Grup colar Tudor Tnsescu

TIMIOARA

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL 3 DE CALIFICARE

SPECIALIZAREA:TEHNICIAN MECATRONIST

TEMA: APARATE PNEUMATICE SPECIALE

PROFESOR
LUCIA MARIA STNEAN
ELEV:
NIU DIANA GEORGIANA
CLASA a XII-a A

ANUL SCOLAR 2010/2011

CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................... 2
ARGUMENT................................................................................................................. 2
1.

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICA.................................................................4

1.1 CARACTERISTICI ALE ACTIONARILOR PNEUMATICE..................................4
1.2 STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE..................................................6
1.3 CLASIFICAREA SCHEMELOR PNEUMATICE..................................................7

2. APARATE PNEUMATICE PENTRU..............................................................................8

CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII.........................................................................8
2.1 DISTRIBUITOARE............................................................................................ 8
Clasificare................................................................................................................. 9
2.2

SUPAPE....................................................................................................... 12

Clasificare........................................................................................................... 12
2.3 REGULATOARE DE DEBIT............................................................................ 16
2.4. INTEGRAREA APARATELOR PNEUMATICE IN SCHEMELE DE ACTIONARE
.............................................................................................................................. 17
3. UTILIZARI ALE ACTIONARILOR PNEUMATICE.......................................................18
ANEXE...................................................................................................................... 19
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 32

ARGUMENT
Actionarea reprezinta operatiunea prin care se comanda si se urmareste
regimul de functionare al diverselor instalatii de lucru sau procese
tehnologice.
Procesele tehnologice implica deseori actionarea unor agregate cu
ajutorul unor motoare,,neelectrice , adica folosirea energiei unui lichid sub
presiune (motoare hidraulice) sau a unui gaz sub presiune (motoare
pneumatice).
O actionare pneumatica contine un generator pneumatic (compresorul),
antrenat de obicei de un motor electric, care transmite fluidul energetic (aer
comprimat ) motorului pneumatic ce va antrena sarcina (utilajul ).
Schema pneumatica este reprezentarea grafica a instalatiei pneumatice
care echipeaza o masina oarecare si are rolul de a ne facilita intelegerea
functionarii masinii, in primul rand din punct de vedere pneumatic.
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci
nivele, fiecare etaj continand o anumita categorie de elemente
pneumatice.Toate elementele din schema sunt interconectate astfel incat sa
realizeze functiile cerute de utilizator.
Cele cinci nivele cuprind :elemente de preparare aer; elemente de
comanda; elemente de procesare ;elemente de comanda finala; elemente
de executie. In afara de aceste cinci nivele de baza se mai pot identifica inca
doua, nu mai putin importante: elemente de conexiune ; matricea mecanica.
Dintre aparatele pneumatice pentru controlul si reglarea presiunii
folosite in realizarea actionarilor pneumatice cele mai importante sunt :
Distribuitoarele - elemente pneumatice cu rol de a dirija energia
pneumatica pe anumite circuite, in concordanta cu comenzile pe care le
primestc. Sunt de neinlocuit , practic neexistand circuit pneumatic fara sa
cuprinda aceste elemente.
3

Supapele - elemente pneumatice care au diferite functii de reglare si

controlul a parametrilor agentului de lucru din circuit :limitand valoarea
maxima admisa a presiunii generale in sistem; mentinand constanta
presiunea in sistem, permitand curgerea debitului in exces; asigurand o
succesiune dinainte stabilita a intrarii in functiune a elementelor de executie;
diferentiind presiunile de lucru ale diferitilor consumatori
Drosele - elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a
cilindrilor liniari prin reglarea debitului de alimentare. Functionarea se
bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a fluidului, ceea ce determina
modificarea debitului vehiculat prin drosel.
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem
de variate, pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza
avantajelor prezentate de aceste actionari:

Viteze de lucru si de avans mari ;

Se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera

productivitate mare;

Posibilitatea amplasarii elementelor pneumatice in orice pozitie

permite micsorarea gabaritului instalatiilor;

Fortele, momentele si vitezele motoarelor pneumatice pot fi reglate

usor, utilizand dispozitive simple;

Supraincarcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de avarii;

Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens

brusce, fara pericol de avarie;

Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin

retele, este nepoluat si neinflamabil.

Pericolul de accidentare este redus;

Intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de

personal calificat.
Actionarile si sistemele de reglare pneumatice sunt utilizate:

In industriile cu pericol de incendiu, explozii : metalurgie, chimie, minerit,

preluarea lemnului, termocentrale;
4

In industriile cu pericol de contaminare : alimentara, textile, electronic,

medicamente;

In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de

productie, pentru : asamblare, maipulare de mare productivitate.

1. SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICA

1.1 CARACTERISTICI ALE ACTIONARILOR PNEUMATICE

Actionarea reprezinta operatiunea prin care se comanda si se urmareste

regimul de functionare al diverselor instalatii de lucru sau procese
tehnologice.
Procesele tehnologice implica deseori actionarea unor agregate cu ajutorul
unor motoare,,neelectrice , adica folosirea energiei unui lichid sub presiune
(motoare hidraulice) sau a unui gaz sub presiune (motoare pneumatice).
In cazul actionarilor pneumatice este necesara realizarea unor surse
,,generatoare de energie pneumatica.
O actionare pneumatica contine (fig. 1) un generator pneumatic
(compresorul), antrenat de obicei de un motor electric, care transmite fluidul
energetic (aer comprimat ) motorului pneumatic ce va antrena sarcina
(utilajul ).
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem
de variate, pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza
avantajelor prezentate de aceste actionari:

Datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de

inertie mici, durata operatiilor este mica. Actionarile pneumatice pot fi foarte
rapide ;


Utilizand elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot
realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera productivitate
mare;

Posibilitatea amplasarii elementelor pneumatice in orice pozitie este un

avantaj important, simplificandu-se astfel proiectarea masinilor micsorand
gabaritul acestora;

Fortele, momentele si vitezele motoarelor pneumatice pot fi reglate

usor, utilizand dispozitive simple;

Supraincarcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de avarii;

Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens

brusce, fara pericol de avarie;

Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin

retele, este nepoluat si neinflamabil. Poate fi stocat in cantitati apreciabile;

Pericolul de accidentare este redus;

Intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de

personal calificat.

In comparatie cu alte tipuri de actionari (hidraulice, electrice) actionarile

pneumatice prezinta urmatoarele dezavantaje:
Datorita limitarii presiunii de lucru, fortele si momentele oferite de
motoarele pneumatice sunt reduse ;

Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a unor parametri

de functionare, de exemplu mentinerea constanta a unor viteze mici de
deplasare;

Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la

uzura unor piese prin eroziune si abraziune, precum si la coroziunea
componentelor;

In anumite conditii de mediu si functionare exista pericol de inghet ;

Randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.

1.2 STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE

Schema pneumatica este reprezentarea grafica a instalatiei pneumatice

care echipeaza o masina oarecare si are rolul de a ne facilita intelegerea
functionarii masinii, in primul rand din punct de vedere pneumatic.
Aparatele pneumatice si conexiunile dintre ele precum si functiile pe care
acestea le indeplinesc, sunt redate prin simboluri si notatii specifice, cuprinse
si descrise in norme unanim acceptate, numite standarde(tabel1).
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci nivele
(fig2), fiecare etaj continand o anumita categorie de elemente
pneumatice.Toate elementele din schema sunt interconectate astfel incat sa
realizeze functiile cerute de utilizator.
Cele cinci nivele cuprind :
Elemente de preparare aer, care asigura alimentarea instalatiei cu energie
pneumatica la parametri ceruti din sistem:presiune, debit, filtrare, ungere.
Elemente de comanda, care permit dialogul om-masina : comenzi de
pornire -oprire, selectare pentru diferite functii sau moduri de lucru. De
obicei, toate aceste elemente sunt grupate intr-un panou (tablou) de
comanda, aflat la distanta sau alipit instalatiei de forta (de executie).
Elemente de procesare - echipamente care asigura procesarea
(interpretarea si distribuirea) semnalelor primite in instalatie, atat a celor de
comanda, provenite de la tabloul de comanda, cat si a celor de reactie, care
sunt de obicei semnalele ce ofera informatii despre starea masinii si/sau a
procesului tehnologic desfasurat. Elementele de procesare prelucreaza toate
aceste semnale fie unitar, fie in anumite combinatii, realizand diferite functii
logice:NU, SI, SAU, EXCLUSIV, temporizare, memorare.
Elemente de comanda finala - sunt echipamente de distributie a energiei
pneumatice si reprezinta un etaj de amplificare a energiei, prin care
semnalele de comanda sunt injectate direct elementelor de executie :
motoare liniare, rotative, oscilante, generatoare de vacuum cu ventuze,
manipulatoare.
Elemente de executie (actuatoare pneumatice) - sunt echipamente care
convertesc energia de presiune a agentului de lucru (aer) in energie
mecanica (forte, moment) pentru efectuarea de lucru mecanic (miscare).
7

In afara de aceste cinci nivele de baza se mai pot identifica inca doua, nu
mai putin importante:
Elemente de conexiune (furtune, tevi, conectori) cu care se construieste
reteaua de aer comprimat ce leaga aparatele pneumatic intre ele.
Matricea mecanica, adica toate acele accesorii mecanice cu care se
asambleaza mecanic cilindrii pneumatici in interiorul unei instalatii.

1.3 CLASIFICAREA SCHEMELOR PNEUMATICE

Dupa tipul etajului de comanda:

a) schema pur pneumatica : semnalele de comanda sunt numai pneumatice;

b) schema electro-pneumatica : semnalele de comanda sunt electrice. Iar
dupa tipul elementelor de comanda, schemele de comanda electro pneumatice sunt de patru tipuri : cu releu, cu placi electronice imprimate, cu
microprocesor (automate programabile, calculatoare), mixte.

Dupa tipul de functionare impuse de etajul de comanda:

a) scheme conduse dupa timp : intr-o instalatie pneumatica, elementele de

executie se misca intr-o anumita ordine, descrisa cu ajutorul unui instrument
grafic numit Ciclograma sau Diagrama de miscare;
b) scheme condusa dupa spatiu : la aceste scheme, un nou semnal de
comanda este generat numai dupa ce, in urma unei verificari interne, se
confirma ca s-a executat corect miscarea sau procesul precedent. Verificariile
se fac cu ajutorul senzorilor sau al traductoarelor.
c) scheme mixte : sunt des intalnite in practica si imbina avantajele oferite
de tipurile discutate mai sus.

Dupa tipul circuitelor din schema:

8

a) cu un circuit comun pentru etajul de comanda si cel de forta ;

b) cu doua circuite pentru etajul de comanda si cel de forta.

2. APARATE PNEUMATICE PENTRU

CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

2.1 DISTRIBUITOARE

Sunt elemente pneumatice cu rol de a dirija energia pneumatica pe

anumite circuite, in concordanta cu comenzile pe care le primestc.
Distribuitoarele sunt de neinlocuit , practic neexistand circuit pneumatic
fara sa aiba un distribuitor. Orice distribuitor se compune din doua parti
principale : partea de distributie si partea de comanda.
Partea de distributie are rolul de a realiza conexiunile intre camerele
distribuitorului conform schemei de comutare la primirea unei comenzi.
Partea de comanda are rolul de a determina comutarea etajului de
distributie conform comenzilor date. Etajul de distributie are in compunere o
parte fixa care este corpul distribuitorului si o parte mobila care este organul
de distributie.

Clasificare

Dupa forma constructiva de baza a organelor de distributie:

Distribuitoare cu sertar rectiliniu (cilindric sau plan);

Distribuitoare cu sertar rotativ (plan, cilindric, conic).

Dupa modul de comanda distribuitoare comandate :manual, mecanic,

electric, pneumatic.

Distribuitor cu sertar rectiliniu cilindric

Este alcatuit din : corpul distribuitorului, elementul mobil (sertarul), care

prin deplasare rectilinie realizeaza schema de comutare, capace.
Pe umerii sertarului in canale special practicate se introduc garniturile de
etansare ce asigura, in conditiile miscarii sertarului fata de corp, izolarea
intre orificiul de presiune si cele aflate la presiunea atmosferica. Sertarul este
impins in pozitia extrema dreapta de presiunea din racordul 12 timp in care
racordul 14 trebuie ventilat (conectat la atmosfera) pentru a nu aparea o
forta de presiune care sa se opuna deplasarii sertarului. Se pate constata ca
absenta oricarui resort determina stationarea sertarului pe ultima pozitie
atinsa, chiar si dupa incetarea comenzii. Racordul 1 este conectat la
consumatorul 2, iar consumatorul 4 este conectat la orificiul 5, deci la
atmosfera.
Generarea unui impuls de presiune, in racordul 14 ,dupa ce
racordul 12 a fost ventilat, determina comutarea distribuitorului pe a doua
pozitie unde racordul 1 se conecteaza la 4 , iar 2 la 3.(Fig 3).
Distribuitor rectiliniu cu sertar plan

Distribuitorul rectiliniu cu sertar plan 4/2 comandat electric, pilotat

pneumatic cu posibilitate de comanda manuala are etajul de distributie este
format din (fig 4) : corpul 1, capacele 2, in care se afla elementele de
comanda manuala 3, pilotul 4 si sertarul plan 5. Cand orificiul de comanda
12 este alimentat, forta de presiune apasa in capul pilotului 4, care este
impins spre dreapta. Deplasarea pilotului determina si deplasarea sertarului
plan 5, cele doua elemente fiind solidare pe directia axiala. Resortul 6
realizeaza o forta de apasare a sertarului pe suprafata plana a
10

distribuitorului, asigurand etansarea intre orificii si compensarea automata a

uzurii sertarului.
Pilotul si corpul distribuitorului sunt realizate din aliaje de Al, iar sertarul
este din materiel plastic. Deplasandu-se spre dreapta, sertarul deconecteaza
orificiul 1 de la orificiul consumatorului 4 si il conecteaza la orificiul
consumatorului 2, dupa ce acest orificiu a fost izolat de orificiul de evacuare
3. Alimentarea racordului 14 determina deplasarea spre stanga a
ansamblului mobil pilot - sertar realizand schema de comutare
corespunzatoare celei de-a doua pozitie.

Distribuitor cu sertar rotativ plan

Acesta este alcatuit din corpul C si sertarul S, solidar cu parghia de

actionare (fig. 5). Din punct de vedere constructiv este un distribuitor simplu
si robust. In corp sunt practicate orificiile 1, 2, 3 si 4, iar in acelasi plan sunt
practicate frezari ce permit conectarea orificiilor conform schemei de
distributie specifica fiecarei pozitii ocupata de sertar. Acest element este
intalnit deseori instalat in amonte de unitatea de preparare a aerului
comprimat atasat consumatorului.

Distribuitor cu sertar rotativ conic

Distribuitorul cu sertar rotativ conic 2/2 cu actionare manulala are

practicat in corpul 1 un alezaj conic, in care se monteaza sertarul rotativ 2,
actionat de parghia 3 (fig. 6). In pozitia deschis, racordul P este legat la
consummator iar in pozitia inchis, cele doua racorduri sunt izolate.
Distribuitor cu supape

11

La aceste distribuitoare ,realizarea schemelor de conectare se realizeaza

prin inchiderea sau deschiderea unor orificii interne distribuitorului cu
elemente de etansare de tip supapa (fig. 7).
In pozitia de repaus, racordul P este inchis datorita ciupercii de cauciuc 2,
care sub efectul fortei de presiune si a resortului inferior se sprijina pe
scaunul practicat in corpul distribuitorului. Apasand plunjerul 1, intr-o prima
etapa se comprima resortul superior, iar plunjerul apasa asupra ciupercii si
izoleaza racordul A fata de R. In a doua etapa resortul inferior este
comprimat, supapa se deschide si racordul P este conectat la consumator,
prin spatiul dintre plunjerul si alezajul din corpul distribuitorul. Cand
apasarea plunjerului inceteaza, forta de presiune si resortul inferior
determina inchiderea supapei, iar resortul superior determina conectarea
racordului A la atmosfera.

Distribuitor actionat mecanic cu rola

Se foloseste ca element de semnalizare a capatului de cursa a cilindrilor

pneumatici. Elementele componente (fig. 8):parghie, supapa, sertar, plunjer,
resort, capace.
Cand elementul mobil al cilindrului apasa parghia iar aceasta actioneaza
asupra plunjerului pilotului se deschide accesul aerului in camera sertarului
care se lipeste de plunjer si se izoleaza racordul A de racordul R. Apasarea
mentinandu-se, plunjerul coboara si permite racordarea orificiului P la
orificiul A. Cand parghia este eliberata supapa se inchide iar camera
sertarului se ventileaza. Resortul si forta de presiune din racordul A
determina izolarea racordurilor A si P si conecteaza racordul A la atmosfera.
Datorita constructiei capacului, distibuitorul normal inchis se poate
transforma in normal deschis. Exista situatii cand este necesar ca
distribuitorul sa fie activat numai pe o cursa a cilindrului. Rola montata pe
parghie este articulate fata de aceasta, astfel incat la cursa de avans a
cilindrului distribuitorul este actionat insa la cursa de revenire, rola ,,se culca
iesind din campul de actionare al elementului mobil (cama).

2.2

SUPAPE
12

Sunt elemente pneumatice care au diferite functii de reglare si controlul a

parametrilor agentului de lucru din circuit :
Limiteaza valoarea maxima admisa a presiunii generale in sistem;
Mentine constanta presiunea in sistem, permitand curgerea debitului in
exces;
Asigura o succesiune dinainte stabilita a intrarii in functiune a elementelor
de executie;
Diferentiaza presiunile de lucru ale diferitilor consumatori;
Regleaza forta/momentul exercitate de actuator, independent de debitul pe
care acesta il consuma.

Clasificare

Dupa starea normala a elementului de etansare:

Supape normal inchise, care in pozitia initiala nu permit trecerea agentului

de lucru prin tronsonul de conducte pe care sunt montate ;
Supape normal deschise, care in pozitia initiala permit trecerea fluidului de lucru
prin tronsonul de conducta pe care sunt montate.

Dupa tipul comenzii

Supape cu comanda directa, la care sistemul de comanda se aplica direct

sertarului mobil al supapei, comanda poate fi culeasa din circuitul
supravagheat (intern),sau dintr-un circuit exterior celui pe care este montata
supapa (extern).
Supape cu comanda indirecta(pilotate)

13

Supape de sens

Au rolul de a stabili anumite sensuri de curgere preferentiale, in circuitele

actionarilor permitand trecerea fluidului de lucru intr-un singur sens (fig. 9).
Racordand aerul sub presiune la orificiul A (de intrare) se va actiona
ansamblului mobil care se va deplasa spre dreapta, sub actiunea fortei de
presiune arcul se comprima, fluidul de lucru trece spre orificiul B (de iesire)
prin spatiul dintre corp si elementul mobil. Daca aerul sub presiune se va
racorda la racordul B, elementul elastic se va deplasa spre stanga blocand
trecerea fluidului.

Supapa de selectare sau element logic SAU

Daca orificiile X si Y sunt alimentate la aceeasi presiune prin orificiul A va

curge fluid cu presiunea P, orificiile de alimentare putand fi X sau Y sau
ambele. Daca este alimentat numai orificiul X sau numai orificiul Y, orificiul
alimentat este racordat la A. Daca sunt alimentate ambele orificii de
comanda X si Y, la presiuni diferite, in A vom avea presiunea cea mai mare
din acest motiv supapa fiind numita de selectare.(Anexa 5,Fig 1)Simboluri
utilizate pentru supape de selectare(Fig 10 a).
Functionarea acestei
supape poate fi descrisa si printr-un tabelul de adevar(fig.10 b)
Datorita simplitatii constructive si robustetii, precum si functiile pe care
le poate realiza, supapa de selectare are mai multe aplicatii atat in circuitele
pneumatice, cat si in cele hidraulice .

Supapa selectoare cu doua presiuni sau element logic Si

14

Daca racordul X sau Y este alimentat (fig. 11a), sub efectul fortei de presiune supapa
blocheaza accesul din racordul respectiv la racordul A. Daca ambele orificii sunt
alimentate la aceeasi presiune, orificiul A va fi alimentat, de la orificiul X sau Y sau X si
Y (pozitia elementului mobil este indiferenta).
Daca ambele racorduri de comanda vor fi alimentate, dar la presiuni diferite, racordul
A va fi alimentat la presiunea cea mai mica. Functionarea poate fi descrisa printr-un
tabel de adevar (fig.11b)
Prin functiile pe care le realizeaza si datorita simplitatii acest element este folosit in
multiple aplicatii.

Supapa NON SI

Este un alt element logic, care realizeaza functiile descrise de tabelul de

adevar (fig.12b), functii care usureaza extrem de mult rezolvarea unor
probleme de interconditionare si suprapunere de semnalele in schemele
pneumatice. Atunci cand nu se dispune de o supapa NON SI, acest element
poate fi inlocuit cu un distribuitor 3/2normal inchis, monostabil, comandat
pneumatic (fig.12).

SUPAPA DE EVACUARE RAPIDA

Este utilizata pentru a mari viteza de golire a unei incinte de presiune,

prin scurtarea traseului parcurs. Din acest motiv, pentru o eficacitate
maxima, supapa de evacuare rapida se monteaza cat mai aproape de
incinta ce va fi golita (fig. 13).
Cand comuta distribuitorul aerul patrunde prin orificiul P al supapei,
impinge si lipeste scaunul de elementul de etansare, izoland orificiul R fata
de P si A si se alimenteaza cilindrul.
Cand distribuitorul este comutat pe pozitia initiala, racordul P al supapei
este conectat la atmosfera, iar aerul aflat in camera cilindrului, sub efectul
presiunii si al resortului cilindrului determina deplasarea elementului mobil in
sens opus, obturand racordul P. Aerul din cilindru este evacuat rapid prin
amortizorul de zgomot al supapei.
15

Utilizand supape de evacuare rapida pot fi obtinute viteze de lucru

superioare ale instalatiilor pneumatice, marind productivitatea si eficienta
acestora.

SUPAPA DE SUCCESIUNE

Supapa de succesiune asigura o anumita ordine de intrare in functiune a

doua sau mai multe actuatoare alimentate de la acelasi circuit, parametrul
de comanda fiind presiunea din actuatorul actionat la inceputul ciclului.
Comanda unei supape de succesiune poate fi interna (fig.14), cand racordul
Z este legat intern la racordul P si externa, cand racordul de comanda este
alimentat de la o sursa din alt circuit.
Asupra pilotului actioneaza o forta elastica data de resort, forta reglabila
prin intermediul tijelor. Cand presiunea din racordul P atinge valoarea
prestabilita supapa pilot deschide accesul aerului in camera de comanda a
sertarului, forta de presiune apasa membrana, solidara cu sertarul, iar acesta
se deplaseaza spre dreapta. Se obtine astfel deconectarea racordurilor A si R
si conectarea racordului A la P, moment in care se realizeaza alimentarea
circuitului in aval de supapa. Supapa ramane deschisa atata timp cat in
racordul Z se mentine presiunea de comanda. Cand comanda este anulata,
supapa pilot se inchide, camera de comanda a sertarului se ventileaza si
presiunea din racordul P deplaseaza sertarul in pozitia anterioara, refacand
conexiunile.
Supapa functioneaza la fiecare ciclu de lucru. Cilindrii alimentati
alimentati prin intermediul supapei sunt montati in serie. Presiunea de
conectare (de comanda) a supapei este presiunea din retea, care este atinsa
atunci cand cilindrul 1 ajunge la capat de cursa. In acest moment supapa se
deschide si este alimentat cilindrul 2. Cand este inchisa sursa de alimentare,
cilindrul 1 este ventilat prin distribuitorul 4 si revine sub efectul resortului, iar
cilindrul 2 este ventilat prin supapa 3.

2.3 REGULATOARE DE DEBIT

16

Permit controlul permanent al debitului care intra sau iese din actuator.
Modul de reglare a debitului este definit in functie de caracteristicile sursei
de alimentare, caracteristicile motorului si de solutia aleasa.

Drosele (Rezistente variabile)

Permit reglarea rezistiva a vitezei prin reglarea debitului. Acest tip de

reglare se utilizeaza pentru puteri mici, de maximum 7kw.
Sunt elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a
cilindrilor liniari prin reglarea debitului de alimentare. Se mai numesc si
supape de debit.
Functionarea se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a fluidului, ceea
ce determina modificarea debitului vehiculat prin drosel. Variatia caderii de
presiune determina variatia debitului ce traverseaza droselul si deci variatia
vitezei de miscare a elementului de executie alimentat

a ) Drosel bidirectional
Regleaza debitul de fluid indiferent de sensul de curgere al acestuia.
Constructia acestuia este foarte simpla si robusta(fig. 14).
Se actioneaza asupra rozetei, ansamblul mobil se deplaseaza pe verticala
si se modifica sectiunea de trecere a fluidului.
b)Drosel unidirectional
Se mai numesc si drosele de cale. Au montata in paralel o supapa de sens
ce permite variatia debitului pentru un singur sens de curgere de la stanga
spre dreapta(fig. 15).
Se actioneaza asupra rozetei, lucru ce va determina deplasarea
obturatorului si micsorarea sectiunii de trecere, regland debitul deci
presiunea. In momentul in care aerul va incerca sa strabata droselul in sens
invers, elementul elastic se va deforma inchizand sectiunea de trecere. Ca
17

urmare, debitul de aer ocoleste sectiunea ingustata si traverseaza sectiunea

creata prin deformarea elemntului elastic.

2.4. INTEGRAREA APARATELOR PNEUMATICE IN SCHEMELE DE

ACTIONARE

Schema pneumatica FESTO

Reprezentarea elementelor pneumatice in schema se face tinand seama de pozitia

lor reala pe utilaj(in limitele posibilitatilor). Se iau in considerare : pozitia de lucru a
elementelor de executie (orizontala, verticala, oblica), pozitia si modul de grupare al
celorlalte elemente, luand ca reper diferite parti din instalatie.
O schema pneumatica se poate realiza in mai multe variante(fig. 16). Astfel, exista
scheme care permit o interpretare mai usoara, in care sunt clar evidentiate nivelele
schemei (varianta 16a) dar si scheme care permit identificarea mai facila a
echipamentelor pe utilaj (varianta 16b). Un exemplu de aplicatie este prezentat mai jos.

Actionarea pneumatica a unei usi glisante

Usa culiseaza pe o sina suspendata cu ajutorul unor role (fig 17)

Elementele schemei
1 sina suspendata ;
2 role ;
3 usa glisanta ;
4 prag ;
CL cilindrul de lucru ;
D5 distribuitorul principal ;
D1, D2, D3, D4, D6, D7 distribuitoare;
18

R1, R2 drosele;
SD1SD4 supape.

Functionare

Usa este deplasata de cilindrul de lucru, alimentat de distribuitorul

principal, prin intermediul droselelor. Deschiderea usii se poate obtine prin
actionarea manuala a distribuitorului D1 sau a distribuitorului D3, sau prin
actionare mecanica de catre pragul (4), pe care calca vehiculul si care
actioneaza astfel distribuitorul D6.
Inchiderea usii se produce in momentul actionarii manuale a
distribuitoarelor D2 sau D4, sau in mod mechanic, prin revenirea pragului(4),
care actioneaza printr o cama, distribuitorul D7. Alternativele de actionare
se realizeaza prin supapele duble .
O astfel de instalatie poate actiona o usa de circa 500kg, cu o latime pana la
2000mm.

3.

UTILIZARI ALE ACTIONARILOR PNEUMATICE

La baza functionarii elementelor conventionale de actionare pneumatica

se afla doua principii findamentale principiul compensarii deplasarilor si
principiul compensarii fortelor.
Principiul compensarii deplasarilor consta in aceea ca deplasarea
determinata de marimea de intrare este compensata cu o deplasare
determinata de marimea de iesire.
Principiul compensarii fortelor permite realizarea unor aparate cu inalte
calitati metrologice, sensibilitate si viteza de actionare mare, etc.
Actionarile si sistemele de reglare pneumatice sunt utilizate:

19

In industriile cu pericol de incendiu, explozii : metalurgie, chimie, minerit,

preluarea lemnului, termocentrale;

In industriile cu pericol de contaminare : alimentara, textile, electronic,

medicamente;

In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de

productie, pentru:asamblare, maipulare de mare productivitate.

ANEXE

20

Fig. 1 Schema structurala a unei actionari pneumatice (hidraulice)

ME motor electric; AE aparate electrice; P- generator pneumatic; AP aparate
pneumatice; MP motor pneumatic; U utilaj.

Tabel 1.
Semne
conventionale
utilizate in
actinarile
pneumatice

FORTA,

DEPLASARE,
MOMENT, TURATIE

ELEMENTE DE
EXECUTIE

ELEMEMTE DE
COMANDA
FINALA

ELEMENTE DE
PROCESARE

21

ELEMENTE DE
COMANDA

ELEMENTE
PREPARARE
AER COMPRIMAT

PUTERE PNEUMATICA
DEBIT, PRESIUNE
ELEMENTE HIDRAULICE/PNEUMATICE PENTRU
CONTROLUL SI REGLAREA VITEZEI
Fig. 2 Schema pneumatica

Fig. 3 Distribuitor cu sertar rectiliniu cilindric

22

Fig. 4 Distribuitor rectiliniu cu sertar plan

1 corp; 2 capace; 3 elemente de comanda manuala;
4 pilot; 5 sertar; 6 resort.

Fig. 5 Distribuitor cu sertar rotativ plan

C corp; S sertar; 1, 2, 3, 4 orificii.
23

Fig. 6 Distribuitor cu sertar rotativ conic

1 corp; 2 sertar rotativ; 3 parghie.

24

Fig. 7 Distribuitor cu supape

Fig. 8 Distribuitor cu rola

25

Fig. 9 Supapa de sens

1 corp; 2 element mobil; 3 resort.

X Y
0 0

A
0

1 0

0 1

1 1

1
b

Fig. 10 .a - Supapa de selectare (element logic SAU) ; b tabel de adevar

26

a
X Y A
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

b
Fig. 11 a Supapa de selectare (element logic SI) ; b- tabelul de adevar.

27

X Y A
0 0 0
1 1 0
0 1 0
1 0 1
b
Fig. 12 Supapa NON SI
a echivalentul (distribuitor 3/2 NI) ; b- tabelul de adevar.

fig. 13 Circuit pneumatic cu suspsps de evacuare rapida

1.1 distribuitor ; 1.01 supapa ; 1.0 cilindrul.

28

fig. 14 a Supapa de succesiune cu comanda interna ; b schema de utilizare a

supapei
1 pilot ; 2 resort ; 3 tije ; 4 sertar ; 6 membrana
1, 2, - cilindrii ; 3 supapa de succesiune ; 4 distribuitor.

Fig. 15 Drosel bidirectional

29

Fig. 16 Drosel unidirectional

1 obturator, 2 element de etansare.

Fig. 16 Schema pneumatica FESTO

30

Fig. 17 Actionarea pneumatica a unei usi glisante

1 sina suspendata ; 2 role ; 3 usa glisanta ; 4 prag ;
CL cilindrul de lucru ; D1D7 distribuitoare ;
R1, R2-drosele ; SD1, SD2 - supape

31

BIBLIOGRAFIE
1. Sorin Stan, Silviu Frandos, Mariana Robe Mecatronica, manual pentru
clasa a XI-a, Editura Delta Publishing House, Bucuresti, 2004;

2. Florin Mares, Grigore Fetecau, Doinita Balasoiu Elemente de comanda

si control pentru actionari si sisteme de reglare automata, manual
pentru clasa a XI- a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti,
2002 ;

3. Sabina Hilohi, Doinita Ghinea, Nastase Bichir Elemente de comanda si

control pentru actionari si sisteme de reglare automata, manual pentru
clasa a XI-a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2002.

32