ fa\` de rezisten\a de sarcin`, ap`r[nd pentru aceasta ca un
generator de semnal.
96
Problem` rezolvat`
Un generator de semnal alternativ, cu rezisten\a intern` de 10 k, produce la ie]ire o amplitudine de
2 Vvv ]i la el trebuie cuplat` o sarcin` rezistiv` de 4.7 k.
a) Cu c[te procente scade amplitudinea de la bornele generatorului la cuplarea a sarcinii ?
b) S` se proiecteze un repetor pe emitor, alimentat de la +12 V, care s` fac` adaptarea de impedan\`
[ntre generator ]i sarcin`. Frecven\a de t`iere inferioar` a repetorului trebuie s` fie mai mic` de 100 Hz iar
tranzistorul utilizat are factorul egal cu 100.
c) Care este amplitudinea semnalului din emitor [nainte s` se conecteze rezisten\a de sarcin` ?
d) C[t devine aceast` amplitudine la cuplarea sarcinii ?
e) Identifica\i cauza care pentru care nu avem [nc` amplitudinea semnalului pe sarcin` foarte apropiat`
de tensiunea [n gol a generatorului de semnal ]i modifica\i circuitul pentru a remedia acest inconvenient.
Rezolvare
a) La cuplarea direct` a sarcinii, rezisten\a intern` a generatorului ]i rezisten\a de sarcin` formeaz` un
divizor de tensiune. Pe sarcin` va c`dea numai
( 4. 7 k ) ( 10 k + 4. 7 k ) 32 %
din tensiunea de mers [n gol a generatorului;
aceasta [nseamn` 0.64 Vvv din cei 2 Vvv
furniza\i de generator [n gol. 68 % din
amplitudinea semnalului se pierde pe rezisten\a
intern` a generatorului.
b) {ncepem proiectarea cu desenarea
unei scheme (Fig. 10.23). Trecem pe aceasta
elementele cunoscute. Trebuie s` alegem mai
[nt[i curentul de repaus al tranzistorului. La o
varia\ie a tensiunii de +/- 1 V, varia\ia de
curent prin sarcin` va fi de +/- 0.21 mA. Din
acest motiv, un curent de repaus pentru
tranzistor
Valim
+12 V
RB1
10 k
C in
C out
~ 2 V vv
RB2
RE
4.7 k
Fig. 10.23.
IQ = 1 mA
este mai mult dec[t suficient.
Vom stabili poten\ialul bazei la jum`tatea tensiunii de alimentare ceea ce [nseamn` c` poten\ialul
emitorului va fi pe la 6 V - 0.6 V = 5.4 V. Aceasta necesit` o valoare de 5.4 V 1 mA = 5. 4 k pentru
rezisten\a din emitor. Aceast` valoare nu face parte din seria de valori E12 (+/- 10%); alegem cea mai
apropiat` valoare din aceast` serie
RE = 5. 6 k .
97
Pentru ca poten\ialul bazei s` fie la jum`tatea tensiuniii de alimentare vom lua rezisten\ele divizorului
de polarizare egale [ntre ele. Cum rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de
RE 10 = 56 k , alegem pentru rezisten\ele din divizor valoarea standardizat`
C in
10 k
~ 2 V vv
RB1
100 k
+
0.47 F
Valim
+12 V
6V
RB2
100 k R E
5.6 k
C out
3.3 F
+
4.7 k
Fig. 10.24.
46 ( 46 + 10 ) 82 %
din tensiunea generatorului de semnal, adic` 1.64 Vvv. Cum amplificarea este practic unitar`, aceasta va fi ]i
ampltudinea la ie]ire.
d) La cuplarea sarcinii, impedan\a v`zut` privind [n baza tranzistorului scade de la 560 k la 260 k.
Calcul[nd combina\ia paralel cu rezisten\a divizorului afl`m c` impedanta de intrare a cobor[t la 42 k. {n
consecin\`, cu sarcina cuplat`, [n baz` va ajunge
42 ( 42 + 10 ) 81 % .
din amplitudinea furnizat` de generator [n gol, adic` 1.62 Vvv.
98
e) Dup` cum remarc`m din rezultatul de la punctul precedent, pierderea de tensiune nu se datoreaz`
cupl`rii sarcinii ci este efectul [nc`rc`rii generatorului de semnal de c`tre rezisten\a echivalent` de numai 50
k a divizorului. Era de a]teptat s` avem aceast` dificultate. Tranzistorul "m`re]te" de 100 de ori rezisten\a
echivalent` de sarcin` de 2.6 k, aduc[nd-o la 260 k dar divizorul de polarizare o scurtcircuiteaz` par\ial,
cobor[nd-o pe la 40 k.
Valim
Valim
+12 V
+
0.47 F
50 k
+12 V
RB1
2M
50 k
25 k
47 n F
+
1.0 F
5.4 V
3.3 F
+
F
RE
5.6 k
a)
RB2
2M
4.2 V
RE
5.6 k
3.3 F
+
b)
Fig. 10.25.
Solu\ia discutat` [n textul acestui capitol este aplicarea metodei bootstrap. {njum`t`\im valoarea
rezistentelor din divizor (Fig. 10.25 a) ]i mai strecur`m o rezisten\` de 25 k [n serie cu baza tranzistorului;
cu aceasta, baza vede spre mas` o impedan\` echivalent` de 50 k ca ]i [nainte. Mai ad`ug`m ]i
condensatorul care s` lege emitorul cu punctul median al divizorului, o valoare de 1 F este suficient` pentru
el. Nu mai avem dec[t s` leg`m capacitiv generatorul de semnal [n baza tranzistorului ]i circuitul este gata.
Cu el ne a]tept`m ca impedan\a echivalent` a circuitului de polarizare s` fie [n jur 100 25 k = 2.5 M
care nu mai scurtcircuiteaz` cei 260 k care reprezint` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului. Ajungem
la o impedan\` de intrare de aproximativ 250 k; semnalul de ie]ire va fi acum
250 ( 250 + 10 ) 96 %
din semnalul generatorului, adic` 1.92 Vvv. Ne putem declara mul\umi\i.
Rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de RE 10 . Dac` am avea un factor mai
mare am putea lucra cu rezisten\e mai mari [n divizor ]i am putea m`ri impedan\a de intrare f`r` s` apel`m la
metoda bootsrap. {n loc s` c`ut`m un tranzistor cu factorul mai mare, putem utiliza dou` tranzistoare [ntr-o
conexiune cunoscut` sub numele de Darlington (Fig. 10.25 b). Factorul echivalent este produsul celor doi
factori individuali, dar primul tranzistor lucreaz` la un curent de repaus mai mic de 100 de ori dec[t cel de-al
doilea ]i nu va avea aici factorul de 100 ci mai mic. Estim[nd c` acesta s-a mic]orat de 5 ori, ob\inem
factorul echivalent egal cu 2000, de 20 de ori mai mare dec[t [n cazul unui singur tranzistor. Putem m`ri
corespunz`tor rezisten\ele din circuitul de polarizare, cresc[nd la 1 M rezisten\a echivalent` a divizorului.
Astfel, impedan\a de intrare a repetorului ajunge la 200 k ]i pe sarcin` vom ob\ine
200 ( 200 + 10 ) 95 %
din semnalul generatorului, adic` 1.90 Vvv.
99
Prezen\a celor dou` jonc\iuni baz`-emitor produce un decalaj de 1.2 V [ntre baza lui T1 ]i emitorul lui
T2. Dac` \inem seama ]i c` divizorul de polarizare nu func\ioneaz` [n gol ]i curentul de baz` coboar` cam cu
o zecime poten\ialul punctului s`u median, ajungem la un poten\ial de numai 4.2 V [n emitorul lui T2. De]i
nu este la jum`tatea aliment`rii, este suficient de sus pentru excursia de +/- 1 V produs` de generatorul de
semnal. Deoarece sarcina este cuplat` capacitiv, trebuie s` fim aten\i la valoarea curentului de repaus. Cu
rezisten\a de 5.6 k din emitor, acest curent va fi de 0.75 mA [n loc de 1 mA care era valoarea aleas` la
[nceput. Excursia de curent pe sarcin` este [ns` de numai +/- 0.21 mA a]a c` nu merit` s` modific`m
valoarea rezisten\ei (avantajul de a fi prev`zut o rezerv` [nc` de la [nceput !)
100
Probleme propuse
P 10.1. }i circuitul din
Valim
Valim
Fig. 10.26 a) ar putea fi numit
repetor de tensiune; el chiar are diod` cu siliciu
in
in
acela]i decalaj de 0.6 V [ntre in
poten\ialul ie]irii ]i cel al intr`rii ca
5V
out
out
]i repetorul pe emitor din desenul
out
b). Care este, totu]i, diferen\a
1k
1k
1k
esen\ial` [ntre el ]i repetorul pe
emitor, diferen\` care [l [mpiedic`
s` [ndeplineasc` func\iile acestuia
c)
b)
a)
din urm` ?
P 10.2. {n ce condi\ii
Fig. 10.26.
defectuoase
de
func\ionare
repetorul pe emitor din desenul b) se comport` ca circuitul cu diod` din desenul a) ?
P 10.3. Tranzistorul din circuitul prezentat [n Fig. 10.26 c) are factorul pe undeva pe la 200.
a) Estima\i impedan\a de intrare v`zut` privind [nspre baza tranzistorului.
b) C[t devine aceast` impedan\` dac` [n emitor se cupleaz` capacitiv o rezisten\` de sarcin` de
100 ?
P 10.4. Repetorul din problema precedent` este excitat cu un generator de semnal av[nd rezisten\a
intern` de 10 k.
a) Estima\i impedan\a de ie]ire v`zut` privind [nspre emitorul tranzistorului ?
b) C[t este impedan\a de ie]ire a etajului ?
c) De c[te ori scade amplitudinea semnalului de ie]ire la cuplarea capacitiv` [n emitor a unei sarcini de
100 ?
+20 V
P 10.5. Rezisten\a echivalent` a divizorului de polarizare
mic]oreaz` foarte mult impedan\a de intrare a repetorului pe emitor. O
solu\ie ar fi polarizarea bazei cu o surs` de curent care, a]a cum ]tim,
polarizare
ajunge la impedan\e de peste 1 M. De ce crede\i c` aceast` solu\ie nu
?
out
este utilizat` ? (aminti\i-v` cele discutate la Cap. 8).
P 10.6. Am realizat polarizarea repetorului pe surs` cu JFET cu o
RD
singur` rezisten\` legat` [ntre poart` ]i mas`. {ncerca\i s` rezolvati
polarizarea repetorului pe surs` construit cu un tranzistor NMOS cu canal
indus (Fig. 10.27), care are tensiunea de prag VTr = 2 V . Va fi necesar`
Fig. 10.27.
utilizarea metodei boot-strap ?
P 10.7. Un stabilizator de tensiune cu diod` Zener are
+Vnestab.
+Vstab.
rezisten\a dinamica de ie]ire egal` cu 10 . Deoarece aceast`
valoare este prea mare, se conecteaz` [ntre el ]i sarcin` un
Z out
repetor pe emitor (Fig. 10.28). Consider[nd c` tranzistrul are
R
factorul egal cu 50 (este un tranzistor de putere medie),
sarcina
VZ
estima\i impedan\a de ie]ire a stabilizatorului perfec\ionat.
P 10.8. Un senzor piezoelectric de presiune mecanic`
DZ
furnizeaz` un semnal cu amplitudinea de 1 V ]i o frecven\` [n
banda audio. Dorim s` ascult`m acest semnal cu un difuzor cu
impedan\a de 8 ; amplitudinea lui este suficient de mare dar
Fig. 10.28.
101
impedan\a generatorului de semnal, care este senzorul, este de 1 M. Ave\i la dispozi\ie tranzistoare bipolare
cu factorul [n jur de 200. Ce solu\ie ve\i alege ?
P 10.9. Circuitul din Fig. 10.29 este utilizat pentru
Valim
eliminarea unui inconvenient al repetorului pe emitor, deranjant
+12 V
atunci c[nd prelucr`m semnale de curent continuu: decalajul dintre
poten\ialele intr`rii ]i ie]irii.
1k
a) Ce func\ie [ndepline]te tranzistorul T2 ?
out
b) Explica\i cum este eliminat decalajul amintit [n textul in
T1
problemei.
c) Miz[nd pe un factor de 100 pentru fiecare tranzistor,
T2
estima\i impedan\a de intrare a amplificatorului ]i impedan\a sa de
10 k
ie]ire.
d) Crede\i c` putem folosi acela]i truc ]i cu tranzistoarele cu
efect de c[mp ? C[t de eficient va fi acolo ?
Fig. 10.29.
P 10.10. C[nd am discutat aplicarea metodei bootstrap la
circuitul de polarizare am f`cut doar o estimare grosier` a
impedan\ei echivalente a circuitului de polarizare. Nu este de loc dificil s` face\i un calcul serios, chiar
simbolic (literal). Relu`m schema circuitului (Fig 10.30 a) ]i construim o schem` echivalent` pentru varia\ii
(desenul b), a]a cum am mai f`cut la calculul impedan\ei de intrare f`r` bootstrap. Condensatoarele au
capacit`\ile suficent de mari pentru a putea fi [nlocuite cu scurtcircuite iar generatorul suplimentar modeleaz`
varia\iile de tensiune din emitorul "intern" E" al tranzistorului, varia\ii perfect identice cu cele de la intrare.
L[ng` generatoarele de tensiune alternativ` am desenat ]i semnul + care se refer` la sensul de referin\` al
tensiunii.
Valim
CB
v in
RB1
100 k
v in
~ Zin RB3
Zin pol
100 k
RB3 50 k
RB2
100 k
CBS
re
Zin B
E'
Vout
R E v in
RB1 RB2
ib
ie
+
RE
10 k
a)
b)
Fig. 10.30.
a) Calcula\i poten\ialul de curent alternativ al punctului M (utiliza\i teorema Milman ]i lucra\i [n
conductan\e nu [n impedan\e, pentru ca expresiile s` fie mai simple).
b) Cu poten\ialul punctului M calculat, determina\i curentul iRB3 care curge prin rezisten\a RB3 ]i
apoi impedan\a v`zut` privind [nspre circuitul de polarizare Zin pol = vin iRB 3 . Determina\i de c[te ori a
fost m`rit` aceast` impedan\` prin aplicarea metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un curent de
1 mA.
c) Aplicarea metodei bootstrap modific` ]i impedan\a de intare Zin B v`zut` privind [nspre baza
tranzistorului. Pentru a-i calcula noua valoare determina\i mai [nt[i varia\iile ie curentului de emitor (care
str`bat rezisten\a dinamic` re ); \ine\i cont, apoi, c` varia\iile ib ale curentului de baz` sunt de ori mai mici.
102
d) Cu c[t s-a modificat Zin B datorit` aplic`rii metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un
curent de 1 mA ?
P 10.11. Proiecta\i un repetor pe emitor cu tranzistor NPN, alimentat de la 20 V. Sarcina are valoarea
de 100 , trebuie cuplat` capacitiv, iar excursia de tensiune pe ea ajunge la 1 Vvv. Estima\i impedan\a de
intrare a repetorului, dac` tranzistorul are un factor de
+ VDD
amplificare [n jur de 200. Propune\i o solu\ie pentru
2.2 F
+ 10 V
m`rirea acesteia.
C
G
P 10.12. Repetorul proiectat la problema precedent`
T1
este excitat cu un generator de semnal av[nd impedan\a
T2
intern` de 50 k. Ce impedan\` de ie]ire vede sarcina ?
in
RG
P 10.13. Tranzistorul JFET din repetorul de tensiune
100 F
RS
3.3
M