1.Directiile principale de tratament in boala parodontala.

- In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :

o Tratament antimicrobian
o Tratament chirurgical
o Tratament de echilibrare ocluzala
o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal
Tratamentul complicatiilor

2.Etapele principale de tratament in boala parodontala

1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura
microbiana:
 Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si
secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare
4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale
6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau
hiperplaziile gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
10. Slefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica
12. Imobilizarea dintilor parodontotici
13. Tratament de bioreactivare
14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute
prin tratament
3.Profilaxia primara in boala parodontala
- Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor
de igienizare a CB
o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale

4.Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala

- Proflaxia secundara
o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
 Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
- Profilaxia tertiara
o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontal.
5.Obiectivele periajului gingivo-dentar.
- Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
o Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele
gingivale adiacente
o Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
 o Cresterea tonusului functional
o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice
6.Metoda BASS a periajului santului gingival
- Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
- Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
- Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
- Capatul filamentelor spre santul gingival
- Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
- Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
- In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
- Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale

7.Metoda STILLEMAN (modificata)

- Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
- Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre
marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
- Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei

8.Metoda CHARTERS de periaj interdentar

- Se fol perii de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
- Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
- Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala
- Metoda indicata pentru:
o Masaj gingivala
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou

9.Metoda periajului prin rotire

- Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de
sac
- Gura intredeschisa
- Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala

10.Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar

- Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
- Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
- Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu
presiune blanda

11.Metoda FONES
- Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare
- Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
12. Periajul electric: indicatii, avantaje
- Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o Persoane handicapate fizic
o Persoane cu abilitate manuala redusa
o Persoane lenese
o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
- Avantaje:
o Indepartare eficienta a placii
o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
13.Debridarea gingivala
- Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
- debridarea gingivala imbina proceduri de :
 detartraj supra si subgingival
 chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
 indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie
subgingivala
- debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
14.Indicatiile detartrajului cu ultrasunete
1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul sin santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
4. Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si
pentru a nu accentua durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate – dat
traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
6. I nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival

15.Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

- Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
- Pacientii cu reflexe de voma exagerate
- Hiperestezie dentinara accentuata
- Copii mici
- Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
- Anumite episoade/forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul

16.Avantajele detartrajului cu ultrasunete

- Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
- Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
- Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
- Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie
dentinara
 17.Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete
- Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si
dislocari ale cementului
- Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg
supraalveolare
- Dureri hiperestezice greu de suportat
- Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau
nemetalice
- Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul
cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni
- Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
- In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea
activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa
faringiana sau inghitit
18.Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite
- Sanguinarina
o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
o Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale
o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
- Triclosanul
o Este un eter hidroxifenil
o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
o Inhiba prostaglandinele
o Utilizat sub forma de apa de gura 0.0% si paste de dd

 INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:

1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului
subgingival cu alte instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin
indepartarea cementului necrotic
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor
parodontale

135. Clorhexidina: calitati si indicatii

- Calitati:
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
- Indicatii:
o Prevenirea depuneii placii
 o Prezenta placii microbiene
o Gingivite acute
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cornice

136. Clorhexidina: efecte secundare.

- Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
o Depunerea crescuta de tartru supragingival
o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
o Reactii alergice
o Tulburari digestive
o Tumefactii parotidiene
o La soareci =)) reactii oncogene
137. Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut
- Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro
serie de mecanisme ca:
o Reducerea glicolizei
o Inactivarea unor enzime microbiene
o Modificarea permeabilitatii de membrana
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
- Se folosesc:
o Fluorura de sodiu
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%
138. Tetraciclina: calitati si indicatii
- Calitati:
o Actiune antimicrobiana
o Actiune antiinflamatorie
o Actiune antiproteolitica si antioxidanta
o Actiune anticolagenolitica
o Actiune reparatorie si regenerativa
o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
o Inhiba resorbtia osului alveolar
- Indicatii
o administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
o se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme
agresive generalizate la orice varsta
o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
o Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
139. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale
- Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
- Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
- Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
- Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
- Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
 o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%
202. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale
Inhibarea sintezei peretelui Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
celular
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina
membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina
nucleici

140. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale

- Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotina NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
- Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri
total)
- Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie – 25 mg natamicina
o Indicatii: stomatite micotine, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile
141. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale
- La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
- La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
- Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore
142. Medicatia cortizonica: mod de actiune
- Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau
biologica)
- In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
- In fazele tardive ale inflamatiei
o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
- Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in
combaterea unor manifestari alergice
143. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala
- Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Hidrocortizonu acetat
o Prednison
o Prednisolon
o Triamcinolon
o Dexametazona
o Nystolocal
144. Utilizarea laserului in parodontologie
- Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
o Activarea fagocitozei
 o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
- Domenii de utilizare
o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces,
decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
145. Indicatiile chiuretajului subgingival
1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului
parodontal marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale
146. Contraindicatiile chiuretajului subgingival
1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
147. Principii de imobilizare
1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu
mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
3) Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta
amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
4) Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a
sistemului de imobilizare in cavitatea bucala
148. Clasificarea sistemelor de imobilizare
- Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd
lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:
a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
5) In functie de starea pulpei dentare
 a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara

149. Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK

- Utilizat pt. frontalii devitali;
- Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un
corp comun.
- Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
- Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare
biologica rapida, confort si siguranta functionala.
150. Clasificarea operatiilor cu lambou
- In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Reflectat in intregime
o Partial reflectat
- In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
o Mucozal
o Mucoperiostal
- In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
o Apical
o Lateral
o Coronar
- In raport cu gradul de extindere al lamboului
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd
151. Avantajele operatiilor cu lambou
- Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
- Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
- Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
- Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale

152. Dezavantajele operatiilor cu lambou

- Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
- Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului
subadiacent

153. Indicatiile operatiilor cu lambou

1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea
mucogingiv
2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
3) Pungi parodontale osoase
4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
 5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
7) Interventii de regenerare tisulara ghidata
8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
9) Recidive dupa chiuretaj subgingival

154. Contraindicatiile operatiilor cu lambou

1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab
vascularizata