Subiecte Preventie Final

381.

Definii irigarea oral. 2 min

Irigarea orala reprezinta metoda preventivo-terapeutica care, prin proiectarea unui

lichid in jet continuu sau pulsatil, directionat pe anumite suprafete dentare, la
presiuni reglabile, realizeaza: - o curatire superioara si
- in functie de substanta activa folosita, efecte terapeutice.
382.

Care este scopul principal a utilizrii irigatoarelor orale? 2 min

Scopul principal al utilizarii irigatoarelor orale este de indeparta, inclusiv, placa

dentara subgingivala neatasata.
383.
Cnd utilizm vrful standard i irigarea supragingival, soluiile
utilizate penetreaz punga parodontal civa milimetri. Precizai ci milimetri i ct
procentual? 2 min
Cand utilizam varful standard si irigarea supragingivala, solutiile utilizate
penetreaza punga parodontala 2, maxim 3 mm, adica intre 44-71% din adancimea
pungii parodontale.
384.
Ct din volumul pungilor parodontale reuesc s curee irigatoarele
subgingivale? 1 min
41 pana la 90%

385.
n caz de irigare subgingival, bacteriemia produs depinde de
inflamaia esutului parodontal. Cu cte procente mai mare n caz de gingivit simpl
i cu ct n caz de parodontopatie comparativ cu cea prezent la esutul normal? 2
min
Gravitatea bacteriemiei este variabila si depinde de gradul de inflamare
parodontala, ea fiind de :
- 6% in caz de gingivita
-peste 50% in caz de parodontopatie.
386.

Cror pacieni li se contraindic utilizarea irigatoarelor orale? 3 min

Se contraindica utilizarea irigatoarelor orale la:

1. pacientii cu risc de bacteriemie, amintind aici: endocarditele infectioase, boli

reumatismale in antecedente, bolicongenitale de inima, transplant de organe, cei cu
proteze valvulare sau articulare ; in asemenea cazuri se admite efectuarea irigarilor
supragingivale, iar cele subgingivale se vor efectua sub protectie de antibiotice.
2.pacienti cu ANUG sau cu abcese parodontale
3.pacientii neindemanatici (cand este vorba de autoirigare)
388.
Cror pacieni le indicm folosirea irigatoarelor supragingivale (autoirigare)? 3 min

Irigarea supragingivala (si autoirigarea) este indicata la pacientii cu :

punti dentare si lucrari protetice complexe
aplicatii ortodontice
boala parodontala
imobilizari intermaxilare si interdentare
implanturi dentare
diabet zaharat
imunosupresie
389.
1 min

Autoirigrile se efectuez de 1-2 ori pe zi, obligatoriu n asociere cu?

Obligatoriu in asociere cu perierea si utilizarea zilnica a dental floss-ului.

391.

Care sunt avantajele autoirigrilor orale? 3 min

1. de ea beneficiaza pacientii cu probleme speciale, precum cei cu retentivitati

artificiale suplimentare, adica cei cu: - protezari variate
- aparate ortodontice fixe
- implanturi
- imobilizari intermaxilare
- reabilitari orale extinse
2. pacientul devine co-terapeut si isi aduce direct contributia la obtinerea unor
rezultate mai spectaculoase, in actiunea de prevenire sau in tratarea bolilor
parodontale
3. contribuie la indepartarea placii subgingivale neatasate din zonele cu acces
dificil, cum sunt: - cele cu inghesuire dentara
- furcatii expuse
- pacientii cu probleme postchirurgicale
4. permite mentinerea unui anumit status de sanatate a zonelor cu probleme
parodontale la pacientii care din anumite motive nu pot beneficia de chirurgie
parodontala.
392.
Care sunt avantajele utilizrii apei potabile mpreun cu irigatorul cu jet
pulsatil i presiune reglabil? 2 min

Folosirea apei impreuna cu irigatorul oral si jet pulsatil, la presiune reglabila, previne
recolonizarea bacteriana. Apa are avantajul: - lipsei efectelor adverse
nu potenteaza dezvoltarea tulpinilor rezistente, ca in cazul agentilor antimicrobieni,
precum minociclina
393.
Care sunt motivele pentru care soluiile cu digluconat de clorhexidin
se recomand a fi utilizate n irigri orale perioade de timp limitate? 2 min

Recomandarile sunt ca irigarile supragingivale efectuate cu solutii cu digluconat de

clorhexidina sa se faca pe perioade limitate de timp din cauza : - costurilor
efectelor secundare
394.

Cror arii indicm utilizarea irigatoarelor orale subgingivale? 2 min

Ariile selectionate pot fi:

furcatii
implanturi dentare

pungi parodontale

395.
Vrfurile active ale irigatoarelor orale subgingivale sunt fabricate din
variate materiale i n funcie de aceasta au diverse indicaii. Care este cel mai
indicat i n acela timp cel mai la ndemn vrf, de utilizat la irigri pn n fundul
pungii parodontale? - 2 min
???????????
Varfurile active confectionate din metal (chiar ac de seringa cu varf bont) ce pot fi
introduse pana in fundul pungilor parodontale.
396.

Cror pacieni le indicm efectuarea irigri subgingivale? 3 min

1. inaintea unor manopere stomatologice ce produc cantitati apreciabile de aerosoli

2. inaintea anesteziilor intraligamentare
3. pentru mentinerea rezultatelor in zonele care nu raspund favorabil terapiei
parodontale
4. la pacientii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie si in arii care nu permit
un detartraj eficient din cauza morfologiei radiculare : in zona furcatiilor sau a
pungilor parodontale prea adanci.
397.
Din multitudinea soluiilor folosite n irigri subgingivale numai dou au
dovedit eficien. Care sunt acestea i la ce concentaraii sunt utilizate? 2 min

Singurele care au aratat eficienta sunt solutiile cu : - Povidone-iodine 10%

tetraciclina 50 pana la 100 mg/mL
398.

Care sunt avantajele irigrilor supra- i subgingivale? 3 min

1. reducerea inflamatiei gingivale prin indepartarea partiala a placii dentare, rezultatele

putand fi potentate prin utilizarea solutiilor antimicrobiene
2. reducerea sangerarilor gingivale
3. reducerea sau modificarea componentei florei microbiene , durata rezultatelor fiind
proportionala cu : frecventa irigariilor, motivarea pacientului si cu problemele de
rezolvat
4. potentarea efectelor substantelor utilizate.
399.
Obinuit, cnd este indicat soluia de tetraciclin, ca cea mai eficient
n irigarea subgingival? - 2 min
???????
Solutia cu tetraciclina se recomanda la irigarea fiecarui dinte, la sfarsitul detartrajului
si a planarii radiculare, intreaga cavitate orala timp de 5 min.
400.

Care sunt dezavantajele auto-irigrilor orale? 3 min

???? sunt dezavantaje si pt sub si pt supragingival??

1. irigatoarele sunt scumpe
2. pacientul le poate supraestima eficienta, reducand timpul acordat periajului sau
folosirii atei dentare
3. presiunea exagerata poate determina bacteriemii( endocardite infectioase), motiv
pentru care asemenea proceduri sunt contraindicate la pacientii cu probleme
generake grave
401.
Care sunt motivele pentru care indicm folosirea gumelor de mestecat
fr zahr? 4 min

1.
2.
3.
4.
5.
-

Gumele de mestecat fara zahar realizeaza:

stimularea fluxului salivar, prin care se amplifica actiunea de spalare, si deci procesul
de autocuratire
pe perioada de mestecare secretia salivara ca si pH-ul salivar se mentin la valori
crescute
retentiile alimentare se reduc cu cca 80%; prin acest mecanism se favorizeaza
curatirea suprafetelor dentare supraecuatoriale
albirea structurilor dentare
elimina halitoza
Prin aceste mecanisme, prin folosirea gumelor de mestecat obtinem reduceri :
ale incidentei cariei dentare
a cantitatii de tartru depus
a coloratiilor exogene.
402.
Ce obinem la nivel dentar prin mestecarea gumelor de mestecat fr
zahr? - 2 min

Prin aceste mecanisme, prin folosirea gumelor de mestecat obtinem reduceri :

ale incidentei cariei dentare
a cantitatii de tartru depus
a coloratiilor exogene.
403.
Extractele vegetale prezente n compoziia gumelor de mestecat
genereaz i reducerea numrului de microorganisme. n acest context care este
extractul vegetal care produce efecte bactericide ample, n special asupra acelora
productoare de sulfuri volatile? 2 min
Scortisoara prezinta efect bactericid, in principal asupra bacteriilor ce elibereaza
sulfuri volatile, reducandu-le numarul cu 50% comparativ cu celelalte uleiuri vegetale
utilizate, care realizeaza o reducere a acestora cu numai 40%
404.
Gumele de mestecat cu polioli, n special cu xilitol, ofer avantajul
revenirii pH-ului dentar la 7,5 n ct timp? - 1 min
3 min
405.
Cnd recomandm folosirea gumelor de mestecat i care sunt
indicaiile date (o lam sau 2 tablete de gum de mestecat)? 2 min

Specialistii recomanda utilizarea gumelor de mestecat fara zahar zilnic. O lama sau
2 pastile de guma de mestecat : - la sfarsitul meselor
pentru cca 5-20 min
limitarea folosirii lor la maxim 3 prize/zi
In ideea neutalizarii pH-ului produs dupa o masa care se termina prin consum de
alimente bogate in hidrocarbonate, specialistii recomanda:
cand nu este posibila efectuarea unui periaj dentar sa apelam la folosirea unei gume
de mestecat sugar free, sau cand nici acest lucru nu este posibil, sa clatim simplu,
cu apa.
406.
3 min

Cror pacieni recomandm utilizarea gumelor de mestect fr zahr?

In ideea neutalizarii pH-ului produs dupa o masa care se termina prin consum de
alimente bogate in hidrocarbonate, specialistii recomanda:
cand nu este posibila efectuarea unui periaj dentar sa apelam la folosirea unei gume
de mestecat sugar free, sau cand nici acest lucru nu este posibil, sa clatim simplu,
cu apa.

Gumele de mestecat mai sunt recomandate :

1. pacientilor cu reflux gastro-esofagian , deoarece prin stimularea secretiei salivare se
obtine neutralizarea aciditatii orale si protejarea tesuturilor afectate de aciditate

2. postchirurgie generala , acestea pot avea efecte benefice in accelerarea reluarii

tranzitului intestinal
3. se afirma de asemenea ca, xylitolul din gumele de mestecat poate fi favorabil in a
preveni si chiar in a vindeca o parte din infectiile otice, el actionant asupra
Streptococilor pneumoniae, responsabili cu producerea multora dintre aceste infectii.
407.

Cror pacieni le contraindicm utilizarea gumelor de mestecat? 2

min
Gumele de mestecat nu se recomanda pacientilor:
1. cu afectiuni gastrice
2. utilizarea lor indelungata poate genera probleme articulare-ATM si musculare.
Datorita oboselii musculare si a durerilor articulare produse, gumele de mestecat nu
se indica pacientilor care sufera de variate afectari ale ATM
408.
n cadrul msurilor preventive luate n profilaxia primar a afeciunilor
dento-parodontale, pe ce loc, ca importan, plaseaz OMS, controlul regimului
alimentar? 1 min
OMS plaseaza regimul alimentar sanatos pe locul 2.
409.
Care sunt elementele nutritive, care consumate echilibrat, vor contribui
la structuri dentare normale i rezistente (cario-preventiv)? 2 min

Alimente cu potential acidogen redus (cario-protectoare) sunt:

branza
unele vegetale (brocoli, conopida, castravete, laptuca, marul, morcov,piper)
carnea
pestele
alunele
nucile
410.

Care sunt principalele surse alimentare de acid? 2 min

??????????????????????? Carbohidrati fermentabili, bauturi acidulate

411.
Care sunt elementele nutritive cu legtur cert fa de sntatea
structurilor parodontale? 2 min

O serie de elemente nutritive au o legatura certa cu starea de sanatate a tesuturilor

parodontale:
acidul ascorbit (vit C)
vitamina D
riboflavina ( vit B2)
acidul folic
vitamina A

Zn, Ca, P, Mg pot influenta sanatatea structurilor parodontale

412.
Se concluzionez c riscul afectrii parodontale crete, legat de
reducerea aportului a dou elemente nutritive i a fumatului. Care sunt aceste
elemente nutritive? 2 min
Calciu si vitamina C.
413.
Din punct de vedere al sntii structurilor parodontale prin ce devine
important aportul vitaminei C? 2 min

Vitamina C este necesara pentru realizarea: - fibrelor de colagen

a materialului intercelular
conditioneaza viteza de vindecare a tesuturilor moi
414.
Din punct de vedere al sntii parodontale fumatul este incriminat i
n etiologie acestora, prin multiple mecanisme. Legat de boala parodontal fumatul
reduce aportul unui element nutritiv vital sntii parodontale. Care este acest
element nutritiv? 2 min
Absorbtia vitaminei C este redusa de fumat, iar afectarea parodontala este mult mai
severa.
415.
Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat atunci cnd
exist ulceraii orale (cu evoluie ndelungat, ntinse n suprafa i dureroase) care
pot s apar ntr-o serie de afecini sistemice i medicaii administrate. Care sunt
aceste afeciuni sistemice i terapi administrate care provoac, obinuit, leziuni
orale? 2 min

diabet zaharat neontrolat

cancere orale
radio si chimioterapie
imunosupresie
416.
Studii de ultim or constat c la populaia tnr obez frecvena
afeciunilor parodontale este mai crescut comparativ cu individul cu greutate
normal. n asemenea situaii i legat de greutate, ca msuri preventive sau de
ncetinire a evoluiei afeciunilor parodontale vom indica? 2 min

In acest sens apar recomandari cu privire la:

o nutritie sanatoasa
efectuarea de exercitii fizice
revenirea la o greutate acceptabila

417.
Caria dentar se datoreaz pH-ului acid produs prin metabolizarea
microbian a carbohidrailor. Aciditii astfel produse i se poate adug i acidul
rezultat prin? 2 min

???
Demineralizarile dentare pot fi si rezultatul :
regurgitatiilor acide, ca in bulimie, anorexie nervoasa sau sarcina
a unui consum excesiv de alimente si bauturi acidogene
418.
Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt
considerai principalele microorganisme iniiatoare a cariei dentare? 3 min

Streptococii mutans sunt considerai principalele microorganisme iniiatoare a

cariei dentare datorita:
1. usurintei cu care metbolizeaza zaharul si celelalte mono- si dizaharide ingerate din
care rezulta rapid acizi si polizaharide extra- si intracelulare
2. producerea de polizaharide extracelulare prin metabolism microbian care
favorizeaza adeziunea streptococilor la nivelul suprafetelor dentare si se constituie in
hrana pe durata perioadelor de pauza alimentara
3. formeaza placi dentare care contin polizaharide extracelulate impermeabile, care
limiteaza actiunea sistemelor tampon salivare la acest nivel.
419.
Care sunt alimentele - mai frecvent consumate i - cuprinse sub
titulatura celor cu potenial cariogen redus? 2 min
???????????????????????????
420.
Care este grupa ndulcitorilor, care consumai frecvent, genereaz
carie dentar (dai i 4 exemple de carbohidrai din aceast grup)? - 2 min
????????????????????????????????? Zaharidele: zaharoza, glucoza, fructoza,
lactoza, galactoza, sorboza
421.
Care grupe de ndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de ndulcitori
alternativi? 2 min

Indulcitorii alternativi cuprind 3 grupe: - poliolii

polipeptidele
indulcitorii artificiali
422.
Care este formula chimic a zahrului (din ce molecule se compune) i
cte kcal/g aduce? 2 min
Zaharoza este un dizaharid compus dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza.
Aduce 4 kcal/g.

423.
Pe lng carie dentar consumul frecvent i excesiv de carbohidrai
genereaz o serie de boli generale grave. Enumerai 4 asemenea afeciuni. 2 min
-

diabet zaharat
boli cardio-vasculare
HTA
obezitate
hiperlipidemie
424.
ntre ce vrste plasm vrful consumului de zahr, cauza lui i care
sunt msurile preventive luate? 2 min

Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani,
perioada in care nevoile energetice sunt cele mai mari.
Pentru adolescenti se recomanda: - dispensarizare
educare stomatologica, cand accentuam controlul mecanic al PD si consilierea
regimului alimentar
fluorizari (obisnuit locale, personale si profesionale)
sigilari
425.
Legat de studiul de la Vipeholm i de consumul alimentelor ndulcite cu
zahr s-a concluzionat c incidena cea mai mare a cariei dentare o ntlnim la care
dintre grupurile de studiu? 2 min
Cea mai marcata crestere a incidentei cariei se inregistreaza cand zaharul este
consumat mai ales intre mese.
426.
n cazul pacienilor cu H.F.I. - intoleran ereditar la fructoz
consumul de zahr se nsoete de o serie de semne i simptome. Care sunt
acestea i cum arat incidena cariei la aceti pacieni? 2 min

In cazul indivizilor care sufera de intoleranta ereditara la ftuctoza (HFI) consumul de

fructoza se poate insotii de simptome precum : - greata si varsaturi
transpiratii excesive
convultii si chiar coma
Din aceasta cauza la ei se constata un numar mai redus de carie dentara.
427.
Care este cantitatea de zahr consumat zilnic sau anual pentru ca
indicele de carie s se menin la valori minime (sub 3 i la persoanele care nu
beneficiaz de fluorizare)? 2 min
50 g zahar pe zi sau 10 kg/an/ individ.

428.
Care este cantitatea de zahr consumat anual de pacientul care a
beneficiat de fluorizare pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? 2 min
15 kg/ persoana
429!!.Care sunt cele mai cariogene alimente? 2 min
Cele mai cariogene alimente raman acelea care contin peste 2% zahar si 50%
amidon.
430.Cercetrile arat c receptorii gustativi pentru dulce sunt funcionali
ncepnd cu ce lun de sarcin? 1 min
Luna a 4-a de sarcina.
431!!.Ce este amidonul, din ce grup de ndulcitori face parte i cum
interpretm cariogenitatea lui? 4 min
Este un polizaharid,format dintr-un lant de subunitati de glucoza,un indulcitor
traditional.
Nu stiu la ^cum interpretam cariogenitatea lui^
432.Chiar prelucrat alimentar dar fr a fi amestecat cu zahr, amidonul
este mai puin cariogen comparativ cu cariogenitatea zahrului. n aceast
situaie de cte ori este mai redus cariogenitatea amidonului? 2 min
De 4 ori.
433!!Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- i
dizaharide, care este substana cel mai puin cariogen (dintre acestea) i
din punct de vedere preventiv care este atitudinea noastr fa de fiecare
dintre ele? 4 min
Pp monoz:Glucoza,Fructoza,Galactoza
Pp dizah:Sucroza,Lactoza,Maltoza
Ele sunt hidrocarbonate larg raspandite in natura si se gasesc in
fructe,vegetale,lapte.
Comparativ cu zaharul,puterea lor de indulcire variaza intre 0,2-1,8.
Lactoza-cea mai redusa capacitate cariogena,se gaseste in lapte si in
produsele lactate.
!!Care este atitudinea noasta?
434.Laptele staionat n jurul dinilor perioade ndelungate poate fi
cariogen, chiar dac lactoza prezint cea mai redus cariogenitate,

comparativ cu celelalte mono- i dizaharide. Care este cariogenitatea

laptelui uman, comparativ cu cel de vac sau cu laptele praf? 3 min
Laptele uman comparativ cu cel de vaca este MAI CARIOGEN,dat. continutului
mai mare de lactoza-7% fata de 4,8%, si dat. unui continut mai redus in ioni de
fluor,calciu,fosfat si proteine.
In privinta laptelui praf,cele mai multe sortimente sunt in vitro,mai
acidogene,mai ales acelea fabricate din soia,dat continutului crescut in glucoza.
435.Lactoza din lapte este un dizaharid compus din ce molecule? 1 min
Compusa dintr-o molecula de Glucoza si una de Galactoza.
436.Laptele uman este mai cariogen comparativ cu cel de vac. De ce? 2
min
Datorita1) continutului mai mare de lactoza-7% fata de 4,8%
2)continut mai redus in ioni de FLUOR,CALCIUC,FOSFAT si
PROTEINE
437.Laptele praf i mai ales cel fabricat din soia sunt mult mai
cariogene, in vitro, din care motiv? 2 min
Datorita continutului crescut in GLUCOZA.(cele mai multe sortimente sunt in
vitro,mai acidogene,mai ales acelea fabricate din soia)
438.Care este puterea de ndulcire a fructozei comparativ cu cea a
glucozei i care, dintre cele dou este mai cariogen (de cte ori)? 2 min
Fructoza este un monozaharid de cca 2 ori mai dulce decat glucoza si produce
spre deosebire de acesta,de cca 2 ori mai putine carii dentare.
Cariogenitate mai redusa pentru fructoza de 3,8 comparativ cu cea a sucrozei
pentru care indicele DMF-T a fost 7,2.
439.!!Toate studiile arat o cariogenitate pentru fructoz i alta pentru
zaharoz. Care este indicele CAO pentru cele dou substane? 2 min
Cariogenitate mai redusa pentru fructoza de 3,8 comparativ cu cea a sucrozei
pentru care indicele DMF-T a fost 7,2.
DMF-S zaharoza cand individul mananca sub 50g zahar/zi
440.Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei i de ce, care sunt principalii
reprezentantani? 2 min

Poliolii:sunt hidrocarbonate naturale care prezinta o molecula asemanatoare

sucrozei,exceptie facand GRUPAREA ALCOOLICA atasata la fiecare ATOM DE
CARBON al poliolului.Este motivul ptr care poliolii se mai numesc si
LICHIORURI.Ei prezinta un continut caloric apropiat de cel al sucrozei(40-75%)
Sunt indulcitori alternativi-naturali.
Pp reprezentanti:Sorbitol
Manitol
Xilitol
441.Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. ns cariogenitatea lui este
redus. n ce condiii el poate devini cariogen? - 2 min
Este cariogen in cazul: 1)unui consum prelungit
2)la pacientul cu xerostomie
442.Care poliol este folosit obinuit la fabricarea alimentelor destinate
diabeticilor i de ce? 2 min
Sorbitolul constituie indulcitorul de baza pentru prepararea alimentelor
destinate
hranei
diabeticilor,metabolizarea
lui
fiind
INSULINOINDEPENDENTA.
443.Din grupa poliolilor care este singurul care nu este metabolizat la
nivelul P.D., deci neacidogen, necariogen? - 1 min
Xilitolul
444.Care este principalul reprezentat al poliolilor, care sunt
caracteristicele care-l fac neacidogen i necarigen i care sunt
constatrile studiilor cu privire la comportamentul lui cariogen? 4 min
Studiile efectuate au aratat ca xilitolul produce:
1)inhiba multiplicare si metabolismul microorganismelor specifice P.D,inclusix al
Streptoc.Mutans
2)stimuleaza fluxul salivat si prin acesta:-creste ph-ul oral si cantitatea ionilor
de Ca prezenti.
Pentru ca este neacidogen si necariogen,el devine cel mai eficient inlocuitor al
sucrozei.
445.!!Pentru xilitol care este principalul efect negativ? 1 min
Prezinta un cost de fabricatie de 5 ori mai mare comparativ cu cel al zaharozei.
(nu sunt sigura)

446.Thaumatin-ul, ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el

metabolizabil la nivelul P.D. i este un ndulcitor natural sau artificial? 2
min
Nu este metabolizat de microorganismele placii.
Este un indulcitor alternativ-natural.
447.Care sunt cele trei caracteristici ale ndulcitorilor artificiali care-i
propulseaz ca nlocuitori ai sucrozei? 2 min
1)sunt indulcitori puternici comparativ cu puterea de indulcire a zaharului
2)necariogeni
3)necalorici(o parte din ei)-recomandati diabeticilor/obezilor
448.Care este cel mai vechi i cel mai utilizat ndulcitor artificial? - 1 min
Zaharina
449.Zaharina este metabolizat la nivelul P.D.? 1 min
NU este metabolizata la nivelul PD si prezinta chiar un usor efect de inhibare al
formarii ei.
450.Care ndulcitor artificial are o putere caloric de 4 kcal/g
asemntoare proteinelor i sub ce denumire comercial mai este
cunoscut? 2 min
Aspartamul.
Denumirea comerciala: NUTRA SWEET sau EQUAL (in carte mai scrie de
CANDEREL)
451.Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali,
acidul aspartic i fenilalanina. El este contraindicat pacienilor care sufer
de? - 1 min
Bolnavilor cu FENILCETONURIE.Produsele care contin fenilalanina sunt
etichetate cu avertismente in acest sens.
452.Care dintre ndulcitorii artificiali este necariogen, necaloric, care la om
i animale nu este metabolizat i se elimin n totalitate? 2 min
ACESULFAME-ul K

453.Care este ndulcitorul artificial cu puterea de ndulcire foarte mare i

gust similar cu al zahrului i care, este posibil s-l nlocuiasc cnd
preul de cost va fi rentabilizat? 1 min
SWEETNER 2 000
454.!!Care dintre urmtori ndulcitori artificiali (unul singur): zaharina,
aspartamul, neotame, acesulfame-ul K, ciclamatul de sodiu, glucoza
hidrogenat, este metabolizabil la nivelul P.D.? 2 min
!!!NU AM GASIT!

455.Care sunt efectele secundare produse de uni ndulcitori artificiali? 3

min
1)Diareea Osmotica-cel mai cunoscut efect secundar produs de indulcitorii
alternativi-consumul de sorbitol si xilitol.
2)Tulburari Maligne produse la niv vezicii urinare- ciclamatul de sodiu si
unii metaboliti ai zaharinei
456.Care sunt ndulcitorii care la copii genereaz diaree osmotic? 1 min
Xilitolul si sorbitolul.Sunt de evitat in alimentatia copilului mic,dar sunt bine
tolerate la adult.
457.Zahrul se poate extrage din cteva plante i se gsete i n miere.
Care sunt plantele din care se extrage zahrul i care zahr este mai
cariogen i de ce? 3 min
1)seva de artar
2)sfecla sau trestia de zahar
3)mierea de albine
La fel de nocive,dar cu un plus de cariogenitate ptr mierea de albine.
Mierea de albine e mai cariogena deoarece:cca 40% din componentele
structurale sunt repr de glucoza,fructoza si sucroza,la un ph de 3,9
458.Care dintre alimentele consumate, prezint cel mai redus clearance
pentru carbohidraii coninui, de cca 5 min? 2 min
1)bauturile racoritoare
2)legumele
3)fructele proaspete
459.Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puin periculoase
(cariogene)? 2 min

1)Bauturile racoritoare consumate cu paiul

2)Prajiturile cu continut crescut in grasimi sau de ciocolata
460.La ct poate ajunge pH-ul oral n cazul, n care, de-a lungul zilei
consumm frecvent buturi rcoritoare ndulcite precum, sucuri naturale,
mai ales acelea fabricate din citrice? 2 min
Sub 4,5.Consumate frecvent intre mese devin puternic cariogene=>scaderi
prelungite ale ph-ului oral.
461.Care din alimentele ndulcite genereaz cea mai redus cobrre a
pH-ului? 1 min
Graul fiert
462.n cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid
autocurirea i n consecin unde avem cele mai puine carii dentare?
2 min
Autocuratirea se produce mai rapid in zona incisivilor mandibulari,comparativ cu
cea a incisivilor maxilari,in timp ce,ptr zonele laterale,diferentele maxilarmandibula sunt nesemnificative.

463.!!Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor (pentru

incidena cariei), care este cel mai important factor care crete incidena
ei? 2 min
Frecventa?!
464.Pentru a nu se produce carie dentar se recomand ca pH-ul acid oral
s nu depeasc o anumit perioad. Ct reprezint aceast perioad
din durata unei zile? 1 min
NU se produc carii cand Ph-ul acid al placii nu persista mai mult de 10% din
durata unei zile,situatie in care mecanismele reparatorii naturale pot face fata
demineralizarilor produse.
465.Pentru ca sistemele naturale de aprare local s poat aciona
favorabil, anticariogen, este recomandabil ca ntre 2 prize alimentare s
existe un numr de ore. Cte? 1 min
2

ore

466.n condiiile n care pacientul i menine o igien oral

corespunztoare i se perie de 2 ori/zi cu paste profilactice cu fluor, cte
prize alimentare pot s fie neutralizate zilnic i la o cariogenitate minim?
2 min
Nu mai mult de 7 prize alimentare/zi
467.Pentru c frecvena consumului de alimente ndulcite necesit
neutralizarea lor prin intermediul sistemelor tampon salivare, studiile au
stabilit anumite perioade necesare pentru neutralizare n cazul lichidelor
ndulcite sau al dulciurilor solide. Ct sunt aceaste perioade n cazul
respectivelor alimente? 2 min
Lichidele indulcite-20 min de interventie a sist tampon salivare ptr neutralizare
Dulciurile solide-40 min

468.Ct la sut dintre membrii unui grup populaional necesit consiliere

alimentar, dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. tiindu-se
c 80% dintre cariile nregistrate se regsesc la acetia? 2 min
20%
469.Pentru revenirea rapid a pH-ului oral la valori neutre se recomand
ca la sfritul meselor s consumm? 2 min
Consumul unei bucati de branza,prin care ph-ul revine rapid in zone neutre,sau
la fel de sanatos-consumarea:alunelor,arahidelor,gumelor de mestecat fara
zahar(cu xilitol)
470.De ce alimentele fierbini sunt mai cariogene? 2 min
Produc:1)dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt
2)accelereaza metabolizarea carbohidratilor-prin care efectul cariogen
se accentueaza
Efectul lor este mult mai nefavorabil atunci cand consumul lor este urmat de
cel al alimentelor reci=>fav producerea de fisuri,defecte microscopice din
smalt=>fav dezvoltarea leziunilor carioase
471.Care dintre urmtoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile,
cafeaua sau ceaiul ndulcite? 2 min
Toate 3 conduc la o prevalenta asemanatoare a cariei dentare.

472.Care fosfat anorganic utilizat, n principal, n Australia este numit i

anticay? 1 min
FOSFOZAHARATUL DE CALCIU
473.Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru c
inhib absorbia intestinal a unor elemente anorganice eseniale i
anume? 2 min
1)Zincul 2)Fe 3)Mg
474.Ciocolata chiar dac este un aliment dulce este mai puin cariogen
pentru c conine? - 2 min
Ciocolata,prin PULBEREA SI UNTUL DE CACAO continute,reprez un aliment
mai putin cariogen.
Are o concentratie superioara de grasimi(unt de cacao)si tanin(din pulberea de
cacao)
475.Grsimile au rol cario-protector prin mai multe mecanisme. Care sunt
acestea? 3 min
1)realizeaza in jurul particulelor de glucide MANSOANE PROTECTOARE,care
impiedica partial metabolizarea lor si le accelereaza tranzitul oral
2)prin inmuierea lor la temperatura cav. Orale-formeaza MANSOANE
PROTECTOARE si in jurul structurilor dure dentare
3)o serie de acizi grasi:acidul linolei si oleic,chiar in concentratii reduse,inhiba
multiplicarea Lactobacililor si a Streptococilor mutans
4)un regim alimentar lipo-caloric determina si producerea de PD subtiri,
neagresive

476.n cazul eschimoilor incidena cariei este 0 cnd lipidele din

alimentaia lor zilnic nu scade sub? 1 min
Nu scad sub 25%
477.
Se afirm c, n cazul dietelor bogate n grsimi, este nevoie
de mai mult zaharoz consumat zilnic pentru ca alimentaia s devin
cariogen. De cte ori mai mult? 2 min
In cazul dietelor bogate in grasimi, este nevoie de 5 ori mai multa zaharoza
consumata pe zi, pentru ca alimentul sa devina necariogen.

478.
Enumerai mecanismele prin care brnzeturile acioneaz
anticariogen? 3 min
1. stimuleaza secretia salivara prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza
remineralizarile
2. potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de calciu, care previn
coborarea pH-ului oral sub 6;
Branzeturile determina o secretie salivara suplimentara care actioneaza prin
sistemele tampon inca minim 30 de minute de la mestecarea ultimului aliment, timp
suficient pentru ca efectele nocive ale variatelor alimente consumate sa fie
neutralizate, iar revenirea pH-ului la valori neutre sa se produca rapid.
3. realizeaza mansoane de protectie la suprafata structurilor dure dentare prin
acizii grasi prezenti;
4. actioneaza similar sialinului salivar (factor de crestere al pH-ului) prin continutul
in peptone
5. prin eliberarea ionilor de calciu si fosfat, se favorizeaza suprasaturarea P.D.
cu ioni anorganici.
479.
Actualmente, multe dintre produsele lactate conin un factor
(probiotic) care genereaz efect inhibitor fa de o larg varietate de bacterii,
incluznd i speciile Streptococcus. Despre ce este vorba? 2 min

Multe dintre produsele lactate sunt suplimentate astazi cu Lactobacillus

rhamnosus GG (probiotic), care genereaza efect inhibitor fata de o larga varietate de
bacterii, incluzand si speciile Streptococcus.
Probioticele sunt microorganisme vii care produc efecte benefice pentru
sanatatea gazei.
Produc efecte antimicrobiene asupra patogenilor prin:
modularea raspunsului de aparare al gazdei sau
inlocuirea patogenilor din flora microbiana a gazdei.

480.
n cadrul tratamentelor minim invazive, firma GC propune
produse remineralizante i desensibilizante pe baz de RECALDENT TM (CPPACP). Din ce se compune acest produs? 2 min
-

cazeinfosfopeptida (CPP)
fosfat de calciu amorf (ACP)
481.
i fluor? 4 min

Care sunt indicaiile produsului MI Paste Plus cu Recaldent

Este indicat, dupa varsta de 6 ani (previne fluoroza), pacientilor:

cu carii agresive

cu atritie importanta
care suporta chimio- si radioterapie in regiunea cap - gat
dupa efectuarea detartrajului
femeilor gravide:
-> creste puterea de tamponare a salivei
-> micsoreaza sensibilitatea dentara
-> mentine un nivel crescut al ionilor de calciu si fosfat
- in timpul sau dupa efectuarea tratamentelor ortodontice
- cu xerostomie de cauze variate (medicamentos, in principal)
- dupa albire dentara, pentru a reduce sensibilitatea asociata
cu aciditate orala accentuata si reflux gastric, (neutralizare prin stimularea
fluxului salivar)
- cu dificultati de control al placii dentare si cu risc cariogen crescut.
482. Ce realizeaz fructele i legumele consumate la sfritul meselor?
3 min

1. stimularea secretiei salivare

2. imbunatatesc circulatia sanguina parodontala
3. curatirea mecanica eficienta a suprafetelor dentare supraecuatoriale, dar redusa
interdentar si subecuatorial
483. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau
comportamentul sntos prin care este recomandabil s terminm mesele? 2
min
La sfarsitul meselor se recomanda consumul unei bucati de branza, prin care
pH-ul revine rapid in zone neutre, sau, la fel de sanatos, consumarea alunelor,
arahidelor sau gumelor de mestecat fara zahar (cu xilitol).
484.
Sucurile naturale ca i buturile rcoritoare au potenial
cariogen deoarece? 2 min
Bauturile racoritoare indulcite, precum sucurile naturale, mai ales acelea
fabricate din citrice si consumate frecvent intre mese,pot deveni puternic
cariogene, ele provocand scaderi prelungite ale ph-ului oral, care poate ajunge
chiar sub 4,5.

485.
Din punct de vedere cario-preventiv n ce const un regim
alimentar sntos? 3 min

Un regim alimentar sanatos inseamna:

servirea meselor dupa un orar precis si respectat zilnic
alegerea alimentelor gatite si calde in locul sandvisurilor si gustarilor fugale

incurajarea consumului alimentelor care contin principii alimentare protectoare,

precum: proteine, lipide, fructe proaspete sau cereale
combaterea fumatului si a consumului de alcool
consumarea cu moderatie a glucidelor sau a sarii de bucatarie
practicarea regulata a exercitiilor fizice, in incercarea de a alterna efortul fizic cu cel
intelectual.
486. Stresul este un factor care crete cariogenitatea i dac da, care sunt
argumentele? 3 min

Stresul este un factor care creste cariogenitatea, el determinand:

cresterea poftei de mancare, alimentatia irationala fiind insotita de aport crescut de
glucide
ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina, se produce reducerea secretiei
salivare, care se alatura dereglarilor secretiei altor glande exo- si endocrine, facand
ca apararea locala sa se minimalizeze
consumul dulciurilor si al alimentelor inalt rafinate conduc la reducerea efortului
masticator si deci a fluxului salivar, ce favorizeaza acumularile printr-o autocuratire
viciata.
orarele neregulate de hranire perturba functionarea circadiana a mecanismelor
locale de aparare, inclusiv ale sistemelor tampon salivare, ce afecteaza echilibrul ce
trebuie sa existe intre de- si remineralizare

487.Care este motivul principal pentru care ne intereseaz (ca medici

dentiti) pacienta (95% dintre pacienii cu bulimie sunt femei) cu
bulimie/anorexie nervoas i care sunt recomandrile date n asemenea
situaii? 4 min
Pot fi descoperite initial in cabinetul stomatologic.
Deoarece din cauza producerii repetate a vomei, la aceste paciente constatam o
aciditate orala prelungita, celei orale, firesti, adaugandu-i-se aciditatea gastrica. In
timp, se produc demineralizari (eroziuni) masive, mai ales la nivelul fetelor orale ale
dintilor maxilari, mai ales pe suprafetele palatinale ale dintilor frontali maxilari.
Demineralizarile masive, partial compensate prin remineralizarile naturale obisnuite,
faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe, care pot progresa pana la
disparitia totala a smaltului.
Pe langa aceste aspecte, la asemenea paciente se pot observa: mucoase orale
inflamate, rosii si dureroase, hipertrofia glandelor salivare majore (in principal a
glandelor parotide), iar pacientele se mai pot plange de iritatii si dureri esofagiene.
Acest tablou poate fi descoperit de medicul dentist, care trebuie sa ia masuri de
rezolvare a problemei, in stransa colaborare cu medicul de familie, psihologul sau
psihiatrul.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------

488. n care etap a formrii dinilor se obine aproape ntreaga rezisten

la carie dentar? 2 min
In etapa de mineralizare pre-eruptiva.
489. Post-eruptiv care sunt principalii trei factori exteriori dinilor care le
influeneaz rezistena la carie? 2 min
-

frecventa consumului de mono- si dizaharide

cantitatea si calitatea secretiei salivare
fluorizarea structurilor dentare
490. Care este perioada de cariogenitate maxim pentru dinii permaneni,
care este cauza acestui comportament i care este atitudinea medicului
dentist? 2 min
???????????????????????????????????????????????????????/
Mineralizarea se produce mai intens in primii doi ani post-eruptiv, fenomen care
explica de ce dintii recent erupti sunt mai vulnerabili la carie in aceasta perioada.
Regula generala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani
posteruptiv (cat mai aproape de momentul eruptiei).
491. Indicai 2 motive pentru care dinii fetelor sunt mai vulnerabili la carie
comparativ cu cei ai bieilor? 2 min

S-a constatat o frecventa usor mai crescuta a cariei dentare la fete comparativ
cu cea de la baieti, la aceasta contribuind:
un tipar mai rapid al eruptiei
un continut mai redus de fluor (cu cca 10% mai redus).
492. Unde se gsete, n principal, depozitat fluorul n organismul uman?
2 min
In organismul uman, fluorul se gaseste in cantitati mici si repartizat neuniform.
El este distribuit prin plasma in toate organele si tesuturile, dar prezinta mare
afinitate pentru tesuturile mineralizate. Astfel, el se gaseste in proportie de 99% in
oase si dinti.
493. Din punct de vedere cariogen fluorul acioneaz benefic ntrega via
reducnd, n special, incidena cariilor localizate la nivelul cror structuri
dentare dure? 2 min
Cariile localizate la nivelul smaltului sau cementului radicular expus.

494.
-

Numii dou alimente cu coninutul cel mai mare n fluor. 2 min

frunzele de ceai verde 97 ppm F

pestele marin 27 ppm F
495.
Pentru rezidenii europeni este stabilit c prin alimentaie ei
obin un aport zilnic de fluor de ci ppm F? 1 min
0,2-0,5 ppmF/zi
496.
Din punct de vedere al aportului de fluor ce nelegei prin efect
de halou? 2 min

Florul preluat din:

alimentele si bauturile racoritoare preparate cu apa fluorurata
dar si prin inghitirea unei cantitati de paste de dinti sau ape de gura fluorurate.
497.
Fluorul prezint o absorbie rapid pe stomacul gol (86-97%) dar
absorbia lui este ngreunat cu cca 80% n prezena anumitor elemente
chimice. Care sunt acestea? 2 min

Calciu
Aluminiu
Magneziu
498.
Concentraia maxim sanguin a fluorului absorbit se obine
rapid. Care este aceast perioad i n ce situaie poate fi ea important? 2
min
Cresterea incepe in primele 10 minute de la ingerarea lui si ajunge la o
concentratie maxima dupa 30 de minute. Este importanta deoarece revenirea la
valoarea homeostatica 0,14-0,19 ppm F se face in 11-15 ore, aceasta fiind valoarea
homeostatica in conditiile in care concentratia fluorului din apa potabila consumata
este sub 5,4 ppm F. De asemenea, sangele fetal, ca si cel matern, prezinta o
concentratie a fluorului aproximativ egala.
499.
Din ce lun de sarcin fluorul traverseaz placenta i ct de
benefic este el pentru rezistena ulterioar a dinilor respectivului nou nscut?
2 min
Cercetarile arata ca fluorul poate traversa placenta din luna a V-a - a VI-a, fara
ca administrarea lui la femeia gravida sa aduca beneficii sesizabile si la nivelul
dintilor copilului.

500.
n ce perioad captarea fluorului la nivelul smalului este maxim,
ea fiind perioada cnd se formeaz numai cristale de fluorapatit? 2 min
In cursul organogenezei si a mineralizarii pre-eruptive a dintelui.
501.
Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistena la carie
a dinilor formai deoarece: - 4 min
????????????????????????????? NU SUNT SIGUR CA ASTA E
RASPUNSUL???????????????????????????

Fluorul administrat sistemic in perioada de mineralizare a dintilor, realizeaza in

smalt fluorapatita, care se depunde dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre
suprafata dintelui, concentratia crescand spre suprafata dintelui.
dintii care beneficiaza de fluor in aceasta perioada vor prezenta o morfologie mai
putin retentiva (santuri si fosete mai putin adanci si risc mai scazut de producere a
cariei la acest nivel) si sunt mai acido-rezistenti
prezenta fluorului in aceasta etapa influenteaza benefic si calitatea cristalelor de
hidroxiapatita formate. Ele vor prezenta o talie mai mare si vor fi mai acidorezistente.
determina o reducere a prezentei a ionilor de carbonat sau de citrat de sodiu de la
acest nivel, ioni care, in mod normal, perturba procesul de cristalizare, iar
concentrarea lor implica inmultirea cristalelor de carbonat de calciu, mai putin acidorezistente.
favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea proceselor de hidroliza.
Cand viteza de hidroliza este redusa, constatam formarea unor cantitati
suplimentare de brusite si a cristalelor de octofosfat de calciu, structuri care confera
tesuturilor dure dentare o solubilitate acida crescuta, inclusiv la nivelul cristalelor de
hidroxiapatita formate.
502.

Care sunt caracteristicile cristalelor de fluorapatit? 2 min

Cristalele de fluorapatita:
de 10 ori mai rezistente la atacurile acide, comparativ cu cele obisnuite de
hidroxiapatita.
ele prezinta: - o talie mai mare
- sunt mai uniforme
- prezinta o mai mare stabilitate chimica
503.
Care sunt etapele (de formare i maturare) n care la suprafaa
smalului se formeaz cristale de fluorhidroxiapatit? 2 min
In etapa de maturare pre-eruptiva si in etapa de maturare post-eruptiva a
dintelui.

504.
n etapa de maturare pre-eruptiv a dintelui la suprafaa
coroanelor dentare fluorul n exces poate realiza un strat, protector, insolubil
de ? 1 min
Fluorura de calciu
505.
Post-eruptiv, n prezena fluorului, ce se observ n caz de de- i
remineralizare? 2 min

Studiile efectuate in vivo, cu privire la procesele de de- si remineralizare, au

aratat ca in prezenta fluorului (sub forma de monofluorofosfat sau fluorura de sodiu),
se consemneaza:
o demineralizare mai redusa
urmata de o remineralizare rapida si intensa, constatandu-se in final chiar un castig
de 16% substanta anorganica
506.
Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte
de formare a dintelui. n etapa de mineralizare pre-eruptiv a smalului, unde
pe plaseaz fluorul i cum interpretm structurile formate din punct de vedere
al rezistenei smalului? 3 min

Fluorul, in etapa de mineralizare pre-eruptiva a smaltului, realizeaza

fluorapatita, care se depune dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre suprafata
dintelui, concentratia crescand spre suprafata dintelui. Ele reprezinta maxim 10% din
masa totala a smaltului si se gasesc, in principal, la suprafata lui.
Cristalele de fluorapatita:
de 10 ori mai rezistente la atacurile acide, comparativ cu cele obisnuite de
hidroxiapatita.
ele prezinta: - o talie mai mare
- sunt mai uniforme
- prezinta o mai mare stabilitate chimica
507.
n etapa de formare a dintelui i de mineralizare pre-eruptiv a
dintelui n prezena sitemic a fluorului se formeaz anumite structuri dentare.
Ce se formeaz i unde sunt ele plasate? 2 min
Fluorul, in etapa de mineralizare pre-eruptiva a smaltului, realizeaza
fluorapatita, care se depune dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre suprafata
dintelui, concentratia crescand spre suprafata dintelui. Ele reprezinta maxim 10% din
masa totala a smaltului si se gasesc, in principal, la suprafata lui.
508.
Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape, distincte,
de formare a dintelui. Ce structuri, care conin fluor, se formeaz n etapa de

mineralizare post-eruptiv, unde pe plaseaz i cum le interpretm din punct

de vedere al rezistenei smalului? 3 min
In aceasta etapa, fluorul este preluat din fluidul oral, penetreaza suprafata lui
si formeaza cristale de fluorhidroxiapatita. Studiile arata o concentrare constanta a
ionului de fluor la limita smalt-dentina, insa ea creste continuu in straturile
superficiale ale smaltului, spre 900 ppm in zonele sarace in fluor ,sau la peste 1600
ppm in zonele in care aportul de fluor este de cca 1 ppm F zilnic.
509.
Care sunt structurile dentare dure care benficiaz de aportul de
fluor post-eruptiv? 2 min
Smaltul, dentina, cementul radicular expus.
510.
Comentnd fluorizarea post-eruptiv a smalului, precizai care
smal absoarbe mai mult fluor? 2 min
Fluorul este absorbit de smaltul hipomineralizat intr-o cantitate mult mai mare
comparativ cu cel sanatos.
511.
Cum este influienat dentina i cementul radicular prin prezena
post-eruptiv a fluorului? 2 min
La nivelul dentinei, fluorul se acumuleaza obisnuit, pe cale generala. Cantitatea
cea mai mare se constata spre pulpa dintelui. In cazul dentinei expuse, ea absoarbe
o cantitate mai mare de fluor, comparativ cu cea absorbita de smalt, in timp ce
dentina proaspat formata il fixeaza si mai rapid.
In cazul cementului radicular, cantitatea de fluor absorbita este mare, creste cu
varsta si pe masura ce radacina se dezgoleste.
512.
Post-eruptiv fluorul acioneaz anticariogen printr-o serie de
mecanisme. Care sunt acestea? 4 min
1. Continuarea mineralizarii dintelui recent erupt: dintele primeste in mod natural
diversi ioni minerali aflati in lichidul oral; daca in lichidul oral exista si ioni de fluor,
acestia vor influenta calitatea smaltului de suprafata prin formarea cristalelor de
fluorhidroxiapatita.
2. Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul PD unde
poate ajunge la cantitati de 5-50 ppmF si la concentratii de 100 de ori mai mari decat
cea din saliva.
3. Concentrarea F la nivelul PD conduce la:
a. reducerea pH-ului critic de demineralizare a structurilor dure dentare, adica la valori
situate sub ph-ul critic de 5-5,5. Aprox. 95% din acest fluor este sub forma de
fluorura de calciu insolubila, care la nivelul PD tinere poate ioniza usor, la cele mai

b.
c.

d.

e.

mici scaderi ale pH-ului, mecanism prin care se faciliteaza formarea cristalelor de
fluorhidroxiapatita, compacte.
prezenta F la nivelul PD determina o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si
accelereaza procesele de remineralizare
pelicula dobandita se adsoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de
fluorhidroxiapatita sau de fluorapatita. O astfel de pelicula este mai eficienta in
reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prin demineralizare acida, deci sunt
mai protectoare.
prezenta F la nivelul peliculei dobandite determina si reducerea tensiunii superficiale
de la suprafata smaltului, astfel se reduce adeziunea microorganismelor, reducanduse cantitatea de PD acumulata
F determina inhibarea inmultirii microorganismelor acidogene si blocarea enolazei,
enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor. Prin intreruperea ciclului
Krebs, si prin aceasta a glicolizei microbiene, se reduce cantitatea de acid produsa.
513.
Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefic la orice
vrst, prezena lui producnd ce, din punct de vedere cario-protector i la
nivelul cror structuri dentare? - 2 min

prevenirea
stationarea
sau vindecarea cariilor localizate:
-> in smalt
-> la nivelul cementului radicular.
514.
n cazul omului, care este doza de fluor letal, inclusiv pentru
copilul de 12 ani? 2 min
La adult: 5-10g fluorura de sodiu, la o medie de 4-5g a cantitatii de fluor
ingerate
La copil: 0,5-1g si depinde de greutatea acestuia. De exemplu, la un copil de 12
ani, cca 1g de fluorura de sodiu ingerata o data este fatala.
515.
Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letal i ct
past de dini cu fluor ingurgitat este suficient pentru a genera o asemenea
intoxicaie acut mortal? 2 min
50 mgF sau 50 mg/kg corp la un copil de 1-2 ani, 50 mL pasta de dinti (1000
ppm F).
516.
n caz de intoxicaie acut cu fluor care sunt principalele semne i
simptome care ne pot indica intoxicaie acut i care sunt mecanismele care
conduc la deces? 4 min
In intoxicatiile acute cu fluor consemnam obisnuit:

greata si varsaturi
diaree si dureri abdominale
hipersalivatie, urmata de senzatie de sete
Fluorul absorbit gastric se combina chimic cu calciul sanguin si genereaza
manifestari specifice de calcemie, cu afectarea functiilor sistemului nervos central si
producerea de convulsii si parestezii.
Odata ce a patruns in circulatie, el actioneaza ca o otrava generala,
determinand inhibarea sistemului enzimatic celular, iar prin legarea calciului circulant
provoaca:
efect hipocalcemic
afectare cardiaca
modificari in functionarea SNC.
Netratata si in functie de cantitatea de fluor ingerata, intoxicatia acuta poate
evolua spre deces, ce se produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie.
517.
n caz de intoxicaie acut cu fluor care este tratamentul de
urgen? 3 min
Tratamentul incepe cat mai rapid dupa ingestia de fluor, in primele 30-60 de
minute si presupune:
inducerea vomei
protectia mucoaselor digestive si in special celei gastrice, prin administrarea de
preparate cu calciu sau aluminiu
mentinerea nivelului calciului seric, prin administrare i.v. de preparate cu calciu.
518.
Pentru a evita producerea intoxicaiilor acute cu fluor care este
cea mai recomandat i simpl msur preventiv? 2 min
Obligatoriu, produsele cu fluor, nu vor fi lasate la indemana copilului mic, care
este si cel mai expus.
519.
Intoxicaia cronic cu fluor se produce prin consum ndelungat a
unor cantiti de fluor care genereaz fluoroz la nivelul cror structuri? 1
min
La nivelul oaselor si dintilor.
520.

Fluoroza osoas. 4 min

Apare la persoanele care:

- au ingerat fluor o lunga perioada de timp, mai mult de 20 de ani si in jur de 8-10 ppm
F/zi
- prin expunere industriala
De regula, sunt afectati indivizii care:
A. Consuma apa fluorizata natural (exista regiuni pe glob cu apa fluorizata natural, la
valori chiar mai mari decat cea amintita)

B. Muncitorii din industrii, precum cea a criolitului si bauxitei, expusi poluarii indelungate
cu fluorura de sodiu sau fluorura de aluminiu.
In aceste cazuri constatam, in principal, osteoscleroza, care radiologic se
prezinta ca alternanta a zonelor de hipermineralizare cu cele de rezorbtie osoasa. La
unii pacienti se pot observa chiar: osificari produse la nivelul tendoanelor si
ligamentelor, inmultirea exostozelor sau chiar deformari osoase. In astfel de cazuri
pot sa apara:
- in primele stadii: rigiditate si durere in articulatii
- in final: pacientul sa devina un infirm.
Retinem ca exista zone pe glob unde populatia consuma apa cu continut mai
mare de fluor, de pana in 3,9 ppm F (valoarea maxima a fluorului in apa potabila,
admisa de legislatia Americana), si unde nu se inregistreaza cazuri de fluoroza
osoasa.
521.

Fluoroza dentar: ce este, cnd i cum se manifest, cauze. 5

min
Fluoroza dentara este o forma de hipomineralizare a smaltului.
Ea se datoreaza consumului de fluor in exces, pe perioada formarii dintilor, prin
care functionarea normala a ameloblastului este perturbata, iar rezultatul este
aparitia unor defecte localizate la nivelul matricei smaltului.
Fluoroza dentara se manifesta la indivizii care consuma fluor in exces, in
perioada de formare si maturare a dintilor, adica pana la varsta de 12-16 ani. Este
produsa frecvent de consumul de apa fluorurata in prima copilarie.
O.M.S. a stabilit pragul maxim al consumului de fluor la 1,5 ppm F/zi.
Histologic, fluoroza se prezinta ca o porozitate a smaltului de subsuprafata.
Respectiva portiune hipomineralizata este acoperita insa de smalt normal structurat.
Cauza producerii hipomineralizarii din subsuprafata smaltului, nu este cunoscuta.
In 2002, DenBesten et al., defineste fluoroza dentara ca un defect de
dezvoltare al smaltului dentar, cauzata de retentia proteinelor amelogenice de catre
fluor in etapa lui de maturare.
Smaltul afectat prezinta o largire a spatiilor intercristaline (dintre cristalele de
hidroxiapatita), ce sunt umplute cu proteine reziduale si apa. Aceste modificari sunt
specifice unui smalt hipomineralizat poros, care-si pierde transluciditatea si-si creste
opacitatea.
Clinic, se manifesta ca pete albe cretoase sau striatii (de aspectul
pergamentului). Cum aceste pete sunt mai frecvent localizate spre marginea incizala
sau varful cuspizilor, imaginea sugerata este de dinti cu capete ninse. Totusi, pot sa
apara si modificari moderate sau severe ale culorii sau chiar ale morfologiei
coronare, localizate la un grup dentar sau intreaga dantura.
Forma severa apare la un consum de peste 8 ppm F/zi.

522.
Fluoroza dentar blnd este produs frecvent prin consumul de
ap potabil fluorurat. Pentru a o preveni recomandm atenie (a cantitii de
fluor consumat) pn la ce vrst, n mod deosebit? 2 min
Pana la varsta de 6 ani, deoarece indiferent de aportul sistemic de fluor,
mineralizarea preeruptiva nu mai poate fi influentata, ea fiind incheiata la cei mai
multi dinti.
523.
O.M.S. recomand un prag maxim al aportului zilnic de fluor dup
care frecvena fluorozei dentare crete rapid. Ct este acest prag recomandat?
2 min
1,5 ppm F/zi.
524.
Cum cei mai expui, din punct de vedere estetic, sunt incisivii
centrali maxilari, pentru a prevenii fluoroza dentar se recomand atenie ntre
anumite luni, dup natere, cnd aceti dini se mineralizeaz/maturizeaz.
Care sunt aceste luni? 2 min
Lunile 15-30.
525.
Fluoroza(intoxicatie cronica) dentar moderat i mai ales sever
se produce prin consum mai important de fluor. Ct este acest consum? 2
min
8ppm F/zi
526.
Aspectul clinic de pete albe cretoase asemntoare fluorozei
dentare blnde pot avea i alte cauze dect consumul de fluor. Care sunt
aceste alte cauze? 2 min
Alte cauze sunt:
consumul de tetraciclina, crom sau strontiu, din perioada de formare si mineralizare
a dintilor
idiopatic.
527.
Cu ce facem diagnosticul diferenial n caz de fluoroz dentar,
precauii? 3 min
Diagnosticul diferential se face cu :
pata alba cretoasa, ca leziune incipienta a cariei dentare: se gaseste in gingivala
si vestibulara a coroanelor dentare, in timp ce in floroza, leziunile sunt spre marginea
incizala a dintilor. O alta deosebire este faptul ca, la palpare cu sonda, suprafata
petei albe din fluoroza este neteda, pe cand cea din carie este rugoasa. In cazul
leziunii incipiente de carie, se contraindica palpare cu sonda, prin care se evita
transformarea unei leziuni de carie reversibila in una ireversibila.
amelogeneza imperfecta sau cu alte opacitati ale smaltului

528.
Care este cantitatea de fluor ingerat zilnic dup care procentul
de fluoroz dentar crete la 50%, din care 5% este reprezentat de fluoroz
dentar moderat? 2 min
2 ppm F
529.
Care este vrsta dup care riscul de producere al fluorozei
dentare devine neglijabil pentru toi dinii? 2 min
Dupa varsta de 6 ani deoarece, indiferent de aportul sistemic de fluor,
mineralizare preeruptiva nu mai poate fi influentata, ea fiind incheiata la cei mai multi
dinti.
530.
n caz de fluoroz dentar blnd care este atitudinea
terapeutic? 2 min
In caz de fluoroza dentara blanda, problemele de fizionomie sunt minime, iar
specialistii nu le considera o problema si deci nu este nevoie de un tratament
anume.
531.
Frecvena fluorozei dentare este mai mare n zonele cu ap
fluorizat natural sau cu ap fluorizat artificial? 2 min
S-a observat ca, frecventa fluorozei dentare este mai mare in zonele cu apa
fluorizata NATURAL decat in cele cu apa fluroizata artificial.
532.
De ce n caz de fluoroz dentar, prima recomandare terapeutic
este fluorizarea local? 2 min
Deoarece smaltul cu fluoroza, hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor
comparativ cu cel sanatos.
533.
n caz de fluoroz dentar medie sau sever care sunt
recomandrile terapeutice, enumerare? 2 min
fluorizare locala
albire dentara
acoperirea protetica
534.
Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de
fluor la nivelul celorlalte esuturi i organe? 4 min
La soarecii de experienta s-a observat:
aparitia unor leziuni minore la nivel hepatic si renal, atunci cand se consuma apa cu
un continut de peste 10 ppm F, dar cercetarile nu evidentiaza, pentru zonele cu un
continut de sub 0,3 ppm F in apa potabila, un numar mai scazut de afectiuni renale,
spre exemplu.
535.
n cazul muncitorilor implicai n industria chimic ca i la cei din
industria pe producere i de prelucrare a aluminiului, unde concentraia
pulberilor cu fluor din atmosfer este mare, ce se constat? 2 min

Se constata un numar crescut de :

alergii
leziuni ulcerative, produse prin arsura chimica, datorita contactului sarurilor de fluor
din atmosfera cu tegumentele umede
536.
Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialitii afirm c
n perioada de mineralizare pre-eruptiv prezena sistemic a fluorului confer
dintelui cea mai mare cario-rezisten? 5 min
In cursul organogenezei si a mineralizarii pre-eruptive a dintelui, captarea
fluorului este MAXIMA si el se depoziteaza sub forma de fluorapatita
1. Cristalele de fluorapatita de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu
cele obisnuite de HA
2. Cristalele de fluorapatita de talie mai mare, mai uniforme si prezinta o mai mare
stabilitate chimica.
3. Dintii care benefiziaza de fluor in perioada pre-eruptiva vor prezenta o morfologie
mai putin retentiva (santuri si fosete mai putin adnaci si risc mai redus de carii la
acest nivel) si sunt mai acido-rezistenti.
4. Prezenta F in aceasta etapa influenteaza benefic si calitatea cristalelor de HA
formate. Ele vor prezenta: o talie mai mare si vor fi mai acido-rezistente.
5. Prezenta F in perioada de mineralizare a smaltului determina o reducere a prezentei
de ioni de cabonat sau de citrat de sodiu, de la acest nivel, ioni care, in mod normal,
perturba procesul de cristalizare, iar concentrarea lor implica inmultirea cristalelor de
carbonat de calciu, mai putin rezistente
6. Prezenta F favorizeaza si procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea proceselor
de hidroliza. Atunci cand viteza de hidroliza este redusa, constatam formarea unor
cantitati suplimentare de brusite si a cristalelor de octofosfat de calciu, stracturi care
confera tesuturilor dure dentare o solubilitate acida crescuta, inclusiv la nivelul
cristalelor de HA formate.

1.

2.

537.
Care sunt mecanismele??? prin care fluorul acioneaz cariostatic n perioada de maturare post-eruptiv (primi doi ani posteruptivi) i apoi
ntreaga via? 5 min
In perioada de maturare post-eruptiva (primii doi ani posteruptivi) si apoi intrega
viata, la nivelul smaltului, F este preluat din fluidul oral, penetreaza suprafata lui si
formeaza cristale de fluorhidroxiapatita.
In aceasta perioada la nivelul smatului se produce:
continuare mineralizarii dintelui recent erupt. Dintele primeste natural diversi ioni
minerali aflati in lichidul oral. Daca exista ioni de F, acestia vor influenta calitatea
smaltului de suprafata prin formarea cristalelor de FHA.
concentrarea F si la nivelul P.D., care conduce la :
reducerea pH-ului critic de demineralizare sub 5,5
reducerea cantitatii de smalt demineralizat si se accelereaza procesele de
remineralizare

 pelicula dobandita se adsoarbe mult mai usor la nivelul cristalelor de FHA sau de FA.
O asemenea pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici
eliberati. Totodata, pelicula dobandita are rol de bariera naturala, prin care ionii
anorganici, inclusiv cei de F, se mentic concentrati la nivelul leziunilor de suprafata
reducerea tensiunii superficiale de la suprafata smaltului, mecanism prin care se
reduc adeziunea microorganismelor, reducandu-se implicit cantitatea de P.D.
acumulata
inhibarea inmultirii microorganismelor acidogene ca si blocarea actiunii enolazei,
enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor. Prin intreruperea ciclului
Krebs, si prin aceasta a glicolizei microbiene, se reduce cantitatea de acid produsa
si deci viteza de scadere, ca si valoarea pH-ului.
538.
n cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvena fluorozelor
dentare care sunt msurile de recomandat? 2 min
1. paste de dinti cu fluor speciale,
2. folosirea la o periere a unei cantitati de pasta care sa nu depaseasca marimea unui
bob de mazare
3. perierea sa fie supravegheata de parinte/ingrijitor.
539.
Care sunt afeciunile sistemice care rspund favorabil la
tratamentele cu fluoruri? 2 min
osteoporoza, prin cresterea numarului de osteoblasti in zona de fractura, prin
aceasta stimulandu-se viteza de vindecare si actiunea fosfatazei alcaline
prevenirea bolilor cardio-vasculare

540.
Care sunt principale metode de fluorizare sistemic? 2 min
apa potabila fluorizata artificial sau natural
tablete sau solutii cu fluor
sare de bucatarie fluorurata
lapte si sucuri naturale fluorurate
541.
Care este cea mai sigur i mai ieftin metod de fluorizare
sistemic? 1 min
Fluorizarea prin intermediul apei potabile
542.
Care este metoda sistemic alternativ fluorizrii prin ap
potabil? 1 min
Administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate, a sarii
de bucatarie, a laptelui sau sucurilor de fructe.

543.
Care este nivelul optim de fluor din apa potabil recomandat, n
1962, de Serviciul de Sntate Public din Satatele Unite i legat de diferenele
de clim i care este ultima recomandare? 2 min
tarile cu clima calda: 0,7 pmm F
tarile cu clima temperata : 1ppm F

 tarile cu clima rece: 1,2 ppm F

Din 2011, United States Department of Health and Human Services recomanda ca:
concentratia optima pentru toate regiunile globului sa fie de 0,7 ppm F in apa
potabila, plecand de la constatarea ca astazi exista o multitudine de surse de fluor
care influenteaza fluorizarea dintilor individului.
544.
Studiile au concluzionat c la 1 ppm F n apa potabil obinem
cele mai mari beneficii dentare i anume? 2 min
Beneficii obtinute:

reduceri in frecventa cariei dentare si

cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda

545.
Care sunt suprafeele dentare care beneficiaz de cea mai redus
scdere a indicelui de carie (cca 51%)? 2 min
zona santurilor si fosetelor coronare (cca 51%)
546.
Care sunt beneficiile populaiilor legat de fluorizarea sistemic
prin ap potabil? 5 min
1.Principalii beneficiari sunt copii si adolescentii, dar beneficii se inregistreaza si
in cazul adultilor, la care se constata scaderi ale frecventei cariei coronare, dar si
radiculare.
2.In cazul adulului, indiferent de varsta, care a beneficiat de apa fluorurata de la
nastere si FARA aportul alor surse de fluorizare locala, la nivelul dintilor permanenti
se observa o reducere a numarului de leziuni carioase cu 27%
3.Indicenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa la grupa de varsta 6584+
4.Indicenta cariilor radiculare este cu 40% mai redusa in cazul dentitiei
temporare
5. Scade numarului dintilor extrasi
6. La adultul 20-44 ani, constatm cu 60% mai putine carii
7. Indirect, si boala parodontala este influentata, la aceasta contribuind
imbunatatirea densitatii osoase, prin cresterea rezistentei osului alveolar la actiunea
factorilor locali, iar printr-un numar mai redus de carii si dinti extrasi, scade cantitatea
de placa sau se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate prin aparitia edentatiilor
neprotezate
8. dintre beneficiile sistemice este de amintit faptul ca, de peste 30 de ani, la
tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu in doze apreciabile, modalitate
prin care se scade riscul producerii fracturilor de col femural
9. Costurile tratamentelor dentare scad in comparativ cu cele din regiunie
nefluorurate
10. Pe langa avantajul financiar se adauga si cele necuantificabile:lipsa
durerilor si lipsa discomfortului produs de tratamentele stomatologice, a privatiunilor
suportate, a economiei de timp

547.
Care sunt dinii cei mai favorizai (cario-rezisteni) din punct de
vedere al fluorizrilor sistemice prin ap potabil? 2 min
Frontalii si in particular cei maxilari, sunt mai favorizati preventiv, comparativ cu
dintii laterali.
548.
n caz de fluorizare prin ap potabil boala parodontal este
influienat? i dac da cum? 2 min
Boala parodontala este influentata, la aceasta contribuind imbunatatirea
densitatii osoase, prin cresterea rezistentei osului alveolar la actiunea factorilor
locali, iar printr-un numar mai redus de carii si dinti extrasi, scade cantitatea de placa
sau se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate prin aparitia edentatiilor neprotezate.

549.
Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizrilor prin ap
potabil i nu numai? 2 min
lipsa durerilor
lipsa discomfortului produs de tratamentele stomatologice,
lipsa privatiunilor suportate,
economie de timp

550.
Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemic prin ap
potabil (legat de sistemul de distribuire a apei)? 2 min
costurile mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei
greutati in mentinerea constanta a concentratiei optime a F la valori maxime de 1
ppm F, de-a lungul celor 24h
551.
Care este cea mai mare problem de rezolvat n cazul fluorizrii
apei potabile? 2 min
??Mentinerea constanta a concentratiei optime a F la valori de maxim 1ppm F,
de-a lungul celor 24 de ore.
552.
Dup legislaia american, la ce valoare maxim a fluorului trebuie
redus concentaia lui n apa fluorurat natural (defluorizarea apei potabile)
pentru efecte negative minime? 1 min
4ppm F
553.
n caz de concentraie mare de fluor n apa potabil, legislaia
american recomand defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F,
defluorizare care se poate efectua variat. Care sunt aceste proceduri? 2 min
Proceduri:
1.Amestecul apei fluorurate cu apa fara fluor
2.Metode chimice:

-tratarea apei cu oxid de calciu (var), compusi de magneziu (dolomita) sau cu

sulfat de aluminiu (alaun) cu care fluorul din apa se leaga stabil si nu mai poate fi
absorbit.
554.
Ce nelegei prin fluorizarea extemporane a apei potabile? 2 min
Fluorizarea extemporanee a apei se realizeaza in zonele in care nu exista
sisteme de distributie centralizata a apei fluorurate. In acest scop se comercializeaza
sticle care contin solutii cu fluor, prevazute cu picurator astfel calibrat incat, din 10
picaturi, se obtine 1 mg F la litrul de apa.
555.
Fluorizarea apei potabile din coli? 4 min
Aceasta metoda de fluorizare a fost conceputa pentru copiii rezidenti in zone
care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat. Chiar daca copilul
beneficiaza de avantajele metodei doar dupa varsta de 5-6 ani si chiar daca petrece
un timp limitat la scoala (5 zile pe saptamana, 9 luni pe an, cca 8 ore/zi sau vacante
scolare) rezultatele sunt de necontestat.
Concentratia optima pentru aceasta metoda de fluorizare este de 5-6 ppm F, la
costuri de 1,5 $ de persoana/an, dar pt care beneficiile sunt evidente(reducerea
incidentei cariei cu 39-47,5% la copii de 12 ani)
556.
Care sunt avantajele fluorizrii apei potabile din coli pe lng
reducerea frecvenei cariei dentare? 2 min
metoda nu pune mari probleme tehnice
fluoroza dentara blanda este redusa
principalele baneficii apar la nivelul suprafeteleor dentare aproximale
557.
Metodele de fluorizare sistemic alternative fluorizrii prin ap
potabil, recomandate copiilor i adolescenilor, cum se indic (n mod
obinuit)? 2 min
Modalitati de fluorizare sistemica alternative:
administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate,
prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe
Aceste metode se idica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu
sau in colectivitatile scolare, ca parte a programelor de sanatate publica.
558.
Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil tabletele i
soluiile fluorurate. 5 min
Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana in 2 ani) sub forma de
picaturi. Sunt administrate direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate dupa aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care
pot sa le suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si
prin dizolvarea lor in alimentele consumate. Exista solutii si tablete de F care contin
si VITAMINE (POLIVIFLUOR)

Tabletele cu fluor se administreaza in 3 variante: de 0,25 mg, 0,50 mg si 1 mg

F in flacoane prevazute cu capace speciale, greu de desfacut de copilul mic, insa nu
se vor pastra la indemana acestuia. Continutul unui flacon de tablete cu fluor este
astfel calculat incat sa nu provoace decesul copilului in cazul in care acesta
consuma accidental intreg flaconul.
Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere sau de la 6 luni pana
la varsta de 14 si chiar 16 ani. Ele se idica in functie de varsta si greutatea
persoanei, cat si in functie de concentratia fluorului in apa potabila a localitatii de
resedinta. Tableta se administreaza la culcare, dupa periajul de seara. Copilul e
sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1 minut, dupa care fluidul
oral raspandit se inghite. In final, i se cere pacientului ca timp de 30 min sa nu se
clateasca, sa nu bea si sa nu manance.
Aceasta metoda de administrare a tabletelor cu fluor poate face parte din
programele scolare de sanatate (incepe la gradinita si continua pana la 14-16 ani),
avand avantajul ca nu mai este responsabilitatea parintelui sa ii dea copilului seara
de seara tableta.
Exemple: ZYMAFLUOR, PERI-DENT (1 mg), POLIVIFLUOR.
559.
Care sunt obieciile ADA cu privire la produsele gen Polivifluor, de
fluorizare sistemic a dinilor? 2 min
preparatele contin o cantitate fixa de fluor;
nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie;
de ce sa administram un produs scump si copilului care nu necesita aport
suplimentar de vitamine.
560.
Cror copii recomandm fluorizarea sistemic cu soluii fluorurate
(alternativa tabletelor) i cum se administreaz ele? 2 min
Se recomanda copilului mic (sub varsta de 2 ani).
Se administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
561.
Cror pacieni recomandm fluorizare sistemic prin intermediul
tabletelor cu fluor? 2 min
Se recomanda copiilor de la nastere, de la 6 luni sau dupa 3 ani, pana la varsta
de 14 si chiar 16 ani.
562.
n funcie de ce i care sunt indicaiile date n cazul administrrii
tabletelor cu fluor? 2 min
Se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, dar si in functie de
concentratia de fluor din apa potabila a localitatii de resedinta. Tableta se
administreaza la culcare, dupa periajul de seara. Copilul e sfatuit sa mestece si sa
plimbe tableta prin gura timp de 1 minut, dupa care fluidul oral raspandit se inghite.
In final, i se cere pacientului ca timp de 30 min sa nu se clateasca, sa nu bea si sa
nu manance.

563.
n cazul grupei de vrst 6 luni 3 ani, copiii care sug la sn o
perioad mai ndelungat, iar n apa potabil a localitii concentraia de fluor
este de sub 0,3 ppm F se recomnand sau nu, administrarea de fluor i dac
da, ct fluor/zi? 2 min
Se recomanda administrarea de 0,25 mg F/zi sub forma de picaturi
564.
Pentru localitile cu clim temperat i cu un coninut de maxim
0,4 ppm F n apa potabil se poate recomanda un supliment de fluor dup o
anumit schem i anume? 2 min

de la nastere pana la 10 kg greutate: 0,25 mg F

pentru o greutate de 10-15 kg: 0,50 mg F

pentru o greutate de 15-20 kg: 0,75 mg F

peste 20 kg : 1 mg F
565.
Fluorizarea sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor poate s
fie i parte a programelor colare de sntate. n ce const acest program de
sntate i care i sunt avantajele? 3 min
Programul consta in administrarea incepand de la gradinita ( 5 ani) si contiuand
zilnic pana cand copilul implineste varsta de 14-16 ani. Administrarea tabletelor in
acest fel are avantajul ca nu impovareaza activitatea parintelui, in scoala fiind
efectuata prin antrenarea cadrelor didactice sau a voluntarilor, care realizeaza
programul de fluorizare sub supravegherea igienistei dentare.
566.
Care este principalul dezavantaj al administrrii tabletelor de
fluor? 2 min
Grija parintelui, care trebuie, seara de seara, un numar important de ani sa dea
copilului tableta de fluor.
567.
Care este alternativa sistemic pentru fluorizarea prin ap
potabil? 1 min
Fluorizarea prin intermediul sarii de bucatarie este considerata, dupa
fluorizarea apei potabile, a 2 a metoda de administrare sistemica a fluorului.
568.
Fluorizarea sistemic prin sare de buctrie a fost propus pentru
prima dat n Elveia, 1948, pentru a realiza prevenirea a dou afeciuni ce
prezentau o prevalen important n aceast ar. Care sunt aceste afeciuni?
2 min
caria dentara
gusa tiroidiana
569.
n situaia unui consum exagerat de sare de buctrie fluorurat
pacientul va putea s prezinte intoxicaie acut cu fluor? 2 min

Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in
cazul consumului unei cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai
intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu fluor.
570.
n ce ri europene este larg folosit fluorizarea prin intermediul
srii de buctrie? 1 min
Elvetia, Franta, Germania, Ungaria, Finlanda, Spania.

571.
Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil sarea de
buctrie, inclusiv avantaje i dezavantaje. 5 min
Avantaje:
Procentul redus de fluoroza dentara generata, deoarece la varste mici consumul
sarii de bucatarii este relativ redus;
Exista posibilitatea ca individul sa aleaga intre sarea de bucatarie simpla si cea
fluorurata;
Costul redus;
Lipsa problemelor de dozare care apar in cazul fluorizarii apei potabile.

Dezavantaje:
Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc. Cel mai mic consum
se inregistreaza la copii, cand nevoia de fluor este mai mare (pentru mineralizarea
preeruptiva a dintilor);
Se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate
( HTA, cardiopatii) este contraindicata sau indicata in consum moderat.

572.
Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de
ct fluor n sarea de buctrie este nevoie i care sunt srurile de fluor
folosite? 2 min
Este nevoie de 250-350 mg in sarea de bucatarie si se utilizeaza fluorura de sodiu.
573. Care sunt avantajele folosirii srii de buctrie fluorurate n profilaxia
cariei dentare? 3 min
Avantaje:
- procent redus de fluoroz dentar - aceasta deoarece, la vrste mici, consumul
srii este relativ redus
- trebuie reinut c riscul intoxicaiei acute cu fluor este exclus - pentru c chiar i
n cazul individului care consum cantiti apreciabile de sare, se va produce mai
nti intoxicaia cu clor i mult mai trziu cea cu fluor
- exist apoi posibilitatea ca individul s poat alege apoi ntre sarea de
buctrie simpl i cea fluorurat
- costul redus - calculul fcut n Elveia sau Finlanda stabilind un pre de 0,012
dolari/kg de sare, la care se adaug lipsa problemelor de dozare, cum apar n cazul
fluorizrii apei potabi- le.

574. Care sunt dezavantajele folosirii srii de buctrie fluorurate n

profilaxia ca- riei dentare? 2 min
Dezavantaje:
consumul diferit de sare specific diferitelor vrste, sexe etc. - se include aici i c cel
mai mic consum se nregistreaz la copii, cnd nevoia de fluor este mai mare
(pentru mineralizarea preeruptiv a dinilor)
se face reclam la un produs , clorura de sodiu, care genereaz boli generale grave
(HTA, cardiopatii etc.) i care este contrindicat sau se indic ntr-un consum
moderat.
575. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vrst 4-6 ani, n caz de
fluori- zare sistemic cu sare de buctrie comparativ cu cel nregistrat prin
consum de ap potabil? 2 min
1,4.
576. Cte metode de fluorizare sistemic se recomand unui individ (n
acelai timp) pentru un efect cario-protector maxim? 2 min
Una: aplicarea numai a unei metode sistemice, indiferent de problemele
pacientului, caz n care eficiena cario-protectoare este de necontestat.
577. La ce vrste i n ce momente recomandm fluorizarea local? 2
min
La dinii permaneni posteruptiv i n primii doi ani.
578. Care sunt sursele primare de fluor (referindu-ne la metodele de
fluorizare dentar) pentru toi pacienii indiferent de vrst sau de incidena
cariei dentare? 2 min
Sursele primare de fluor provin din apa potabil fluorurat i din pastele de dini
cu fluor.
579. n cazul pacientului cu risc la carie, moderat sau crescut, care sunt
sursele (proceduri) suplimentare de fluor recomandate? 2 min
Fluorizrile locale profesionale (aplicrile se indic la 6 luni sau chiar la 3 luni)
sau auto- aplicrile.
580. Pn la vrsta de 6 ani care este metoda (produsul) de fluorizare
profesiona- l recomandat? 2 min
Fluorizare profesional numai prin intermediul produselor gen varnish.
581. Peste vrsta de 6 ani, profesional, cum se aplic fluorul (procedura)
i sub ce form (consistena produsului) sunt indicate respectivele produse?
2 min
Fluorul s fie administrat prin intermediul conformatoarelor i a produselor
fluorurate sub form de gel sau spum.

582. n caz de fluorizare local, ce cristale se formeaz la suprafaa

coroanelor cli- nice dentare? 2 min
Cristale mult mai compacte i stabile i mai rezistente la demineralizrile acide.

583. Care sunt obiectivele fluorizrilor locale? 2 min

stimularea remineralizrii suprafeelor dentare demineralizate
prevenirea cariei dentare
desensibilizarea dentinar.
584. Care metod de fluorizare local nu este a programelor comunitare
de sn- tate public? 1 min
Metodele de fluorizare local profesional.

585. Prin fluorizare local ce substan chimic se acumuleaz la

suprafaa co- roanelor dentare i care permite, n final, eliberarea ionilor de
fluor ce vor contribui la formarea cristalelor de fluorhidroxiapatit? 2 min
Fluorura de calciu (CaF2).
586. n cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este i
fluorizarea. Ca- re este soluia de tratament i vrsta de la care se poate
realiza? 2 min
587. Care sunt indicaiile fluorizrilor locale profesionale? 5 min
1. copiilor cu sau fr carii de biberon (numai lacuri - varnish), care sunt subexpui la
fluor sau cu statut socio-economic sczut
2. imediat posteruptiv, cnd smalul incomplet mineralizat capteaz rapid fluor
3. rezidenilor din localiti fr sau cu puin fluor n apa potabil
4. pacienilor cu leziuni carioase incipiente (faza reversibil) - multiple zone de
deminera- lizare
5. ca modalitate de prevenire a cariilor secundare / recurente
6. indivizilor care nu reuesc un control eficient al biofilmului dentar
7. celor cu xerostomie, mai ales celor cu iradieri n zona cap-gt, sindrom Sjgren ca i
celor ce primesc medicamente ce duc la flux salivar redus
8. celor cu parodontopatie i suprafee rediculare expuse
9. celor cu aparate ortodontice
10. dinilor care suport supraprotezri
11. pacienilor cu titru crescut de microorganisme cariogene
12. pacienilor cu regim alimentar dezordonat sau cu diete cariogene
13. pacienilor care abuzeaz de droguri / alcool
14. pacienilor care-i realizeaz igiena dentar neregulat.
588. Care sunt motivele pentru care se recomand ca fluorizarea local
profesio- nal s se fac n patru edine succesive, efectuate la 2-7 zile,
contactul soluiilor flu- orurate fiind de maximum 4 min? 3 min

La suprafaa smalului se produce n principal fluorur de calciu, care se

acumuleaz i determin noi reacii cu eliberare de ioni de fluor. Acetia pot nlocui
ionii hidroxil de la nivelul cristalului de hidroxiapatit i genereaz cristale noi, de
fluorhidroxiapatit, pe de-o parte sau se pierd n grosimea P.D. ori a fluidului oral, pe
de alt parte
S-a constatat c fluorura de calciu, iniial format, se pierde rapid n fluidul oral,
n prime- le 24 de ore. Pierderea continu n urmtoarele 15 zile, dar ntr-un ritm mai
lent
Acest lucru impune refacerea fluorizrilor locale n acest interval, pentru ca la
suprafaa smalului s rmn o cantitate suficient de ioni liberi de fluor, care s
modifice favorabil structurile de suprafa sau prezente n cavitatea bucal.
589. Prin fluorizare local fluorul penetreaz structurile de suprafa
formndu-se cristale de fluorhidroxiapatit. Pe ce adncime penetreaz, pe
aceast cale fluorul structurile dentare, n primii 2 ani posteruptivi i ct dup
aceast perioad? 2 min
n primii 2 ani posteruptiv pe o distan de 20-30 m, pentru ca dup aceast
perioad s nu depeasc 5-10 m.
590. Care este vrsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare local
profesio- nal? 2 min
Ele se pot indica la orice vrst.

591. Fluorizarea local profesional implic un protocol anume de

respectat. Ca- re sunt etapele parcurse, timpul de contact sau indicaiile finale
date pacientului? 3 min
patru aplicaii succesive realizate la intervale de 2-7 zile
pe durata a maxim 4 sptmni, prin care se obin modificri n structura de
suprafa a smalului
592. Un produs pentru fluorizare local profesional este i cel care
conine fluo- rur de sodiu. n ce concentraie exist fluorura de sodiu, la ce
pH i sub ce forme se comercializeaz? 2 min
pH de 7
ea s-a utilizat iniial n soluie apoas 2% i conine 0,9% ioni de fluor sau 9,050 ppm
F sau 9,05 mg F/mL
593. Produsele de fluorizare local profesional sub form de lac conin
numai un anumit sistem de fluorizare. Care este acesta i la ce concentraii a
substanei acti- ve se comercializeaz aceste produse? 2 min
Fluorura de sodiu neutr.
S-au imaginat mai multe produse, fiind de reinut:
lacul cu fluorur de natriu 1,7% n rini vscoase ce conin 8 mg F/mL
lacul cu fluorur de natriu 5% n rini vscoase ce conin 25 mg F/mL.

594. Produsele sub form de lac (varnish) cu fluorur de sodiu 5% ci

ppm F conin? 1 min
22 600 ppm F.
595. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de
staniu nu se mai utilizeaz ca produs de fluorizare local profesional? 2 min
Nu este stabil - n timp apar precipitate albe, vizibile ce reprezint hidroxid i
apoi oxid de staniu.

596. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare

local profesional. Ce conine ca substane componente, la ce concentraie a
ionilor de F, la ce pH eficient i sub ce forme se comercializeaz? 2 min
Substane componente:
fluorur de sodiu 2%
acid fluorhidirc 0,34%
acid ortofosforic 0,98%.
Concentarie a ionilor de fluor: 1,23% ioni F sau 1,23 ppm F sau 12 mg F/mL.
pH: 3 - 3,5
Se comercializeaz sub form de gel, soluie i spum.
597. Ce nelegei prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile
folosi- te n fluorizrile locale? 2 min
Devine lichid atunci cnd asupra lui se exercit o presiune - stres.

598. Care sunt principalele avantajele ale utilizrii produselor de fluorizare

local profesionale sub form de spum (foams)? 2 min
reducerea cantitii ionilor de fluor
cu pstrarea concentraiei substanei.
599. Fluorizarea local profesional la copilul cu cario-activitate intens
ncepe la 2 ani i se termin la vrsta de 15-16 ani, perioad n care se fac 2
aplicri pe an de produse fluorurate. Ce produse fluorurate sunt recomandate
n funcie de vrst? 2 min

600. n cazul cror pacieni contraindicm utilizarea produselor de

fluorizare loca- l cu APF (acidulated phosphat fluoride) i de ce? 3 min
1. restaurri dentare din porelan, compozit - componenta hidrofluorid dizolv
macroum- plutura anorganic i reduce microumplutura; produc suprafee poroase
2. obturaii din glass-ionomeri - apar suprafee poroase
3. implanturile de titan - crete coroziunea.

601. Legat de fluorizarea local profesional n ce situaii clinice se indic

detar- traj i periere profesional. n caz de periere profesional cu ce se face
i care este motivul? 2 min
Aceste proceduri se indic numai n cazul pacienii care prezint tartru sau
coloraii den- tare dure (deoarece aceste depozite nu sunt permeabile i penetrabile
pentru ionii de fluor).
Pentru periaj profesional se utilizeaz cupe de cauciuc i paste abrazive.
602. n caz de fluorizare local pacientul trebuie informat cu privire la
cteva as- pecte. Care sunt acestea iar alturi de fluorizare ce este obligatoriu
s efectueze paci- entul zilnic? 2 min
nainte de fluorizare este obligatoriu ca pacientul s efectueze periere
profesional.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizrii locale, a limitelor, dar i
asupra faptului c ele reprezint numai o parte a programelor de prevenie, care
cuprind obligatoriu controlul zilnic al plcii dentare i disciplinarea consumului
alimentar.
603. Care dintre recentele materiale stomatologice nu sunt deteriorate de
produ- sele fluorurate APF? 2 min
Recentele materiale cu microumplutur.
604. Care este alternativa cnd folosirea APF-ului nu este indicat
(posibil)? 1 min
Produsele cu NaF.
605. n cazul utilizrii spumei fluorurate care este principalul avantaj? 2
min
Reducerea cantitii ionilor de fluor cu pstrarea concentraiei substanei.
606. n cazul adultului care necesit fluorizare local profesional care
este inter- valul de timp dup care pacientul este rechemat pentru fluorizare i
cte aplicaii se recomand? 2 min
n funcie de cario-activitatea de moment, pacientul este rechemat la intervale
de 3, 6 sau 12 luni, n mod obinuit pentru o singur aplicare. La cei cu carioactivitate redus, reco- mandarea este de o singur aplicare pe an.
607. Cnd realizm fluorizare local de ce trebuie s avem grij ca
pacientul s stea cu capul ct mai vertical posibil? 2 min
Pentru a preveni prelingerea spre fundul gtului i nghiirea produsului fluorurat
(profi- laxia fluorozei dentare).
608. Care sunt metodele de florizare local profesional i care este cea
mai efici- ent metod? 2 min

badijonare
n conformatoare
ionoforeza
Cea mai eficient metod este cea n conformatoare.
609. Conformatoarele indicate la fluorizrile locale trebuie s
ndeplineasc anu- mite cerine. Care sunt acestea? 3 min
s fie de unic utilizare sau sterilizabile
s protejeze gelul, fr a permite nghiirea lui
s existe ntr-o gam diversificat de mrimi, pentru a permite individualizarea lui
s acopere n totalitate coroana clinic a dinilor, inclusiv suprafeele radiculare
dezgoli- te 2 mm peste marginea gingival
s fie rezistente, dar flexibile, permind ptrunderea gerlului n spaiile interdentare,
pentru a favoriza efectul tixotropic.
s aib un pre de cost acceptabil.
610.
Conformatoare
personale
(individuale)
din
ce
materiale sunt confecionate, cror pacieni le indicm i ce recomandm la
sfritul utilizrii? 2 min
Conformatoarele personale sunt realizate din plci de polivinil, materiale
termoplastice etc. Se recomand pacienilor cu cario-activitate intens i fluorizrilor
locale efectuate de pacient la domiciliu. Conformatorul se spal dup fiecare utilizare
i este reutilizabil.
611.
Cnd
recomandm
pacienilor
fluorizare
local
profesional n conformatoare, ce cantitate de produs se recomand,
particulariznd pentru adult i copil? 3 min
Dup ce acesta i-a periat dinii. La adult se recomand cca. 2 ml de gel pentru
o arcad sau 5 ml pentru ambele arcade. La copilul mic se indic pentru ambele
arcade 4 ml de gel.
612.
Care
sunt
avantajele
utilizrii
lacurilor
fluorurate, ca metod de fluorizare local profesional? 2 min
1. sigurana metodei deoarece riscul reaciilor toxice este minim, datorit:
- prizei rapide
- eliberrii lente de fluor
- cantitilor necesare reduse
2. contactul indelungat cu structurile dure dentare
3. priza obinut n prezena salivei.
613.
Ce
conin,
la
ce
concentraii,
principala
indicaie, accidente posibile i msurile de urgen luate n cazul utilizrii
produselor de fluorizare local profesional sub form de lac (varnish). 5 min
Ce conin i la ce concentraii?
Duraphat: fluorur de sodiu 5% sau 25 mgF sau 2,26% F

Durafluor: fluorur de sodiu 5%, aromatizani i xilitol

Fluor Protector: difluorosilan 1%
Cavity Shield: fluorur de sodiu 5%
Bifluorid 12: fluorur de sodiu 2,7% i fluorur de calciu 2,9%.
Principala indicaie:
Mai ales la copilul mic, sub 4 ani, pentru prevenirea i tratarea cariei de
biberon, mai ales n zona frontalilor, dar putem fluoriza i ntreaga arcad dentar
Se indic de asemenea adulilor pentru tratarea suprafeelor radiculare expuse.
Accidente posibile i msuri:
Cu totul excepional, pot aprea:
- reacii alergice de contact (chiar edeme)
- cteva crize astmatiforme (n legtur cu solvenii lacurilor fluorurate colofoniu).
Pentru a evita producerea reaciilor alergice, se recomand ca aceste
preparate s nu fie aplicate i pe esut gingival sngernd. n caz de alergie,
substana se ndeprteaz de urgen.
614.
n
cazul
aplicrii
lacurilor
fluorurate,
pe
lng
indicaiile clasice date pacientului de a nu clti, bea sau mnca timp de 30
min ce alte indicaii mai dm acestui pacient? 2 min
- s nu se perie, dac este posibil, n aceeai zi
- s evite consumul buturilor fierbini, alcoolice sau alimentelor dure.
615.
Lacurile
fluorurate pentru fluorizare local profesional se indic, n principal, la
dou categorii de pacieni. Care sunt acetia? 2 min
La copilul mic, sub 4 ani, i la adult.
616.
Care
este
ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic
(dup experiena Scandinav)? 2 min
Dou aplicri pe an, legat i de schema standard de revenire a pacientului la
controalele periodice.
617.
n
cazul
aplicrii lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile i ce se
indic n sens preventiv? 2 min
Reacii alergice de contact i crize astmatiforme, se recomand ca aceste
preparate s nu fie aplicate i pe esut gingival sngernd. n caz de alergie,
substana se ndeprteaz de urgen.
618.
n
caz
de
aplicare a lacurilor fluorurate este posibil producerea reaciilor alergice.

Cum trebuie procedat pentru a evita reaciile alergice i ce trebuie ntreprins

n cazul producerii lor? 2 min
Se recomand ca aceste preparate s nu fie aplicate i pe esut gingival
sngernd. n caz de alergie, substana se ndeprteaz de urgen.
619.
Care
este
metoda
de
fluorizare
local
profesional cea mai eficient dar greu de aplicat n colectiviti? 1 min
Ionoforeza.
620.
Ionoforeza
ca metod de fluorizare local profesional. 4 min
Ionoforeza este o metod de fluorizare local, eficient, ns este scump i
greu de aplicat n colectiviti. Aceast posibilitate de fluorizare topic profesional
reprezint cea mai eficient metod de prevenire a cariei dentare. Ionii de fluor sunt
forai, sub aciunea curentului electric continuu de intensitate joas, s penetreze
esuturile dentare n profunzime. Sursa de curent electric continuu poate s fie
reprezentat i de o simpl baterie electric.
Principiul metodei se bazeaz pe legea respingerii ionilor cu aceeai sarcin
electric i atragerea celor de sarcin electric de semn contrar. Ionul de fluor, fiind
ncrcat negativ, este respins de electrodul ncrcat negativ i este forat s ptrund
n profunzimea structurilor dentare. Prin ionoforez, un numr mare de ioni de fluor
penetreaz structurile dentare pe ntreaga suprafa a coroanei clinice, penetrnd
inclusiv la nivelul suprafeelor aproximale.
Pentru ionoforez se utilizeaz soluii de:
- fluorur de sodiu 1%
- APF 1,4% sau n conformitate cu indicaiile fabricantului.
Aceste soluii sunt aplicate n conformatoare speciale, care conin burei de
unic utilizare, care urmeaz s fie conectate, prin intermediul unor linguri metalice,
la sursa de curent electric.
Dinii vor conine dup ionoforez de 2-4 ori mai muli ioni de fluor, comparativ
cu cei fluorizai prin celelalte metode sau de 20-30 de ori mai muli ioni de fluor,
comparativ cu cei ai lotului martor care nu a suportat fluorizri.
621.
Cnd efectum ionoforez ce preparate cu fluor folosim i la ce
concentraii? 2 min
-fluorura de sodiu 1%
-APF(fluorofosfat acidulat) 1,4%
622.
Prin ionoforez de cte ori vom nregistra mai muli ioni de fluor
comparativ cu dinii fluorizai prin alte metode locale sau cu dinii persoanelor care
nu au beneficiat de fluorizare? 2 min

-de 2-4 ori mai multi ioni de fluor comparativ cu cei fluorizati local prin alte
metode
-de 20-30 ori mai multi ioni de fluor comparativ cu dintii persoanelor care nu au
beneficiat de fluorizare
623.
Care sunt posibilitile de aplicare a produselor de autofluorizare de
ctre pacient la domiciliu? 2 min
-periere
-clatire
-prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica folosinta
-irigare orala
624.
Produsele pentru autofluorizare se indic n funcie de nevoile de
moment ale pacientului. n asemenea situaii produsele pentru autofluorizare pot
reprezenta un supliment de fluor alturi de alte posibiliti de fluorizare sistemic i
topic. Care sunt posibilitile de fluorizare de care pacientul poate beneficia la un
moment, dat alturi de autofluorizare? 2 min
-fluorizari generale
-fluorizari locale profesionale
625.
1 min

Cror pacieni nu li se recomand pastele de dini profilactice cu fluor?

-copiilor sub 2 ani

626.
Cror pacieni le indicm perierea dinilor mai mult de 2 ori/zi cu paste
de dini profilactice cu fluor? 2 min
-pacientilor cu cariogenitate moderata sau
-pacientilor cu carii agresive

627.
Care sunt indicaiile gelurilor fluorurate, special, destinate a fi folosite
dup perierea dinilor - chiar i - cu paste de dini fluorurate? 2 min
-post-detartraj
-la nivelul dintilor cu hipersensibilitate
-la pacientii cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea
lor
-la pacientii supusi iradierilor in zona cap si gat

628.
Gelurile fluorurate indicate dup perierea obinuit efectuat cu paste
de dini se constituie ntr-o alternativ la folosirea? 1 min
-alternativa la folosirea apelor de gura cu fluor
629.
Ce conin, mai frecvent, gelurile de fluorizare local i la ce
concentraii, pH (autofluorizare folosite dup perierea dinilor chiar i cu paste de
dini fluorurate)? 2 min
-fluorura de sodiu 1,1%, pH neutru
-APF 1,1%, pH 3,5
-fluorura de staniu 0,4%, intr-o baza de glicerina
630.
Cnd i cum se indic gelurile de autofluorizare indicate dup
efectuarea periajului personal? 2 min
-o data pe zi, seara la culcare
-acoperim periuta pe din suprafata activa
-sau la o periere sa folosim 2ml gel
-periem dintii timp de 1 minut
-la final NU clatim
631.
Din punct de vedere al substanelor active din ce se compune produsul
Elmex Protector? 2 min
-amestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu
-incorporate intr-un lac de poliuretan autopolimerizabil
632.
Care sunt avantajele utilizrii aminelor fluorurate n preparatele
destinate profilaxiei dentare? 2 min
-reduc solubilitatea smaltului
-usureaza, prin proprietatile tensioactive, fixarea fluorului la suprafata smaltului
633.
Dintre aminele fluorurate i lacurile cu fluor, care sunt mai active la
nivelul dentinei dezgolite? 1 min
-aminele fluorurate sunt cele mai eficiente la nivelul dentinei dezgolite
634.
Din punct de vedere al planului de tratament preventiv, apele de gur
fluorurate pot fi recomandate ca? 2 min
-parte a planului de ingrijiri INDIVIDUALE
-inclusa in cadrul programelor preventive de GRUP

635.

Apele de gur fluorurate NU se recomand? 2 min

-copiilor sub 6 ani

-indivizilor care din variate motive nu pot clati
-nu se recomanda copiilor si alcoolicilor(contin alcool)
636.

Care sunt indicaiile utilizrii apelor de gur fluorurate? 3 min

-pacienti cu dentitie mixta si pe durata adolescentei(risc maxim la carie)

-pacienti cu arii multiple de demineralizare
-pacienti care prezinta retractii gingivale sau dupa tratamente
parodontale(profilaxia cariei radiculare)
-pacienti care participa la programe scolare preventive
-pacienti care prezinta explozii de carii si care locuiesc in zone cu sau fara apa
fluorizata
-pacienti care nu reusesc sa-si mentina o igiena orala acceptabila
-pacienti care, datorita aparatelor ortodontice sau a protezelor mobile, prezinta
multiple retentii artificiale
-pacienti cu hipersensibilitate dentinara
-pacienti cu xerostomie
-pacienti cu coroane de acoperire, cu limita de preparare supragingivala
637.
Cele mai bune rezutate se obin prin cltirea cu ape de gur fluorurate
efectuate n primii 2 ani post eruptivi. Ct se extinde cltirea, pentru aceast
categorie de vrst? 2 min
-se extinde de-a lungul adolescentei pentru a aduce beneficii si molarilor II si III
638.
Folosirea regulat a apelor de gur fluorurate produc cteva beneficii.
Care sunt acestea? 3 min
-scaderea incidentei cariei dentare cu 26-29% pentru suprafetele dentare
netede, dar mai modeste pentru cele anfractuoase
-cele mai bune rezultate se obtin in cazul dintilor recent erupti, dar folosirea lor
trebuie sa continue si de-a lungul adolescentei(beneficii molari II si III)
-scade incidenta cariei la dentitia temporara si la scolarii din ciclul primar cu cca
42,5%
-creste durata de mentinere a tratamentelor stomatologice realizate

639.

Care ape de gur fluorurate sunt de preferat? 1 min

-cele destinate clatirilor o data pe zi

-mai ales cele sub forma de solutie apoasa(de evitat cele cu continut alcoolic)
640.

Dai exemplu de ap de gur cu fluor de folosit o dat pe zi. 1 min

-apa de gura cu fluorura de sodiu 0,05% (0,023% ioni de fluor)

641.
La ce pacieni contraindicm cltirea gurii cu ape de gur cu fluorur
de sodiu 0,05% i punctai dac se nghit? 2 min
-copiilor sub 6 ani
-pacientilor cu diferite incapacitati care nu pot clati sau scuipa
-nu se inghit
642.
Care ape de gur cu fluor se pot indica n cltiri zilnice dar i pentru a
realiza fluorizare sistemic? 1 min
-ape de gura cu APF 0,44% (fluorofosfat acidulat)
643.

Care sunt principalele indicaii ale apelor de gur cu APF 0,044%? 2

min
-pacientilor cu carii agresive sau
-pacientilor cu hipersensibilitate dentinara
644.

Care este apa de gur care se indic n fluorizri locale colective? 1

min
-apa de gura cu APF 0,44%
645.
1 min

Cte mg F la ml soluie conine apa de gur cu fluorur de sodiu 0,2%?

-0,8 mg F la ml de solutie(sau aprox 1 cum scrie in slide, eu l-am calculat

exact :)) )
646.
2 min

Care sunt avantajele utilizrii apelor de gur cu florur de sodiu 0,2%?

-reduceri ale incidentei cariei cu 20-35%

-metoda ieftina, usor de invatat si de pus in practica
-acceptata repede de participanti
-nu necesita personal medical calificat

647.
Apa de gur cu fluorur de sodiu 0,02%, recomandat n cltiri de 2 ori
pe zi, dup efectuarea periajelor de seara i dimineaa, cte mg/ml de F conine? 2
min
-0,1 mg F/ml solutie (sau 0,08 daca calculezi exact :)) )
648.
Cnd indicm cltiri cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,02%,
dimineaa cnd o recomandm, nainte de mas sau dup. De ce? 2 min
-dimineata, inainte de masa, astfel incat la nivelul P.D. restante sa se
acumuleze ioni de fluor, care determina coborarea pH-ului critic de demineralizare
649.
Care dintre apele de gur fluorurate este cea mai eficient n profilaxia
cariei la nivel cementului radicular? 2 min
-ape de gura cu fluorura de fier-aluminiu
650.

Care sunt indicaiile autoaplicrilor de geluri fluorurate? 2 min

-persoane de orice varsta care prezinta carii agresive situate in smalt sau la
nivelul cementului radicular
-hipersensibilitate radiculara
-xerostomie avansata
-prevenirea cariei sub supraprotezari
651.

Ce conin gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicri? 1 min

-fluorura de sodiu 1,1%

-APF 1,1% (cel mai recomandat)
652.
De cte ori pe zi i cnd se folosesc gelurile fluorurate destinate
autofluorizrilor? 2 min
-o data pe zi, seara la culcare, dupa periaj dentar si curatare interdentara cu
dental floss

653.
Cum se folosesc (etapele-procedura) gelurile fluorurate indicate n
autoaplicri? 3 min
-fluorizarea se realizeaza in conformatoare din polivinil, dar pot fi utilizate si cele
de unica folosinta daca adaptarea lor este acceptabila
-in fiecare conformator se pun 4-8 picaturi de gel(1 picatura=0,1 mg F)

-se incearca sa se usuce gura eliminand cat mai mult fluid oral si se aplica
conformatorul incarcat cu gel pe arcada de fluorizat
-se incepe cu arcada mandibulara
-pe durata fluorizarii, capul se tine cat mai vertical pentru a preintampina
scurgerea si inghitirea gelului
-contactul gelului cu dintii este de maxim 4 minute
-dupa indepartarea conformatoarelor, fluidul oral rezultat se elimina
-timp de 30 de minute: nu clateste, nu mananca, nu bea
654.
Apele de gur sau pastele de dini cu fluor prezint un efect sinergic cu
materialele de obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? 2 min
-amalgame cu eliberare de fluor
-CIS foto sau auto polimerizabile
-compozite sau materiale de sigilare care elibereaza fluor
655.
Cnd indicm metode de fluorizare local vom prefera pe cele
colective sau pe cele individuale. Care este principalul motiv? 2 min
-metodele colective pt ca sunt mai putin costisitoare
656.
Care este modalitatea de fluorizare local a structurilor dentare care se
poate recomanda tuturor pacienilor indiferent de riscul lor cariogen? 2 min
-paste de dinti profilactice cu fluor(1000-1500 ppm F)
-----------------------------------------------------------------------------------657.
Care sunt motivele pentru care realizm sigilarea anurilor i fosetelor
coronare i ce presupune acest procedeu? 3 min
-fluorizarea ofera o rezistenta redusa la carie la nivelul santurilor si fosetelor
coronare
-la acest nivel se inregistreaza din numarul total al cariilor dentare
-vulnerabilitatea acestora la carie este de 8 ori mai mare comparativ cu
suprafetele dentare netede
-presupune deretentivizarea santurilor si fosetelor prin aplicarea unor materiale
plastice fluide, care, prin intarire, formeaza un sigiliu ce permite protejarea dintelui

658.

Ce nelegei prin termenul de amelorplastie. 2 min

=largirea fisurilor ocluzale prin frezare in ideea usurarii curatarii si

deretentivizarii acestora
659.

Ce se nelege prin termenul de odontotomie profilactic? 2 min

=realizarea unor obturatii mici care sa protejeze santurile si fosetele inainte de

aparitia cariilor dentare
660.
Care au fost materialele utilizate la sigilarea anurilor i fosetelor
coronare i care sunt acelea folosite astzi? 2 min
-au fost utilizate: cianoacrilati, poliuretani
-sunt folosite: rasinile diacrilice si CIS (Bis-GMA este sigilantul care s-a dovedit
a fi cel mai eficient)
661.

Care sunt indicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 4 min

-dintii cuspidati
-fetele P ale frontalilor maxilari
-dintii pacientilor cu vulnerabilitate crescuta la carie, indiferent de varsta, adica:
pacientii carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice fixe
dintii adultilor care sufera de xerostomie severa
-dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt
-dintii sigilati anterior care au pierdut materialul de sigilare

662.
Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilrii anurilor i
fosetelor coronare i care este regula de baz? 3 min
-3-4 ani pentru dentitia temporara
-6-7 ani pentru sigilarea molarului 1 permanent
-11-13 ani pentru sigilarea molarului 2 si premolarilor permanenti
-regula de baza=sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani
posteruptiv(cat mai aproape de eruptie)
663.

Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu i de ce? 2 min

-molarul I permanent
-vulnerabilitate crescuta la carie de:
aprox 50% in primul an posteruptiv
aprox 80% in al doilea an posteruptiv

664.

Care sunt contraindicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3

min
-dinte care prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale
-dinte care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive
-dinte care prezinta leziuni ocluzale profunde
-dinte care prezinta deja obturatii ocluzale
-pacient care dovedeste o igiena orala si alimentara precara
-pacient necooperant(dar nu cazul pacientilor cu nevoi speciale)
665.
3 min

Care sunt avantajele aplicrii sigilrii anurilor i fosetelor coronare?

-nu actioneaza invaziv asupra dintelui

-larg acceptata de pacienti, nefiind o interventie dureroasa
-conditionarea acida actioneaza in smalt pe maximum 30 microni, absolut
nepericulos pt sanatatea pulpara
-in cazul in care acidul demineralizant a actionat si pe zone ce nu urmeaza sa
fie acoperite cu material de sigilare, remineralizarea se produce rapid prin
mecanisme naturale salivare
666.

Pe ce adncime acioneaz acidul pe durata condiionrii acide? 1

min
-maxim 30 de microni
667.

Care sunt criteriile de ndeplinit pentru ca un sigilant s fie ideal? 3

min
-adeziune prelungita la nivelul smaltului
-compatibil cu tesuturile orale
-procedura simpla de aplicare
-vascozitate redusa pentru a umple cele mai mici fisuri
-solubilitate redusa in conditiile cavitatii orale

668.
Cte tipuri de rini compozite s-au folosit de-a lungul timpului i
caracteristicile fiecrui tip dezvoltai subiectul. 5 min
-prima generatie: compozite polimerizabile cu lumina uv
-a doua: compozite autopolimerizabile
-a treia: compozite fotopolimerizabile prin radiatie luminoasa albastra, in
spectru vizibil

-a patra si a cincea generatie presupun ca inaintea plasarii sigilantului sa

aplicam un agent bonding folosit ca primer
-a sasea generatie foloseste un proces de autodemineralizare

669. Dupa felul umpluturii cate tipuri de material composite pentru sigilare
avem ? -3min.
A.

cu umplutura anorganica-particule de sticla sau cuart, sigilantul este mai rezistent

la abraziune si uzura insa ii creste vascozitatea.
B. fara umplutura anorganica- nu necesita adaptare ocluzal.
C. cu umplutura care elibereaza constant fluor:
-realizeaza remineralizarea cariilor incipiente prezente in
adincimea fisurilor sigilate
-prezinta proprietati antibacteriene si anticarioase
-prin utilizare scade frecventa leziunilor carioase secundare.
-dar ofera o retentie mult mai redusa comparative cu ceilalti.
670.Dupa tipul polimerizarii cate tpuri de material composite pt. sigilare
avem? Avantaje. Caracteristici-3min.
A. Cu prize la rece( autopolimerizabile sa chimic polimerizabile). Sunt 2
cmponente care se amesteca pt. producerea prizei. Avantajul este ca nu necesita
echipament special. Dezavantajul este ca necesita timp de lucru limitat.
B.Fotopolimerizabile. Avantaj- timp de lucru nelimitat, intarirea
materialului dup ace incepe fotopolimerizarea, iar timpul de fotopolimerizare este
scurt (20-30 sec . sau in conformitate cu indicatiile fabricantului)
Dezavantaj- pret crescut al lampii de
fotopolimerizare
-pret crescut pt. ochelari si ecran
de protectie
671. Care sunt
polimerizabili? -2min

avantajele

si

dezavantajele

sigilantilor

chimic

Avantaje:nu necesiata echipamente special.

Dezavantaj: timp de lucru limitat.
672.Care sunt avantajele si dezavantajele sigilantilor fotopolimerizabili?-2
min.
Avantaje:
timp de lucru nelimitat(intarirea materialului dup ace incepe
fotopolimerizarea)

 timp scurt de polimerizare.

Dezavantaje:
pret crescut al lampii de fotopolimerizare
pret crescut pt. ocheleri si ecran de protectie
673.Care subt motivele pt. care este obligatoriu sa purtam ochelari ecrane
de protective pe durata polimerizarii compozitelor fotopolimerizabile?-2 min.
Expunerea ochilor la lumina cu lungime de unda 400-500nm poate afecta
retina prin lezare termica. Este afectata functionarea fotoreceptorilo retinieni si creste
predispozitia la cataracta.
674. Astazi , care este lungimea de unda a luminii produsa de variatele
lampi de fotopolimerizare? 1min.
400-520 nm.
675. Discutand despre culoarea materialelor de sigilare, ce culoare doresc
pacientii, la fel si medical dentist si de ce? -2min.
Pacientii prefera
materialele transparente, iar medical dentist prefer
materialele colorate pt. o identificare mai rapida.
676. Care sunt motivele pt. care expunerea ochiului profesionistului(si nu
numai) trebuie prevenita de expunerea la lumina lampii de fotopolimerizare?2min.
Motivul este posibilitatea afectarii retinei prin lezare termica . Este afectata
functionarea fotoreceptorilo retinieni si creste predispozitia la cataracta.
677.Cand este obligatoriu sa lucram la 4 maini, in cazul realizarii de
sigilari si care sunt argumentele?-2min.
Se lucreaza la 4 maini in cazul sigilarilor cu materiale chimic polimerizabile ,
cand medical mentine campul operator uscat iar asistenta prepara materialul care se
depune doar pe perioada de fluiditate maxima.
678.Cand realizam sigilarea santurilor si fosetelor coronare, iar dintele nu
prezinta depozite dentare care este recomandarea practica? -2min.
Recomandarea practica este de periere personala inainte si de curatare
profesionala cu sonda.

679. Izolarea campului operator prin intermediul digii este recomandata

intr-o serie de situatii clinice atunci cand realizam sigilari si nu numai. Care
sunt acestea si cat timp trebuie sa ramana izolat dintele?-3 min

Diga este indicata daca vrei sa sigilezi mai mult de un dinte. Ea este indicata
si la pacienti cu salivatie abundeta, mobilitate exagerata a limbii, planseu bucal
ridicat, situatii in care izolarea perfecta este dificil de ralizat. Diga se pastreaza pana
la realizarea prizei materialului de sigilare.
680. In ce situatie clinica, cand efectuam sigilare, nu se indica
aplicarea digai?- 2min
Diga nu se aplica in cazul dintelui incomplet erupt.
681. Cum observam clinic un gravaj acid correct?-2 min.
Obiectivarea unui gravaj acid corect este aparitia petei albe cretoase care se
observa dupa ce ai refacut izolarea si ai uscat suprafetele demineralizate.

682. Care sunt motivele pentru care se realizeaza , inaintea sigilariloe,

conditionarea acida? -2min
Conditionarea acida este indicate pentru a obtine microretentivitati in
smalt prin care creste suprafata mecanica de adeziune oferita sigilantului.
Aplicarea acidului ajuta si la:
1. decontaminarea suprafetei de smalt(actiune antimicrobiana)
2. scade tensiunea teperficiala a suprafetei de sigilat prin care se faciliteaza
umectabilitatea.
683.Care sunt avantajelesi dezavantajele oferite de produsele acide sub
forma de solutie si sub forma de gel, folosite in cazul sigilarilor?-2 min
Acidul-solutie -ofera o buna umectabilitate
-e greu de controlat ca suprafata conditionata
Acidul-gel -usor de vizualizat
-mai greu de undepartat prin spalare
684. In ce situatie clinica(legat de sigilari) se indica prelungirea timpului
de conditionare acida cu cca 15 sec? -1min
In cazul dintilor fluorurati.

685. Cand sigilam cu composite chimice polimerizabile, dintr-o transa de

material cati dinti putem sa sigilam si ce ce ? -1min
Maxim 2 dinti

686. Cand la sigilare utilizam material fotopolimerizabile, eventual sub

sigilare cu diga, cati dinti putem sigila dintr-o data?-2 min
Toti dintii unei hemiarcade.
687.In cazul in care sigilarea efectuata se desprinde de pe dinte atunci
cand incercam indepartarea sa folosindu-ne de sonda, care este atitudinea
clinica? -2min
Daca se desprinde se reface sigilarea. Daca si a 2-a oara se desprinde , se
reface dupa cca o saptamana, timp necesar pentru remineralizarea suprafetelor
demineralizate acid.
688.Cand, unde si cu ce realizam adaptarea ocluzala a sigilarilor realizate
cu variatele tipuri de material special fabricate pt. sigilarea santurilor si
fosetelor coronare ? -3 min

Adaptarea ocluzala se realizeaza dupa ce:

s-a produs priza materialului
am incercat desprinderea prin introducerea sondei la marginea materialului de
sigilalat.
Adaptarea ocluzala incepe cu controlul prezentei excesului de material in sp.
Interdentar ( se introduce dental-floss).Daca exista se indeparteaza cu instrumente
manuale de detartraj( ex-foaie de mirt).
Apoi cu hartie de articulatie se evidentiaza plusurile ocluzale care sunt
indepartate prin frezare.
Adapatarea ocluzala se face NUMAI cand materialul compozit utilizat este cu
umplutura anorganica. Daca materialul este FARA umplutura anorganica, NU se
efectueaza adaptarea ocluzala, ea se obtine natural prin masticatie si uzura.
689.In ce situatie nu este nevoie de adaptare ocluzala dup ace realizam
sigilarea santurilor si fosetelor coronare? -2min.
Daca materialul folosit este fara umplutura anorganica , NU se efectueaza
adaptarea ocluzala, ea se obtine natural prin masticatie si uzura.
690. Care sunt motivele pentru care la sfarsitul sigilarii trebuie sa realizam
fluorizarea structurilor dentare? 2 min

La sfarsitul sigilarii se realizeaza fluorizare profesionala prin care obtii:

1.
remineralizarea structurilor dentare demineralizate acid si
neacoperite cu material
2.
se completeaza preventia la nivelul suprafetelor dentare
neafectate de sigilare

691. In cazul sigilarilor s-a observant ca la numiti dinti mentinerea sigilarii

este mai indelungata ca in cazul altora. Care este ordinea eficientei? 2min
Cea mai buna retentive se obine la :
nivelul dintilor recent erupti
molarul de 6 ani comparative de 12 ani
cei mandibulari comparative cu cei maxilari
692. Dupa cat timp de la realizare, o sigilare mentinuta se considera de
success? 1min
Daca rezista peste 6-7 ani se considera success.
693. Care sunt comparatiile facute intre sigilarile effectuate cu composite
si cele cu cimenturi glass ionomer si care sunt cele mai importante avantaje
prezentate de ultimele? 4min
Comparandu-le cu compozitele, cimenturile glass ionomer prezinta o
rezistenta mai scazuta la uzura, insa par sa permita o rententie mai buna, chiar
chimica, si fara a necesita o conditionare prealabila a tesuturilor acoperite. Insa, prin
conditionare se obtine o reducere a tensiunii superficiale si o mai buna adaptare a
sigilantului la suprafetele de smalt. Chiar daca se pierd mai repede, cimenturile
ramase pe fundul fisurilor si fosetelor sunt suficiente pentru o protectie mai
indelungata.
Deci, punctele slabe ale cimenturilor glass ionomer sunt rezisteta mai mica la
uzura si vascozitatea comparative cu rasinile diacrilice
Studiu de 3 ani -90% din sigilari cu glass ionomer s-au pierdut complet
-10% s-au pierdut din cele cu materiale composite
Alt avantaj al cimenturilor glass ionomer este acela ca elibereaza fluor o
perioada lunga de timp. ( scade susceptibilitatea la carie)
694. In cazul in care la sigilare utilizam ciment glass ionomer se
recomanda conditionarea suprafetelor dentare cu solutie de acid poliacrilic
10%. Care sunt motivele? 2min

Motivele sunt :

se obtine o reducere a tensiunii superficial

se obtine o mai buna adaptare a sigilantului la suprafetele de smalt

695. In cazul sigilarii cu cimenturi glass ionomer, studiile arata ca

umplerea fisurilor si a fosetelor coronare este dificila sub o anumita
dimensiune. Care este aceasta dimensiune? 2min
Sub 200 micrometri umplerea este dificila.
696. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezinta o eliberare
mai masiva de ioni de fluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile? 1min
Cele autopolimerizabile
697. La ce se refera afirmatia Sigilarea ca metoda alternativa terapia
clasica si in ce situatii clinice se propune folosirea ei? 3min
Afirmatia se refera la faptul ca atunci cand avem dubii in diagnosticarea cariei
dentare si -pentru a preveni evolutia ei- este recomandabil sa sigilam.
Se aplica in cazurile clinice in care, la nivelul santurilor si fosetelor, intalnim
carii punctiforme.
698. Se spune ca atunci cand avem dubii in diagnosticarea cariei sa
sigilam. Ce se constata dpdv clinic, microbiologic si radiologic la un numar de
ani de la efectuare sigilarii? 3min
La examenul clinic si radiologic s-a constatat stoparea evolutiei proceselor
carioase respective, in conditiile in care sigilarea si-a pastrat integritatea. Chiar si in
cazul sigilarii leziunilor carioase evidente, cu dentina afectata, se constata, dupa 3-5
ani de la sigilare, reducerea populatiei microbiene sau chiar inactivarea
bacteriologica, inclusive oprirea lor din evolutie.
699. In ce consta tehnica ART si in ce conditii se aplica? 4min
Consta in aplicarea cimenturilor glass ionomer, cu degetul inmanust, direct in
cavitatea carioasa preparata minim. (pentru populatiile din tatile sarace ale globului
unde nu exista dotari tehnice, dar unde regimul alimentar modern a patruns inaintea
masurilor profilactice si a avut ca rezultat o crestere a prevalentei cariei)
Leziunile carioase profunde se curate de dentina ramolita cu ajutorul
instrumentarului de mana. Se conditioneaza cavitatea cu solutie de acid poliacrilic,
apoi se spala si se usuca. Urmeaza aplicarea de ciment glass ionomer

autopolimerizabil, cu prize rapida, direct cu degetul inmanusat. Necesita numai

adaptare ocluzala.
Tehnica da bune rezultate in cavitatile clasa 1 si 3, poate fi folosita si in cazul
celor de clasa a 2, unde nu este necesara refacerea punctului de contact.
700. Cand devine obligatore sigilarea santurilor si fosetelor coronare?
2min
Este obligatorie la pacientii cuprinsi in grupa de risc crescut la carie si la
molarul de 6 ani.
701. Definiti educatia pentru sanatate. 3min
Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana, individuala
sau colectiva, prin care se realizeaza un transfer de informatii cu privire la
modalitatile de mentinere a sanatatii, informatii care au ca scop insusirea de
deprinderi si comportamente sanogene.
702. Care sunt implicatiile educatiei pentru sanatate ca prioritate a
activitatilor medicale? 1min
Implicatiile sunt economice, sociale si politice.
703. Educatia pentru sanatate se impune deoarece ea presupune un
numar de scopuri avand ca rezultat cresterea stimei de sine si a calitatii viertii.
Care sunt scopurile educatiei pentru sanatate? 2min
Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos, de
crestere a stimei de sine si a calitatii vietii.
704. Care sunt obiectivele educatiei pentru sanatate in medicina dentara?
4min
1.popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor
afectiuni dentare cat si a modalitatilor de prevenire
2. necesitatea ingrijirii sustinute a organismului, incepand din prima
copilarie
3. intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative, in raport cu
beneficiile lor reduse
4.invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala, prin care se
limiteaza evolutia afectiunilor din sfera de activitate stomatologica

705.Educatia colectiva da cele mai bune rezultate. Care este grupa de

varsta lacare efectul educational este maxim?- 2min
Grupul tinta = 10-19 ani
706. Comparativ cu educatia colectiva, cea individuala este mai dificila.
Din ce motive? 2min
Educatia individuala este mai dificila deoarece necesita timp, dar si
intelegerea pacientului.
707. Care sunt sursele de informare in ecucatia pentru sanatate? 3min
Sursele de informare sunt multiple, putandu-se imparti in:
1.
surse primare specialisti (profesori universitari, cercetatori, medici
dentist, in primul rand cei scolari, medici generalisti pediatri)
2.
surse secundare de la mass-media pana la colegii de scoala sau
service, implicand aici educatori, invatatori, profesori si parinti
708. Care trebuie sa fie caracteristicile mesajului transmis de variatele
surse de educare pentru sanatate? 2min
Mesajele transmise prin diverse surse trebuie sa fie sinergice si coordinate.
709. In intocmirea si prezentarea unui mesaj preventiv, care sunt
recomandarile facute de specialist? Ce fel de argument si formulari folosim?
-2min
Recomadarile sunt ca persoana care comunica informatiile sanogene sa fie
responsabila, sa aibe o formare in domeniul medical si sa se afle in slujba umanitatii.
Se utilizeaza argumente si formulari pozitive.
710. In procesul de educare individuala se recomanda sa se inceapa cu un
interviu prin care profesionistul ce trebuie sa constate? 2min
Prin interviu profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data
de individ practicilor preventiei primare.
711. Procesul educative efectuat in practica stomatologica de ce trebuie
sa tina cont, in primul rand, si cum evolueaza el? 2min
Procesul educativ va tine cont de varsta si se desfasoare continuu, variat si cu
multa diplomatie.

712. Care sunt cerintele de respectat, cu scopul unei reusite maxime, a

actiunii de educare individuala? 3min
1.
2.
3.

4.
5.
6.

distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca.

1 metru pentru a crea un climat de confidentialitate
cei doi stau fata in fata, pozitie in care expresia fetelor poate fi
studiata reciproc.
Dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta
incapere, ambele special amenajate, si fara ca pacientul sa fie asezat
in fotoliul dentar
Profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate, intr-un vocabular
simplu si in concordant cu nivelul de educatie a pacientului
Medical orienteaza discutia astfel incat sa suscite interesul pacientului
Se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior
comentate

713. In cazul educatiei individuale si pentru un randament maxim, care

sunt etapele de urmat? -2min
1.

Etapa de prim contact si de constientizare si motivare a

pacientului
2. Etapa demonstratiilor practice
3. Etapa de repetare si consolidare a cunostintelor acumulate
714. Care este limbajul recomandat atunci cand realizam educarea
pacientilor? 1min
Limbajul recomandat este simplu (recomndabil fiind cel folosit intr-un ziar
popular) si in concordant cu nivelul de educatie a individului.
715. In cadrul educatiei pentru sanatate cum trebuie sa fie mesajul
transmis( evolutia lui)? 1min
Mesajul transmis trebuie sa fie permanent optimizat si in functie de
modificarile aparute in societatea de educat.
716. Care sunt factorii complementari de care trebuie sa tina cont
profesionistul in elaborarea mesajelor educationale? -2min
1. Apartenenta sociala a pacientului
2. Atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale, fata de
o anumita problema
3. Profilul psihologic al celor implicate

4. Capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis si de al integra in practica

717.
De ce lipsa de inters manifestat de unii pacieni cu privire la
explicaiile educative trebuiesc notate n fia pacientului? 1 min
Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica
pt ca specialistul sa se poata apara, in cazul in care pacientul il da in judecata,
cerand daune pt nereusita tratamentelor efectuate
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------718.

Care este definiia clasic a cariei dentare (HARNDT). 2 min

Dupa Harndt, caria este definita ca fiind procesul cronic distructiv care
evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice, care provoaca necroza tesuturilor
dentare dure si, in final, infectarea pulpei.
719.

Care este definiia cariei dentare acceptate astzi? 2 min

Azi, caria dentara este privita ca un proces dinamic ce se petrece la interfata

placa dentara-dinte si care apare acolo si atunci cand echilibrul demineralizareremineralizare se perturba in favoarea demineralizarii.
720.
Cercetrile au evideniat conexiunile existente ntre infeciile cronice
orale i unele afeciuni cronice sistemice. Dai 3 exemple. 1 min
Bacteriile implicate in producerea infectiilor orale cronice sunt implicate si in
producerea unor afectiuni sistemice precum:infarctul miocardic, diabetul zaharat-sau
chiar in declansarea nasterilor premature
721.
Ct timp trece de la prima demineralizare produs pe suprafeele
dentare netede pn cnd clinic, obiectivm pata alb cretoas? 1 min
Clinic, s-a stabilit ca , de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele
dentare netede si pana la aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9
saptamani

722.
Care sunt leziunile care definesc etapa reversibil a proceselor
carioase? 1 min

Leziunea de subsuprafata, sau in situ, si apoi de pata alba cretoasa(white

spot lesion)
723.
Ct timp trece, n funcie de variatele situaii clinice, pn cnd se
formeaz caria cavitar sau ireversibil (evaluare clinic i radiologic)? 3 min
Pana cand apare caria cavitara(caria propriu-zisa), adica etapa evolutiva care
necesita tratament curativ, trece de obicei o lunga perioada, estimata-pt caria
localizata pe suprafetele dentare netede-la cca 24 de luni de la prima
demineralizare, sau la 6 luni-pt cariile acute, agresive(rampante).
In cazul cariilor localizate pe suprafetele interdentare, timpul scurs pana cand
leziunea din smalt devine vizibila prin radiotransparenta inregistrata pe radiografiile
cu film muscat, este de cca 9 luni sau mai mult.
In plus, studiile arata ca evolutia spre stadiul cavitar este cu atat mai lenta cu
cat pacientul respecta si-si efectueaza corect si la timp procedurile preventive
recomandate.
724.
Ct timp trece, n cazul cariilor localizate la nivelul suprafeelor dentare
netede, pn cnd leziunea incipient necesit tratament curativ? 2 min
Pana cand apare caria cavitara(caria propriu-zisa), adica etapa evolutiva care
necesita tratament curativ, trece de obicei o lunga perioada, estimata-pt caria
localizata pe suprafetele dentare netede-la cca 24 de luni de la prima demineralizare
725.
Ct timp trece, n cazul cariilor acute, agresive (rampante), pn cnd
leziunea incipient necesit tratament curativ? 2 min
6 luni
726.
Ct timp trece, n cazul pacientului care beneficiaz de proceduri
preventive corecte, pn cnd leziunea incipient de carie necesit tratament
curativ? 2 min
Pana cand apare caria cavitara, adica etapa evolutiva care necesita tratament
curativ, trece de obicei o periaoda lunga (24 de luni pt caria localizata pe suprafete
dentare netede si 6 luni pt cariile rampante)
Studiile arata ca evolutia spre stadiul cavitar este cu atat mai lenta cu cat
pacientul respecta si-si efectueaza corect si la timp procedurile preventive
recomandate.
727.
Ct timp trece, n cazul cariilor localizate pe suprafeele aproximale,
pn cnd leziunea din smal devine vizibil prin radiotransparena nregistrat pe
radiografiile cu film mucat? 2 min

In cazul cariilor localizate pe suprafetele interdentare, timpul scurs pana cand

leziunea din smalt devine vizibila prin radiotransparenta inregistrata pe radiografiile
cu film muscat, este de cca 9 luni sau mai mult.
728.
Cariile n etapa lor reversibil pot s se vindece. Datorit cror
factori/tratamente este posibil aceast evoluie? 2 min
Leziunile se vindeca spontan prin interventia sistemelor naturale salivare, in
principal, la care se poate adauga favorabil si instituirea tratamentelor specifice
preventiei primare
729.
Ct timp trece de la iniierea demineralizrilor pe suprafeele dentare
netede, libere, pn la apariia petei albe cretoase (obiectivarea clinic a leziunii
carioase reversibile)? 2 min
Clinic, s-a stabilit ca , de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele
dentare netede si pana la aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9
saptamani
730.
n ct timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente
(reversibile) i care este efectul episoadelor de scdere a pH-ului oral? 2 min
???Leziunile de carie incipiente se vindeca spontan prin interventia sistemelor
naturale salivare.
Ph-ul oral scazut determina demineralizarea tesuturilor dure dentare si
aparitia petelor albe cretoase
731.
Termenul de carie dentar se adreseaz unei multitudini de aspecte
clinice eterogene i anume? 2 min
Termenul de carie dentara se adreseaza unei multitudini de aspecte clinice
eterogene, de la caria activa la caria stationara, de la caria coronara la cea
radiculara, de la starae preclinica de carie(inclusiv pata alba cretoasa) la cea
cavitara, de la caria primara la cea secundara
732.
Care tip de carie este specific adultului sau altfel spus, nu se
regsete la dentiia de lapte? 1 min
Specific adultului-cariile stationare(40-76%), aspect clinic neintalnit la copil la
dentitia temporara
733.
Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obinuit
carii dentare? 4 min

In mod obisnuit, intalnim carii dentare in 4 zone specifice ale coroanelor

dentare, si anume:
-in zona santurilor si a fosetelor coronare.Cariile se descopera atat la nivelul
suprafetei ocluzale a dintilor cuspidati, cat si la nivelul cingulum-ului dintilor frontali
-in zona suprafetelor coronare netede.Diferentiem cariile de pe suprafetele
dentare expuse(vestibulare si orale) de cele ale suprafetelor aproximale
-in zona radacinilor, cand este afectat cementul suprafetelor radiculare
expuse
-cariile secundare sau recurente, situate la interfata dinte/obturatie(wall
lesion).Aparitia cariilor secundare reprezinta un motiv obiectiv de refacere a
obturatiei.Studiile demonstreaza ca obturatiile definitive obliga la refacere, de regula,
dupa o perioada de 5-10 ani.
734.
n cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem
diagnosticul difenial i care este atitudinea clinic? 2 min
Diagnosticul diferential se face, in principal, cu fluoroza dentara blanda, care
apare, clinic, tot ca pata alba cretoasa, dar care se descopera, de regula, incizal sau
la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali(dinti in capete ninse).In plus, constatam
la palparea petei albe cretoase, ca leziune de carie incipienta, o suprafata
rugoasa(este contraindicata palparea in acest caz), in timp ce, la palparea celei din
fluoroza, suprafata palpata este neteda.
Dg dif se mai poate face cu:
-smaltul din hipoplazia amelara neereditara, ca urmare a unor boli febrile,
smalt fisurat, rugos,colorat.White spot dispar daca smaltul este hidratat, pe cand
smaltul hipocalcifiat nu este afectat de deshidratare
-amelogeneza imperfecta, cu smalt deficitar ca forma sau calcifiere, de cauza
ereditara
Diagnosticul diferential intre leziune activa si inactiva este important pt
managementul terapeutic al cariei
735.
Care este principalul microorganism care iniiaz procesul carios i
care este cel care favorizeaz evoluia lui? 1 min
-S. mutans intiaza procesul carios
-Lactobacilii favorizeaza evolutia catre carie cavitara
736.

Din punct de vedere microbiologic n ce const prevenia primar? 2

min
Dpdv microbiologic, preventia primara se refera la prevenirea transmiterii S.
Mutans intrafamilial si la masurile preventive instituite, prin care se incearca sa se
obtina intarzierea transferului lor, de la mama la nou-nascut si la copilul mic.

737.
nainte de apariia primilor dini n cavitate oral, Streptococii mutans
sunt o prezen constant sau nu? 1 min
S-a stabilit ca, inaintea eruptiei primului dinte temporar, S. Mutans nu
reprezinta un colonizator permanent al cavitatii orale.
738.
Care este proporia genotipului de SM identice transmis de la mam i
de la nou nscut? 1 min
Li si Caufield constata ca genotipurile de S.Mutans identificate la copiii mici
sunt identice cu cele ale propriilor mame in proportie de 71%.
739.
Chiar dac genotipuri identice de SM cu ai mamei sunt mai mult
identificate la fete comparativ ca cea ntlnit la biei, totui riscul de carie este mai
mare n cazul bieilor. Cu ct este mai mare acest risc la biei comparativ cu cel de
la fete? 2 min
740.
Colonizarea cavitii orale cu streptococi mutans se produce mai ales
ntr-o anumit perioad dup natere. Care este aceast perioad i cum se
numete? 2 min
Copilul mic este mult mai susceptibil la colonizarea cu S Mutans , periaoda cea
mai favorabila fiind cuprinsa intre lunile 19 si 31 de viata. Aceasta perioada este
numita fereastra infectioasa(window of infectivity)
741.
n mod normal, ct reprezint streptococii i lactobacilii din totalul
microorganismelor prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral i de la nivelul
P.D.? 1 min
Streptococii si lactobacilii reprezinta <1% din totalul microorganismelor
prezente in saliva si la nivelul placii dentare.
742.
Cum strile prelungite de aciditate oral favorizeaz mulirea cu
precdere a microorganismelor acidurice, studiile arat c vom ntlni n principal, i
Streptococi mutans care se pot nmuli i prezint activitate metabolic i la anumite
pH-uri. Care sunt acestea? 2 min
S Mutans se pot inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolica,
deci produc acid si la pH-uri de cca. 4,5 .
743.
Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pHuri acide. La ce pH i menine nc activitatea metabolic i ce nelegei prin
termenii de acidogen i aciduric? 2 min

Lactobacilii isi mentin activitatea metabolica chiar si la pH-uri sub 3.

-acidogen=producator de acid
-aciduric=supravietuieste si se multiplica la pH-uri acide
744.
Ct reprezint Streptococii mutans din totalul microorganismelor
prezente la nivelul P.D. la copilul cu carii de biberon i ct reprezint ei la copilul cu
cario-activitate redus? 2 min
La copilul cu carii de biberon -cca
microorganismelor prezente la nivelul PD
La copilul cu cario activitate redusa<1%

30%

Mutans

din

totalul

745.
Unde se acumuleaz de regul, microorganismele acidurice i
acidogene la nivelul coroanelor dentare? 2 min
Acumularile de microorganisme acidurice si acidogene se produc, in mod
obisnuit, la nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare, fara a afecta intreaga
cavitate orala.
746.
Pe ce se focalizeaz interveniie prevenei teriare, din punct de vedere
al cariei dentare? 2 min
Interventiile preventiei tertiare se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului
carios incipient, obtinuta prin initierea terapiei remineralizante.Pe aceasta cale, se
incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.
747.
lui? 2 min

Care este rolul prezenei reelei de smal hipomineralizat de la nivelul

Reteaua hipomineralizata formeaza canale de difuziune, permitand

permeabilitatea in ambele sensuri, pt o serie de molecule mici sau ioni organici.
Existenta acestei retele hipomineralizante are probabil ca scop:
-sa permita remineralizarea fiziologica a dintelui de-a lungul intregii vieti
-sa asigure rezistenta la rupere-fractura a dintelui pe durata presiunilor
intense
Din nefericire, aceste canale de difuzare permit si patrunderea acizilor placii in
interiorul stratului de smalt, prin care se favorizeaza inceperea demineralizarii si a
producerii leziunilor de subsuprafata.
748.
n cazul smalului, ct poate s reprezinte (maxim) cristalele de fluorsau fluorhidroxiapatit din totalul cristalelor prezente? 1 min
Maxim 10%

749.
Grosimea stratului de smal este diferit n funcie de zona coronar
acoperit. Care este grosimea lui la nivelul coletului i ct la nivelul marginii incizale
sau a cuspizilor coronari? 2 min
0,1 mm la nivelul coletului dentar
3 mm la nivelul cuspizilor si al marginii incizale
750.
Dup erupia dinilor, mineralizarea structurilor de suprafa continu,
n primii 2 ani posteruptivi purtnd numele de maturare posteruptiv a smalului. Ct
dureaz, de-a lungul vieii, aceast fenomen de mineralizare? 2 min
Imediat dupa eruptia dintilor-cca 2 ani, maturare posteruptiva a
smaltului.Cristalele de hidroxiapatita, incomplet mineralizate, acumuleaza din fluidul
oral material anorganic(calciu, fosfat, fluor), mecanism prin care dintele isi
desavarseste mineralizarea.Prin aceasta se explica vulnerabilitatea crescuta la carie
a dintilor recent erupti.Acest proces de mineralizare are loc pe o grosime de10-100
microni.
Acest fenomen de mineralizare continua intreaga viata, insa la nivele mai
reduse.
751.
Permeabilitatea smalului n ambele sensuri presupune trecerea unor
particule. n ct timp traverseaz iodul radioactiv i molecula de ap structurile dure
dentare? 2 min
La maimutele tinere, de experienta, s-a constatat ca iodul radioactiv strabate
dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida dupa cca
5 ore.
Apa poate traversa dintele cu o viteza de 0,1 mm/ora
752.
Cum este mineralizarea smalului dinilor temporari, ct este grosimea
lui i ct de repede progreseaz leziunea carioas comparativ cu aceleai aspecte
constatate la dinii permaneni? 2 min
In cazul smaltului dintilor temporari, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la
nivelul structurii interprismatice, iar grosimea lui este la jumatate, comparativ cu cea
a dintilor permanenti.
De asemenea, s-a dovedit ca leziunea carioasa la dintii temporari
progreseaza de 1,5 ori mai rapid, comparativ cu evolutia ei la cei permanenti.
753.
Ct timp, de la prima demineralizare, leziunile carioase incipiente se
numesc reversibile? 1 min
Perioada de reversibilitate a procesului carios este cuprinsa intre 6-24 de luni

754.
Cu ce este comparat demineralizarea produs la nivelul cristalului de
hidroxiapatit i unde se produce mai nti, n centru sau la perieferia lui? 2 min
La nivelul cristalului de hidroxiapatita, se constata ca demineralizarae se
produce in doua etape, mai intai in centrul si apoi la periferia lui.Procesul este
comparat cu un creion, demineralizarea avand loc initial la nivelul minei, adica in
centru.
755.
In situ, la nivelul smalului, unde se produce pierderea de substan
anorganic i la ce adncime? 2 min
In situ, pierderea de substanta anorganica se produce in subsuprafata
smaltului, (demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100 microni) si la nivelul
porului smaltului, al retelei hipomineralizate.Acest stadiu a fost numit leziune de
subsuprafata.
756.
Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul
cristalelor de apatit care sunt primii 2 demineralizai? 1 min
Silverstone a demonstrat ca primii ioni demineralizati sunt cei de magneziu si
carbonat, dupa care urmeaza cei de calciu si fosfat.
757.
Ce se produce, n timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula
dobndit? 2 min
Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se
produce neutralizarea acizilor, iar prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se
produce remineralizarea structurilor dentare afectate.
758.
Dup foarte muli specialiti, care este momentul cnd leziunea
reversibil de carie devine ireversibil? 2 min
Pe masura ce leziunea de subsuprafata se mareste-la nivelul porului
smaltului-apare placa dentara care produce acid.Concomitent cu avansarea
demineralizarii in profunzime, are loc si distrugerea proteinelor de la nivelul matricei
organice a porului.In aceste conditii, smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca
si apare cavitatea carioasa franca, care va necesita tratament curativ, ea
reprezentand etapa ireversibila a evolutiei procesului carios.
La nivelul cavitatii carioase create, constatam prezenta abundenta a
microorganismelor, a produselor finale ale metabolismului microbian, a placii si a
resturilor alimentare, prin care caria avanseaza si distruge definitiv dintele, daca nu
se intervine la timp, curativ.
759.

Care sunt factorii care influieneaz remineralizarea? 2 min

1.structura tesuturilor dure dentare afectate

2.stadiul si caracteristicile leziunilor
3.natura si grosimea particulei dobandite
4.caracteristicile placii microbiene
5.fluxul si compozitia salivei
6.dieta
7.prezenta fluorului